Nedelcu Vlad, Stanean Andreea, Visan Mario, Postelnicu Ana-Maria, Turcu Delia

RELIEFUL ROMANIEI
ECHIPA GEOGRAFII

Relieful României se caracterizează printr-o mare diversitate și complexitate. Din

întreaga suprafață a României, 50% este ocupată de munți (peste 800 m altitudine), 27% de
dealuri și podișuri (200–800 m altitudine) și 23% de câmpii (sub 200 m altitudine).

Relieful este axat pe arcul Carpaților. În centrul teritoriului se află Podișul Transilvaniei,
înconjurat de lanțurile muntoase ale Carpaților Orientali, Meridionali și Occidentali, la
exteriorul cărora se întind, ca o treaptă mai joasă, podișuri și câmpii, către care trecerea se face
prin intermediul dealurilor subcarpatice.

Diversitatea tipurilor genetice de relief este caracteristică și spațiului românesc.

Relieful structural este pus în evidență de abrupturi și denivelări în Carpați și Podișul Dobrogei
de Nord. De asemenea, horstul dobrogean s-a constituit pe resturi hercinice în condițiile
eroziunii diferențiale a peneplenei. Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în
Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20% din
teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific
și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături de care evoluează
relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat
pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile
înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful
1
 Nedelcu Vlad, Stanean Andreea, Visan Mario, Postelnicu Ana-Maria, Turcu Delia

periglaciar este distribuit, în mod variat, pe întreg teritoriul țării. De asemenea,

relieful fluviatil și cel litoral au o reprezentare specifică pe teritoriul României.

Relieful României este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporționalitate,

complementaritate și dispunere simetrică, dat fiind numărul mare de forme de relief, repartiția
aproximativ egală a principalelor unități de relief (35% munți, 35% dealuri și podișuri și 30%
câmpii) și gruparea reliefului. Carpații Românești se extind ca un inel, ce închide o mare
depresiune în centrul țării, cea a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați,
cu un etaj alpin, pășuni alpine și întinse suprafețe de eroziune, a căror altitudine maximă se
atinge în vârful Moldoveanu (din Munții Făgăraș), la 2 544 de metri. Pe teritoriul României,
Munții Carpați au o lungime de 910 km.

La exterior Munților Carpați se află un inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de

Vest — locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol (petrol, cărbuni, sare)
si condițiilor favorabile culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi. În est și sud se extind

trei mari podișuri (Moldovei, Dobrogei și Getic), dar și Podișul Mehedinți, în timp ce în sud și
vest se întind două mari câmpii, Câmpia Română (îngustată spre est) și Câmpia de Vest.

Delta Dunării este cea mai joasă regiune a țării, sub 10 m altitudine, cu întinderi de
mlaștini, lacuri și stuf. Ceva mai înălțate sunt grindurile fluviale și maritime (Letea, Caraorman,
Sărăturile) pe care se grupează satele de pescari. Este un teritoriu descris din Antichitate de
numeroși oameni de știință ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius
cel Bătrân. Delta Dunării a fost introdusă în lista patrimoniului mondial al UNESCO în 1991
ca rezervație naturală a biosferei.

2
 Nedelcu Vlad, Stanean Andreea, Visan Mario, Postelnicu Ana-Maria, Turcu Delia

România beneficiază de toate tipurile de unități acvatice: fluvii și râuri, lacuri, ape
subterane, ape marine. Particularitățile hidrografice și hidrologice ale României sunt
determinate, în principal, de poziția geografică a țării în zona climatului temperat-continental
și de prezența arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificări ale acestor
particularități.

3
 Nedelcu Vlad, Stanean Andreea, Visan Mario, Postelnicu Ana-Maria, Turcu Delia

Vârfuri înalte ale României

Nr. Crt. Cele mai inalte varfuri Inaltimea Muntii de provenienta

1 Vârful Moldoveanu 2544 m Munții Făgăraș

2 Vârful Negoiu 2535 m Munții Făgăraș
3 Vârful Viștea Mare 2527 m Munții Făgăraș
4 Vârful Parângul Mare 2519 m Muntii Parang
5 Vârful Lespezi 2517 m Munții Făgăraș
6 Vârful Omu 2514 m Munții Bucegi
7 Vârful Peleaga 2509 m Munții Retezat
8 Vârful Păpușa 2508 m Munții Retezat
9 Vârful Vânătarea lui 2507 m Munții Făgăraș
Buteanu
10 Vârful Hârtopul Darei 2506 m Munții Făgăraș
11 Vârful Cornul Călțunului 2505 m Munții Făgăraș
12 Vârful Bucura 2503 m Munții Bucegi
13 Vârful Dara 2500 m Munții Făgăraș

Podișuri din Romania

Nr. Crt. Numele podisului
1 Podișul Transilvaniei
2 Piemonturile Vestice
3 Dealurile de Vest
4 Subcarpații
5 Podișul Moldovei
6 Podișul Dobrogei
7 Podișul Getic

4
 Nedelcu Vlad, Stanean Andreea, Visan Mario, Postelnicu Ana-Maria, Turcu Delia

1. Podișul Transilvaniei:
Podișul Transilvaniei este situat în centrul României, aproape în întregime înconjurat
de grupurile muntoase ale Carpaților Orientali, cele ale Carpaților Meridionali și ale Carpaților
Occidentali.

2. Piemonturile Vestice
3. Dealurile de Vest
Dealurile de Vest sunt situate în partea de vest a țării,de unde și numele,la limita dinspre
vest a Carpaților Occidentali, unde au forma unei borduri deluroase, cu înălțime variabilă,
fragmentate pe alocuri de pătrunderile câmpiei,până în apropierea munților. De la nord la sud
se desfășoară între Valea Someșului și, respectiv,frontiera de stat cu Serbia, Dealurile de Vest
fiind interpus între Carpații Occidentali (în est) și Câmpia de Vest (în vest).

5
 Nedelcu Vlad, Stanean Andreea, Visan Mario, Postelnicu Ana-Maria, Turcu Delia

4. Subcarpații:
Subcarpații reprezintă o unitate de relief de altitudine mijlocie care se desfășoară atât
la exteriorul arcului carpatic, (între văile Moldovei și Motrului) cât și în interiorul său, (în zonele
Bistrița - Homoroade, Hârtibaciu - Ocna Mureș și Turda - Beclean).

Subcarpații apar ca o treaptă de relief între munți și regiunile jose de la exteriorul

acestora, fiind constituiți dintr-o asociere de culmi deluroase separate prin văi sau prin
depresiuni.

6
 Nedelcu Vlad, Stanean Andreea, Visan Mario, Postelnicu Ana-Maria, Turcu Delia

5. Podișul Moldovei:
Podișul Moldovei este un podiș situat în părțile de est și nord-est ale României,
continuându-se și dincolo de Prut, în Republica Moldova și Ucraina. Limitele acestei forme
geografice sunt:

• nord: Prutul superior;

• est: Valea Nistrului (Republica Moldova);
• sud: Câmpia Română, Dunărea și Marea Neagră;
• vest: Culoarul Siretului și Subcarpații Moldovei.

6. Podișul Dobrogei:
Podișul Dobrogei se prezintă ca un podiș relativ rigid, format pe roci vechi (șisturi verzi,
granituri), depozite sedimentare mezozoice și neozoice, puternic erodat de acțiunea îndelungată
a factorilor exogeni, cu un relief domol, ușor ondulat și cu altitudini relativ reduse (200-300m).

7
 Nedelcu Vlad, Stanean Andreea, Visan Mario, Postelnicu Ana-Maria, Turcu Delia

7. Podișul Getic
Podișul Getic s-a format prin depunerea unor sedimente aduse de râurile carpatice pe
care le-au depus la baza Subcarpaților. Ca urmare, înclinarea generală a reliefului este de la
nord la sud. Este alcătuit din gresii, marne, argile și nisipuri acoperite la partea superioară de
pietrișuri, fiind specifice Pietrișurile de Căndești.