Bazin intern fracturat (continental)

Se dezvolta pe suprafete relative restranse. Au forma alungita, sunt inguste si delimitate lateral de grabene.
Subsidenta este foarte activa. Tectonica este foarte active, da energie de relief. Are loc sedimentare rapida si
intensa. Avem vulcanism sintectonic si posttectonic. Prin echilibrarea izostatica apar sisteme de falii ce
formeaza structuri de gabem=> rift insotit de subsidenta rapida. Daca procesul de riftare continua, bazinul
poate sa se dezvolte pana la deschiderea unui ocean. Daca procesul de opreste, o anumita portiune din rift se
colmateaza si isi inceteaza activitatea? rifturi inghetate sau avortate.

Bazine ale marginilor continentale pasive

Sunt amplasate pe zone de self si taluz continental, sunt caracterizate printr-o sedimentare activa, aici se
depune mjoritatea materialului sedimentar de pe continent. Prezinta procese tectonice proprii care duc la
formarea unor bazine de sedimentare cu crusta continentala subtire. Principalele procese:
- De tensionare =bazine riftate tensional;
- Bazine asociate miscarilor de strike slip;
Au o dezvoltare asimetrica si forme alungite si inguste. Datorita subtierii treptate a crustei continentale spre
limita cu placa oceanica, subsidenta e mai activa? panta accentuata? prisma sedimentara mai groasa? are loc
o progradare a depozitelor spre mare. Atunci cand raportul de sedimentare e mai scazut, se pot forma zone
de platou= bazine marginale innecate.

Bazine de afundare oceanica

Sunt amplasate intre marginea continentala si dorsala medie oceanica. Ocupa cea mai mare parte a
domeniului oceanic. Au sedimente relativ subtiri care lateral pot deveni foarte groase datorita conurilor
submarine adanci. Au forma asimetrica si sunt dezvoltate pe un fundament crustal de tip oceanic sau de
tranzitie. Dpdvtectonic este o zona relativ linistita. Dpdv a proceselor magmatice pot exista zone cu
activitate intensa (hot spot) sunt in general marginite de sisteme de falii intre care procesul sedimentar e
relatin intins, iar activitatea tectnica si vulcanica mai pronuntata.

Bazine da sag continental

***Bazine de sag continental (interne)- apar ca urmare a miscarilor de extensiune si/sau subsidentei termale
ce actioneaza la nivelul unei zone mai mult sau mai putin extinse din interiorul unei placi continentale.
Sunt amplasate integral pe crusta continentala.
Au forma relative izometrica.
Nu prezinta o tectonica active si nici manifestari magmatice. Este un bazin interior refracturat.
Dimensiunile lor sunt medii. Sunt legate de subsidemta termala= are loc ridicarea astenosferei si litosfera se
intinde ducand la o subtiere a acesteia. Prin echilibrarea izostatica are loc omorarea zonei respective.
Formeaza bazine marine, epicontinentale, bazine intracratonice cacterizat regiunii de platform.

Bazine de strikeslip si wrench foult

Apar caurmare a proceselor de deplasare orizontala al crustei continentale astfel incat se formeaza o falie cu
deplasare in plan orizontal. In lungul faliei pot aparea fie ondulatii fie decalari ale zonei principale de rupere:
-bazine pull a part : subsidenta rapida. Sedimentarea poate varia in functie de amplasamentul bazinului fiind
in general activ.
-bazine de wranch- au dimensiuni modeste si o durata de viata redusa.
De la 1 ?7 Clasificarea tectonica a bazinelor:

Bazine formate prin coliziune

Proces de coliziune= faza finala a consumarii crustei in zona de subductie
Coliziunea poate inchide mai multe bazine de dimensiuni reduse cu un fundament crustal de tip oceanic. In
aceste bazine se acumuleaza stive sedimentare de tip flish caracterizate prin ggrosime mare si modele
depozitionale specifice.
1- Bazine Foreland- datorita procesului de coliziune, crusta oceanica este integral consumata, iar
marginea continental activa incaleca marginea continentala pasiva. Prezinta o subsidenta aciva si o patura
sedimentara groasa de tip molasa.
2- Bazine retroarc sau intramontane- apar tot din cauza proceselor de consumare ascoartei (subductie,
coliziune) in spatele lantului orogenetic. In timpul procesului de coliziune apar falii de strikeslip active ce
separa mai multe subbazine= bazine de foreland rupta sau bazine de blocuri inclinate.
3- Bazineproduse de terrane- se formeaza datorita deplasarii blocurilor crustale de alungul faliilor de
strikeslip .Sedimentele sunt depuse pe crusta oceanica.

Bazine generate de subductie

Apar ca urmare a miscarilor de convergenta a placilor litosferice, respectiv a proceselor de subductie si
formare a catenelor orogenice. La limita dintre placile antrenate in subductie se formeaza:
-bazine care include fosele ocenaice:
-Bazine forearc, back arc, intraarc;
-bazine ale taluzului continental( de mici dimensiuni)
1) Fosele oceanice- apar in zonele de afundare ale crustei oceanice sub placa continentala.
Paturasedimentara este constituita din sedimente transportate de placa oceanica subdusa. Se prezinta sub
forma unor bazine inguste, alungite de mare sau f mare adancime.
2) bazinele forearc- stau de asupra prismei de acretiune a foselor si a arcului magmatic adiacent. Au subtrat
crustal de trnzitie. Subsidenta si sedimentarea sunt in general foarte active. In functie de substratul crustalsi
de pozitia lor in cadrul complexului de subductie avem:\
- bazin intraarc= cuvertura sedimentara este deasupra rocilor arcului magmatic insuar sau continental;
-bazine acretionare situate in zona de dezvoltare a prismei de acretionare;
-bazine reziduale= patura sedimentara se dispune pe crusta oceanica si/sau de tranzitie.
-bazine constrictionale
3)Bazine backarc- apar in spatele arcului vulcanic ca urmare a riftarii lui. Cuvertura sedimentara poate fi
dispusa pe crusta de tip continental, de tranzitie sau oceanica.

Bazine predepozitionale
Datorita miscarilor tectonice care actioneaza in general rigid si intens asupra unei zone maimult sau mai
putin extinse se formeaza un bazin morfologic care este umplut cu sedimente nedeformate sau foarte putin
deformate maiales la partea inferioara. In timp, la nivelul bazinului are loc o descrestere a adancimii apei
datorita colmatarii acesteia. Dispunerea si dezvoltarea faciesurilor, grosimea si caracteristiclor sedimentelor
sunt determinate de morfologia bazinelor si a uscatului adiacent.

Bazine sindepozitionale
Se caracterizeaza prin acumularea sedimentelor in acelasi timp a proceselor tectonice care creeaza
modificari ale fundamentului bazinului de deasupra , formate sau in curs de formare.

Calculul subsidentei tectonice

curba subsidentei totale reprezinta efectul acumulat al tututror factorilor implicati in subsidenta bazinului
respectiv: incarcarea cu sedimente, incarcarea tectonica si schimbarile nivelului eustatic.
Pentru studierea proceselor tectonice si/sau schimbarile de nivel eustatic, e necesara eliminarea efectuui
incarcarii cu sedimente a fundului bazinului prin curba subsidentei totale.
Cea mai simpla metoda este modelul de echilibrare izostatica-> nu se poate aplica pentru zone intinse sau
intreg bazinului sedimentar, deoarece in interpretarea subsidentei la scara regionala intervin fuxul geotermic
si subsidenta flexurala.
Avantajele backstripping-ului izostatic :
- Simplitatea algoritmului
- Cantitatea redusa de date la care se apeleaza
- Obtinerea unor date destul de exacte
Backstripping: = calcularea si estimarea efectului de subsidenta al incarcaturii sedimentare asupra fundului
bazinului depozitional respectiv aplicarea balansarii izostatice pentru depozitele sedimentare.
1) Consideram un bazin care, fara a fi afectat de procese tectonice, este colmatat cu sedimente intr-o
anumit perioada de timp
2) Pe masura ce se acumuleaza sedimente, sarcina executata de acestea asupra fundului bazinului duce
la subsidenta
3) Se determina adancimile apei din bazinul sedimentar in anumite momente, prin raportarea acestora la
grosimea sedimentelor depuse se=I caresunt indepartate secvential
4) Se considera ca bazinul sedimentar, in curs de colmatare,nu prezinta o variatie in timp a grosimii
fundmentului litost=feric
5) Relatia referitoare la subsidenta tectonica a fost formulata pentru cazul in care bazinul sedimentar
este umplut cu apa. La un bazin subaerian, subsidenta tectonica se calculeaza inlocuind ro apa cu ro aer
6) In calculul subsidentei tectonice, se cunosc toti termenii cu exceptia densitatii coloanei sedimentare.
E deependenta de variatia grosimii unitatilor stratigrafice datorate compactarii sedimentelor, astfel ca ea
trebuie calculata dupa fiecare unitate spatio-temporala.

Capcane, formarea zacamintelor

Formarea capcanelor este o consecinta directa a evolutie bazinului sedimentar
1) Capcane structurale si ecranate litologic
2) Capcane ecranate stratigrafic( de discordanta)
3) Capcane paleogeomorfice
Dispozitia formatiunilor, variatia de porozitate si permeabilitate, caracterul etans ecran al faliei si suprafata
de discordata si variatiile faciale, toate au du la generarea de multitudini de capcane si acumulari de
hidrocarburi.
In unele cazuri, capcanele sunt generate de interactiunea dintre factori interni si externi, ex: regiuni
hidrodinamice de suprafata………………

Circulatia apelor
Apele de la suprafata bazinelor sedimentare se infiltreaza pe adancimi diferite in formatiunile geologice de
dedesubt.
In timpul formarii si ingroparii sedimentelor acestea contin cantitati variabile de apa cantonate in pori.
Cand acviferul are o dinamica activa, apar modificari importante ale distributiei temperaturilor in raport cu
adancimea

Compensarea izostatica
Consideram 2 coloane litosferice :col 1 este de referinta , col 2 reprez aceeasi sectiune crustala ingrosata
acum cu un factor 1/beta unde o<beta<1.
Baza crustei ingrosate(col 2) este afundata in manta cu o val W datorita greutatii crustei adaugate
Rezulta ca afundarea crustei in orice loc depinde numai de valoare ingrosarii crustale in locul
respectiv( balansare izostatica locala)
Alt model presupune ca:
- Litosfera raspunde la incarcare ca o placa elastica suprapusa unui fluid extrem de vascos
- Placa elastica corespunde portiunii mai reci aflate la parte superioara a litosferei termale
- Fluidul foarte vascos corespunde unei portiuni mai adanci a litosferei si a astenosferei
Acest model e de fapt o extensie a modelului de compensare izostatica locala.

Conditii generale de formare a zacamintelor de hidrocarburi

Factori principali:
- Existenta rocilor sursa de hidrocarburi si a conditiilor de oleogeneza
- Existenta proceselor de migrare primara(expulzare) al hidrocarburilor
- Existenta proceselor de migrare secundara a hidrocarburilor
- Existenta capcanelor

Dispunerea secventilor depozitionaele

A: relatia subsidenta-nivelul marii
Consideram o secventa stratigrafica amplasata la marginea distala a unui bazin de foreland
Conform modelelor de flexurare, perioadele de incarcare tectonicale corespund perioade de subsidenta
flexurale. Aceasta tendinta e influentata de variatiile regionale ale nivelului apelor din bazin.
Daca evenimentele tectonice induc incarcari tectonice intermitente si inegale, subsidenta va fi discontinua si
de intensitate diferita.
Cand adancimea apei se modifica, geometria unitatilor secventiale este generata de schimbarile ratelor de
subsidenta si nu variatiile eustatica ale nivelului marin.

***B: variatiile de subsidenta si in alimentarea cu sedimente

Un element important pentru definirea arhitecturi secventelor depozitionale il constituie aportul de
sedimente.
Acumularea, extinderea si compozitia secventilor rezultate este determinata si de crearea sau
consumarea spatiului la nivelul bazinului, deci de variatiile subsidentei.
Avem 3 modele distincte:
1) rata de sedimentare= ct:- rata de subsidenta variabila
- cand rata de subsidenta este aprow egala cu grosimea depozitelor ce se formeaza, suprafata si
adancimea bazinului vor ramane constante
- tipul sedimentelor ce se formeza pe verticala unui anumit punct va ramane acelasi
- daca bazinul are rata de subsidenta > rata de sedimentare, acesta se va adanci si isi va modifica
suprafata
- se formeaza pe verticala sedimente din ce in ce mai fine (fininng up)
2) rata de sedimentare variabila- rata de subsidenta=ct-> aportul de sediment va fi celcare determina
tipul bazinului si caracterele litofaciale
- rata de sedimentare< rata de subsidenta-> are loc o adancire a bazinului + formarea de sedimente
din ce in ce mai fine
- rata de sedimentare descreste-> bazinul tip continental va trec la unul marin
3) rata de sedimentare si subsidenta variabila-> modelul litofacial si adancirea bazinelor vor fi
determinate de raportul dintre cei 2 parametri
- rata de sedimentare> rata subsidenta-> micsorarea adancimii bazinului + formarea de sedimente din ce in
ce mai groase

Efectul conductiei laterale de caldura

Un alta minus al modelului simplu de intindere e acela ca permite o curgere unidimensionale a caldurii
Consideream domeniile adiacente bazinul de rift ca zone “reci” :
- Fluxul termic ridicat din zona de rift se va dirija in lateral si pe verticala
- Efectul conductiei laterale a caldurii asupra subductiei e dificil de cuantificat
Curgerea laterala a caldurii face ca litosfera din zone de rift sa se raceasca mai rapid
Fluxul caloric de la rift are 2 directii de descarcare: una verticala si una orizontala.

Factori principali care controleaza umplerea cu sediment a bazinelor

Avem un sistem cu 2 subsisteme. Sistemul depuzitional e alcatuit din aria bazinului si aria de denudare
Factori care conditionaza sistemul sunt:
- Aria suprafetelor .
- Aceste suprafete pot avea relief variat( mai ales aria de denudare) si in functie de energia de relief
vom avea conditii de sedimentare diferite
- Geometria bazinului
- Regimul de subsidenta
- Sichmbarile de nivel ale apei in bazin
- Sedimentele sunt caracterizate de rata de compactare, rata de sedimentare si grosime
Duc la formare a 2 tipuri de procese importante:
1) Procesul de creare sau de distrugere a spatiului in bazinul edimentar( se refera la volumul bazinului
sedimentar)
2) Aportul (introducerea) sedimentelor si indepartarea sedimentelor din bazin
Intre ele exista o interdependenta care ne da regimul si evolutia bazinului in timp, ex:
- Creaarea volumului in cadrul unui bazin va fi subordonat subsidentei;daca fundamentul coboara
- Daca avem o subsidenta activa, bazinul va evolua de la fluviatil lacustru la mare epicontinentala pana
la bazin marin, dar poate fi si invers daca nu avem subductie.
1) Modelulu geometric( forma bazinului):
- Sunt aplicabile bazinului cu o geometrie de suprafata simpla, care au o evolutie constanta pe
perioade indelungate de timp, principalii factori sunt in echilibru
2) Modele dinamice ( e nevoie de un model geometric careia ii aplicam un generator de tip dinamic):
- Realizeaza o cuantificare spatio-temporala a diversilor parametri care controleaza evolutia bazinelor
sedimentare
- La nivelul unui bazin pot aparea variatii de facies si grosimi ale sedimentelor, respectiv a geometrie
suprafetelor sedimentare.

Flexura placii elastice

In deducerea ecuatie flexurii elastice se pleaca de la ipostazele:
- Se prsupune ca litosfera are o reologie elastica liniara
- Se considera ca flexurile sunt mici
- Grosimea placii elastice e mica in raport cu extinderea acesteia in suprafata
- Sectiunile plane ale placilor se presupune ca raman plane si dupa flexionare
Teoria nu e explicabila zonelor in care incarcarea tectonica are mai putin de 1 milion ani
Distributia sarcinii( incarcarii) variaza in general cu distanta si include:
- Incarcarile tectoniceresponsabile pentru flexurare
- Greutatea apei si a sedi de deasupra flexurii
Cu cat rigiditatea flexurala este > , cu atat flexurarea va fi mai mica. Un alt mod de a cuantifica rigiditatea
litosferei este de a masura grosimea elastica efectiv (EET)
EET-poate fi independent de varsta sarcinii-> stress-ul elastic( cel care provoaca flexura) se axeaza putin la
scara timpullui geologic.
- Depinde de structura termala a litosferei
- Este mic atunci cand litosfera este fierbinte
- Este mare atunci cand litosfera este rece

Flexurarea simpla
In cazul unei placi infinite, flexura rezultata variaza cu distanta fata de punctul de aplicare. Flexura e
simetrica fata de axa de incarcare
Alfa= param flexural= joaca un rol important in controlul marimii flexurii
Cand alfa e mic-> flexura abrupta
Cand alfa mare -> flexura larga
Extinderea flexurii= distanta dintre punctul de incarcare pana la intersectarea dintre nivelul de referinta si
curba de flexurare
Flexura maxima e cu atat mai adanca cu cat placa e mai slaba
Se evidentiaza o zona de ridicare(forebulge) de mica amplitudine datorita interactiunii dintre rigiditatea
litosferei si forta arhimedica a amantalei.
Prin fracturare se presupune ca nu exista transfer de stress peste zone de fractura-> greutatea liniei de
incarcare e impartita in mod egal intre cele 2 placi semiinfinite

Flexurarea
Mecanismele de flexurare apar ca o consecinta a incarcarii blocurilor litosferice cu o grutate suficient de
mare. Originea incarcarilor poate fii:
-incarcari tectonice legate de panzele de sariaj;
-incarcari generate de alunecari de teren la scara regionale;
-incararcari generate de aparitia unor corpuri vulcanice de mari dimensiuni.
Principiul lui Arhimede; placa inclinata e ridicata cu o forta egala cu grutatea mantalei dislocuite.
Modelul de flexurare e dependent de reologia, rigiditatea si greutatea placii litosferice ce sufera aceasta
incarcare. Candrigiditatea e mare se deformeaza putin, dar volumul realizat prin subsidenta e acelasi.
Flexurare= f(reologia, rigiditatea, grosimea placilor litsferice)

Fluxul geotermic
Procesele termale genereazafenomene de subsidenta datorita modificarii densitatii rocilor astfek caau loc
schimbari ale echilibrului izostatic. Portiuni din litosfera se pot incalzirelativ repede in timp ce procesul de
racire (prin conductivitate termina) este mult mai lent. Pentru aparitia unui bazin sedimentar este necesar ca
procesele termale sa fie insotite si de evenimente geodinamice cum sunt :
1) Erodarea zonelor ridicate
2) Ingrosarea partii suparioare a mantalei
3) Subtierea crustei.
Fluxul termic= cantitatea de caldura generata care ajunge la suprafata.
Fiecare roca e dependenta de caldura specifica. Fluxul termic poate varia de la 20-30 mW/m2/an.
Formarea bazinelor sedimentare=f(procese termale+ procese geodinamice)

Fluxul termic
Distributia temperaturii la nivelul bazinului e controlata de:
- fluxul termic conductiv al crustei adanci
- transferul termic advectiv determinat de circulatia apei meteorice
- existenta unor formatiuni suprapresurizate
Datorita ingroparii la adancimi din ce in ce mai mari, se poate observa o crestere a valorii de temperatura
astfel ca materia organica inclusa in sediment a fost maturata la diferite stadii.

Formarea hidrocarburilor
kerogenul= material organic ce sufera in timpul sedimentarii si ingroparii o seria de transformari biochimice
si geochimice care o transforma dintr-un biopolimer intr-un geopolimer.
Cantitatea de materie organica din compozitia kerogenului si a hidrocarburilor generate sunt controlate de
caracteristicile bazinelor depozitionale.
Kerogenul poate fi clasificat in functie de tipurile de macerale si raporturili h/c si o/c.
1) kerogen de tip liptinit
- derivat din componenti lipidici, material algal dupa o degradare bacteriano partiala, alterare prin
decompozitie, condensare si polimerizare
- se formeaza in lacuri, lagune
- rocile sursa bogate in liptinit sunt potentiali generatoare de petrol
2) kerogen de tip exinit
- derivat din resturile de membrane ale plantelor, spori cuticulle polen
- depus in mediul marin reducator
3) kerogen de tip vitrinit
- derivat din material lemnos al plantelor continentale mai mult saumai putin degradate
- mediu de depozitare: de tip margine continentala, lacustru
4) kerogen de tip inertinit
- e constituit din material organic remaniat si puternic oxidat in mediu marin si/sau material de
oxidare biologica din medii poluate sau soluri
- potentialul petroligen enul

Generarea HC
***B2) Generarea hidrocarburilor
Stadii de evolutie ale materiei organice
1) Diageneza: se sfarseste cand acizii humici extractibili sunt mai mult sau mai putin expulzati
2) Catageneza: o parte din kerogen e convertita in hidrocarburi
- este principala zona de generare al titeiurilor si al gazelor umede ( fereastra de petrol)
3) Metageneza: rocile sursa de hidrocarburi elibereaza gazele.
- la adancimi de ingropare mici, materia organica imatura genereaz metan biogenic produs de fermentarea
bacteriilor si mici cantitati de hidrocarburi grele
- stadiul de maturitate timpurie si mediile caracterizate de temperatura in 60-130 -> in acest interval sunt
mar cantitati de titei si condensat
- zona de suprasaturare, maturare tarzie a petrolului e caracterizata prin temp> 130, genereaza hidrocarburi
din ce in ce mai usoare pana la gaze uscate.
Factorul de transfer= raportul procentual dintre: cantitatea de hidrocarburi generate sau posibil a fi generate
in conditii favorabile de timp si temperatura / cantitatea de kerogen din roca sursa
- Ajuta la estimarea cantitatii de hidrocarburi si variaza in functie de tipul kerogenului

Ingroparea ridicarea formatiunilor

Un alt factor il constituie miscarile pe vericala(subsidenta si ridicare umpluturii bazinelor sedimentare)
Daca o faza de subsidenta este urmata de o ridicare si o denudare semnificativa a unei formatiuni
sedimentare, va cuprinde atat o faza de incalzire cat si una de incalzire.
Pentru a determina si verifica temperatura maxima atinsa de sedimente, utilizam 3 metode:
1) investigatii de fissionn tracks pe apatite
2) studul incluziunilor fluide
3) determinare refractantei itrinitului

Izostazia termala
in decursul evolutiei lor, bazinele de sedimentare sunt caracterizate de existenta unui flux geotermic variabil
ce induce variatii ale proprietatilor sectiunii studiate.
Se poate observa in cazul bazinelor de rift d=subsidenta indelungata este asociata cu racirea si ingrosarea.
Deoarece astenosfera are compozitie mineralogica identica cu a mantalei litosferice , dar are o temperatura
mai mare decat punctul de topire(1300-1350 gr. C, Densitatea acesteia va fi mai mica decat densitate
mantalei litosferice.

Izostazia
Placile litosferice ce alcatuiesc crusta terestra sunt dpdv fizic corpuri solide ce plutesc pe astensfera fluida.
Conform legi lui Arhimede blocurile vor fi impinse in sus de o forta egala cu greutatea volumui de
astenosfera dislocuit de acestea. Blocurile adiacente de grosimi si/sau densitati diferite vor avea altitudini
diferite. La nivelul astenosferei se poate evidentia un plan de referinta la care greutatea blocurilor adiacente
este egala. Adancimea la care are log egalarea greutatii blocurilor adiacente se numeste adancime de
compensare izostatica. In cazul bazinelor sedimantare se pune problema determinarii adancimii acestora in
functie de umplutura lor. Dens. Apa=1gr/cm3 , dens. Aer=0,0003 gr/cm3, dens.sedi.=2,3gr/cm3
Izostazia reprezinta un factor important al procesului de subsidenta daca au loc schimbari ale grosimilor
si/sau distributiei densitatiilor pachetelor de roci ce alcatuiesc litosfera?adancime bazin =f(umplutura,dens
rocilor litosferice) . Aceste schimbari pot avea loc in cazul:
-subtierei litosferei sau crustei;
-aportului de roci cu densitate ridicata;
-umplerii bazinelor cu materiale mai dense;

Migratia petrolului
Procese de migratie= procese prin care hidrocarburile formate in roca sursa se deplaseaza pe roci si
care au ca efect expulzarea si acumularea petrolului
1) Sarcina litostatica= este o consecinta directa a istoriei de ingropare a bazinelor si a tipurilor de sedimente
care se formeaza avand densitati si regimuri de comportare diferite
- cresterea sarcinii litostatice are ca efect compactarea sedimentelor si expulzarea fluidelor existente in
volumul de pori a rocilor sursa
- atunci cand compactarea se face rapid, inainte ca procesul de maturare al materiei organice la hidrocarburi
sa fie realizat, fluidele expulzate vor contine hidrocarbuir gazoase si titeiuri grele aflate in stadiu incipient de
transformare
- atunci cand subsidenta, sedimentarea, si compactarea realizeaza un echilibru, iar expulzarea se face dup o
suficienta maturare a sedimentelor organice, in fereastra de petrol vor fi expulzate diferite tipuri de titei si
gaze asociate
- daca adancimea de ingropare simetamorfismul organic au depasit fereastra de petrol se expulzeaza cantitati
din ce in ce mai mici de hidrocarburi cu densitati mici pana la incetarea expulzarii in faza de metageneza.
2) Regimul termic: la care e supus sistemul roca-fluid, e dependent de adancimea de ingropare si de fluxul,
respectiv gradientul termic specific bazinului
- sedimentele inropate la adnacime mare sunt expuse unor valori de temperatura ridicata-> starea deagitatie
termica a fluidelor continute in roca se mareste
3) Natura luidelor si a volumui de pori= variatia volumului de pori al diferitelor formatiuni este in functie de
pozitia lor pe suprafata bazinului.
- tipul, cantitatea, caracteristicile fizice ale fluidelor din pori sunt o consecinta directa a regimului de
sedimentare si a evolutie bazinului.
4) Regimul dinamic al fluidelor continute
- se refera la modul in care conditiile de bazin influenteaza formarea unor acvifere active care safavorizeze
procesul de migratie al hidrocarburilor

Modelul cu intindere neuniforma

Subsidenta initiala este controlata de interactiunea dintre subtierea crustala (ce provoaca subsidenata ) si
subtierea mantalei litosferice ( ce provoaca ridicarea)
Pentru a reduce subsidenta initiala este necesar ca mantaua litosferica sa se subtieze mai mult decat crusta,
poate fi realizata in 2 moduri:
- Ingrosarea crustei prin adaugarea de mase de roci vulcanice
- Intinderea mai mare a mantalei litosferice in comparatie cu crusta
Poate aparea chiar o ridicare initiala atunci cand mantau litosferica e intinsa mult mai mult decat crusta de
deasupra.
Subsidenta termala nu este substantial afectata de inchiderea diferentiata cu exceptia situatiilor cand intre
delta si beta exista o mare diferenta.
Subsidenta tectonica este controlata de gradul de subtiere al crustei
Modelul cu rata de intindere finita
in timpul riftarii au loc 2 procese termale majore :
- Convectia termala= intinderea litosferica implica ridicarea spre suprafata a maselor de roci cu
temperatura ridicata existente in adancime. Acestea provoaca devierea in sus a izotermelor si ridicarea
fluxului termic de suprafata. Perioada de manifestare a acestor procese se suprapune timului de riftare 5-10
M.a.
- Difuziunea termica= consta in difuzarea excesului de caldura in sensul de descrestere a gradientului
geotermic spre suprafata->perioada de timp corespunde constantei termale de timp
Din aceste proc -> datorita dif de durata dintre cele 2 proc, de obicei in perioada de riftare, convectia termica
este dominanta-> duce la incalzirea si subtierea litosferei.
Exista 2 scenarii referitoare la evolutia riftului:
- Are loc o faza de extensie a riftului(modelul de intindere simpla)=corespunde unei faze de subsidenta
initiala (lipseste factorul termal)-. Scufundarea este datorata intinderii dupa care urmeaza o faca de
subsidenta termala
- Are loc un proces de intindere foarte incet a carui durata este aprox egala sau> decat constana
termala de timp. Difuziunea termica e dominanta si are ca efect mentinerea in echilibru termic a litosferei in
timpul procesului de intindere. La sfarsitul riftarii nu mai apar procese de subsidenta termala->subsidenta e
realizata integral In timpul proc de riftare.
Modelu Jarvis Mckenzie : pleaca de la premisa ca o portiune de litosfera sufera o intindere uniforma
corespunzatoare unei rate de strain G
Se foloseste un parametru adimensional= nr. lui Peclet= evidentiaza(masora) influenta relativa a celor 2
fenomene .
Valori scazute indica dominatia proceselor de difuzie.

Modelul de intindere simpla

subsidenta initiala = rezultatul al 2 proc complementare:
- Intinderea crustala-are ca efect subsidenta
- Subtierea mantalei litosferice- efct ridicarea
Se presupune ca intinderea litosferei afecteaza grosimea si nu densitatea paturilor litosferice
Se poatea observa ca incalzirea litosferei in timpul liftarii are ca efect reducerea densitatii litosferei si
afecteaza subsidenta initiala.
Consideram ca inainte de riftare distributia temperaturilor se face uniform de la suprafata pana la baza
litosferei
Daca procesul de intindere este suficeient de rapidsi omogen va avea loc o crestere liniara a temp de la 0 gr
C la supraf la temp T1 la baza litosferei.
Mult mai dificila este estimarea subsidentei termale corespunzatoare fazei de postrift deoarece nu sunt
cunoscuti cu exactitate parametrii initiali de stare( structura densitatilor si temp in cadrul litosferei).
Cele mai mari cresteri de densitatea apar in sectiunea mediana a litosferei unde au loc cele mai mari
modificari ale temperaturii
Ultima etapa este corelarea cresteriidensitatii cu subsidenta termala a litosferei
Subsidenta tectonica totala= subsidenta initiala+ subsidenta termala
Se poate observa ca subsidenta termala are in final o valoare similara celei initiale.

Oleogeneza
A: Roci sursa de hidrocarburi
A1) Sedimentul initial
Formarea rocilor potential generatoare de hidrocarburi e evident legata de formare sedimentelor pelitice,
acumularea materialului in conditii anoxice.
Dupa natura sedimentului mineral rocile sursa pot fi: argiloase, silicioase, calcaroase, marnoase, carbunoase
mai rar
Rocile pelitice formate pot fi caracteristice bzinelor sedimentare tip continental si cel marin.
Acumularea de material organic in rocile pelitice, apare in bazine de tip lagunar, fiorduri, delte, mari interne.
Existenta prgurilor continentale pot favoriza acumularea unei importante cantitati dematerial organic
A2) Istoria termala a bazinelor sedimentare
Evolutia bazinelor de sedimentare e caracterizata si de :
- Variatia temporala si in suprafata a fluxului termic
- Gradient de temperatura

Radioactivitatea
Unele minerale au continut >< de elemente, izotopi radioactivi ( U,Th, K)

Raporturi intre aria sursa si volumul sedimentelor

A: material predominant detritic
Ipoteze simplificatoare:
- Sistemul ariei de denudare inchis
- Rata de sedimentare constanta
- Pe toata suprafata bazinului, distributia sedimentelor e uniforma
- Evolutia bazinelor pleaca de la 0 = nivelul apei si fundul bazinului erau identice
In raport cu acestea pot fi definite mai multe tipuri depozitionale
1) Bazine supraalimentate
- Atunci cand aria de drenaj de pe uscat este mult mai mare decat suprafata bazinelor sedimentare
- Bazinul e supraalimentat cu material sedimentar, si ramane tot timpul umplut cu sedimente
- Umplutura bazinelor e constituita din depozite continentale predominant fluviatile
- Sunt caracterisctice structurilor de tip grabende pe continent
- Se abat zonele de rift sau grabenele aflate in faza de subsidenta initiale rapida
2) Bazine cu alimentare de sedimente moderata pana la scazuta
- Atunci cand adancimea si suprafata bazinului e relativ unitar
- Umplerea bazinului si natura sedimentelor sunt controlate de rata de denudare si subsidenta bazinului
- O rata de sedimentare redusa are ca efect o alimentare cu sedimente scazuta
- Apar sedimente de tip marin de origine alohtona ( terigena si autohtona)
- Acest model descrie conditiile de sedimentare din bazinele oceanice largi departe de un continent
3) Influenta reliefului ariei sursa
- Atunci cand aria de drenaj de pe uscat e aproximativ egala cu suprafata bazinului sedimentar
- Marirea energiei de relief datorata ridicarii ariei de drenaj induce o crestere accentuata a intrarii de
material terrigen in bazin
- Efect: colmatarea accentuata al bazinului sedimentar ( in final va trece la un sistem fluviatil)
***B: sedimente chimice in locuri inchise
Tipul de roca ce se va precipita este dependent de compozitita rocilor din aria de denudare
In functie de chimism se vor acumula sedimente
Rocile silicioase au o rata de solutie foarte mica, deci sedimentele depuse vor fi subtiri, se vor depune in
ordine inversa solubilitatii
Rocile carbonatice vor fi mai usor de dizolvat: prima care se depune e silicea, dupa CaCo3, MgCO3, dupa
saruri delicvescente, NaCl si KCl.
1) On lap de coasta

2) Suprapunerea si medierea curbei de subsidenta

Amploare evenimentelor eustatice de joasa frecventa dintre curbele de subsidenta crustala stabilita din:
1) Lucrai de foraj
2) Curba de backstripping
3) Curbe de subsidenta termotectonice calculate teoretic
Pentru alegerea modului de calcul adecvat e necesara compararea curbelor teoretice cu datele din sonde si
calcularea unei abateri patratice -> atunci cand valoarea abaterii patratice e minima-> modelul este cel mai
adecvat bazin studiat

3) Interactiunea dintre sedimente, subsidenta si nivelul marii

Subsidenta unui bazin de sedimentare e determinata de :
1) aportul de sedimente: - rezultat din modificarile reliefului ariilor sursa din centurile cutate
2) subsidenta bazinului-controlata de amplasamentul centurii cutate si flexura litosferei
3) schimbarile regionale de nivel ale apei
Aparitia si dezvoltarea unei presiuni depozitionale ,care progradeaza e legata de descresterea adancimii apei
din bazin in vecinatatea liniei tarmului
Aceasta poate fi rezultatul cresterii ratei aportului de sediment si/sau scaderii ratei de subsidenta si/sau
cresterii ratei de coborare a nivelului apelor din bazin
Modul de actiune al factorilor poate fi redat prin:
Orice modificare a valorilor termenilor va induce o variatie a mdului de progradare in bazin a prismei de
sedimentare, ex: avanfosa pericarpatica are mai multe cicluri transgresiv-regresiv.

Stress-ul intraplaca
Miscarile in plan orizontal pe care le sufera placile tectonice reprezinta suma eforturilor compozitionale,
respectiv extensionale ce actioneaza asupra acestora. Sub actiunea stresului placile litosferice sufera
modificare ale parametrilor de stare, relevanta fiind rigiditatea:
-miscarile compresionale duc la scaderea rigiditatii placii;
-miscarile extensionale duc la marirea rigiditatii placii;
Aceste miscari pot genera deformari relativ superioare ale placii de tip intindere.
Pot aparea zone depresionare, respectiv bazine sedimentare.

Este o manifestare a fortelor tectonice ce provoaca deplasarea placilor litosferice pe suprafata globului
terestru
Joaca un rol important in formarea panzelor de sariaj si a rifturilor
Variatiile nivelului stress-ului intraplaca pot avea o influenta asupra evolutie stratigrafice asupa bazinelor
sedimentare
Efecte: - modificarea rigiditatii placii
- Efectul compresional micsoreaza rigiditatate placii
- Efectul extensional mareste rigiditatea placii
Are efecte opuse pe flancuri fata de axul bazinului
Nivelurile scazute de stress pot cauza flexurara numai cand placa a fost deja flexurata de incarcatura
sedimentelor de deasupra.
Dupa modelul Brown si Beaumont efectul tensiunii intraplaca asupra bazinelor consta in inducerea:
-unei ridicari,daca riftul e supracompensat
- unei subsidente daca riftul este subcompensat

Suprapresiunile
- Pot aparea in zone mai mult sau mai putin extinse ale bazinelor sedimentare datorita subcompartarea
argilelor
- Transferurile mineralogice diagenetice
- Miscarile tectonice
Sunt caracterizate printr-un continut de fluide mai mare decat ar fi fost normal la adancimea de zacamant
Deoarece fluidele interstitiale au caldura specifica > matricea mineralelor-> formatiunile suprapresurizate se
comporta ca un strat izolator