„Acest submediu se formează în Africa, de ambele părți ale Ecuatorului.

Pe parcursul întregului an
este cald. Se deosebesc două anotimpuri: unul ploios și altul secetos. Este specifică alterarea
chimică şi dezagregarea mecanică. În perioada umedă au loc alunecări de teren şi eroziunea de
suprafaţă, rîurile au debite mari, provocînd inundaţii. Vegetaţia este reprezentată de baobab,
acacie, dar animalele – de girafe, zebre etc. Solul fertil este bogat în oxizi de fier şi de aluminiu.
Mediul este intens valorificat de către om.”

c) tipuri de relaţii în submediul geografic şi exemple corespunzătoare:

- spaţiale: savanele se formează în partea nordică şi cea sudică de Ecuator etc.;

- temporale: formarea a două anotimpuri; valorificarea agricolă a savanelor etc.;

- dinamice: modificarea landşaftului natural în rezultatul activităţii umane, extinderea deşerturilor în

savane, formarea mediului antropizat, alunecările de teren, eroziunea etc.;

- cauzale: legătura dintre condiţiile climatice şi vegetaţie etc.;

- statice şi aparent statice: legătura dintre vegetaţie şi sol; formarea solurilor roşii-brune de savană
uscată etc.;

- funcţionale: autoreglarea landşaftului natural, interacţiunea microorganismelor, vegetaţiei şi

solului, relaţiile dintre vegetaţie şi lumea animală din savană etc.

„Acest submediu se formează în zona climatică tropicală din nordul Africii. Se deosebește prin
contraste termice esențiale, atît anuale, cît și diurne. Cantitatea redusă de precipitații atmosferice
și evaporarea intensivă determină o densitate mică a rețelei fluviale. Majoritatea albiilor fluviale
sunt seci. Aici sunt frecvente furtuni violente de nisip. Relieful este reprezentat de erguri, hamade,
munți cu versanți abrupți etc. Pe solurile slab dezvoltate vegetația este săracă: se întîlnesc ierburi
țepoase, tufișuri ghimpoase, plante suculente. Dintre animale se întîlnesc scorpionul, șopîrla,
șarpele, dromaderul etc. ”

e) tipuri de relaţii în submediul geografic şi exemple corespunzătoare:

- spaţiale: relațiile stabilite pe întinderi mari în deșerturile din nordul Africii; formarea ergurilor și
hamadelor;

- temporale: schimbarea peisajelor pe parcursul timpului geologic etc.;

- dinamice: contraste termice diurne și anuale, modificarea landşaftului natural în rezultatul

activităţii umane, extinderea deşerturilor spre savane, alunecările de teren, eroziunea, furtunile de
nisip etc.;

- cauzale: legătura dintre condiţiile climatice şi vegetaţie (vegetația săracă), densitatea mică a rețelei
fluviale, secarea albiilor fluviale etc.;

- statice şi aparent statice: formarea solurilor nedezvoltate de deșert etc.;

- funcţionale: autoreglarea landşaftului natural, interacţiunea microorganismelor, vegetaţiei şi

solului, relaţiile dintre vegetaţie şi lumea animală din deșert etc