ANALIZA GRANULOMETRICA

A) Principii generale

Scopul: evidentieaza pozitia in planvertical (scufundare-ingropare, ridicare- eroziune) al formatiunilor

geologice din momentul sedimentarii/ formarii acestora pana in prezent. Pentru realizarea unei analiza
corecte, e necesara cunoasterea mai multor date stratigrafice si tectonice referitoare la bazin.

Intocmirea unei coloane stratigrafice, care sa includa:

-grosimea actula ale unitatii stratigrafice;

-tipuri litologice;

-varsta orizonturilor;

-nivelul paleoeustatic;

Alti parametrii fizici:

-porozitate; - gradienti: litostatic, depresiune, termic; - natura si distributia fluidelor interstitiale.

Pentru o maocorecta evaluare, analiza trebuie bazata pe studiul unitatiilor stratigrafice de presiune mare,
cu depozite de apa putin adanca. Analiza este redata prin grafice (curbe) de ingropare a sedimentelor.

a) Scara timpului: folosim impartirea cronologica cat mai adecvata zonei unde facem analiza ->
adaptam scara regionala conditiilor de mediu din zona studiata.

b) Paleobatimetria – Paleoaltitudinea

1) Sedimentele submarine- raportarea adancimii bazinului se face pe baza studiilor

paleoecologice(fosile si conditiile de mediu in care acestea au trait)

2) Depozite de adancime redusa-erori relativ mici

3) Depozite de mare adanca – determinaea adancimii e greu de realizat

4) Depozite continentale- estimarea se face in raport cu nivelul marii e baza studiilor paleontologice

Pentru estimare altitudinii pot fi luate in calcul: panta sistemelor fluviale, nivelul de referinta al punctului de
varsare in bazinul marin, departarea de linia tarmului.

c) Efectul compactarii:

- Fenomenele de compactare sunt dependete de:

- Tipul litologic

- Adancimea de ingropare

- Rata de ingropare

- Suprapresiuni

- Diageneze
d) Nivelul Eustatic:

- Abordarea problemei consta in corelarea variatiilor batimetrice de mica amplitudine si de scurta

durata cu evenimentele eustatice

e) Prezentarea datelor: pe 2 coloane distincte sunt reorezentate datele referitoare la grosimea,

durata de acumulare a formatiunilor. Sunt prezentate date referitoare la paleobatimetrie, litologie si
faciesuri.

***B) Etapele construirii curbelor de subsidenta

1) Acumularea sedimentelor: seridica un grafic al acumularii sedimentelor in timp:

- avem intervalul T1-T4 unde T4 grosimea actuala a fiecarii unitati stratigrafice

-considerand ca in fiecare interval de timp s-a format o stiva de sedimente constanta, egala cu rata de
sedimentare, acumularea va fi lineara.

2) Decompactarea: pe masura ce se acumuleaza sedimente, se creaza o sarcina litostatica asupr celor

precedente-> grosimea reala a stivei sedimentare la un moment oarecare va fi mai mare decat cea
rezultata din graficul realizat anterior. Exeista pct in care curba sedimentelor decompactate se confunda
cu gradientul liniar al acumularii sedimentelor: T0 momentul de initiere al acumularii in bazin, T4
momentul actual cand compactarea a actionat deja asupra unitatilor anterioare.

3) Paleobatimetria: curba finala de subsidenta incorporeaza pe langa corectiile datorate decompactarii

sedimentelor si variatiile paleoadancimilor. Daca la calcularea subsidentei vom considera ca sarcina
suportata de o anumita unitate stratigrafica e data exclusiv de stiva de sedimente suprajacente,
subsidenta calculata va fi mai mica decat cea reala. In realitate, deasupra sedimentelor exista o coloana
de apa de o anumita grosime care variaza in timp.

BAZIN INTERN FRACTURAT (CONTINENTAL)

Se dezvolta pe suprafete relative restranse. Au forma alungita, sunt inguste si delimitate lateral
de grabene. Subsidenta este foarte activa. Tectonica este foarte active, da energie de relief. Are loc
sedimentare rapida si intensa. Avem vulcanism sintectonic si posttectonic. Prin echilibrarea izostatica
apar sisteme de falii ce formeaza structuri de gaben=> rift insotit de subsidenta rapida. Daca procesul de
riftare continua, bazinul poate sa se dezvolte pana la deschiderea unui ocean. Daca procesul de opreste,
o anumita portiune din rift se colmateaza si isi inceteaza activitatea? rifturi inghetate sau avortate.
 BAZINE ALE MARGINILOR CONTINENTALE PASIVE

Sunt amplasate pe zone de self si taluz continental, sunt caracterizate printr-o sedimentare
activa, aici se depune mjoritatea materialului sedimentar de pe continent. Prezinta procese tectonice
proprii care duc la formarea unor bazine de sedimentare cu crusta continentala subtire. Principalele
procese:

- De tensionare =bazine riftate tensional;

- Bazine asociate miscarilor de strike slip;

Au o dezvoltare asimetrica si forme alungite si inguste. Datorita subtierii treptate a crustei continentale
spre limita cu placa oceanica, subsidenta e mai activa? panta accentuata? prisma sedimentara mai
groasa? are loc o progradare a depozitelor spre mare. Atunci cand raportul de sedimentare e mai scazut,
se pot forma zone de platou= bazine marginale innecate.

BAZINE DE AFUNDARE OCEANICA

Sunt amplasate intre marginea continentala si dorsala medie oceanica. Ocupa cea mai mare
parte a domeniului oceanic. Au sedimente relativ subtiri care lateral pot deveni foarte groase datorita
conurilor submarine adanci. Au forma asimetrica si sunt dezvoltate pe un fundament crustal de tip
oceanic sau de tranzitie. Dpdvtectonic este o zona relativ linistita. Dpdv a proceselor magmatice pot
exista zone cu activitate intensa (hot spot) sunt in general marginite de sisteme de falii intre care procesul
sedimentar e relatin intins, iar activitatea tectnica si vulcanica mai pronuntata.

BAZINE DE SAG CONTINENTAL

Bazine de sag continental (interne)- apar ca urmare a miscarilor de extensiune si/sau subsidentei
termale ce actioneaza la nivelul unei zone mai mult sau mai putin extinse din interiorul unei placi
continentale.

Sunt amplasate integral pe crusta continentala.

Au forma relative izometrica.

Nu prezinta o tectonica active si nici manifestari magmatice. Este un bazin interior refracturat.
Dimensiunile lor sunt medii. Sunt legate de subsidemta termala= are loc ridicarea astenosferei si litosfera
se intinde ducand la o subtiere a acesteia. Prin echilibrarea izostatica are loc omorarea zonei respective.
Formeaza bazine marine, epicontinentale, bazine intracratonice cacterizat regiunii de platforma.
 BAZINE DE STRIKESLIP SI WRENCH FOULT

Apar caurmare a proceselor de deplasare orizontala al crustei continentale astfel incat se

formeaza o falie cu deplasare in plan orizontal. In lungul faliei pot aparea fie ondulatii fie decalari ale
zonei principale de rupere:

-bazine pull a part : subsidenta rapida. Sedimentarea poate varia in functie de amplasamentul bazinului
fiind in general activ.

-bazine de wranch- au dimensiuni modeste si o durata de viata redusa.

De la 1 ?7 Clasificarea tectonica a bazinelor:

BAZINE FORMATE PRIN COLIZIUNE

Proces de coliziune= faza finala a consumarii crustei in zona de subductie

Coliziunea poate inchide mai multe bazine de dimensiuni reduse cu un fundament crustal de tip oceanic.
In aceste bazine se acumuleaza stive sedimentare de tip flish caracterizate prin ggrosime mare si modele
depozitionale specifice.

1- Bazine Foreland- datorita procesului de coliziune, crusta oceanica este integral consumata, iar
marginea continental activa incaleca marginea continentala pasiva. Prezinta o subsidenta aciva si o
patura sedimentara groasa de tip molasa.

2- Bazine retroarc sau intramontane- apar tot din cauza proceselor de consumare ascoartei
(subductie, coliziune) in spatele lantului orogenetic. In timpul procesului de coliziune apar falii de strikeslip
active ce separa mai multe subbazine= bazine de foreland rupta sau bazine de blocuri inclinate.

3- Bazineproduse de terrane- se formeaza datorita deplasarii blocurilor crustale de alungul faliilor de

strikeslip .Sedimentele sunt depuse pe crusta oceanica.

BAZINE GENERATE DE SUBDUCTIE

Apar ca urmare a miscarilor de convergenta a placilor litosferice, respectiv a proceselor de

subductie si formare a catenelor orogenice. La limita dintre placile antrenate in subductie se formeaza:

-bazine care include fosele ocenaice:

-Bazine forearc, back arc, intraarc;

-bazine ale taluzului continental( de mici dimensiuni)

1) Fosele oceanice- apar in zonele de afundare ale crustei oceanice sub placa continentala.
Paturasedimentara este constituita din sedimente transportate de placa oceanica subdusa. Se prezinta
sub forma unor bazine inguste, alungite de mare sau f mare adancime.

2) bazinele forearc- stau de asupra prismei de acretiune a foselor si a arcului magmatic adiacent. Au
subtrat crustal de trnzitie. Subsidenta si sedimentarea sunt in general foarte active. In functie de
substratul crustalsi de pozitia lor in cadrul complexului de subductie avem:\

- bazin intraarc= cuvertura sedimentara este deasupra rocilor arcului magmatic insuar sau continental;

-bazine acretionare situate in zona de dezvoltare a prismei de acretionare;

-bazine reziduale= patura sedimentara se dispune pe crusta oceanica si/sau de tranzitie.

-bazine constrictionale

3)Bazine backarc- apar in spatele arcului vulcanic ca urmare a riftarii lui. Cuvertura sedimentara poate fi
dispusa pe crusta de tip continental, de tranzitie sau oceanica.

BAZINE PREDEPOZITIONALE

Datorita miscarilor tectonice care actioneaza in general rigid si intens asupra unei zone
maimult sau mai putin extinse se formeaza un bazin morfologic care este umplut cu sedimente
nedeformate sau foarte putin deformate maiales la partea inferioara. In timp, la nivelul bazinului are loc o
descrestere a adancimii apei datorita colmatarii acesteia. Dispunerea si dezvoltarea faciesurilor,
grosimea si caracteristiclor sedimentelor sunt determinate de morfologia bazinelor si a uscatului adiacent.

BAZINE SINDEPOZITIONALE

Se caracterizeaza prin acumularea sedimentelor in acelasi timp a proceselor tectonice care

creeaza modificari ale fundamentului bazinului de deasupra , formate sau in curs de formare.

CALCULUL SUBSIDENTEI TECTONICE

Curba subsidentei totale reprezinta efectul acumulat al tututror factorilor implicati in subsidenta
bazinului respectiv: incarcarea cu sedimente, incarcarea tectonica si schimbarile nivelului eustatic.

Pentru studierea proceselor tectonice si/sau schimbarile de nivel eustatic, e necesara eliminarea efectuui
incarcarii cu sedimente a fundului bazinului prin curba subsidentei totale.

Cea mai simpla metoda este modelul de echilibrare izostatica-> nu se poate aplica pentru zone intinse
sau intreg bazinului sedimentar, deoarece in interpretarea subsidentei la scara regionala intervin fuxul
geotermic si subsidenta flexurala.
Avantajele backstripping-ului izostatic :

- Simplitatea algoritmului

- Cantitatea redusa de date la care se apeleaza

- Obtinerea unor date destul de exacte

Backstripping: = calcularea si estimarea efectului de subsidenta al incarcaturii sedimentare asupra

fundului bazinului depozitional respectiv aplicarea balansarii izostatice pentru depozitele sedimentare.

1) Consideram un bazin care, fara a fi afectat de procese tectonice, este colmatat cu sedimente intr-
o anumit perioada de timp

2) Pe masura ce se acumuleaza sedimente, sarcina executata de acestea asupra fundului bazinului

duce la subsidenta

3) Se determina adancimile apei din bazinul sedimentar in anumite momente, prin raportarea
acestora la grosimea sedimentelor depuse se=I caresunt indepartate secvential

4) Se considera ca bazinul sedimentar, in curs de colmatare,nu prezinta o variatie in timp a grosimii

fundmentului litost=feric

5) Relatia referitoare la subsidenta tectonica a fost formulata pentru cazul in care bazinul
sedimentar este umplut cu apa. La un bazin subaerian, subsidenta tectonica se calculeaza inlocuind ro
apa cu ro aer

6) In calculul subsidentei tectonice, se cunosc toti termenii cu exceptia densitatii coloanei

sedimentare. E deependenta de variatia grosimii unitatilor stratigrafice datorate compactarii sedimentelor,
astfel ca ea trebuie calculata dupa fiecare unitate spatio-temporala.

CAPCANE, FORMAREA ZACAMINTELOR

Formarea capcanelor este o consecinta directa a evolutie bazinului sedimentar

1) Capcane structurale si ecranate litologic

2) Capcane ecranate stratigrafic( de discordanta)

3) Capcane paleogeomorfice

Dispozitia formatiunilor, variatia de porozitate si permeabilitate, caracterul etans ecran al faliei si

suprafata de discordata si variatiile faciale, toate au du la generarea de multitudini de capcane si
acumulari de hidrocarburi.

In unele cazuri, capcanele sunt generate de interactiunea dintre factori interni si externi, ex: regiuni
hidrodinamice de suprafata………………
 CIRCULATIA APELOR

Apele de la suprafata bazinelor sedimentare se infiltreaza pe adancimi diferite in formatiunile

geologice de dedesubt.

In timpul formarii si ingroparii sedimentelor acestea contin cantitati variabile de apa cantonate in pori.

Cand acviferul are o dinamica activa, apar modificari importante ale distributiei temperaturilor in raport cu
adancimea

COMPENSAREA IZOSTATICA

Consideram 2 coloane litosferice :col 1 este de referinta , col 2 reprez aceeasi sectiune crustala
ingrosata acum cu un factor 1/beta unde o<beta<1.

Baza crustei ingrosate(col 2) este afundata in manta cu o val W datorita greutatii crustei adaugate

Rezulta ca afundarea crustei in orice loc depinde numai de valoare ingrosarii crustale in locul respectiv(
balansare izostatica locala)

Alt model presupune ca:

- Litosfera raspunde la incarcare ca o placa elastica suprapusa unui fluid extrem de vascos

- Placa elastica corespunde portiunii mai reci aflate la parte superioara a litosferei termale

- Fluidul foarte vascos corespunde unei portiuni mai adanci a litosferei si a astenosferei

Acest model e de fapt o extensie a modelului de compensare izostatica locala.

CONDITII GENERALE DE FORMARE A ZAC. DE HC

Factori principali:

- Existenta rocilor sursa de hidrocarburi si a conditiilor de oleogeneza

- Existenta proceselor de migrare primara(expulzare) al hidrocarburilor

- Existenta proceselor de migrare secundara a hidrocarburilor

- Existenta capcanelor
 DISPUNEREA SECVENTELOR DEPOZITIONALE

A: relatia subsidenta-nivelul marii

Consideram o secventa stratigrafica amplasata la marginea distala a unui bazin de foreland

Conform modelelor de flexurare, perioadele de incarcare tectonicale corespund perioade de subsidenta

flexurale. Aceasta tendinta e influentata de variatiile regionale ale nivelului apelor din bazin.

Daca evenimentele tectonice induc incarcari tectonice intermitente si inegale, subsidenta va fi discontinua
si de intensitate diferita.

Cand adancimea apei se modifica, geometria unitatilor secventiale este generata de schimbarile ratelor
de subsidenta si nu variatiile eustatica ale nivelului marin.

***B: variatiile de subsidenta si in alimentarea cu sedimente

Un element important pentru definirea arhitecturi secventelor depozitionale il constituie aportul de

sedimente.

Acumularea, extinderea si compozitia secventilor rezultate este determinata si de crearea sau

consumarea spatiului la nivelul bazinului, deci de variatiile subsidentei.

Avem 3 modele distincte:

1) rata de sedimentare= ct:- rata de subsidenta variabila

- cand rata de subsidenta este aprow egala cu grosimea depozitelor ce se formeaza, suprafata si
adancimea bazinului vor ramane constante

- tipul sedimentelor ce se formeza pe verticala unui anumit punct va ramane acelasi

- daca bazinul are rata de subsidenta > rata de sedimentare, acesta se va adanci si isi va
modifica suprafata

- se formeaza pe verticala sedimente din ce in ce mai fine (fininng up)

2) rata de sedimentare variabila- rata de subsidenta=ct-> aportul de sediment va fi celcare

determina tipul bazinului si caracterele litofaciale

- rata de sedimentare< rata de subsidenta-> are loc o adancire a bazinului + formarea de

sedimente din ce in ce mai fine

- rata de sedimentare descreste-> bazinul tip continental va trec la unul marin

3) rata de sedimentare si subsidenta variabila-> modelul litofacial si adancirea bazinelor vor fi

determinate de raportul dintre cei 2 parametri

- rata de sedimentare> rata subsidenta-> micsorarea adancimii bazinului + formarea de sedimente din ce
in ce mai groase
 EFECTUL CONDUCTIEI LATERALE DE CALDURA

Un alt minus al modelului simplu de intindere e acela ca permite o curgere unidimensionale a

caldurii

Consideream domeniile adiacente bazinul de rift ca zone “reci” :

- Fluxul termic ridicat din zona de rift se va dirija in lateral si pe verticala

- Efectul conductiei laterale a caldurii asupra subductiei e dificil de cuantificat

Curgerea laterala a caldurii face ca litosfera din zone de rift sa se raceasca mai rapid

Fluxul caloric de la rift are 2 directii de descarcare: una verticala si una orizontala.

FACTORII PRINCIPALI CARE CONTROLEAZA UMPLEREA CU SEDIM A BAZ

Avem un sistem cu 2 subsisteme. Sistemul depuzitional e alcatuit din aria bazinului si aria de
denudare

Factori care conditionaza sistemul sunt:

- Aria suprafetelor .

- Aceste suprafete pot avea relief variat( mai ales aria de denudare) si in functie de energia de
relief vom avea conditii de sedimentare diferite

- Geometria bazinului

- Regimul de subsidenta

- Sichmbarile de nivel ale apei in bazin

- Sedimentele sunt caracterizate de rata de compactare, rata de sedimentare si grosime

Duc la formare a 2 tipuri de procese importante:

1) Procesul de creare sau de distrugere a spatiului in bazinul edimentar( se refera la volumul

bazinului sedimentar)

2) Aportul (introducerea) sedimentelor si indepartarea sedimentelor din bazin

Intre ele exista o interdependenta care ne da regimul si evolutia bazinului in timp, ex:

- Creaarea volumului in cadrul unui bazin va fi subordonat subsidentei;daca fundamentul coboara

- Daca avem o subsidenta activa, bazinul va evolua de la fluviatil lacustru la mare epicontinentala
pana la bazin marin, dar poate fi si invers daca nu avem subductie.

1) Modelulu geometric( forma bazinului):

- Sunt aplicabile bazinului cu o geometrie de suprafata simpla, care au o evolutie constanta pe

perioade indelungate de timp, principalii factori sunt in echilibru
2) Modele dinamice ( e nevoie de un model geometric careia ii aplicam un generator de tip dinamic):

- Realizeaza o cuantificare spatio-temporala a diversilor parametri care controleaza evolutia

bazinelor sedimentare

- La nivelul unui bazin pot aparea variatii de facies si grosimi ale sedimentelor, respectiv a
geometrie suprafetelor sedimentare.

FLEXURA PLACII ELASTICE

In deducerea ecuatiei flexurii elastice se pleaca de la ipostazele:

- Se presupune ca litosfera are o reologie elastica liniara

- Se considera ca flexurile sunt mici

- Grosimea placii elastice e mica in raport cu extinderea acesteia in suprafata

- Sectiunile plane ale placilor se presupune ca raman plane si dupa flexionare

Teoria nu e explicabila zonelor in care incarcarea tectonica are mai putin de 1 milion ani

Distributia sarcinii( incarcarii) variaza in general cu distanta si include:

- Incarcarile tectoniceresponsabile pentru flexurare

- Greutatea apei si a sedi de deasupra flexurii

Cu cat rigiditatea flexurala este > , cu atat flexurarea va fi mai mica. Un alt mod de a cuantifica rigiditatea
litosferei este de a masura grosimea elastica efectiv (EET)

EET-poate fi independent de varsta sarcinii-> stress-ul elastic( cel care provoaca flexura) se axeaza putin
la scara timpullui geologic.

- Depinde de structura termala a litosferei

- Este mic atunci cand litosfera este fierbinte

- Este mare atunci cand litosfera este rece

FELXURAREA SIMPLA

In cazul unei placi infinite, flexura rezultata variaza cu distanta fata de punctul de aplicare.
Flexura e simetrica fata de axa de incarcare

Alfa= param flexural= joaca un rol important in controlul marimii flexurii

Cand alfa e mic-> flexura abrupta

Cand alfa mare -> flexura larga

Extinderea flexurii= distanta dintre punctul de incarcare pana la intersectarea dintre nivelul de referinta si
curba de flexurare

Flexura maxima e cu atat mai adanca cu cat placa e mai slaba

Se evidentiaza o zona de ridicare(forebulge) de mica amplitudine datorita interactiunii dintre rigiditatea

litosferei si forta arhimedica a amantalei.

Prin fracturare se presupune ca nu exista transfer de stress peste zone de fractura-> greutatea liniei de
incarcare e impartita in mod egal intre cele 2 placi semiinfinite

FLEXURAREA

Mecanismele de flexurare apar ca o consecinta a incarcarii blocurilor litosferice cu o grutate

suficient de mare. Originea incarcarilor poate fii:

-incarcari tectonice legate de panzele de sariaj;

-incarcari generate de alunecari de teren la scara regionale;

-incararcari generate de aparitia unor corpuri vulcanice de mari dimensiuni.

Principiul lui Arhimede; placa inclinata e ridicata cu o forta egala cu grutatea mantalei dislocuite.

Modelul de flexurare e dependent de reologia, rigiditatea si greutatea placii litosferice ce sufera aceasta
incarcare. Candrigiditatea e mare se deformeaza putin, dar volumul realizat prin subsidenta e acelasi.

Flexurare= f(reologia, rigiditatea, grosimea placilor litsferice)

FLUXUL GEOTERMIC

Procesele termale genereazafenomene de subsidenta datorita modificarii densitatii rocilor astfek

caau loc schimbari ale echilibrului izostatic. Portiuni din litosfera se pot incalzirelativ repede in timp ce
procesul de racire (prin conductivitate termina) este mult mai lent. Pentru aparitia unui bazin sedimentar
este necesar ca procesele termale sa fie insotite si de evenimente geodinamice cum sunt :

1) Erodarea zonelor ridicate

2) Ingrosarea partii suparioare a mantalei

3) Subtierea crustei.

Fluxul termic= cantitatea de caldura generata care ajunge la suprafata.Fiecare roca e dependenta de
caldura specifica. Fluxul termic poate varia de la 20-30 mW/m2/an.

Formarea bazinelor sedimentare=f(procese termale+ procese geodinamice)

 FLUXUL TERMIC

Distributia temperaturii la nivelul bazinului e controlata de:

- fluxul termic conductiv al crustei adanci

- transferul termic advectiv determinat de circulatia apei meteorice

- existenta unor formatiuni suprapresurizate

Datorita ingroparii la adancimi din ce in ce mai mari, se poate observa o crestere a valorii de temperatura
astfel ca materia organica inclusa in sediment a fost maturata la diferite stadii.

FORMAREA HC

kerogenul= material organic ce sufera in timpul sedimentarii si ingroparii o seria de transformari

biochimice si geochimice care o transforma dintr-un biopolimer intr-un geopolimer.

Cantitatea de materie organica din compozitia kerogenului si a hidrocarburilor generate sunt controlate de
caracteristicile bazinelor depozitionale.

Kerogenul poate fi clasificat in functie de tipurile de macerale si raporturili h/c si o/c.

1) kerogen de tip liptinit

- derivat din componenti lipidici, material algal dupa o degradare bacteriano partiala, alterare prin
decompozitie, condensare si polimerizare

- se formeaza in lacuri, lagune

- rocile sursa bogate in liptinit sunt potentiali generatoare de petrol

2) kerogen de tip exinit

- derivat din resturile de membrane ale plantelor, spori cuticulle polen

- depus in mediul marin reducator

3) kerogen de tip vitrinit

- derivat din material lemnos al plantelor continentale mai mult saumai putin degradate

- mediu de depozitare: de tip margine continentala, lacustru

4) kerogen de tip inertinit

- e constituit din material organic remaniat si puternic oxidat in mediu marin si/sau material de
oxidare biologica din medii poluate sau soluri

- potentialul petroligen enul

 GENERAREA HC

***B2) Generarea hidrocarburilor

Stadii de evolutie ale materiei organice

1) Diageneza: se sfarseste cand acizii humici extractibili sunt mai mult sau mai putin expulzati

2) Catageneza: o parte din kerogen e convertita in hidrocarburi

- este principala zona de generare al titeiurilor si al gazelor umede ( fereastra de petrol)

3) Metageneza: rocile sursa de hidrocarburi elibereaza gazele.

- la adancimi de ingropare mici, materia organica imatura genereaz metan biogenic produs de
fermentarea bacteriilor si mici cantitati de hidrocarburi grele

- stadiul de maturitate timpurie si mediile caracterizate de temperatura in 60-130 -> in acest interval sunt
mar cantitati de titei si condensat

- zona de suprasaturare, maturare tarzie a petrolului e caracterizata prin temp> 130, genereaza
hidrocarburi din ce in ce mai usoare pana la gaze uscate.

Factorul de transfer= raportul procentual dintre: cantitatea de hidrocarburi generate sau posibil a fi
generate in conditii favorabile de timp si temperatura / cantitatea de kerogen din roca sursa

- Ajuta la estimarea cantitatii de hidrocarburi si variaza in functie de tipul kerogenului

INGROPAREA-RIDICAREA FORMATIUNILOR

Un alt factor il constituie miscarile pe vericala(subsidenta si ridicare umpluturii bazinelor

sedimentare)

Daca o faza de subsidenta este urmata de o ridicare si o denudare semnificativa a unei formatiuni
sedimentare, va cuprinde atat o faza de incalzire cat si una de incalzire.

Pentru a determina si verifica temperatura maxima atinsa de sedimente, utilizam 3 metode:

1) investigatii de fissionn tracks pe apatite

2) studul incluziunilor fluide

3) determinare refractantei itrinitului

 IZOSTAZIA TERMALA

in decursul evolutiei lor, bazinele de sedimentare sunt caracterizate de existenta unui flux
geotermic variabil ce induce variatii ale proprietatilor sectiunii studiate.

Se poate observa in cazul bazinelor de rift d=subsidenta indelungata este asociata cu racirea si
ingrosarea.

Deoarece astenosfera are compozitie mineralogica identica cu a mantalei litosferice , dar are o
temperatura mai mare decat punctul de topire(1300-1350 gr. C, Densitatea acesteia va fi mai mica decat
densitate mantalei litosferice.

IZOSTAZIA

Placile litosferice ce alcatuiesc crusta terestra sunt dpdv fizic corpuri solide ce plutesc pe
astensfera fluida. Conform legi lui Arhimede blocurile vor fi impinse in sus de o forta egala cu greutatea
volumui de astenosfera dislocuit de acestea. Blocurile adiacente de grosimi si/sau densitati diferite vor
avea altitudini diferite. La nivelul astenosferei se poate evidentia un plan de referinta la care greutatea
blocurilor adiacente este egala. Adancimea la care are log egalarea greutatii blocurilor adiacente se
numeste adancime de compensare izostatica. In cazul bazinelor sedimantare se pune problema
determinarii adancimii acestora in functie de umplutura lor. Dens. Apa=1gr/cm3 , dens. Aer=0,0003
gr/cm3, dens.sedi.=2,3gr/cm3

Izostazia reprezinta un factor important al procesului de subsidenta daca au loc schimbari ale grosimilor
si/sau distributiei densitatiilor pachetelor de roci ce alcatuiesc litosfera?adancime bazin =f(umplutura,dens
rocilor litosferice) . Aceste schimbari pot avea loc in cazul:

-subtierei litosferei sau crustei;

-aportului de roci cu densitate ridicata;

-umplerii bazinelor cu materiale mai dense;

MIGRATIA PETROLULUI

Procese de migratie= procese prin care hidrocarburile formate in roca sursa se deplaseaza pe
roci si

care au ca efect expulzarea si acumularea petrolului

1) Sarcina litostatica= este o consecinta directa a istoriei de ingropare a bazinelor si a tipurilor de

sedimente care se formeaza avand densitati si regimuri de comportare diferite

- cresterea sarcinii litostatice are ca efect compactarea sedimentelor si expulzarea fluidelor existente in
volumul de pori a rocilor sursa
- atunci cand compactarea se face rapid, inainte ca procesul de maturare al materiei organice la
hidrocarburi sa fie realizat, fluidele expulzate vor contine hidrocarbuir gazoase si titeiuri grele aflate in
stadiu incipient de transformare

- atunci cand subsidenta, sedimentarea, si compactarea realizeaza un echilibru, iar expulzarea se face
dup o suficienta maturare a sedimentelor organice, in fereastra de petrol vor fi expulzate diferite tipuri de
titei si gaze asociate

- daca adancimea de ingropare simetamorfismul organic au depasit fereastra de petrol se expulzeaza

cantitati din ce in ce mai mici de hidrocarburi cu densitati mici pana la incetarea expulzarii in faza de
metageneza.

2) Regimul termic: la care e supus sistemul roca-fluid, e dependent de adancimea de ingropare si de

fluxul, respectiv gradientul termic specific bazinului

- sedimentele inropate la adnacime mare sunt expuse unor valori de temperatura ridicata-> starea
deagitatie termica a fluidelor continute in roca se mareste

3) Natura luidelor si a volumui de pori= variatia volumului de pori al diferitelor formatiuni este in functie de
pozitia lor pe suprafata bazinului.

- tipul, cantitatea, caracteristicile fizice ale fluidelor din pori sunt o consecinta directa a regimului de
sedimentare si a evolutie bazinului.

4) Regimul dinamic al fluidelor continute

- se refera la modul in care conditiile de bazin influenteaza formarea unor acvifere active care
safavorizeze procesul de migratie al hidrocarburilor

MODELUL CU INTINDERE NEUNIFORMA

Subsidenta initiala este controlata de interactiunea dintre subtierea crustala (ce provoaca
subsidenata ) si subtierea mantalei litosferice ( ce provoaca ridicarea)

Pentru a reduce subsidenta initiala este necesar ca mantaua litosferica sa se subtieze mai mult decat
crusta, poate fi realizata in 2 moduri:

- Ingrosarea crustei prin adaugarea de mase de roci vulcanice

- Intinderea mai mare a mantalei litosferice in comparatie cu crusta

Poate aparea chiar o ridicare initiala atunci cand mantau litosferica e intinsa mult mai mult decat crusta
de deasupra.

Subsidenta termala nu este substantial afectata de inchiderea diferentiata cu exceptia situatiilor cand
intre delta si beta exista o mare diferenta.

Subsidenta tectonica este controlata de gradul de subtiere al crustei

 MODELUL CU RATA DE INTINDERE FINITA

in timpul riftarii au loc 2 procese termale majore :

- Convectia termala= intinderea litosferica implica ridicarea spre suprafata a maselor de roci cu
temperatura ridicata existente in adancime. Acestea provoaca devierea in sus a izotermelor si ridicarea
fluxului termic de suprafata. Perioada de manifestare a acestor procese se suprapune timului de riftare 5-
10 M.a.

- Difuziunea termica= consta in difuzarea excesului de caldura in sensul de descrestere a

gradientului geotermic spre suprafata->perioada de timp corespunde constantei termale de timp

Din aceste proc -> datorita dif de durata dintre cele 2 proc, de obicei in perioada de riftare, convectia
termica este dominanta-> duce la incalzirea si subtierea litosferei.

Exista 2 scenarii referitoare la evolutia riftului:

- Are loc o faza de extensie a riftului(modelul de intindere simpla)=corespunde unei faze de

subsidenta initiala (lipseste factorul termal)-. Scufundarea este datorata intinderii dupa care urmeaza o
faca de subsidenta termala

- Are loc un proces de intindere foarte incet a carui durata este aprox egala sau> decat constana
termala de timp. Difuziunea termica e dominanta si are ca efect mentinerea in echilibru termic a litosferei
in timpul procesului de intindere. La sfarsitul riftarii nu mai apar procese de subsidenta termala-
>subsidenta e realizata integral In timpul proc de riftare.

Modelu Jarvis Mckenzie : pleaca de la premisa ca o portiune de litosfera sufera o intindere uniforma
corespunzatoare unei rate de strain G

Se foloseste un parametru adimensional= nr. lui Peclet= evidentiaza(masora) influenta relativa a celor 2
fenomene .

Valori scazute indica dominatia proceselor de difuzie.

MODELUL DE INTINDERE SIMPLA

Subsidenta initiala = rezultatul al 2 proc complementare:

- Intinderea crustala-are ca efect subsidenta

- Subtierea mantalei litosferice- efct ridicarea

Se presupune ca intinderea litosferei afecteaza grosimea si nu densitatea paturilor litosferice

Se poatea observa ca incalzirea litosferei in timpul liftarii are ca efect reducerea densitatii litosferei si
afecteaza subsidenta initiala.

Consideram ca inainte de riftare distributia temperaturilor se face uniform de la suprafata pana la baza
litosferei

Daca procesul de intindere este suficeient de rapidsi omogen va avea loc o crestere liniara a temp de la 0
gr C la supraf la temp T1 la baza litosferei.
Mult mai dificila este estimarea subsidentei termale corespunzatoare fazei de postrift deoarece nu sunt
cunoscuti cu exactitate parametrii initiali de stare( structura densitatilor si temp in cadrul litosferei).

Cele mai mari cresteri de densitatea apar in sectiunea mediana a litosferei unde au loc cele mai mari
modificari ale temperaturii

Ultima etapa este corelarea cresteriidensitatii cu subsidenta termala a litosferei

Subsidenta tectonica totala= subsidenta initiala+ subsidenta termala

Se poate observa ca subsidenta termala are in final o valoare similara celei initiale.

OLEOGENEZA

A: Roci sursa de hidrocarburi

A1) Sedimentul initial

Formarea rocilor potential generatoare de hidrocarburi e evident legata de formare sedimentelor pelitice,
acumularea materialului in conditii anoxice.

Dupa natura sedimentului mineral rocile sursa pot fi: argiloase, silicioase, calcaroase, marnoase,
carbunoase mai rar

Rocile pelitice formate pot fi caracteristice bzinelor sedimentare tip continental si cel marin.

Acumularea de material organic in rocile pelitice, apare in bazine de tip lagunar, fiorduri, delte, mari
interne.

Existenta prgurilor continentale pot favoriza acumularea unei importante cantitati dematerial organic

A2) Istoria termala a bazinelor sedimentare

Evolutia bazinelor de sedimentare e caracterizata si de :

- Variatia temporala si in suprafata a fluxului termic

- Gradient de temperatura

RADIOACTIVITATEA

Unele minerale au continut >< de elemente, izotopi radioactivi ( U,Th, K)

RAPORTURI INTRE ARIA SURSA SI VOL SEDIM

A: material predominant detritic

Ipoteze simplificatoare:

- Sistemul ariei de denudare inchis

- Rata de sedimentare constanta

- Pe toata suprafata bazinului, distributia sedimentelor e uniforma

- Evolutia bazinelor pleaca de la 0 = nivelul apei si fundul bazinului erau identice

In raport cu acestea pot fi definite mai multe tipuri depozitionale

1) Bazine supraalimentate

- Atunci cand aria de drenaj de pe uscat este mult mai mare decat suprafata bazinelor sedimentare

- Bazinul e supraalimentat cu material sedimentar, si ramane tot timpul umplut cu sedimente

- Umplutura bazinelor e constituita din depozite continentale predominant fluviatile

- Sunt caracterisctice structurilor de tip grabende pe continent

- Se abat zonele de rift sau grabenele aflate in faza de subsidenta initiale rapida

2) Bazine cu alimentare de sedimente moderata pana la scazuta

- Atunci cand adancimea si suprafata bazinului e relativ unitar

- Umplerea bazinului si natura sedimentelor sunt controlate de rata de denudare si subsidenta

bazinului

- O rata de sedimentare redusa are ca efect o alimentare cu sedimente scazuta

- Apar sedimente de tip marin de origine alohtona ( terigena si autohtona)

- Acest model descrie conditiile de sedimentare din bazinele oceanice largi departe de un continent

3) Influenta reliefului ariei sursa

- Atunci cand aria de drenaj de pe uscat e aproximativ egala cu suprafata bazinului sedimentar

- Marirea energiei de relief datorata ridicarii ariei de drenaj induce o crestere accentuata a intrarii
de material terrigen in bazin

- Efect: colmatarea accentuata al bazinului sedimentar ( in final va trece la un sistem fluviatil)

***B: sedimente chimice in locuri inchise

Tipul de roca ce se va precipita este dependent de compozitita rocilor din aria de denudare

In functie de chimism se vor acumula sedimente

Rocile silicioase au o rata de solutie foarte mica, deci sedimentele depuse vor fi subtiri, se vor depune in
ordine inversa solubilitatii

Rocile carbonatice vor fi mai usor de dizolvat: prima care se depune e silicea, dupa CaCo3, MgCO3,
dupa saruri delicvescente, NaCl si KCl.

1) On lap de coasta
2) Suprapunerea si medierea curbei de subsidenta

Amploare evenimentelor eustatice de joasa frecventa dintre curbele de subsidenta crustala stabilita din:

1) Lucrai de foraj

2) Curba de backstripping

3) Curbe de subsidenta termotectonice calculate teoretic

Pentru alegerea modului de calcul adecvat e necesara compararea curbelor teoretice cu datele din sonde
si calcularea unei abateri patratice -> atunci cand valoarea abaterii patratice e minima-> modelul este cel
mai adecvat bazin studiat

3) Interactiunea dintre sedimente, subsidenta si nivelul marii

Subsidenta unui bazin de sedimentare e determinata de :

1) aportul de sedimente: - rezultat din modificarile reliefului ariilor sursa din centurile cutate

2) subsidenta bazinului-controlata de amplasamentul centurii cutate si flexura litosferei

3) schimbarile regionale de nivel ale apei

Aparitia si dezvoltarea unei presiuni depozitionale ,care progradeaza e legata de descresterea adancimii
apei din bazin in vecinatatea liniei tarmului

Aceasta poate fi rezultatul cresterii ratei aportului de sediment si/sau scaderii ratei de subsidenta si/sau
cresterii ratei de coborare a nivelului apelor din bazin

Modul de actiune al factorilor poate fi redat prin:

Orice modificare a valorilor termenilor va induce o variatie a mdului de progradare in bazin a prismei de
sedimentare, ex: avanfosa pericarpatica are mai multe cicluri transgresiv-regresiv.

STRESS-UL INTRAPLACA

Este o manifestare a fortelor tectonice ce provoaca deplasarea placilor litosferice pe suprafata

globului terestru
Joaca un rol important in formarea panzelor de sariaj si a rifturilor

Variatiile nivelului stress-ului intraplaca pot avea o influenta asupra evolutie stratigrafice asupa bazinelor
sedimentare

Efecte: - modificarea rigiditatii placii

- Efectul compresional micsoreaza rigiditatate placii

- Efectul extensional mareste rigiditatea placii

Are efecte opuse pe flancuri fata de axul bazinului

Nivelurile scazute de stress pot cauza flexurara numai cand placa a fost deja flexurata de incarcatura
sedimentelor de deasupra.

Dupa modelul Brown si Beaumont efectul tensiunii intraplaca asupra bazinelor consta in inducerea:

-unei ridicari,daca riftul e supracompensat

- unei subsidente daca riftul este subcompensat

Miscarile in plan orizontal pe care le sufera placile tectonice reprezinta suma eforturilor
compozitionale, respectiv extensionale ce actioneaza asupra acestora. Sub actiunea stresului placile
litosferice sufera modificare ale parametrilor de stare, relevanta fiind rigiditatea:

-miscarile compresionale duc la scaderea rigiditatii placii;

-miscarile extensionale duc la marirea rigiditatii placii;

Aceste miscari pot genera deformari relativ superioare ale placii de tip intindere.

Pot aparea zone depresionare, respectiv bazine sedimentare.

SUPRAPRESIUNILE

- Pot aparea in zone mai mult sau mai putin extinse ale bazinelor sedimentare datorita
subcompartarea argilelor

- Transferurile mineralogice diagenetice

- Miscarile tectonice

Sunt caracterizate printr-un continut de fluide mai mare decat ar fi fost normal la adancimea de zacamant

Deoarece fluidele interstitiale au caldura specifica > matricea mineralelor-> formatiunile suprapresurizate
se comporta ca un strat izolator