SUBCARPAŢII

1. Limite: N – V. Moldovei;
V – contactul cu munţii Carpaţi;
SV - V. Motrului ;
E- limita externă este greu de urmărit

2. Caractere generale:
- suprafaţa = 16 400 m ;
- se prezintă ca un ansamblu de coline, dealuri şi muncei1, separate de de depresiuni şi văi largi;
- altitudinea medie 500 – 600 m ;
- altitudinea maximă : vf. Chiciora = 1218 m (Muscelele Argeşului);
- lăţimea variază între 20-300 m în nordul Scarp. Moldovei, până la 30-35 km în Scarp. de Curbură ;
- sunt formaţi din strate sedimentare cutate, ceea ce influenţează aspectul general al reliefului;
- formarea lor se datorează ridicării şi deplasării arcului carpatic;
- se suprapun unei depresiuni premontane de subsidenţă activă;
- predomină relieful structural (anticlinale şi sinclinale) cu numeroase adaptări; prezintă cueste2 bine dife-
renţiate (domină Pod. Getic cu o frunte de cuestă foarte largă)
- este bine reprezentat fenomenul de diapirism3 ;
- alcătuirea geologică este complexă, dominante fiind rocile sedimentare, detritice şi evaporite, formând
depozite de molasă4 de mii de metri grosime;
- datorită alcătuirii geologice complexe şi a cutelor diapire, resursele naturale sunt variate şi bogate : sare,
petrol, gaze naturale, lignit, gips, săruri de potasiu.

3. Hidrografia :
- cuprinde două grupe : o grupă a râurilor care vin din munţi (Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Buzău,
Teleajen, Ialomiţa, Dâmboviţa, Oltul, Argeşul, Jiul, Motrul) şi o grupă a afluenţilor acestora, alcătuită din
pâraie mici, cu debit redus şi fluctuant ;
- lacuri sărate (Tg.Ocna, Ocnele Mari, Cacica) şi de baraj antropic.

4. Clima :
- climat temperat de dealuri ;
- temperaturile scad dinspre exterior (9º-10ºC) spre culmile înalte (6º-7ºC);
- precipitaţiile medii anuale: 600 – 800 mm/an;
- în Subcarpaţii Getici se resimt influenţe mediteraneene;
- în Subcarpaţii de Curbură se manifestă efecte foehnale ;
- Subcapaţii Moldovei se află sub influenţe de ariditate continentale.

5. Vegetaţia, fauna şi solurile :

- pădurea de foioase (stejar în regiunile mai joase şi gorun în cele mai înalte), cu fauna specifică – vulpea,
lupul, căprioara, iepurele, mistreţul ;
- vegetaţia naturală a fost înlocuită de păşuni, fâneţe şi culturi agricole (vii, livezi, culturi cerealiere) ;
- se găsesc cernoziomuri şi argiluvisoluri.

1
Muncel = munte cu altitudini ce nu depăşesc 1400 m.
2
Cuestă = formă de relief caracteristică structurii monoclinale, alcatuită dintr-un versant cu pantă lină (reversul sau spinarea) şi un
versant cu înclinare accentuată (fruntea).
3
Diapirism = fenomenul prin care un sâmbure de roci plastice (sare, gips, argilă saliferă) ajunge la suprafaţă.
4
Molasă = depozite de grosimi mari provenite din erodarea munţilor tineri în process de înălţare şi acumulate în regiunile de avanfosă.