Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Depresiunea colinar a Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde denumirea de colinar, care i se poate atribui depresiunii intercarpatice a Transilvaniei. Este mrginit de cele trei ramuri carpatice, care i iau numele dupa poziia fa de aceast zon depresionar: Carpaii Orientali (n est), Carpaii Meridionali (n sud) i Carpaii Occidentali (n vest). Spre nord-vest exist o legtur mai larg cu Dealurile de Vest i Cmpia de Vest pentru jugul intracarpatic. A nceput s funcioneze ca o arie de sedimentare dup tectogenezele de la sfritul Cretacicului (austric, laramic). Structura geologic prezint dou uniti:

fundament de tip carpatic - este alctuit din isturi cristaline, urmate de formaiuni sedimentare prelaramice (din Permian, Liasic, Cretacic superior). cuvertura sedimentar - a fost depus n dou etape:

1. Cretacicul superior Miocen inferior: etap de sedimentare cuprins ntre fazele laramic i stiric. Se caracterizeaz prin alternan de formaiuni continentale (aluviale, proluviale, coluviale) i marine i faciese variate n funcie de micrile eustatice (schimbri ale nivelului mrii) i tectonice (ridicri sau coborri). Apare n NV depresiunii i cuprinde etapa paleogen i cea neogen. 2. Badenian Panonian: difer de etapa precedent pentru c apare doar faciesul marin. a.Badenian a nceput cu faza stiric (vulcanism, micri pe vertical). Este urmat de affundarea accentuat a depresiunii, apoi de o transgresiune general, rezultnd n Marea Badenian. Formaiunile reprezentative sunt: -tuful de Dej: se prezint pe grosimi de 10-500 m pe marginea depresiunii cu un caracter grosier. Unde apare favorizeaz formarea reliefului structural cu cueste -formaiunea de Ocna Dejului: este purttoare de sare, i este rspndit pe toate laturile depresiunii n cute diapire (Ocna Dejului, Praid, Sovata) b.Sarmaian este rspndit n toat depresiunea cu excepia prii de NV. Este constituit din argile, nisipuri cu intercalaii de cinerite (tuful de Hdreni, tuful de Ghiri). Apare sub forma unor structuri anticlinale (Srmau, Zau de Cmpie) c.Panonian este alctuit doar din depozite fine: argile, nisipuri cu intercalaii de tufuri. Are un caracter mai fin n centru i mai grosier spre margine. Relieful Are aspect general de platou fragmentat, de vi care o strbat de la E spre V. n centru sunt prezente iruri de dealuri iar la contactul cu munii s-au format uniti depresionare i culoare. Ca urmare s-au difereniat unitatea central i unitatea marginal a depresiunii Transilvaniei. Tipurile de relief prezente: este specific relieful structural reprezentat prin cueste, domuri, bealii anticlinale. Cuestele au o anumit particularitate n Depresiunea Transilvaniei, sunt orientate spre munte.

Sunt specifice formele rezultate n urma proceselor de versani: alunecri de teren, forme de deroziune, forme de ravenaie (e. Rpa Roie), relief fluviatil (terase, lunci). Trsturi biopedoclimatice Sunt determinate de diferena de altitudine dintre prile centrale i marginale i expunerea diferit fa de circulaia maselor de aer. Exist o diferen de altitudine ntre partea estic (1000 m) i cea vestic (500-600 m). n partea vestic este o umbr de precipitaii cu influene foehnice, cu temperaturi mai ridicate i precipitaii sczute. Partea estic este expus favorabil n faa maselor de aer. Se pot distinge dou areale biopedoclimatice: 1.Partea central-vestic treptele joase de la partea estic a Munilor Apuseni. Temperaturi: 8-9C, mai mari n Culoarul Alba i zona Turdei. Precipitaii: 600-700 mm/an, mai mici n zona Alba i Turda. Asociaii vegetale: stepice, silvostepice, forestiere, puternic modificate antropic, nlocuite prin culturi agricole, livezi, vii (asociaii de leau: nu sunt pure). 2.Arealele marginale nalte Temperaturi: 7-8C. Precipitaii: 700-800 mm/an. Vegetaie de tip forestier mai bine conservat. Soluri argilo-iluviale i intrazonale (litomorfe). Caracteristici: -geneza: S-a format prin scufundarea lenta si in etape a bazinului transilvan, pana la adancimi de circa 4500m si sedimentarea indelungata a acestuia(pana in cuaternar) -Datorita inaltatii muntilor vulcanici din Orientali, stratele geologice au suferit o usoara deformare(din cauza presiunilor laterale) formandu-se pe marginile depresiunii cute diapire, care contin zacaminte de sare, iar in centrul ei bombari ale straturilor sub forma de domuri(in care s-au acumulat cantitati importante de gaz metan). -Petrografie: stratele geologice sunt alcatuite din roci sedimentare, necutate moi: argile, marne, nisipuri, gresii usor consolidate. -Relieful: are altitudini variabile, in zonele marginale pot depasi 1000m(1080m in Dealul Becheci), iar in partea centrala nu depasesc 500-600m -Depresiunea are o fragmentare deluroasa si colinara, avand doua subunitati cu aspect diferit: o zona marginala cu dealuri mai inalte si depresiuni submontane si o zona centrala cu aspect de podis deluros -Relieful fluvial este reprezentat de vaile largi insotite de terase, care in partea vestica a depresiunii pot capata aspectul unor culoare: Culoarul Orastiei, Culoarul Alba Iulia-Turda -Se remarca multimea proceselor geomorfologice actuale: alunecari de teren, eroziunea torentiala, din cauza substratului argilo-marnos(roci moi, friabile) -Relieful structural: se remarca in centrul depresiunii pplatouri structurale si vai asimetrice(ca unversant abrupt si unul prelung), iar pe marginea estica exista dealuri cutate asemanatoare Subcarpatilor, cu o structura de cute diapire -Resurse naturale: zacaminte de sare, gaz metan, carbine inferior, terenuri agricole, paduri, pasuri, roci de construstie(argile, marne, nisipuri si pietrisuri din albiile raurilor). -Reteaua hidrografica: este formata din rauri majore si afluientii lor: Somes (format din Somesul Mare si Somesul Mic), Mures, cu afluientii principali: Ariesul, Ampoiul, Tarnava( cu Tarnava Mare si Tarnava Mica, ce se unesc la Blaj), Streiul, Oltul cu Cibinul si Hartibaciul

Subunitati: I Zona dealurilor si depresiunilor marginale: 1 Subcarpatii interni ai Transilvaniei: -Cuprind inaltimi de peste 1000m -Sunt alcatuiti din doua siruri de dealuri cutate( Dealul Becheci, Dealul Sieului, Dealul Siclodului), ce inched la exterior doua siruri de depresiuni, interne, situate langa munte si intracolinare, situate la contactul cu podisul( Depresiunea Praid, Depresiunea Odorhei, Depresiunea Bistritei) -Au structura de cute diapire(asemanatoare subcarpatilor) si resurse de sare. 2 Latura sudica: -Depresiunea Fagaras-strabatuta de Olt -Depresiunea Sibiu- strabatuta de Cibin(afluient al Oltului) 3 Latura vestica: cuprinde o serie de depresiuni alungite in lungul vailor: -Culoarul Turzii -Culoarul Alba Iulia-Turda( Culoarul Aries-Mures-Strei), cea mai joasa si mai neteda subunitate a depresiunii -Depresiunea Iara -Depresiunea Huedin -Depresiunea Almas -Aceste depresiuni sunt intrerupte de dealuri: Dealul Mahaceni, Dealul Feleacului 4 Latura Nordica: -Depresiunea Lapus, inchisa de Culmea Breaza -Depresiunea Bistritei, inchisa la sud de magura Sieului II Zona de podis- cuprinde trei subunitati: 1 Podisul Somesan - situat in nord -delimitat de Somes la sud(format din Somesul Mare si Soemsul Mic, unite la Dej) si Jugul Intracarpatic in nord -are altitudini de 500-600m si o fragmentare deluroasa -are resurse de carbine brun -culturi agricole pe vai 2 Campia Transilvaniei -situata in centru -cu altitudini de 500m si fragmentare colinara -are soluri fertile, fiind intens utilizate agricol -se remarca exploatarile de gaz metan la nord de Mures 3 Podisul Tarnavelor: -situat in sud, intre Mures si Olt -strabatut de cele doua Tarnave(Tarnava Mare si Tarnava Mica) -are altitudini intre 500-600m -este o zona inalta si bine impadurita -cuprinde doua subunitati:Podisul Hartibaciului(V) si Podisul Secaselor(E), strabatute de raurile cu aceleasi nume.