Sunteți pe pagina 1din 16

FACULTATEA DE AGRICULTURA

ANUL 2 DE STUDIU
SEMESTRUL 1

PROIECT PEDOLOGIE









VASILESCU CRISTIAN
GRUPA 1202



ANUL 2012


INTRODUCERE
Solul este considerat ca fiind cel mai important mijloc de productie ,important in agricultura si silvicultura.
Pentru folosirea lui in agricultura ,in vederea obtinerii unei productii cat mai ridicate si pentru ridicarea fertilitatii
acestuia ,solul trebuie cercetat si cunoscut amanuntit .
In tara noastra exista uriase rezerve a caror valorificare nu se ridica la nivelul conditiilor materiale si economice
prezente .Un astfel de exemplu il constituie peste o jumatate de milion de (ha) de nisipuri si soluri nisipoase , a caror
valorificare rationala nu a constituit in trecut o preocupare fiind considerate neproductive ,sarace calitativ.
In tara noastra o mare parte din terenuri o ocupa solurile neproductive sau slab productive neputand fi folosite
rational in agricultura.
Numai solurile aluvionare si cele acide ocupa o suprafata de 4 milioane de(ha) si nu pot fi folosite decat dupa lucrari
de amendare ,spalare si drenaj.
Valorificarea terenurilor nisipoase nu se poate face la intamplare ,folosind metode obisnuite.Insusirile pedoclimatice
deosebite manifestate manifestate de aceste categorii de terenuri ,impun adoptare de solutii privind cunoasterea cat
mai precisa a unitatii planta-mediu .
In lucrarea de fata privind studiul nisipurilor si solurilor nisipoase ,am studiat conditiile naturale,relieful si geneza
unitatilor de sol in vederea posibilitatii plantarii lor cu vita de vie sau cu alte plante in cazul celor cu fertilitate mai
ridicata.
Pentru aceasta a fost necesar a cunoaste caracterizarea generala a nisipurilor din dreapta Calmatuiului.

TEMATICA
-Studiul pedologic privind pretabilitatea terenurilor agricole la diferite folosinte din zona Calmatuiului
-CAPITOLUL 1.-Caracterizarea conditiilor fizico-geografice ,clima relief geologie si litologie hidrologie si hidrogeologie
vegetatia naturala si cultivata ,precum si influenata antropica si invelisul de sol.
-CAPITOLUL 2.-Caracterizarea unitatilor de teren.
Metodologia de lucru .
Intocmirea fiselor unitatilor de teren .
CAPITOLUL 3. -Gruparea terenurilor in clase de pretabilitate la arabil si alte folosinte
o a)Criterii utilizate pentru gruparea terenurilor in clase de pretabilitate.
o b)Stabilirea claselor de pretabilitate.
CAPITOLUL 4. Concluzii si recomandarii







Caracterizarea conditiilor fizico geografice,clima relief geologie si litologie hidrologie hidrogelogie vegetatia naturala si
cultivata ,precum si influenta antropica si invelisul de sol -Date fizico geografice ,solul si subsolul
-Pamant intodeauna binecuvantat cu roade si belsug comuna Smeeni poate considerata drept locul unde mainile dibace si
sudoarea fruntii se impletesc cu bogatia naturala. Astfel conditiile geografice prielnice au determinat de-a lungul timpului o
dezvoltare constanta.
-Asezata la mai putin de 20 km de municipiul Buzau ,comuna Smeeni se intinde in special in Campia Buzau-Calmatui, ce
cuprinde suprafata dintre cele doua rauri cu acelasi nume ,cu terenuri intre 40 si 100m altitudine.
-Pe un fundament dur ce se gaseste mai ales in zonele inalte ,s-au depus de-a lungul timpului sedimente aduse de
apea:argile nisip precum si loess-ul.Subsolul este bogat in depozite de origine organica si minerala.Solurile din campia
Smeeniului sunt dominate de cernoziomuri ,mai precis de cernoziomul incipient slab levigat care ocupa cea mai mare
suprafata dar si de cernoziomul ciocolatiu si castaniu .Solurile sarate(soloneturi,solonceacuri,solodii) sunt prezente de-a
lungul Calmatuiului .
-In partea de sud a Calmatuiului exista cernoziomuri levigat nisipoase fosile .Aceste soluri se preteaza foarte bine cultivarii
cerealelor precum grau orz porumb si a florii soarelui ,sfeclei de zahar precum si plantelor medicinale si furaje ,chiar si a
vitei de vie si cartofilor.
-Geomorfologic,comuna Smeeni face parte din unitatea geomorfologica majora CAMPIA ROMANA caracterizata printr-o
suprafata relativ plana cu zone largi ridicate sau coborate datorate depunerilor eoliene specifice zonelor de campie .
Litologic terenul este constituit din depozite eoliene cu grosimi mici de 3.5-4 metri care stau peste depozitealuvionare
,nisipuri prafoase ,prafuri argiloase.
Nisipurile si solurile nisipoase din dreapta Calmatuiului extinse din apropierea comunei Smeieni pana la varsare
cuprinde o suprafata de 32.000 de ha .Numai cele cuprinse in judetul Braila se intind pe o suprafata de 11.500 de ha ,ele
sunt de origine fluvio-lacustre remaniate eolian.Aceasta zona din punct de vedere morfo structural se caracterizeaza prin
forma de relief care variaza .
Dunele de nisip au 2-8 m inaltime cu orientare N, N-E, S, S-V in directia vanturilor dominante .Interdunele sunt bine
dezvoltate si ocupa cea mai mare parte. Grosimea depozitelor eoliene nisipoase ating 8-10m pe malul raului Calmatui intre
localitatile Largu si Rusetu subtiinde-se treptat spre sud si pierzandu-se in nisipurile loiessoide carbonatice .
Zona nisipoasa din dreapta Calmatuiului are forma unei fasii formata din mai multe insule cu mici intreruperi lunga de
aproximativ 90-120 km si lata de 1-10 km.In aceasta zona dupa cercetari sumare s-a constatat ce exista doua tipuri de
soluri
Soluri nisipoase de duna crude nisipuri zburatoare
Complexe de soluri nisipoase de duna crude si intelenite
Solurile nisipoase duna crude se intalnesc la Insuratei si Spiru Haret si se caracterizeaza prin grosime mare a stratului
nesolificat ,humus in medie de 0.87-1.87% la azot si 0.084 %la fosfor ,reactia este neutra ,pH-ul este 6.7-7.8 si sunt bogate
in calcar .
Complexele de soluri nisipoase de duna crude si intelenite se extind pe restul zonei si cuprinde o mare varietate de soluri
de la soluri de dune crude pana la cele de duna intelenite cu textura luto nisipoasa
Din analize reiese ca pana la 25 cm humusul ajunge la 1,73% si 1,65% pana la 50 cm ,azotul total este de 0.085% in stratul
arabil ,continutul de fosfor este total este de 0.079 % tot in stratul arabil .Solul este sslab aprovizionat in elemente nutritive
,carbonatul de calciu este sub 20%pana la adancimea de 70 cm iar argila atinge 14,75 %
Complexele de soluri nisipoase de duna crude si intelenite ocupa apoximativ 10.500 ha .Distributia diferitelor unitati de
soluri in cadrul acestor complexe este in legatura cu relieful valurit de dune si interdune .
Nisipurile si solurile nisipoase saline si moderat humifere sunt cele mai putin evoluate pedogenetic ,profilul lor neavand
dezvoltat decat orizontul A iar carbonatii se gasesc la adancimi foarte mari .Sunt cele mai nisipoase soluri existente .
Indici hidrofizici au valori reduse si permeabilitate ridicata .Au o reactie acida sau slab acida ,sunt sarace in elemente
nutritive si slab humifere fiind putin favorabile culturilor agricole pierzand repede apa .Se recomanda plantatii viticole
,furaje ,curcubitacee.
Nisipurile si solurile nisipoase slab si moderat humifere ,acestea sunt orizonturile A. Carbonatii se gasesc in straturi la
adancimi ,au mai multa argila si mai putin nisip grosier .Indici hidrofizici cu valori mai ridiacate iar permeabilitatea este
destul de mare .Humusul si elementele nutritive sunt mediocre si sub mediocre .Se recomanda pe acest tip de soluri
culturile de grau ,porumb ,si floarea soarelui .
Cernoziomurile nisipoase cu profilele de sol A/C si C cu efervescenta la 70-100 cm .Ele ocupa un rol intermediar intre
celelalte soluri cercetate .
Cernoziomurile levigate nisipoase ,aici apare orizontul E,adancimea efervescentei este de 80-140 cm .la cele slab sau mediu
levigate este de 80-140cm .La cele slab sau mediu levigate si de 120-160 cm la cele puternic si foarte puternic si foarte
puternic levigate .Textura este mai fina iar indicii hidroficii ca coeficientul de ofilire si capacitatea de camp sunt foarte
ridicate .Permeabilitatea scade partial iar reactia este neutra sau slab acida si au rezerve de humus sporite cat si elemente
nutritive ,iar potasiul este putin mai ridicat .Cernoziomurile levigate nisipoase sunt mult superioare cat priveste regimul
apei din sol si al substantelor nutritive si dau bune rezultate la majuritatea culturilor se recomanda ingrasaminte cu azot .O
caracteristica fizica chimica si mineralogica a nisipurilor si solurilor nisipoase din dreapta calmatuiului a fost facut inca din
anul 1966 cand sa facut analiza mai multor profile pedologice in toata zona mai sus mentionata .S-au executat determinari
fizice ca :compozitia granulometrica ,greutatea volumetrica ,porozitatea totala ,coeficientul de hidroscopicitate ,coeficientii
de ofilire ,determinarile chimice ca reactia solului (pH) in suspensia apoasa ,continutul in humus ,azot total ,fosfor total
,fosfor mobil ,si potasiu schimbabil.
Determinarile mineralogice
Din punct de vedere al asocierilor fizice si hidrofizice ,aceste soluri se deosebesc dupa relief ,vantul dominant si gradul de
culturalizare .Continutul in argila fizica situeaza 3 din aceste grupe in categoria nisipurilor si 4 in categoria solurilor nisipo
lutoase .
In straturile superioare se afla mai mult nisip grosier decat nisip fin .Repartizarea materialului nisipos pe adancime variaza
decat expunerii procentului de deflatie eoliana.Fata de profilele de varf de duna la cele situate pe interduna se cede o
crestere a fractiunilor granulometrice fine .Greutatea volumetrica varieaza in functie de procentul de materie organica
.Valorile porozitatii totale sunt legate de cele a greutatii volumetrice .Propietatile hidrofizice varieaza in functie in functie
de fractiunile fine.Cele mai scazute valori ale coeficientului de higroscopicitatesi coeficientului de ofilire se intalnesc la
nisipurile de pe varf de duna slab humifere .Valorile lor cresc in interduna de la solurile nisipoase la nisipo lutoase slab,
mediu sau puternic humifere .
Determinarile chimice.
Reactia nisipurilor este in general neutra cu valori in general intre 6.2si7.3 in stratul arat si creste odata cu adancimea la
solurile cu carbonatii .Valorile substantelor organice varieaza intre limite largi la suprafata si pe cand in straturile inferioare
se observa o descrestere lenta a materiei organice .Aceste repartitii uniforme ale substantei organice pe profil arata in
parte fertilitatea solurilor nisipoase cu un continut redus de substante organice la suprafata .
Azotul total prezinta scaderi lente pe profile cu exceptia solurilor ingroapate .Fosforul total aflat in stratul arat da solurilor
de slab si mediu aprovizionat .Cat priveste fosforul mobil ,valorile analitice situeaza solurile ca slab aprovizionate .Exceptie
fac doar cateva profile ca Spiru Haret 2 Macovei 2 si Rusetu 2 care au primit ingrasaminte fosfatice si potasice.Continutul in
potasiu este si el foarte scazut caracterizand solurile ca fiind sarace in potasiu .
Din punct de vedere mineralogic compozitia fractiunilor coloidale separate din doua profile de sol in regiunea cercetata
este de 85-90% openilit ,3.7 caolinit si 5-10%cuart sub forma cristalina .Fertilitatea solurilor nisipoase cercetate prezinta
variatii in functie de argila ,substanta organica ,azot si fosfor precum si de propietatea solului de a retine apa.
Pentru inbunatatirea fertilitatii solurilor din zonele cercetate trebuie completat deficitul de apa prin irigatii precum si
aprovizionarea cu substante nutritive .
In trecut toate zonele nisipoase din tara precum si cele din zona Calmatuiului erau cultivate cu salcam ,plante perene
cereala vita de vie etc.,dar din toate acestea vita de vie sa dovedit a fixa si valorifica in modul cel mai economic aceste
tipuri de terenuri .Din cele 11500 ha de terenuri nisipoase din dreapta Calmatuiului 6500ha sunt improprii culturii
cerealelor si se preteaza doar culturii vitei de vie Aceste 6500 ha sunt situate in comunele Insuratei, Mihai Bravu .Spiru
Haret ,Cuza Voda Rusetu ,Ulmul .
Conditiile climatce sunt destul de bune in acesta zona si anume:temperatura medie din luna cea mai calda este de
23.5grade ,iar a lunei celei mai reci este de -19grade .Foarte rar atind -29 grade celsius Suma globala a gradelor de
temperatura este de este de 3625 grade celsius suficient pentru soiurilor cele mai tardive (Babeasca neagra )
Suma globala a straluciri soarelui este de 2700 ore iar cea reala de 1800 ore.
Media precipitatiilor pe am ating 498.7mm
Umiditatea aerului este de 69.5.Roua este foarte frecventa datorita solului care se incalzeste si se raceste foarte repede in
timpul noptii ,acestea favorizand aparitia diferitelor boli mai frecvent toamna cand duce la aparitia putregaiului
Acest lucru solicita un efort maxim in timpul recoltatului pentru ca aceesta sa se faca intru-un timp cat mai scurt incat
pierderile sa fie minime
Numarul zilelor cu bruma ajung la 12.2.Vantul dominant este Crivatul care bate cu frecventa de 28.2% si intensitete de 2.4
Apa freatica se situeaza la 0-4 m primapanza freatica ;10-15 m a doua panza de apa freatica .
Relieful si morfologia; conditii naturale
La nord in imediate apropiere a raului Calmatui se gaseste lunca joasa a Calmatuiului care pe unele portiuni este foarte
ingusta ,aproape inexistenta ,aceasta este rar inundata este usor ondulata cu pante mici sub un grad .Pe o portiune mica se
gaseste o depresiune care in trecut retinea apa ,dar care astazi este desecata si flora acvatica a disparut formand doar o
pasune slaba pe Lacoviste saraturata .
Coasta care desparte lunca de terasa are pante mari variind intre 15-16 grade pana la 60 grade, formate din sol leossoid
avand axpozitie nordica si slaba tendinta de erodare prin ape de ploi si vanturile puternice din aceasta regiune .
Campia inalta care porneste din capu lcoastei si se extinde pe o lungime de 7-8 km se afla la o inaltime de aproximativ 20 m
deasupra nivelului luncii si variind inaltimile ei intre cotele 50-60 m ata de nivelul marii.
Aceasta terasa intinsa pe 7-8 km spre sud prezinta relief ondulat datorita valurilor de nisip depuse de vant si de ridicaturi
sub forma de movile si depresiuni cu pante de 5-8 grade cu tendinte de erodare eoliana.
Geologia si Stratificarile:
In lunca joasa roca mama este formata din aluviuni cu texturi variabile dar in general grele si impermeabile ,in timp de
seceta se produc crapaturi mari .
Coasta ere ca roca mama o succesiune de straturi de loess si nisipuri aduse de vanturi in decursul anilor .
Campia inalta care cuprinde cea mai mare parte din teren este formata din soluri de tip zonal.Cu ocazia saparii puturilor cat
si din profile de diferite adancimi s-a constatat ca nisipurile de dune au grosimi variabile de al 0-5 m si au fost depuse pe
loess
Se mai remarca faptul ca in unele locuri loess-ul apare mai la suprafata ,solul avand tendinta de formare de tip zonal.
Hidrografia si Hidrologia
Din punct de vedere hidrografic situatia teritoriului se prezinta astfel,
raul Calmatui are debit mic si cu viteza de curgere foarte mici pe timp de seceta firul apei intrerupt, si albia sa producand o
insiruire de baltoace cu apa stagnanta, verde si saraturata.
In lunca joasa a Calmatuiului adancimea apei freatice varieaza de la 0-0.60 m in portiunile cele mai joase ,1.20-2 mpe
majoritatea suprafetei ocupate de lunca joasa .In general apa este salcie ,saraturata si amara si nu poate fii folosita ca apa
potabila .Apa are salinitate ridicata datorita circulatiei reduse ,ea se incarca cu saruri ,minerale din materialul de umplere al
depresiunilor pastrand adeste saruri neavand posibilitatea diluarii lor prin amestecul natural ce ar urma in cazul unei
circulatii normale .
In restul campiei panza de apa freatica varieaza dupa relief si intensitatea precipitatiilor ,adancimea varieaza intre 8-16 m
.Apa din puturi este mica si deseori tulbure ,iar cea din cea de a treia panza freatica de la adancime de 20 mare apa
potabila buna si cu debit constant.In anii secetosi continutul de saruri se ridica si in lipsa de alta sursa tot timpul ,terenurile
gradinilor de legume foloseste pentru irigare aceasta apa si deseori multe culturi sunt periclitate .Cele mai sensibile la
continutul ridicat in saruri s- au dovedit a fii ardeiul ,vinetele,si morcovul,principalele saruri ce predomina in apa freatica
sunt clorurile.
Clima
In general clima teritoriului se poate caracteriza ca fiind un climat de stepa cu precipitatii anuale moderate ,cu veri calde si
secetoase si ierni destul de friguroase.
Trecera de la iarna la vara este destul de brusca dar trecerea de la vara la toamna se desfasoara intr-un timp mai lung.
Temperatura
Din datele pe ultimi 35 ani sa constatat ca temperatura normala anuala este de 10.7 grade celsius,temperetura medie
anuala variind intre 8.6-12.1 grade celsius
Repartizata pe luni ,temperaturile medii arata ca cea ma rece luna este ianuarie care are medii de -6.3 grade celsius urmata
de luna decembrie de -2.4 grade celsius si luna februarie cu 1.8 grade celsius.
Transpuse in diagrama ,temperaturile lunare ne dau o curba ascendenta ianuarie-iulie si descendenta intre iulie decembrie
.Suma temperaturilor 01 martie -30 septembrie este de 3503 grade celsius care este suficienta pentru culturile de camp
obisnuite.Suma temperaturilor 01mai-15octombrie necesara dezvoltarii plantelor subtropicale ca exemplu Orezul da un
total de 3242grade celsius de unde rezulta ca ar fii buna pentru cultura Orezului.
Mediile maxime sunt lunile august 25.3 grade celsius ,iulie cu25.2 grade celsius si iunie cu 22.2grade celsius,iar
maximileabsolute pe decade dau 26-27 grade celsius, daca nu sunt secete lungi nu produc ofiliri .
Ingheturile de primavara sunt de 46 zile in 10ani cea ce da posibilitatea de inghet de 15%si care se produc in prima
jumatate a luni aprilie, acestea ducand la concluzia sa se recomande semanatul porumbului in a doua jumatate a luni
aprilie .Ingheturile timpuri apar in luna octombrie cu frecventa de 15%ceea ce indica ca pana la aceasta epoca sa avem
graul si orzul de toamna bine inradacinate si infratite .Se indica urmatoarele poci de semanat avand in vedere datele tehnic
- 01-15 august cultura de rapita se fie semanata
- 15 septebrie 15 octombrie semanarea graului
- 15-30 septembrie semanatul secarei si orzului de toamna
- 20februarie 01martie semanatul mazarei ,ovazului mustarului lucernei
- 01-20martie semanatul orzului de primavara ,floarea soarelui tutun,morcov
- 31martie-01aprilie semanatul sfeclei de zahar si plantelor e nutret
-10-30 aprilie semanatul porumbului ,fasolei si cartofului
Precipitatiile : media sumelor anuale de precipitatii pe 35 ani este de 498.70mm,acest total caracterizeaza regiunea cafiind
cu un climat de stepa cu pricipitatii moderate,iar pe anotimpuri sunt repartizate astfel
-Iarna cu suma medie 88.6mm,reprezentand17.2% din totalul precipitatiilor
-Primavara cu suma mediede 124mm reprezentand 26.1%din totalul recipitatiilor
-Vara cu suma medie de 176.7mm reprezentand 35.5% din totalul pecipitatiilor
-Toamna cu suma medie 109.4mm reprezentand 21.5% din totalul pecipitatiilor
Suma de 176.7mm in trimestrul de vara si cu rezerva din primavara s-ar crede ca este suficienta pentru majoritatea
culturilor agricole daca in cadrul trimestrului repartitia pe decade a acestei sume ar fii facuta dupa cerintele
plantelor.Precipitatiile vara cad sub forma torentiala dupa epocile lipsite de precipitatii astfel ca o buna parte din apa se
scurge la suprafata
Vanturile ,din obsevatiile pe teren a directiei de depunere a dunelor fixate reiese ca vanturilor dominante sunt vanturile din
directia nord
Numai 65 zile din cursul unui an domneste calmul si cel mai mare nr de zile cu calm sunt lunile septembrie octombrie si
august.
Frecventa vanturilor din nord depaseste dublu frecventa oricareia din celelalte vanturi .Acest vant de nord rece este vantul
care iarna aduce zapada iar vara precipitatii scurte Al doilea ca intensitate vantul care bate din nord vest si sud -est
aducand vara seceta iar iarna geruri .
Din cauza altitudini mici fata de nivelul marii,clima rece este putin stabila iar variatiile de temperatuta de la zi la alta si de
la o luna la alta sunt destul de marii.
Vanturiile foarte frecvente produc iarna viscole si geruri puternice iar vara produc evaporarea puternica impregnand climei
un caracter secetos
Vegetatia
Regiunea apartine stepei fara paduri naturale iar vegetatia arborescenta se reduce la 2-3 specii de arbustii iar perdelele de
protectie sunt din salcam
Din vegetatia ierboasa in lunca joasa care are un continut ridicat in saruri intalnim artemisia austriaca nastricaria samonila
iar in cele foarte saraturate salicorzia herbaceae .In zona uscata intalnim cynodon dactilon ,bromus sterilis,festuca ovina
etc.Din buruienile cele mai periculoase intalnim raphanus raphanistrum
Influenta Antropica
Influenta omului in stabilirea nisipurilor .Astazi oamenii se conving tot mai mult de la an la an de importanta lucrarilor
agrotehnice ,ingrasari solurilor amendarii si irigarii lor .Odata cu obtinerea productiilor ridicate se schimba si fertilitatea
,ridicandu-se.
Insusirile principalelor unitati de sol
Tipul zonal caracteristic este cernoziomul care a evoluat in conditiile fitoclimatice si fitogeografice specifice acesteia;relieful
de campie ,climat de stepa si vegetatie ieboasa
Procesele de bioacumulare sunt moderate cu un continut de 3.8%humusavand un orizont A de 80 cm avand un colorit
specific si cu un continut mediu de N.P.K
Procesele de levigare sunt moderate .Carbonatul de calciu creste cu adancimea ,astfel ca la adancimea de 1m in orizontul C
el ajunge la 10%.Din cauza levigarii moderate ,debazificarea este modificata fiind mai slaba decat la alte cernoziomuri ,
Procesele de alterare a mineralelor primare se petrec cu intensitate slaba iar procesele rezultate raman la loculo de
formare fara sa fie duse pe profilul de sol pentru formarea orizontului B.
In afara solurilor zonale se deosebesc urmatoarele unitatii de soluri determinate de interferenta si interactiunea factorilor
de sclerificare care se realizeaza diferit pentru diferite unitati.
In depresiunea din imediata apropiere a Calmatuiului datorita redistributiei interne a apei din precipitatii fara drenaj extern
s-a format o lacoviste slab salinizata .
In orizintul G care se afla la 60cm adancime se gasesc acumulari fero-manganoase ,aici trecerea de la arizontul A la G se
face printr-un orizont de tranzmisie A/G. Sunt bogate in humus ajungand loa 4-8 %,sunt slab alcaline si slab debazificate .
Pe partea din imediata apropiere a luncii datorita drenajului extern bun s-a format cernoziomul castaniu mai putin levigat
cu orizontul C la 0.35m .
Acesta este bine aprovizionat cu principalele elemente de nutritie plantelor :0.15-0.20%azot total pana la 0.16 fosfor total
si 0.10-0.30potasiu. Acesta reprezinta o fertilitate mai ridicata decat solul cernoziomul carbonatic.
Pe depozitele eoliene ,pe suprafetele stranse a-au format cernoziomuri nisipoase cu roca mama formata din nisipuri fixate
.Aici acumularea humusului este slaba ,gradul de structurare redus si levigare usoara.Orizontul A este gros ,efervescenta
mai coborata si lipsesc carbonatii .Aceste cernoziomuri sunt afanate ,excesiv de permeabile, nu retim apa se in calzesc si se
racesc repede ,se lucreaza usor ,au un continut ridicat in humus si azot total de 2.5%.
Aici se recomanda agrotegnica specifica solurilor cu un continut mai ridicat in nisip in vederea cresterii fertilitatii.
Solurile din drepta Calmatuiului sunt de natura aluvionara in diferite stdii de solificare care au dat urmatoarele unitati de
sol ;
- Sol aluvionar brun (lutonisipos si ocupa o suprafata de 2%)\
- Lacoviste (luto-argiloasa moderat salinizata)ocupa o suprafata de 1.25%
- Sol loessoid(luto-nisipos)ocupa o suprafata de 3.15%
- Sol nisipos brun (nisipo lutos)ocupa o suprafata de 73%
- Sol nisipos crud (nisipos)ocupa o suprafata de 2.8%
- Cernoziom ciocolat (luto nisipos)ocupa o suprafat de 4.5%
- Cernoziom castaniu (luto nisipos)ocupand o suprafata de 11.85%
- Cernoziom degradat (luto nisipos)ocupa o suprafata de 1.6%

Unitatea de sol nr 1
Aluviosol tipic
Are ca roca mama aluviuni nisipoase permeabile iar stratul arat trebuie sa fie numai de 12 cm,ca sa nu faca harpant.
Stratul de sol aluvionar brun care ocupa malul drept al Calmatuiului a rezultat din depunerea apei , a fost cultivat cu
cereale dar se preteaza pentru cultura legumelor fiind aproape de apa .Este bogat in humus si calciu ,textura mijlocie
,structura degradata ,permeabilitate moderata ,suficient de afanat si are saruri nocive in portiunile udate cu apa din
Calmatui .Apa freatica se afla la3-4 m si se situeaza printre solurile de clasa 2.
Descriere Morfologica
-Orizontul- A-(Ao)- (0-44 cm)-44 cm ,negru textura luto nisipoasa ,afanat reavan ,pH-ul 10 ,o efervescenta la 0 cm evidenta
,la 40 cm foarte puternica si contine Ca CO3 3-4%
- Orizontul A/C (44-64 cm) 20 cm de culoare negru galbui ,textura luto nisipoasa ,structura bolovanoasa compactivitate
afanata ,umed contine 5-10%Ca CO3
-Orizontul C -(64-100 cm) de culoare galben ,textura luto nisipoasa structura bolovanoasa campactitate afanata ,umed si
contine peste 10% CaCO3

Unitatea de sol nr 2
Gleiosol cernic (lacoviste)
In orizontul G se gasesc acumulari fero-manganoase ,in partea superioara a orizontului A se gaseste un strat cu structura
sistoasa de 10cm ,tasat provenit din batatorirea pamantului prin pasunat excesiv pe timp umed .
Roca mama este formata din aluviuni grele ,argiloase ,compacte si impermeabile .Pe toata suprafata sunt crapaturi adanci
si largi.
Descriere morfologica
-Orizontul A(Am) (0-37cm) 37cm ,pana la 10 cm este tasat de culoare negru vanat ,textura luto- argiloasa structura
glomerulara degradata ,compact ,reavan iar efervescenta la 0 cm este foarte puternica .
-OrizontulA/G (AGo)-(37-60)-23 cm ,de culoare brun murdar cu pete vinetii galbui ,textura luto argiloasa ,bolovanos,este
foarte compact ,umed si efervescenta foarte puternica
-Orizontul G (Gr)- (60-70cm) -110cm,de culoare vanat cu pete ruginii ,textura argiloasa ,structura lutoasa foarte compact
,umed si efervescenta foarte puternica

Unitatea de sol nr 3
Cernoziom ciocolatiu :ocupa o suprafata restransa de 4.3%
Orizontul A este destul de adanc la aproximativ 60-80cm
O caracteristica aparte este faptul ca lipseste orizontul B .Aratura nu trebuie facuta la adancimi ci superficiala 16-17 cm
dupa care se grapeaza iar toamna se face aratura cu antetrupita pentru a nu fii adus la suprafata stratul mai putin fertil
care este bolovanos.Efervescenta are loc la 60 cm ,carbonatul de calciu creste adata cu adancimea ,astfel ca orizontul C la
adancimea de 1 m poate fii de peste 10%.Aceasta unitate de sol este lipsita de saruri nocive.
Descriere morfologica:
Orizontul A(0-80 cm)-80cm de culoare brun ciocolatiu ,luto nisipos structura glomerulara tipica moderat compact reavan
,efervescenta slaba iar carbonatul de calciu de 1-2 %
Orizontul A/C (80-98 CM)-18 CM,de culoare brun pestrit ,luto nisipos bolovanos reavn ,efervescenta evidenta iar
carbonatul de calciu de 3-4 % cu urme de crotovine.
Orizontul C (98-124 cm) -26 cm ,de culoare galben ,luto nisipos ,bolovanos afanat umed ,efervescenta foarte puternica iar
carbonatul de calciu peste 10%


Unitatea de sol nr 4 :
Cernoziom
Cernoziom castaniu : Este luto nisipos si ocupa o suprafata de 11.8%,are o fertilitate ridicata si este favorabil tuturor
culturilor.In general este lipsit de umiditate ,fiind mai compact si capilaritatea este bine formata ,iar pierderea de apa este
rapida,detine un procent ridicat de humus,nu contine saruri solubile nocive .Este un sol fertil dar trebuie lucrat si intretinut
cu lucrari agrotehnice tot timpul .
Descriere Morfologica :
Orizontul Am (0-58 cm ) -58cm ,de culoare brun castaniu ,luto nisipos glomerular ,compact uscat ,pH-ul de 7,5%,iar
efervescenta la 32 cm este evidenta .
Orizontul A/C (58-83 cm)-25 cm ,este luto nisipos ,structura uniforma,compact ,uscat iar efervescenta este puternica
Orizontul Cca983-130 cm)-47 cm,de culoare galben luto nisipos bolovanos compact uscat efervescenta este foarte
puternica .
Unitaea de sol nr 5
Cernoziom:
Cernoziom Degradat :Ocupa o suprafata mica ,aproximativ 1.60%si este caracterizat ca cernoziom degradat cu structura
luto nisipoasa .Are un continut ridicat in humus de culoare brun deschis spre brun roscat iar in adancime ajungand la galbui
in orizontul C la adancimi de 1-1,20 cm .Efervescenta este evidenta la adancime mare , in orizontil C ,nu contine saruri
solubile nocive ,iar structura este la suprafata glomerulara in orizontul B iar in adancime este bolovanos.
Descriere Morfologica :
Orizontul Am (0-60cm) -60cm ,de culoare brun inchis ,luto nisipos cu structura glomerulara afanat
Orizontul B (60-100 cm)-40 cm ,de culoare brun roscat ,nisipo lutos nuciform moderat compact .
Orizontul C (100-110 cm )-10 cm ,de culoare galbui ,luto nisipos ,bolovanos ,moderat compact ,efervescenta la 100cm este
slaba iar la 40 cm este puternica .


LISTA INDICATORILOR ECOPEDOLOGICI
U.S .nr .1

ASti = K1 d4 Tf gl An
Lff A P01 A Tf g Q5
Nr .crt Simbol Explicatia simbolului Numarul indicatorului
1 Ab ALUVIOSOL Conform sist. Roman
2 ti TIPIC De Taxonomie
3 Go NEGLEIZAT Ind 14
4 Wo NESTAGNOGLEIZAT Ind15
5 So NESALINIZAT Ind16
6 Ao NEALCALIZAT Ind17
7 K1 PROXICALCARIC Ind 18
8 d 4 MODERAT PROFUND Ind19
9 l oo NU SE CONSTATA EROZIUNE Ind20
10 Tf MATERIALE LACUSTRE CARBONATICE Ind21
11 g MATERIAL GROSIER Ind22
12 l/qoo LUTOASA Ind23
FARA SCHELET Ind24
13 A ARABIL Ind26
14 n FARA MODIFICARI Ind27
15 -- NEPOLUAT Ind28
16 0 NEPOLUAT Ind29
17 L LUNCA Ind2
18 ff FLUVIATILE Ind31
19 A NU ESTE CAZUL Ind32
20 P01 ORIZONTAL Ind33
21 A NU ESTE CAZUL Ind34
22 Tf MATERIALE LACUSTRE CARBONATICE Ind21
23 g MATERIAL GROSIER Ind22
24 -- NU ESTE CAZUL Ind35
25 -- NU ESTE CAZUL Ind36
26 r 00 NU SE CUNSTATA Ind37
27 f 00 ABSENT Ind38
28 Q5 MIJLOCIE Ind39
29 i 0 NEINUNDABIL Ind40
LISTA INDICATORILOR ECOPEDOLOGICI
U.S .nr .2

AS.Cc= K1 d4 Tf m A n
L ff A P 01 A Tf m Q5
Nr .crt Simbol Explicatia simbolului Numarul indicatorului
1 GS GLEIOSOL Conform sist. Roman
2 Cc CERNIC De Taxonomie
3 Go NEGLEIZAT Ind 14
4 Wo NESTAGNOLEIZAT Ind15
5 So NESALINIZAT Ind16
6 Ao NEALCALIZAT Ind17
7 K1 PROXICALCARIC Ind 18
8 d 4 MODERAT PROFUND Ind19
9 l 00 NU SE CONSTATA EROZIUNE Ind20
10 Tf MATERIALE LACUSTRE Ind21
11 m MATERIAL MIJLOCIU Ind22
12 l/q00 LUT ARGILOS Ind23
FARA SCHELET Ind24
13 A ARABIL Ind26
14 n FARA MODIFICARI Ind27
15 -- NEPOLUAT Ind28
16 0 NEPOLUAT Ind29
17 L LUNCA Ind2
18 ff FLUVIATILE Ind31
19 A NU ESTE CAZUL Ind32
20 P 01 ORIZONTAL Ind33
21 A NU ESTE CAZUL Ind34
22 Tf MATERIALE LACUSTRE Ind21
23 m MATERIAL MIJLOCIU Ind22
24 -- NU ESTE CAZUL Ind35
25 -- NU ESTE CAZUL Ind36
26 r 00 NU SE CONSTATA Ind37
27 f 00 ABSENT Ind38
28 Q5 MIJLOCIE Ind39
29 I 0 NEINUNDABIL Ind40
LISTA INDICATORILOR ECOPEDOLOGICI
U.S .nr .3

AS c= A1 K1 d1 Tf g A n
Lff A P01 A Tf g Q5
Nr .crt Simbol Explicatia simbolului Numarul indicatorului
1 C CERNOZIOM Conform sist. Roman
2 c CIOCOLATIU De Taxonomie
3 G0 NEGLEIZAT Ind 14
4 W0 NESTAGNOGLEIZAT Ind15
5 S0 NESALINIZAT Ind16
6 A1 ALCALIZAT IN ADANCIME Ind17
7 K1 PROXICALORIC Ind 18
8 d 1 FOARTE SUPERFICIAL Ind19
9 e 00 NU SE CONSTATA EROZIUNEA Ind20
10 Tf MATERIALE LACUSTRE CARBONATICE Ind21
11 g MATERIAL GROSIER Ind22
12 e/q00 LUTOASA Ind23
FARA SCHELET Ind24
13 A ARABIL Ind26
14 n FARA MODIFICARI Ind27
15 -- NEPOLUAT Ind28
16 0 NEPOLUAT Ind29
17 L LUNCA Ind2
18 ff FLUVIATILE Ind31
19 A NU ESTE CAZUL Ind32
20 P01 ORIZONTAL Ind33
21 A NU ESTE CAZUL Ind34
22 Tf MATERIALE LACUSTRE CARBONATICE Ind21
23 g MATERIAL GROSIER Ind22
24 -- NU ESTE CAZUL Ind35
25 -- NU ESTE CAZUL Ind36
26 r 00 NU SE CONSTATA Ind37
27 f 00 ABSENT Ind38
28 Q5 MIJLOCIE Ind39
29 i 0 NEINUNDABIL Ind40
LISTA INDICATORILOR ECOPEDOLOGICI
U.S .nr .4
ASc= K2 d2 Tf g A n
L ff A P01 A Tf g Q5

Nr .crt Simbol Explicatia simbolului Numarul indicatorului
1 C CERNOZIOM Conform sist. Roman
2 c CASTANIU De Taxonomie
3 G0 NEGLEIZAT Ind 14
4 W0 NESTAGNOGLEIZAT Ind15
5 S0 NESALINIZAT Ind16
6 A0 NEALCALIZAT Ind17
7 K2 EPICALCARIC Ind 18
8 d 2 MODERAT SUPERFICIAL Ind19
9 e 00 NU SE CONSTATA EROZIUNEA Ind20
10 Tf MATERIALE LACUSTRE NECARBONATICE Ind21
11 g MATERIAL GROSIER Ind22
12 e/q00 LUTOASA Ind23
FARA SCHELET Ind24
13 A ARABIL Ind26
14 n FARA MODIFICARI Ind27
15 -- NEPOLUAT Ind28
16 0 NEPOLUAT Ind29
17 L LUNCA Ind2
18 ff FLUVIATILE Ind31
19 A NU ESTE CAZUL Ind32
20 P01 ORIZONTAL Ind33
21 A NU ESTE CAZUL Ind34
22 Tf MATERIALE LACUSTRE NECARBONATICE Ind21
23 g MATERIAL GROSIER Ind22
24 -- NU ESTE CAZUL Ind35
25 -- NU ESTE CAZUL Ind36
26 r 00 NU SE CONSTATA Ind37
27 f 00 ABSENT Ind38
28 Q5 MIJLOCIE Ind39
29 i 0 NEINUNDABIL Ind40



CRITERI DE INCADRARE A TERENURILOR IN FUNCTIE DE PRETABILITATEA LA ARABIL

Clasa Limitarea US 1 US 2 US 3 US 4 US 5
Textura ind 23 l I l I l I l I l I
Precipitatii Ind 4 600 I 600 I 600 I 600 I 600 I
Volumul edafic ind
133
V 5 I V 5 I V 5 I V 5 I V 5 I
Salinizare ind16 S0 I S0 I S0 I S0 I S0 I
Alcalizare ind17 A0 I A0 I A0 I A0 I A0 I
Aciditate Ind 63 A07 I A07 I A07 I A07 I A05 I
Grad de tasare
ind44
Slab tasat
I
Slab tasat
I
Moderat tasat
II
Puternic tasat III Puternic tasat
III
Degradare
antropica ind29
Nepoluat
I
Nepoluat
I
Nepoluat
I
Nepoluat
I
Nepoluat
I
Grad de acoperire
cu bolovani ind 35
Absent
I
Absent
I
Absent
I
Absent
I
Absent
I
Temperatura medie
anuala C
9,5C I 9,5C I 9,5C I 9,5C I 9,5C I
Panta terenului ind
33
P01 I P01 I P01 I P01 I P01 I
Eroziune de
suprafata ind 20
e00 I e00 I e00 I e00 I e00 I
Eroziune de
adancime ind 37
r00 I r00 I r00 I r00 I r00 I
Alunecari de teren
ind 38
f00 I f00 I f00 I f00 I f00 I
Gradul de
neuniformitate al
terenului ind 38
U01 I U01 I U01 I U01 I U01 I
Adancimea
nivelului freatic ind
39
Q4 III Q4 III Q1 II Q1 II Q1 II
Gradul de
gleizareind 14
Go I G2 I G3 II G7 V G0 I
Gradul de
pseudogleizare ind
15
Wo I W0 I W0 I W0 I W2 II
Inundabilitate
terenului ind40
I0 I I0 I I0 I I0 I I0 I
CONCLUZII

Alegerea corespunztoare a modului de folosin a terenului i aplicarea tehnologiilor agricole pe baza tiinifice, n raport
cu gradul su de favorabilitate, de pretabilitate. contribuie nemijlocit la utilizarea durabil a solului, prin creterea
fertilitii, pstrarea strii de calitate i sntate, a capacitii sale productive. Din, pcate, de-a lungul timpului, practic n
mai toate zonele, n special ca urmare a presiunilor exercitate de creterea demografic, i a progreselor nregistrate n
industria chimic i cea productoare de maini, s-a promovat, mai ales, dup al doilea rzboi mondial, agricultura
convenional intensiv, energo- intensiv, far a lua prea mult n atenie specificul local, adic: solul, climatul, relieful i
cerinele plantelor cultivate. Tocmai aceast aplicare incorect n raport cu specificul local, i intensificarea continu a
sistemelor tehnologice agricole de cultivare a plantelor au condus condus la degradarea, nu numai a solului, dar i a
mediului nconjurtor n ansamblul su.
Comunitatea tiinific a apreciat c agricultura poate avea impact major negativ asupra mediului nconjurtor indiferent
de nivelul dezvoltrii societii, i n acelai timp trebuie s-i asume i responsabilitatea pentru protecia, ameliorarea i
conservarea strii de calitate
Dintre procesele degradrii solului, aa cum este apreciat de ctre comunitatea tiinific, dar i de ctre practicieni, cele
mai cunoscute i rspndite sunt: declinul materiei organice din sol. eroziunea, destructurarea, compactarea, acidifierea.
Intensificarea acestora, dar i a altora, a determinat comunitatea tiinific i pe cea a practicienilor s treac spre o nou
form de agricultur cea conservativ. Aceasta este privit ca un concept holistic al produciei vegetale care ia n
considerare toate componentele sistemului tehnologic agricol: lucrarea solului, managementul resturilor vegetrale. rotaia
culturilor i includerea plantelor amelioratoare, fertilizarea, protecia culturilor, recoltarea i transortul recoltei n acord cu
pretabilitatea solului i a terenului. Practicarea continu doar a agriculturii convenionale, pe de o parte, iar pe de alta a
introducerii agriculturii conservative, necesit monitorizarea permanent a strii solului prin orice form posibil de
evaluare i caracterizare, fie programe, proiecte, studii, etc., la nivel naional, local, pe baza unor indicatori fizici, chimici i
biologici, care s permit o "nfiare" ct mai cuprinztoare a strii de ansamblu a solului, mcar n zona cea mai
solicitat dezvoltrii masei radiculare a plantelor cultivate.
introducerea i dezvoltarea unor astfel de studii este extrem de dificil, ntruct presupune, nu numai efectuarea unui
amplu program de observaii, de lucru n teren pentru poziionarea profilelor de sol, prelevarea eantioanelor de sol, n
adncime pe profilul de sol, dar i luarea n considerare a unor indicatori sugestivi, mbinnd astfel armonios diferite
domenii ale tiinei solului: agrofizic, agrochimie, agrobiologie care s ne permit, caracterizarea cu acuratee, ct mai
fidel, a strii actuale a solului aflat n diferite condiii ale practicilor agricole, i care s ne dea posibilitatea stabilirii
msurilor locale specifice corespunztoare pentru a evita n viitor extinderea i/sau intensificarea degradrii, ci dimpotriv
s asigure protejarea solului i a tuturor celelalte resurse ale mediului: apa, aerul, biodiversitatea.