Raport 2 Magnetometrie

Student:Dragomir Gabriela Mariana

Grupa:202A
Variatia diurna si maximele ei.Interpretarea graficelor
Variatiile magnetice, asa cum sunt ele inregistrate pe diagramele observatoarelor
magnetice, se pot clasifica in functie de originea lor si de modul in care se produc.Astfel exista
2 tipuri de variatii:variatii calme si variatii perturbate.Exista o variatie zilnica in elementele
magnetice numita variatie diurna solara, cu o perioada de 24 h, suprapusa peste o variatie
diurna lunara- cu o variatie de 25 h.Variatia perturbata se refera la campul magnetic aditional,
prezent in zilele perturbate si extreme de perturbate.
Variatia diurna solara reprezenta variatii periodice ale elementelor geomagnetice cu
perioada egala cu durata unei zile solare.Particularitatea acestor variatii este relatia cu timpul
local,de aceea la doua longitudini diferite, fazele oscilatiei uneia sau alteia dintre elemente
difera cu diferenta longitudinilor celor doua puncte.Mersul diurn al elementelor geomagnetice
se schimba continuu de la o zi la alta.In general varieaza mai mult amplitudinile, in timp ce
fazele raman aproape constant.Se poate observa ca variatia diurna creste de la lunile de iarna
la cele de vara.O alta caracteristica a variatiei diurne este dependent de marimea activitatii
magnetice din ziua respective.Astfel se disting 2 tipuri de variatii :variatii in zile calme si variatii
in zile agitatate.Amplitudinea variatiilor diurne calme se schimba in cursul anului,atragand
valori maxime in timpul solstitiului de vara si minime -20nT- in timpul solstitiului de iarna.
La nivelul Romaniei, variatia diurna este cuprinsa intre 20.822-23.199 nT pentru Hcomponenta orizontala; 4.56-6.08o pentru D-declinatia; si 42.031-45.007 nT pentru Zcomponenta verticala.
Setul de date primit cuprinde masuratori magnetometrice, realizate pe teren in cursul a trei
zile-25.03,28.03,30.03.Aceste date au fost folosite pentru a realiza grafice ce cuprind variatia
campului magnetic la diferite ore.In cadrul celor trei zile, masuratorile s-au realizat din 30 in 30
de secunde, la diferite ore-de dimineata, la pranz sau seara.
In raport voi aborda o singura zi-respectiv 30.06.Pentru aceasta data voi realiza 3 grafice:
un grafic cu datele initiale-cu variatia diurna, al doilea grafic va cuprinde valorile corectate-fara
influente diurne, iar al treilea grafic va cuprinde cele doua grafice suprapuse.

FIELD
Influenta variatii
48200
48180
48160
48140
48120
48100
48080

diurne

FIELD

Field

Time

In primul grafic, cele doua picuri care se regasesc in intervalul orar 13.19.30-13.34.00,
reprezinta variatiile diurne.Acestea trebuiesc inlaturate, deoarece la prima vedere, ele pot fi
incurcate ca zone unde se gaseste un camp magnetic ridicat.

field
48150
48145
48140
48135
48130
48125
48120

field

Field

Time

In al doilea grafic am folosit aceleasi date, dar dupa ce am eliminate intervalul corespunzator
variatiilor diurne.

48200
48180
48160
Field

48140
48120
48100
48080

In acest caz putem observa diferentele dintre cele doua grafice.In general urmaresc aceeasi
linie de variatie, exceptand prezenta variatiilor diurne din situatia initiala.
Stiind ca valorile au fost inregistrate pe teren in intervalul 10-14, putem observa ca influenta
variatiilor diurne se produce in timpul orei 13-moment in care se atinge maximul.Din analiza
graficului putem observa si un punct mic de minim in dreptul orei 12.
Indentificarea obiectelor ingropate.Hartile cu

anomalii.Reprezentarea susceptibilitatii magnetice si a

conductivitatii electrice.

Al doilea set de date a fost utilizat pentru realizarea hartilor cu anomalii dar si pentru
graficele conductivitatii si susceptibilitatii magnetice.Acesta a cuprins o serie de 14 profile, iar
in cadrul fiecarui profil au existat aproximativ 15 statii.Datele primite contin numarul de statii
pentru fiecare profil,conductivitatea electrica-c,susceptibilitatea magnetic-k.La aceste date am
adaugat ,pentru calculul hartilor si distanta dintre statii- 0.5 m( x) dar si distanta dintre profile-2
m(y).
Dupa realizarea graficelor,putem observa cu usurinta variatiile mari prezente in statiile
1,2,6,9,13 si 14. Din analiza graficelor se evidentieaza prezenta a doua anomalii-una pozitiva
si alta negativa.Graficul pentru profilul 9 este cel mai reprezentativ pentru aceasta interpretare.

9
Anomalie
20
pozitiva
15
10
5
0
k-susceptibilitate magnetica
-5 0 1 2 3 4 5 6 7 8
-10
-15
-20
-25

Statii

Anomalie negativa

Din analiza graficului rezulta doua anomalii, una pozitiva alta negative.Anomalia negativa
indica lipsa unui corp care sa determine valori ridicate, in timp ce anomalia pozitiva reprezinta
prezenta unui corp metallic.
Un alt tip de anomalie este cea reprezentata de 2, unde avem o serie de anomalii pozitive si
negative,deci o variatie mai accentuate.

2
4
3
2
k-susuceptibilitate

1
0
-1 0

-2
Statii

Atunci cand comparam cu alt profil, care prezinta de asemenea anomalii positive si
negative, vom observa ca linia de variatie al celui de al doilea corp este mai mica decat cea a
profilului 9.

Suprapunere anomalii 2 si 9
20
10
2

0
K-susceptibilitate

-10

10 12 14 16

-20
-30
Statii

In urma suprapunerii, observam ca variatia initiala a profilului2 este mult mai mica atunci
cand o raportam la variatia profilului 9.
De asemenea, tot dupa realizarea graficelor am observant ca anumite profile prezinta doar
jumatatea descendenta a anomalie.Aceasta caracteristica poate fi determinate de pasul celui
care realizeaza analiza pe teren,de pozitia magnetometrului-adica corpul care determina
anomaliia nu este receptionat in intregime.Astfel de grafice se intalnesc la profilele 4,5,7.

4
2.5
2
1.5
K-susceptibilitatea

1
0.5
0
0

Statii

Se regasesc si grafice care nu prezinta anomalii,deci putem considera ca aceste profile nu

se regasesc in zona de ingropare a corpurilor care au determinat anomaliile.(graficele 8,12).

Dupa realizarea graficelor care ne-au indicat tipul de structura care ar trebui sa fie prezent in
aceasta zona, am realizat cu ajutorul programului Surfer, 2 harti.Am folosit cele 14 profile cu o
distanta de 2 , intre ele si cele 15 statii-0.5, distanta pentru a realiza aceste harti.

Daca analizam harta, observam ca pe partea stanga se gaseste axa y- reprezentand

distanta de la un profil la altul, din 2 in 2 metri.Anomalia noastra se gaseste fata de profilul 0,
la o distanta de 16 m-ceea ce corespunde profilului 9.In intervalul 0-8 m se gaseste inca o
zona care poate prezenta anomalii-pe harta fiind reprezentata cu culori mai inchise-specifice
anomaliilor pozitive.Pentru a putea observa aceasta anomaliie, vom elimina valoarea de
maxim cat si cea de minim din cadrul profilului 9.
A doua harta-fara valorile maxime evidentieaza prezenta unei anomalii de forma cilindrica
care se desfasoara pe intervalul vest-sud.Dupa forma si marimea anomaliiei,putem considera
ca aceasta este o conducta petroliera.Cunoscand graficele putem afirma ca partea care nu
intra in parta este reprezentata de profilele 4,5.
Analizand forma si intinderea conductei, putem spune ca se intinde aproximativ, pe o lungime
de 11 m.Din punct de vedere al adancimii, putem mentiona ca nu se gaseste foarte aproape
de suprafata, daca ar fi sa luam in considerare culorile folosite in realizarea hartii.(aproximativ
o adancime de 4-5 m).
Anomalie
negativa

Anomalie
determina
ta de
profilul 9

Anomalie
pozitiva

3.8
3.6
3.4
3.2
3
2.8
2.6
2.4
2.2
2
1.8
1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
-0.2
-0.4
-0.6
-0.8
-1

Interval anomalie

Relatia conductibilitate -susceptibilitate

Atunci cand am primit datele, pe langa k-susceptibilitatea magnetic am primit si cconductivitatea electrica.Corpurile metalice cresc conductibilitatea.
1
Conductibilitatea se enunta dupa formula: =
Pentru a observa relatia dintre conductivitate si susceptibilitate am realizat 3 grafice in care
am comparat pentru profilul 2,9 si 11 .In mod general odata cu scaderea susceptibilitatii
conductivitatea scade si invers.
In cadrul graficului pentru profilul 2,putem observa in partea de final al acestuia ca odata cu
scaderea mica a susceptibilitatii,conductivitatea prezinta o crestere infima dar care arata
principiul enuntat mai sus.

3.5

250

3
200

2.5
2
k-susceptibilitate

150

1.5

c-conductivitatea

100

0.5
0
-0.5 0

10 15 20

-1

2k
2c

50
0

Statii

K-susceptibilitate

20

450

15

400

10

350

300

250
0
1
2
3
4
5
6
7
8
-5
200
-10

150

-15

100

-20

50

-25

c-conductibilitatea

9k
9c

Statii

Ca si in cazul precedent, observam aceeasi relatie intre c si k, unde susceptibilitatea scade si

conductivitatea creste.
Variatiile celor doua constant in cadrul profileleor 2 si 9 poate fi asociata cu existent corpului
metallic care permite o crestere a conductivitatii in raport cu susceptibilitatea.

K-susceptibilitatea

600

2.5

500

400

1.5

300

200

0.5

100

c-conductivitatea

11 k
11 c

0
0

10
20

Statii

In cadrul profilului 11 care nu se gaseste in zona corpului magnetic, cele doua component k
si c au o relatie constanta, iar liniile descriptive sunt apropiate.