ÎNFIINȚAREA ȘI MANAGEMENTUL

ARIILOR NATURALE PROTEJATE

1. ÎNFIINȚAREA ANP

1.1. Căi de înființare a ANP:

La nivel global:

• Acțiuni ale autorităților publice (naționale, regionale, locale);

• Cumpărarea de terenuri de către persoane private, ONG-uri, etc. în

vederea protejării (ex. Fundația Conservation Carpathia);

• Prin dezvoltarea de stațiuni biologice de către instituții academice în

scopul combinării cercetării cu protecția și educația ecologică (ex.
Arboretumul Bazoș, Parcul dendrologic/Arboretumul Simeria);

• Prin stabilirea de situri de către populația indigenă pentru menținerea

identității (ex. rezervațiile de indieni – SUA și Canada).
În România:

(conf. ORDONANTA URGENTA   Nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice)

Art. 6. - Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport

cu orice alte obiective, cu excepţia celor care privesc:
a)  asigurarea securităţii naţionale;
b)  asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor;
c)  prevenirea unor catastrofe naturale.

Art. 7. - Regimul de protecţie se stabileşte indiferent de destinaţia terenului şi

de deţinător, iar respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu
prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cu alte dispoziţii legale
în materie.

Art. 8. (2)   Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturală protejată

se pot face din iniţiativa oricărei persoane fizice sau juridice şi se înaintează
Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, în vederea avizării acestora.
Art 8- (1) Instituirea regimului de arie naturală protejată se face:

a)   prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal şi
pentru rezervaţiile biosferei;

b)  prin hotărâre a Guvernului, pentru parcuri naţionale, parcuri naturale,

geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, arii speciale de
conservare, arii de protecţie specială avifaunistică, rezervaţii ştiinţifice,
monumente ale naturii, rezervaţii naturale;

c)  prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia

mediului, pentru propunerile de situri de importanţă comunitară, cu avizul
Academiei Române, al autorităţii publice centrale cu competenţe în
domeniul administraţiei publice, al autorităţii publice centrale în domeniul
agriculturii şi dezvoltării rurale şi al autorităţii publice centrale în domeniul
transporturilor, al autorităţii publice în domeniul amenajării teritoriului şi al
autorităţii publice în domeniul turismului;

d)  prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, pentru arii naturale
protejate, de interes judeţean sau local.
Art. 11. - (1) Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie
naturală protejată de interes naţional trebuie să cuprindă:

a)  studiul de fundamentare ştiinţifică;

b)   documentaţia cadastrală cu limitele ariei naturale protejate, cu

evidenţierea categoriilor de folosinţă a terenurilor;

c)  avizul Academiei Române.

Art. 15. - Ariile naturale protejate şi coridoarele ecologice vor fi evidenţiate în

mod obligatoriu de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi
de urbanism, în planurile cadastrale şi în cărţile funciare.
1.2. Propunerea/Crearea unei ANP

Pași de parcurs:
i. Identificarea priorităților pentru conservarea biodiversității (specii
și/sau comunități biologice, habitate (Ce este necesar a fi protejat?);
Criterii:
 Unicitatea sp. sau comunității biologice. Ex. sp endemice, rare,
distincte taxonomic/unica sp pe gen, familie, ordin..., populații
genetice, ecologice/ecotipuri, ...
 Vulnerabilitatea sp. sau comunității biologice. Ex. sp in pericol
de extincție, amenințate, cu număr redus de indivizi, populații.
Populații expuse din cauza distrugerii și/sau degradării
habitatului;
 Utilitatea sp. sau comunității biologice. Ex. sp cu valoare
economică, sp recoltate/colectate în diverse scopuri, .....
ii. Stabilirea ariilor/teritoriului ce trebuie protejate pentru atingerea
obiectivului de conservare (Unde trebuie să protejăm?);

 Conservarea comunității biologice în întregime, în funcție de sp

țintă. Specii cheie, sp fanion/carismatice/vedetă, sp indicator, sp
umbrelă.
 În funcție de diversitatea biologică. Comunitățile cu un număr mai
mare de specii, cu populații mai mari.
 În funcție de centrele de biodiversitate/centrele de speciație. Ex.
Masivul Retezat pentru sp de Hieracium, Dobrogea pentru specii
xerofile și termofile.
 În funcție de ecosistemele și comunitățile biologice. Ex.
ecositeme stabile, cu grad ridicat de autoreglare, biocenoze
primare, ...
 În funcție de gradul de reprezentare în AP. Specii sau comunități
biologice slab reprezentate în AP.
 În funcție de naturalitate/zonele sălbatice. Ex. zonele puțin
modificate antropic, cu o densitate redusă a populației, mai puțin
importante dpv al dezvoltării infrastructurii/economice,
iii. Relaționarea ANP propuse cu rețeaua de ANP existentă (Cum să
protejăm?).

 direcționarea eficientă a resurselor (financiare, umane, logistice) către

ANP cele mai importante pentru conservare;

 Constituirea de rețele de ANP care să asigure protecția eficientă a

biodiversității;

 Analiza comparativă a ANP existente cu prioritățile de conservare a

Biodiversității (Analiza GAP = identificarea lacunelor/golurilor care
trebuie acoperite).
Implementarea analizei gap/golurilor

1. Inventarierea speciilor sau comunităților și cartarea distribuției

acestora. Se pot lua în considerare și indici calitativi – abundența,
starea de sănătate a populației, naturalitatea, structura și funcțiile
biocenozei.
2. Evaluarea presiunilor și amenințărilor asupra B, inclusiv factori
economici;
3. Identificarea speciilor și/sau biocenozelor de conservat, funcție de
suprafața deținută de fiecare biocenoză, de numărul de indivizi al
speciilor de protejat, etc.;
4. Analiza ANP existente pentru a verifica ce specii și/sau comunități sunt
protejate și care nu;
5. Identificarea zonelor/arealelor candidate pentru îndeplinirea
obiectivelor de conservare fixate;
6. Prioritizarea arealelor candidate și selectarea celor mai valorase pentru
a fi declarate ANP;
7. Declararea ANP noi, realizarea și implementarea planului de
management pentru fiecare sit;
8. Monitorizarea noilor ANP pentru a determina eficiența de îndeplinire a
obiectivelor de protecție. În cazul în care rezultatele protecției nu sunt
satisfăcătoare, este necesară schimbarea planului de mangement sau
desemnarea/înlocuirea cu noi ANP.
Analiza gap/golurilor
Aplicarea metodei analizei gap/golurilor în desemnarea SCI-urilor, utilizată
de Comisia Europeană în cadrul seminariilor biogeografice

Main criteria
• Assessment by a case-by-case analysis
• Evaluate conservation needs related to
distribution patterns
– Endemicity, degree isolation/fragmentation, trends
– Pressures, threats, vulnerability,…
– Priority status
• Take into account ecological / genetic variation
within biogeographical region
 Main criteria
• Preliminary ‘pre-selection’ phase using…
• …the so-called 20/60 guideline

• Less than 20% = probably insufficient

• More than 60% = probably sufficient
• 20-60% = discussion

• This is a guideline NOT a golden rule!!!

 Proposed working method
• For each habitat type and for each species
• Compare geographical distribution of proposed sites
with known distribution
• Check if known variation (ecological/genetic) is covered by
the pSCI series
• Compare proportion of the resource included in the
pSCI series with the total known in the biogeographical
region:
– % of habitat type in the pSCIs
– % population, no. of localities, no. populations, … in the
pSCIs
• Taking into account conservation needs
 Meaning of conclusions
• SUF = Sufficient
No more sites required
• IN MIN = Insufficient minor
No more sites required providing habitat/species is
noted in existing sites (already proposed for other
features)
• IN MOD = Insufficient moderate
Current number and/or distribution of sites is
insufficient: additional sites need to be proposed
• IN MAJOR = Insufficient major
No sites proposed: sites need to be proposed
 Meaning of conclusions
• SCIENTIFIC RESERVE
A definite conclusion is not possible: need to investigate/clarify a
scientific issue – interpretation of habitat, controversial presence of
species, etc.
This does not mean that we need a 3-year research project to sort out the
reserve!
• CD = Correction of data
Not linked to sufficiency. Normally used together with other
conclusions to indicate data problems – e.g. evaluations incomplete,
sites wrongly proposed
• G = Geographical insufficiency
Used to qualify an IN MOD. Indicates that the insufficiency is mainly
linked to the bad geographical coverage of proposed sites – e.g.
more sites needed in north-east
Metoda celor 4R în proiectarea și/sau evaluarea ANP

1. Reprezentativitatea: AP să conțină cât mai multe specii, populații, habitate

reprezentative pentru regiunea respectivă;

2. Rezistența: AP să mențină și/sau să amelioreze biodiversitatea;

3. Redundanța: AP să includă suficiente eșantioane de specii și habitate care

să asigure conservarea biodiversității;

4. Realitatea: AP să aibă sprijinul populației și al proprietarilor de terenuri și

să existe resursele finaciare necesare administrării.
1.3. Probleme în înființarea/proiectarea ANP:
• Nu există o rețetă universală de proiectare a ANP;

• Abordare de la caz la caz, în funcție de condițiile specifice;

• Comunicare eficientă între planificatori/proiectanți, manageri ANP,

factori locali și factori de decizie centrali;

• Există un set de reguli de bază în proiectarea ANP.

Proiectanții ANP caută răspunsuri la întrebări de genul:

• Care este mărimea optimă a unei ANP pentru a asigura protecția
eficientă?
• Este mai bine să înființăm o ANP mare sau mai multe ANP mici?
• Care este forma geometrică optimă a unei ANP?
• Care este numărul minim de indivizi ai unei specii amenințate care
trebuie prezervați într-o ANP?
• Este mai bine să includem comunități/așezări umane în ANP sau
să le excludem?
• etc., etc. ...
1.4. Aspecte practice în proiectarea /
înființarea AP
 2. Rețele de arii naturale protejate

• coridor ecologic - zona naturală sau

amenajată care asigură cerinţele de
deplasare, reproducere şi refugiu
pentru speciile sălbatice terestre şi
acvatice şi în care se aplică unele
măsuri de protecţie şi conservare;

• reţea naţională de arii naturale

protejate - ansamblul ariilor naturale
protejate de interes naţional;

• reţea ecologică a ariilor naturale

protejate - ansamblul de arii naturale
protejate, împreună cu coridoarele
ecologice;
(conf. ORDONANTA URGENTA   Nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice)

Art. 14. - (1) In vederea îmbunătăţirii coerenţei ecologice a reţelei de arii naturale
protejate de interes naţional şi comunitar, trebuie identificate şi stabilit
managementul corespunzător al coridoarelor ecologice şi al peisajelor, ca zone
de importanţă majoră pentru fauna şi flora sălbatică. Aceste zone sunt cele care,
datorită structurii lineare şi continue, cum sunt râurile cu malurile lor, sau
datorită funcţiilor de refugiu, cum sunt perdelele forestiere, tufărişurile naturale,
vegetaţia naturală de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, de-a lungul
căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară, suprafeţe mici de pădure ori de zone
umede, sunt esenţiale pentru migrarea, dispersarea speciilor sălbatice şi pentru
schimburile genetice dintre populaţiile aceloraşi specii.

(2) Coridoarele ecologice identificate sunt desemnate prin ordin al

conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul
Academiei Române, al autorităţii publice centrale cu competenţe în domeniul
administraţiei publice, al autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi
dezvoltării rurale, al autorităţii publice centrale în domeniul transporturilor, al
autorităţii publice în domeniul amenajării teritoriului şi al autorităţii publice în
domeniul turismului.
Elementele constitutive ale unei rețele ecologice de ANP
Elementele constitutive ale unei rețele ecologice de ANP
Exemple de rețele ecologice de ANP: rețea națională
Rețea regională
Rețeaua ecologică Florida, USA
Rețeaua ecologică a zonei
Helsinki, Finlanda
Guangzhou, China
3. ANP, amenajarea teritoriului și dezvoltarea durabilă
• ANP erau privite în trecut ca ceva izolat, care nu integrează omul / sau
nefiind legate de dezvoltarea durabilă a unei naţiuni.
• ANP pot juca un rol important în susţinerea bunăstării economice şi sociale
a comunităţilor umane.
• ANP trebuie să determine o politică ce încurajează creşterea economiei
locale în mod durabil
• ANP trebuie să fie incluse în sistemul mai larg de amenajare a teritoriului.

Ariile protejate contribuie la dezvoltarea durabilă prin:

- conservarea solului şi apei în zone erodabile;
- regularizarea şi purificarea apei, în special prin protejarea pădurilor şi a
zonelor umede;
- apărarea oamenilor de dezastre naturale ca inundaţii sau furtuni
devastatoare;
- menţinerea vegetaţiei naturale pe soluri cu productivitate mică şi în zone
sensibile;
- menţinerea resurselor genetice sălbatice importante pentru medicină,
pentru plante şi pentru hrana animalelor;
- protejarea speciilor care sunt extrem de sensibile la intervenţia umană;
- asigurarea habitatelor critice pentru hrănire, reproducere, creştere şi
odihnă a speciilor care sunt utilizate durabil;
- asigurarea de venituri şi locuri de muncă prin turism.
Ariile protejate şi amenajarea teritoriului.

• ANP este o formă de folosire a terenului, nevoile unei asemenea arii trebuie
să fie cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului.

• Prin adoptarea unor sisteme eficiente de planificare a utilizării terenurilor,

prin controlul construcţiilor, a clădirilor, proiectelor, instalaţiilor industriale,
a agriculturii, silviculturii, etc., se va întări protecţia acordată tuturor
resurselor naturale şi culturale, deci şi ariilor protejate.

• Planurile de amenajare a teritoriului joacă un rol vital pentru ariile protejate.

Ele trebuie să fie orientate spre viitor şi să acorde ariilor protejate o mare
importanţă.

• Planificarea utilizării terenurilor trebuie, între altele, să fie făcută în interes

public; să fie deschisă validării publice şi comentariilor; să promoveze
interdependenţa ariilor protejate şi economiei localnicilor, astfel încât
ambele părţi să aibă de câştigat, etc.
 4. ANP în viziunea dezvoltării teritoriale a României
• Patrimoniul natural = parte a politicilor naţionale de dezvoltare durabilă,
corelate conceptual cu:
– politicile mondiale pentru folosirea terenului şi a resurselor;
– implementarea principiului economiei verzi.

35
 4. ANP în viziunea dezvoltării teritoriale a României
Planificarea şi managementul ariilor protejate

Răspuns
• O planificare națională bazată pe elemente de naţional
dezvoltare teritorială incluzând zonele protejate: concret

- 1. Corelarea cu politicile pentru sectoarele :

cultură, agricultura, silvicultura, resursele
minerale, infrastructura şi turismul.

- 2. O acţiune prin care ariile protejate să fie, la

nivelul planificării naţionale, ca o reţea NATURA 2000
interconectată cu coridoare şi legături între ele.

- 3. Legi efective care să sprijine managementul

integrat al zonelor protejate prin instituţii
operative.
Consiliul
- 4. Un sprijin real al instituţiilor guvernamentale IUCN Europei
ONU
orientat pe realizarea unei apropieri importante Uniunea
între comunităţile locale și ariile protejate Europeană
(integrarea dezvoltării locale cu patrimoniul
natural).

36
4. ANP în viziunea dezvoltării teritoriale a României
Patrimoniul natural o componentă a dezvoltării teritoriale

modele de administrare integrată a AP

cu dezvoltarea teritoriului =>
soluții viabile pentru stabilitatea societăţii
Rol stat – echilibrare (Legea amenajării teritoriului vs
guverne/corporaţii Legea Ariilor Protejate)

remodelare prin care sistemele

de AP (IUCN şi Natura 2000) sunt
administrate prin modele naţionale susţinute
de parteneriatul public și privat
Criza economică
Agenția Națională pentru
Arii Naturale Protejate (ANANP)

37
4. ANP în viziunea dezvoltării teritoriale a României

 Dezvoltarea teritorială bazată pe patrimoniul natural,

o necesitate în România

România-fonduri structurale
=> niv. regional
Dezv. locală = capital nat.
+ coeziune com. locale
UE –
globalizare parţială

38
 4. ANP în viziunea dezvoltării teritoriale a României
 „Parteneriatul public și privat”/PPP - un model nou de
dezvoltare local-regională în România 3 axe

Dezv. econ. locale+

Dezv. PPP<=>acţiunea
impulsionarea
solidară a com. locale
implicării com. locale

Valorizarea identităţii
locale şi a patrimoniilor
39
5. Managementul ANP
5.1. Ce este managementul ANP?

• Odată înființate ANP, următoarele priorităţi sunt planificarea şi

managementul eficient al acestora.

• “Managementul ANP” = toatalitatea acțivităților privind planificarea,

relaţiile de comunicare cu guvernul şi cu comunităţile locale, conservarea
biodiversității, aplicarea cercetărilor, precum şi sarcinile manageriale
curente, cum ar fi: menţinerea potecilor, asigurarea serviciilor pentru
vizitatori, educaţia ecologică, monitorizarea, pregătirea şi perfecţionarea
personalului, etc.
5.2. Schimbarea percepţiilor cu privire la (managementul) AP !!!
 5.3. Factori interesați în managementul ariilor protejate

Principalii fatori interesaţi au diferite abordări în ceea ce priveşte managementul

ariei protejate:

o Comunităţi locale
o Deţinători de terenuri
o Asociaţii de vânătoare/pescuit
o Proprietari de facilităţi turistice
o Intreprinderi Hidro-electrice
o Utilizatori ai apelor subterane si de suprafață
o Cercetători
o ONG-uri de mediu
o etc.

 Diversificarea obiectivelor de management;

 diversificarea activităţilor;
 management participativ/implicarea partenerilor interesaţi

FINANŢARE
5.4. Obiectivele de management în ariile protejate

Ariile protejate pot avea unul sau mai multe obiective de management:
1. cercetarea ştiinţifică;
2. protecţia sălbăticiei (zonelor fără intervenţie umană) – excluderea
oricărei forme de exploatare a resurselor naturale care contravin
obiectivelor de management;
3. protecţia diversităţii speciilor şi a diversităţii genetice;
4. menţinerea serviciilor de mediu;
5. protecţia caracteristicilor naturale şi culturale;
6. turism şi recreere;
7. educaţie;
8. utilizarea durabilă a resurselor şi ecosistemelor naturale;
9. menţinerea activităţilor culturale şi tradiţionale.

În funcţie de principalele obiective de management dintr-o arie protejată,

aceasta aparţine unei anumite categorii de management sau categorii de
arii protejate. O categorie de management sau de arii protejate grupează arii
protejate cu obiective şi măsuri de management asemănătoare.
5.5. Zonarea internă a ANP

• Regimul de protecţie, conservare şi utilizare a ariilor naturale protejate se

face prin aplicarea unui management corespunzător, implementat prin
intermediul PLANURILOR DE MANAGEMENT.
• Prin intermediul planurilor de management se face ZONAREA INTERNĂ a
ariilor naturale protejate de interes naţional, prin definirea şi delimitarea, după
caz, a:
 zonelor cu protecţie strictă,
 zonelor de protecţie integrală,
 zonelor-tampon,
 zonelor de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
• PLANURILE DE MANAGEMENT ŞI REGULAMENTELE SUNT OBLIGATORII
pentru:
 administratorii ariilor naturale protejate,
 persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi
alte bunuri şi/sau desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei
naturale protejate

• PLANURILE DE AMENAJARE A TERITORIULUI, cele de dezvoltare locală şi

naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor
naturale din ariile naturale protejate trebuie sa fie armonizate cu prevederile
Zonele cu protecţie strictă:
 sunt zone de mare importanţă ştiinţifică, în care se interzice desfăşurarea
oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi
ecoturism.

Zonele de protecţie integrală:

 cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul
ariilor naturale protejate
 în aceste zone sunt interzise:
a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi
orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie
şi/sau de conservare;
b) activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate
administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare
ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii
unor calamităţi naturale.
 În zonele de protecţie integrală se pot desfăşura activităţi :
a. ştiinţifice şi educative
b. activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-
investiţii
c. utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu
animale domestice
d. localizarea şi stingerea operativă a incendiilor
e. intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării
anumitor specii şi a reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor
naturale necorespunzătoare sau degradate
f. acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi
g. acţiunile de prevenire/ combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor
forestieri
Zonele-tampon
 Fac trecerea între zonele cu protecţie integrală şi cele de dezvoltare durabilă.
 în parcurile naţionale sunt denumite ZONE DE CONSERVARE DURABILĂ;
 în parcurile naturale sunt denumite ZONE DE MANAGEMENT DURABIL;
 În zonele-tampon se pot desfăşura următoarele activităţi:
a. ştiinţifice şi educative;
b. activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
c. utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat, astfel încât să nu fie
afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
d. localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
e. intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii
şi reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale;
f. acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi ;
g. activităţile de protecţie a pădurilor;
h. activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita
capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact
redus ( recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale),
i. lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare,
tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor,
j. activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a
animalelor, precum şi alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile
locale,
k. activităţi de vânătoare,
l. activităţi de pescuit sportiv.
Zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane
 sunt zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu
prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de
utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte
negative semnificative asupra biodiversităţii.
 În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi:
a. activităţi de vânătoare, în zonele de dezvoltare durabilă din parcurile
naturale;
b. - activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de
creştere a animalelor;
c. - activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultură;
d. - activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacă
această posibilitate este prevăzută în planul de management al
parcului şi dacă reprezintă o activitate tradiţională;
e. - lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de
conservare;
f. aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe
cale naturală a arboretelor;
g. activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a
terenului agricol şi creşterea animalelor, în sistemul de agricultură
ecologică;
h. alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale.
5.6. Procesul de elaborare a PM

• Este un proces continuu, dinamic, nu un eveniment static;

• Vizează starea ANP pe viitor;
• Examinează dinamica relațiilor cauză-efect ca rezultat a l deciziilor
luate;
• Identifică amenințările și oportunitățile, alte potențiale probleme și
mecanismele de comunicare cu factorii interesați;
• Are o abordare logică – deciziile sunt bazate pe cunoașterea și analiza
subiectului și a contextului în care acesta se găsește, oferind
argumente pentru acțiunile propuse;
• Implică jucăți de valoare;
• Are o abordare integrată/holistică;

PM este de tipul „management pe obiective” – proactiv, orientat pe rezultate,

care are 4 etape distincte:
1. Formularea obiectivelor de o manieră clară, concisă;
2. Elaborarea unui plan de acțiuni adecvat atingerii obiectivelor;
3. Monitorizarea sistematică și evaluarea rezultatelor;
4. Adoptarea măsurilor corective necesare atingerii obiectivelor, dacă e
cazul;
5.7. Componente ale PM
• PM trebuie să acopere întrega ANP (inclusiv ANP incluse în aceasta);
• PM conține informații cu privire la rezultatele care se doresc să fie
obținute prin măsurile propuse și la argumentele pe care se bazează
deciziile de mangement.

PM poate să conțină o serie de componente sau documente subsecvente,

complementare, care fundamentează sau derivă din acesta:
• Plan de acțiuni/plan de lucru = ce?, Cum?, Când?, Unde? Se vor
desfășura activitățile;
• Plan de afaceri/business plan – indică obiectivele, prioritățile de
mangement, indicatori de performanță, etc.;
• Plan financiar/buget de venituri și cheltuieli;
• Planul de zonare internă a ANP;
• Planuri sectoriale, specifice anumitor domenii de activitate – ex. plan
de management al vizitatorilor, plan de investiții, plan de monitorizare,
plan de management forestier, plan de management al apelor, etc.;
• Plan de dezvoltare/invstiții – dezvoltarea infrastructurii (ex. sediu
administrativ, centre de vizitare, infrastructură de vizitare, etc.;
• Planuri de management al ANP incluse într-o ANP mai mare;
• Planuri de conservare și/sau de reconstrucție ecologică.
5.8. Planificarea managementului ANP

 Managementul ANP = un proces continuu, ciclic, constituit din 3 etape

distincte:

Revizuire PM
Elaborarea
PM

Ac
cti ri
ve
co ăsu

ți u
M

ni
re

Monitorizarea
Implementarea
și evaluarea
PM
PM

Rezultate
Pași în planificarea managementului ANP

Pasul 1: Lucrări pregătitoare – constituirea echipei de lucru, documentarea

prealabilă, recunoașterea generală a ANP, clarificarea cu privire la categoria AP
și obiectivele de management, etc.

Pasul 2: Colectarea datelor și informațiilor necesare – identificarea

aspectelor critice privind managementul ANP, identificarea factorilor locali,
consultarea factorilor cheie, analiză și intrpretare date istorice și date de
monitoriare, etc.

Pasul 3: Prelucrarea, evaluarea și interpretarea datelor și informațiilor –

identificarea valorilor conservative și sociale asociate ANP, a beneficiilor etc.

Pasul 4: Identificarea constrângerilor, oportunităților și amenințărilor –

analiza SWOT, constrângeri legale, de proprietate, utilizarea resurselor,
sănătate, siguranță/protecție, obligații contractuale, politici și strategii sectoriale
sau locale, amenințări la adresa integrității, valorilor conservative ale ANP, etc.
Pași în planificarea managementului ANP (continuare)
Pasul 5: Elaborarea viziunii PM și a obiectivelor PM – definirea rolului și
importanței ANP, definirea obiectivelor de management cu privire la specii,
habitate, monitorizare, evaluare, cercetare, educație, conștientizare,
infrastructura de administrare, infrastructura de vizitare, managementul
vizitatorilor, conservarea tradițiilor, patrimoniul cultural, sustenabilitatea
financiară, resurse umane, colaborări, administrare, etc.

Pasul 6: Elaborarea planului de activități, inclusiv zonarea internă –

definirea activităților necesarea realizării obiectivelor, identificarea alternativelor,
etc.

Pasul 7: Redactarea draftului PM – integrarea elementelor din etapele

precedente într-un document unitar, conform normelor de conținut
/instrucțiunilor, etc.

Pasul 8: Consultarea publiculuiși dezbaterea PM – colectarea de observații,

comentarii, solicitări cu privire la PM, etc.
Pași în planificarea managementului ANP (continuare)
Pasul 9: Analiza propunerilor de amendare a PM, revizuirea și elaborarea
versiunii finale a PM, elaborarea și transmiterea analizelor și rapoartelor
privind rezultatele consultării publice participanților la dezbateri.

Pasul 10: Obținerea avizelor necesare și aprobarea PM – transmiterea PM

la organismele avizatoare pentru avizare, transmiterea PM însoțit de avize la
autoritatea competentă pentru aprobare, etc.

Pasul 11: Implementarea PM – realizarea activităților prevăzute, conform

planificării, pe durata de valabilitate a PM (5-10 ani), etc.

Pasul 12: Monitorizarea implementării PM și evaluarea rezultatelor

obținute – urmărirea eficienței activităților desfășurate și evaluarea stării de
concervare a biodiversității, adoptarea de măsuri corective, etc.

Pasul 13: Revizuirea și reactualizarea PM

5.9. Conținutul cadru al PM

• Există mai multe modele de PM (ex. EUROSITE, SINCRON, APPLETON, etc.);

1. Introducere
1.1. Scurtă descriere a planului de management
1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului
de management
1.4. Procesul de elaborare a planului de management

2. Descrierea ariei naturale protejate

2.1. Informaţii Generale
2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate
2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
2.2. Mediul Abiotic
2.2.1. Geologie
2.2.2. Relief
2.2.3. Hidrografie
2.2.4. Clima
2.2.5. Soluri
2.2.6. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic
2.3. Mediul Biotic
2.3.1. Ecosisteme
2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată
2.3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată
2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată
2.4. Informatii socio-economice şi culturale
2.4.1. Comunităţile locale si factorii interesaţi
2.4.2. Utilizarea terenului
2.4.3. Situatia juridica a terenurilor
2.4.4. Administratori, gestionari şi utilizatori
2.4.5. Infrastructură şi construcţii
2.4.6. Patrimoniu cultural
2.4.7. Peisajul
2.4.8. Obiective turistice
2.5. Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări)
2.5.1. Lista activităţilor cu potenţial impact
2.5.2. Hărţile activităţilor cu potenţial impact
2.5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor
2.5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate
3. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de habitate
3.1. Evaluarea starii de conservare a fiecarei specii de interes conservativ
3.1.1 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al
populaţiei speciei
3.1.2 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al
habitatului speciei
3.1.3 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al
perspectivelor speciei
3.1.4 Evaluarea globala a speciei
3.2. Evaluarea starii de conservare a fiecarui tip de habitat de interes
conservativ
3.2.1 Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de
vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat
3.2.2 Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de
vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat
3.2.3 Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de
vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
3.2.4 Evaluarea globala a stării de conservare a tipului de habitat

4. Scopul si obiectivele Planului de Management

4.1 Scopul planului de management pentru aria naturală protejată
4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi
activităţi
4.2.1 Obiectiv general
5. Planul de activitati

6. Planul de monitorizare a activitatilor

6.1 Raportări periodice
6.2 Urmărirea activităţilor planificate
6.3 Indicarea activităţi realizate

7. Bibliografie şi referinţe

8. Anexe
8.1 Regulamentul ariei naturale protejate
8.2 Alte informaţii relevante
8.3 Fotografii
8.4 Formularul standard Natura 2000 / documentaţia de constituire a ariei
naturale protejate / fişa ariei naturale protejate
8.5 Nomenclatoare
VĂ MULȚUMESC !