Universitatea de Științe Agricole si Medicină Veterinară a Banatului

„Regele Mihai I al României” din Timișoara

Facultatea de Agricultură

BONITAREA TERENURILOR
AGRICOLE

Coordonator:

Student: Dorin Alin Hreniuc

Cuprins
1 Așezarea geografica a localității Gurahonț
1.2 Conditii pedoclimatice
1.2.1 Geologie
1.2.2 Rețeauă hidrografică
1.2.3 Climă
1.2.4 Soluri
1.2.6 Vegetatia
1.2.7 Fauna
2.Bonitarea terenurilor agricole
2.1. Bonitarea naturală
2.2. Indicatorii de caracterizare ecopedologică
3.Gruparea amelorativa si amendarea terenurilor
3.1 Gruparea ameliorativa a terenurilor în vederea amenajării si folosirii
3.2 Recomandari generale privind aplicarea ingrasamintelor
Așezarea geografica a localității Gurahonț
Comuna este situată în partea de est a județului Arad, așezată într-o zonă depresionară, pe valea Crişului Alb, între
Munţii Zarandului şi Munții Codru Moma. Are în componență 10 localități, respectiv Gurahonţ ca reședința de
comună și 9 sate aparținătoare: Bonțești, Dulcele, Fenis, Honțișor, Iosaș, Mustești, Pescari, Valea Mare si Zimbru, cu
o suprafață totală de 17.085 ha și o populație de 3.973 locuitori.

Geologie
Relieful este variat, compus din
lunci, câmpie, dealuri, terase şi
versanţi.
Ca relief, lunca este slab ondulată,
predominând formele pozitive de
mezorelief, este mecanizabilă.
Zona deluroasă ocupă o suprafaţă î
nsemnată şi se constituie într­-un
complex de dealuri cu diferite
expoziţii fragmentate puternic de
văi înguste.
Clima
Comuna Gurahonţ are o climă relativ dulce faţă de restul zonelor delutoase şi muntoase, aceasta datorându­-se faptului
că este înconjurată de dealuri şi munţi Se încadrează în tipul climatic temperat continental moderat cu uşoare
influenşe submediteraneene. Temperatura medie multianuală este de 10,7 grade C Temperatura medie a perioadei
vegetative (1 aprilie–1 octombrie) este de 7,6 grade C. Umiditatea relativă medie anuală atinge valori mari
(aproximativ 77%), fiind influenţată de frecvenţa ridicată a maselor de aer de origine atlantică şi mediteraneană.
Precipitaţiile medii anuale au valori de 564,2 mm, cu variaţii mari de la un an la altul. Vântul dominant în aceasta
zonă este cel din sectorul sud­-estic
Rețeauă hidrografică
În afara Crişului Alb, care are o scurgere domoală cu
numeroase meandre care dau aspectul de îmbătrânire,
celelalte cursuri de apă prezintă caracteristicile
pârâurilor de munte. Ele au un caracter temporar şi
debit mare numai în perioadele de precipitaţii
abundente
Apele freatice din această zonă sunt cantonate în
formaţiunile cuaternare, în depozite de bolovănişuri,
nisipuri, pietrişuri care sunt intercalate cu materialele
argiloase. Adâncimea pânzei freatice diferă de la o
zonă la alta, în funcţie de relief sau de anotimp.
Solurile
In funcție de influenţa şi acţiunea în timp, a complexului de factori pedogenetici, (relief, roca, climă, hidrologie) cât şi datorită
intervenției omului începută odată cu înălțarea primelor movile, ori valuri de pământ şi continuând cu lucrările hidropedo
ameliorative începute cu circa 250 de ani în urmă, în cadrul acestor perimetrelor, procesele de formare a solurilor au cunoscut o
dezvoltare și intensitate diferită al căror rezultat sunt diferitele tipuri genetice de soluri (înrudite sau total diferite).
Pe teritoriul comunei Gurahont au fost identificate un numar de 13 unitati de sol:
Litosolul tipic in zonele de deal sau panta (45=50%, expozitie nord-estica), aspectul suprafetei terenului este slab
neuniformizat si mediu inclinat. Adancimea apei freatice este mai mare sau egala cu 10,01 m. Acest tip de sol se
caracterizeaza prin urmatoarele caracteristici morfologice: culoare brun deschis, poliedric si grauntos, moderat dezvoltat,
textura este lutnisipos grosier intre 0-5 cm. Reactia acestui solului este slab acida cu un indice de azot destul de scazut
 Regosol litic in zonele de deal sau panta (35-40%, expozitie nord-estica) aspectul suprafetei terenului este slab
neuniformizat si mediu inclinat. Textura este lut nisipos mijlociu intre 0-6 cm si nisip lutos grosier intre 6-23 cm.
reactia solului este slab acida avand un indice de azot slab
 Regosol scheletic in zonele de deal sau panta (3-5%) aspectul suprafetei este slab neuniform. Textura este lut nisipos
mijlociu hiposcheletic intre 0-12, lut mediu mezoscheletic intre 12-41 cm. Reactia solului este slab acida si are un
indice de azot mijlociu.
 Regosol litic scheletic in zonel de culme montana cu un aspect slab neuniform. Textura este lut nisipos mijlociu
hiposcheletic intre 0-9 cm, lut pravos intre 9-26 cm si lut mediu mezoscheletic intre 26-49 cm. Reactia solului este
moderat acida intre 0-26 cm si slab acida intre 26-49 cm cu un indice de azot mijlociu intre 0-9 cm si slab intre 9-49
cm
 • Preluvosol
. stagnic, slab stagnogleizat, lut mediu/argila lutoasa. Se gaseste in zonele de deal si panta (40-45% expozitie
nord-estica). Textura: lut mediu intre 0-55 cm, lut argilo-prafos 55-76 cm, argila lutoasa intre 76-120 cm. Reactia solului
este slab acida intre 0-120 cm, iar indicele de azot este slab intre 0-55 cm.
 Luvosol stagnic, stagnogleizat moderat, lut prafos/lut argilos mediu. Se gaseste in zonele de deal si platou, iar suprafata
terenului este slab neuniformizata. Textura: lut prafos intre 0-57, lut argilo-prafos intre 57-75 si lut argilos mediu intre
75-120. Reactia solului este slab acida intre 0-42 cm si moderat acida intre 42-120 cm, iar indicele de azot este slab intre
0-42 cm.
 Luvosol stagnic, putenic stagnegloizat, lut prafos. Se gaseste in zonele de deal sau panta.
Textura: lut prăfos intre 0-64 cm, lut argilo-prăfos între 64-115 cm iar reacția solului este slab acidă intre 0-115 cm; cu
indicele de azot slab între 0-45 cm.
 Stagnosol tipic, lut prafos. Se gaseste in zonele de plan ondulat sau la baza pantei. Textura: lut präfos intre 0-32 cm, lut
mediu intre 32-55 cm, lut argilo-präfos între 55-94 cm si lut mediu intre 94-120 cm. Reactia solului este slab acidă între
0-73 cm şi neutră intre 73-120 cm; iar indicele de azot este mijlociu între 0-32 cm si slab între 32-55 cm.
 Antrosol erodic, lut prafos. Se gaseste in zonele de deal si panta. Textura: lut prafos intre 0-7 cm, lut argilo-prafos intre
7-21 si lut prafos intre 21-44. Reactia solului este slab acida intre 0-7 cm, moderat acida intre 7-21 cm si slab acida intre
21-44 cu indice de azot mijlociu intre 0-7 si slab intre 0-44.
 Preluvosolul vertic, lut mediu/argila lutoasa care se gaseste in zonele de platou. Textura: lut mediu intre 0-28 cm, lut
argilos mediu intre 28-47 cm, argila lutoasa intre 47-68 cm, lut mediu intre 68-85 cm si lut nisipos mijlociu intre 85-115
cm. Reactia solului Este moderat acida intre 0-47 cm si slab acida intre 47-115 cm, iar indicele de azot este mijlociu intre
0-28 cm si slab intre 28-47 cm.

 ,Antrosol erodic, lut mediu. Se gaseste in zonele de deal si panta. Textura: lut mediu intre 0-28 si lut nisipos grosier intre 28-
46 cm, Reactia solului este slab acida intre 0-46 cm cu indice de azot slab.
 Luvosol stagnic, slab stagnogleizat, lut nisipos mijlociu/lut argilo prafos care se gaseste in zonele de deal sau panta Textura:
lut nisipos mijlociu intre 0-45 cm, lut argilo prafos intre 60-90 cm si lut argilos mediu intre 90-115 cm. Reactia solului Este
moderat acida intre 0-115 cm cu un indice de azot slab intre 0-45 cm.
 Preluvosol stagnic, slab stagnogleizat, lut nisipos mijlociu/lut argilo-prafos, in zonele de deal si panta (30-35% expozitie sud-
vestica) cu un aspect al suprafetei slab neuniform. Textura lut nisipos mijlociu intre 0-27 cm, lut prafos intre 27-68 cm si lut
argilos prafos intre 68-115 cm. Reactia solului este moderat acida intre 0-68 si slab acida intre 68-115 cm.
Vegetatia
Pe teritoriul comunei Gurahont se găseşte o vegetaţie diferită, variind de la cea de păduri de foioase şi uneori
conifere la cea de luncă, in lunca Crişului Alb întâlnim salcia Salix alba), Cea mai mare parte a comunei este
acoperită cu păduri de foioase, păşuni şi fâneţe care favorizează creşterea animalelor, pomicultura şi exploatările
forestiere. Influenţele climatului mediteranean îşi fac apariţia prin castanul comestibil, care se dezvoltă în condiţii
optime şi prin rezervaţia de laur (Ilex aquifolium) din localitatea Zimbru.
Fauna
Fauna este repartizată geografic în legătură directă cu principalele etaje ale vegetaţiei. Fauna pădurilor de foioase
prezintă o gamă destul de bogată, dintre mamifere, caracteristice sunt: ursul brun, mistreţul, cerbul, căprioara,
lupul, vulpea, etc, iar în galerii subterane găsim şoarecele scurmător.
În ceea ce priveşte păsările, acestea cuprind o gamă foarte largă de specii: buha, ciuhurezul, huhurezul mare,
mierla, sturzul călător, ciocârlia, piţigoiul, gaiţa, etc.
Bonitarea naturală
Bonitarea terenurilor agricole reprezintă o operaţiune de cunoaştere aprofundată a condițiilor de creştere, dezvoltare ş
rodire a plantelor și de determinare a gradului de favorabilitate (pretabilitate) a acestora pentru anumite culturi (sau
categorii de folosință), prin intermediul unui sistem de indici tehnici şi note de bonitare.
Ca atare bonitarea determină de câte ori un teren este mai bun decât altul, având în vedere fertilitatea lui, oglindită prin
producțiile pe care le asigură
Indicatorii de caracterizare ecopedologică
Pentru calculul notelor de bonitare, din multitudinea condiţiilor de mediu care caracterizează fiecare unitate de teren (U.T. şi T.E.O.
delimitată în cadrul studiului pedologic s-au ales numai cele considerate mai importante, mai uşor şi mai precis măsurabile, care s
găsesc de obicei în lucrările de studii pedologice, numiţi indicatori de bonitare
oindicatorul 3C - temperatura medie anuală o indicatorul 39 - adâncimea apei freatice
oindicatorul 4C - precipitații medii anuale o indicatorul 40 - inundabilitatea
oindicatorul 14 - gleizare o indicatorul 44 - porozitatea totală în orizontul restrictiv
oindicatorul 15 - pseudogleizare (stagnogleizare) o indicatorul 61 - conţinutul de CaCO3 total pe 0-50 cm
oindicatorul 16 sau 17 - salinizare sau alcalizare (sodizare) o indicatorul 69 - gradul de saturație în baze în Ap sau 0-20 cm
oindicatorul 23A - textura în Ap sau primii 20 cm o indicatorul 133 - volumul edafic util
oindicatorul 29 - poluarea o indicatorul 144 - rezerva de humus în stratul 0-50 cm
oindicatorul 33 - panta o indicatorul 181 - excesul de umiditate stagnantă (de suprafață)
oindicatorul 38 – alunecări o indicatorul 271 - amennjäri de imbunatatiri funcia
La bonitarea terenurilor pentru condițiile naturale fiecare dintre indicatorii enumerati, cu exceptia indicatorului 69
.
care intervine indirect, participa la stabilirea notei de bonitare printr-un coeficient de bonitare care oscileaza intre 0
si 1, dupa cum insusirea respectiva este total nefavorabila sau optima pentru exigentele folosintei sau plantei luate
in considerare.
Nota de bonitare pe folosinte si culturi se obtine inmulţind cu 100 produsul coeficientilor (celor 17 indicatori) care
participă direct la stabilirea notei de bonitare. De exemplu, atunci când toţi indicatorii au valoarea coeficienților
egală cu 1, valoarea noteide bonitare este maximă, adică 100. Chiar dacă numai unul din indicatori are coeficientul
0 (zero) nota de bonitare este 0 (zero),
Pe baza notelor de bonitare s-au executat mai multe clasificări în tabele. Aceste clasificări s-au efectuat pentru
categoriile de folosinţă existente în momentul cartării. Pentru folosințe (arabil, păşune, fâneţe, vii, livezi) se va
stabili şi clasa de calitate de la 1 la 5.
Această grupare se poate simplifica în 5 grupe de favorabilitate sau pretabilitate, după cum urmează:
 Grupa A de la 81 la 100 puncte(clasa I) - foarte favorabil I
 Grupa B de la 61 la 80 puncte (clasa II), foarte favorabil II
 Grupa C de la 41 la 60 puncte (clasa III), favorabil I
 Grupa D de la 21 la 40 puncte (clasa IV) - favorabil II
 Grupa E de la 0 la 20 puncte (clasa V) - puţin favorabil
Gruparea ameliorativa a terenurilor în vederea amenajării si folosirii
Unitățile de teren au fost grupate în raport de pretabilitatea lor la categoria de folosință: pasuni, fânete; in clase,
subclase şi grupe.
În majoritatea cazurilor, gruparea se face în 6 clase determinate de intensitatea celei mai mari restricții, în subclase în
raport cu natura restricției și în grupe în funcție de intensitatea tuturor restricţiilor, Clasele se notează cu cifre romane
(I-VI) şi împart sau grupează terenurile în funcție de intensitatea restricțiilor sau a necesității lucrărilor ameliorative,
specificarea şi semnificația claselor, fiind următoarele:
I - terenuri fara limitări
II - terenuri cu limitări reduse
III - terenuri cu limitări moderate
IV - terenuri cu limitari severe
V terenuri cu limitări foarte severe
VI - terenuri cu limitări extrem de severe (improprii pentru cultivare agricolă).
Clasele de pretabilitate se impart în subclase și grupe în funcţie de natura şi respectiv intensitatea factorilor restrictivi.
Subclasa este determinată de natura limitărilor asociate

Recomandări generale privind aplicarea îngrăşamintelor

Principiile generate de fertilizare rationali In acord cu necesitățile și exigentele impuse pentru protecția calității apei,
fertilizarea trebuie efectuată în regim controlat, în așa fel încât să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de câtre
plantele cultivate a nutrienților deja existenți în sol şi a celor proveniţi din îngrăşămintele minerale și organice aplicate
 Fertilizarea rațională cu îngrăşăminte minerale şi organice trebuie să fie condusă în acord cu următoarele principii
- pentru ca o cultură să producă la un nivel cantitativ și calitativ corespunzător potenţialului ei, in condiţiil
favorabile de mediu trebuie să aibă la dispoziție pe toată perioada de vegetaţie o serie de nutrienți minerali (azot, fosfor
potasiu, calciu, magneziu, sulf, fier, mangan, cupru, zinc, bor şi clor), în cantităţi şi proporţii adecvate;
- cerinţele cantitative de nutrienți minerali variază cu natura culturii, rezerva din sol şi recolta scontata
- cerinţele cantitative de nutrienti minerali variază cu natura culturii, rezerva din sol şi recolta scontată
- capacitatea solului de a furniza nutrienții necesari plantelor variază în funcție de tipul de sol
- nivelul de fertilitate al unui sol se poate degrada dacă tehnologiile de cultură sunt incorecte sau, din c ontră, poat
creşte dacă este cultivat într-o manieră care ameliorează însușirile lui chimice, fizice şi biologice
- un sol cu fertilitate şi productivitate naturală bună se poate deprecia prin sărăcirea în unul sau mai mulţi nutrienț
sau prin degradarea unor proprietăți
- un sol cu fertilitate naturală scăzută poate deveni productiv prin corectarea factorilor limitative care împiedic
creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor (aciditatea, excesulsau deficitul de nutrienț
- numai o agricultură de înaltă tehnică, care conservă și ameliorează fertilitatea solului și potenţialul său producti
este capabilă să asigure sustenabilitatea sistemelor de cultură şi să protejeze calitatea mediului ambiental;

O fertilizare rațională trebuie să asigure un compromis acceptabil între imperatival obținerii unor randament
economice mai bune ale producției vegetale şi cel de protecție a calității mediului, respectiv de protecție a apelor d
suprafață și a apelor subterane contra poluării cu nutrienți minerali din îngrăşămintele aplicat
Concluzie:
Notele de bonitare obţinute (prezentate şi interpretate) în capitolul de bonitare indică un
potenţial mediu în starea actuală de exploatare și conservare a solurilor, potenţial ce poate fi
îmbunătățit având în vedere faptul că unii indicatori, precum reacția, rezerva de humus,
porozitatea sunt însuşiri relativ uşor modificabile, în bine, dar numai în cazul aplicării unor
măsuri care lărgesc arealul de manifestare al acestora cât și ale altor însuşiri ale factorilor
de mediu luați în calculul notelor de bonitare.
Vă mulțumesc pentru atenție!