Subcarpaţii

Moldovei

Subcarpaţii
Curburii
Subcarpaţii Getici
 Subcarpaţii - regiune deluroasă situată la exteriorul
Carpaţilor, între văile Moldovei (nord) şi
Motrului (SV)

- Precarpaţii – Gh. Macovei

Posea Gr., Badea L. 1983

- Subcarpaţii – L. Mrazec (1896)

- Pericarpaţii – V. Mihăilescu

- cca. 6,35% din suprafaţa ţării;

- Fundament mixt;
- Structuri simple şi complexe;
- Altitudini cuprinse între 150 m
şi 1200 m;
- O densitate şi o adâncime a
fragmentării reliefului
ridicată;
- O remaniere hidrografică
intensă de la sfârşitul
pliocenului şi până în
cuaternar;
 Subcarpaţii Româneşti
- treaptă intermediară între unităţile montane şi cele joase;
- alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, marne, argile şi uneori calcare şi
conglomerate);
- structură cutată şi mai puţin monoclinală;
- altitudini variate, de la Legenda
300 m la puţin peste 1000 m;
- dealuri şi depresiuni; 1- dealuri subcarpatice; Sub.
Moldovei
- resurse naturale importante;
2- depresiuni subcarpatice;
- temperaturi cuprinse între
6°C şi 10°C; precipitaţii de 3- unităţi montane;
până la 800 mm; 4- unităţi de podiş;
- ape curgătoare importante;
- grad de umanizare ridicat; 5- unităţi de câmpie.
- industria şi agricultură Sub.
Curburii
specifică;
- căi de comunicaţii bine
structurate; Sub.
- potenţial turistic complex Getici

şi bine reprezentat;
- procese geomorfologice
actuale importante; Geografia României, volumul I, 1993
 Subcarpaţii Moldovei

- Valea Moldovei – Valea Trotuşului;

-- formaţi din elemente molasice depuse în avanfosa carpatică;
- roci predominant paleogene si miocene;
- grefaţi pe un relief concordant (sinclinale/sinclinorii şi anticlinale/anticlinorii);
-- un singur sir de depresiuni si unul de dealuri;
- suprafeţe de eroziune şi terase;
-- climat deluros diferenţiat datorită dispunerii latituinale;
-- prezenţa elementelor salifere (lacuri, izvoare, resurse);
-- dominarea resurselor de tip lagună;
-- o densitate a populaţiei cuprinsă între 75 şi 150 loc/kmp;
-- industria se bazează pe resursele de sol şi subsol (energetică, chimică, a lemnului
ş.a.);
-- căile de comunicaţii sunt localizate pe culoarele de vale;
-- un potenţial turistic important (casa memorială Ion Creanga-Humuleşti, casa
memorială M. Sadoveanu-Vânători Neamţului, Cetatea Neamţului, Mănăstiri-
Agapia, Sihăstria, Secu, Văratic ş.a.);
- Subtipul moldav, cei mai vechi, dar
cei mai simpli din punct de vedere
structural;
 Subcarpaţii Moldovei
- Subcarpaţii Neamţului cu Depresiunea
Neamţului (sau Ozana-Topoliţa) care se
suprapune pe vastul sinclinoriu precarpatic
delimitat de Culmea Pleşului (911 m);
- Subcarpaţii Bistriţei dominaţi de Depresiunea
Cracău-Bistriţa (drenată de râurile omonim pe o
lungime de aproape 60 km, ce se termină, în nord
prin înşeuarea Crăcăoani la 545 m, ce facilitează
trecerea spre depresiunea Neamţului) şi
Dealurile Mărgineni şi Runcu (507 m) din
Culmea Pleşului,;
- Subcarpaţii Trotuşului sunt reprezentaţi printr-
un uluc depresionar alcătuit prin Depresiunea
Tazlău-Caşin (formată din depresiunile Oituz-
Caşin şi Tazlău drenată de râurile omonime) care
este închisă de Dealul Barboi şi Culmea
Pietricica sau culmea Tazlăului (747 m) care
corespunde unui anticlinal tipic plus Piemontul
Pănceştilor;
 Subcarpaţii Curburii

-Valea Trotuşului – Valea Dâmboviţei;

-- formaţi din elemente molasice depuse în avanfosa carpatică;
- roci predominant miocene şi pliocene la care se adaugă şi cele paleogene;
- grefaţi pe un relief concordant (sinclinale şi anticlinale, monoclin), la care se
adaugă relieful derivat (inversiuni de relief), la care se adaugă pintenii paleogeni;
- cel puţin 2 şiruri de depresiuni şi două de dealuri, concordante sau discordante
cu structura, influenţate tectonic;
- suprafeţe de eroziune şi terase;
-- climat deluros cu nuanţe diferite între est şi vest;
-- prezenţa elementelor salifere (lacuri, izvoare, resurse);
-- dominarea resurselor de tip lagună;
-- întinse suprafeţe afectate de procese de modelare actuală;
-- o densitate a populaţiei cuprinsă între 100 şi 150 loc/kmp;
-- industria se bazează pe resursele de sol şi subsol (de exploatare a petrolului,
chimică, constructoare de maşini, a lemnului ş.a.);
-- căile de comunicaţii sunt localizate pe culoarele de vale şi nu numai (E60, E85);
-- un potenţial turistic important (casa memorială N. Grigorescu-Câmpina, casa
memorială Al. Vlahuţă, casa memorială N. Iorga, Castelul Iulia Hajdeu-Câmpina,
Complexul arhitectonic Brebu, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi, Muntele de
Sare şi L. Miresii-Slănic Prahova, Vulcanii Noroioşi-Berca ş.a.);
- Subtipul curbură, cel mai complex
dintre sectoarele subcarpatice,
prezintă cutări strânse, cu trei-
patru şiruri de dealuri şi două-trei
şiruri de depresiuni;
 Subcarpaţii Curburii

-Subcarpaţii Vrancei (de la

Trotuş până la Slănicul de
Buzău) prezintă două şiruri
paralele, de la munte spre
câmpie, unul intern, cutat
(în anticlinale şi sinclinale)
şi altul monoclin.

Deosebim depresiuni
submontane (Soveja,
Vrancea, Bisoca-Neculele),
dealuri interne (Răchitaşu,
Răiuţu, Gârbova),
depresiuni intracolinare
(Câmpuri, Vizantea, Vidra,
Mera, Dumitreşti) şi dealuri
externe (Ouşoru 753 m,
Zăbrăuţ, Măgura Odobeşti
996 m, Deleanu ş.a.);
 Subcarpaţii Curburii

- Subcarpaţii Buzăului (de

la Slănicul de Buzău până la
Cricovul Sărat-Teleajen)
sunt cei mai complicaţi din
punct de vedere structural,
greu de grupat în şiruri
paralele de dealuri şi
depresiuni. Reprezentativi
sunt pintenii paleogeni
(Homărâciu şi de Văleni) şi
cuvetele tectonice dintre
aceştia (de Slănic şi Drajna),
depresiuni interne (Lopătari,
Pătârlage, Chiliile, Chiojd),
dealuri interne (Salcia,
Bocu, Dâlma, Blidişel),
depresiuni intracolinare
(Policiori, Cislău, Nişcov) şi
dealuri externe (Blăjeni,
Istriţa 749 m, Dealu Mare
ş.a.);
 Subcarpaţii Curburii

Subcarpaţii Prahovei (de

la Cricovul Sărat-Teleajen
până la Dâmboviţa), unde
se continuă, mai teşit
pinteni paleogeni, până la
dispariţie, după care apar
depresiuni submontane
(Văleni de Munte, Secăria,
Comarnic), dealuri interne
(Gurga, Doftanei,
Cosminele, Bezdeadului),
depresiuni intracolinare
(Măgurele, Brebu,
Câmpina, Fieni, Pucioasa)
şi dealuri externe (Bucovel,
Ciobu, Ocniţei, Vulcanei
ş.a.).
 Subcarpaţii Getici

- Valea Dâmboviţei – Valea Motrului;

-- formaţi din elemente molasice depuse în avanfosa carpatică (Depresiunea
Getică);
- roci predominant miocene şi pliocene;
- grefaţi pe un relief concordant (sinclinale şi anticlinale, monoclin);
- cel puţin 2 şiruri de depresiuni şi două de dealuri, concordante cu structura;
- suprafeţe de eroziune şi terase;
-- climat deluros cu nuanţe diferite între est şi vest;
-- prezenţa elementelor salifere (lacuri, izvoare, resurse);
-- dominarea resurselor de tip lagună;
-- o densitate a populaţiei cuprinsă între 100 şi 150 loc/kmp;
-- industria se bazează pe resursele de sol şi subsol (de exploatare a petrolului,
chimică, constructoare de maşini, a materialelor de construcţie, pielăriei,
artizanală ş.a.);
-- căile de comunicaţii sunt localizate pe culoarele de vale şi nu numai;
-- un potenţial turistic important (casa memorială A. Pann-Rm. Vâlcea, casa
memorială Ecaterina Teodoroiu-Tg. Jiu, Muzeul trovanţilor de la Costeşti, Muzeul
Satului-Bujoreni, foste capitale dele Ţării Româneşti-Câmpulung şi Curtea de
Argeş ş.a.);
- Subtipul oltean, reprezentat de un
uluc depresionar la contactul cu
muntele pe sinclinal limitat la sud
de dealuri pe anticlinal plus
depresiunile de contact exterioare;

- Muscelele, culmi subcarpatice

orientate nord-sud formate pe
monoclin;
 Subcarpaţii Getici

- Muscelele Argeşului şi Vâlcei (de la Dâmboviţa şi până la Bistriţa Vâlcii) cu un sector unde
structura este cutată, în Depresiunea Câmpulung - pe sinclinal, închisă spre sud de Dealul Măţău
1018 m şi Ciocanu 886 m - pe anticlinal), cu depresiuni submontane/de contact (Brădet,
Nucşoara, Arefu, Sălătruc, Jiblea), dealuri/muscele (Ciocanu 885 m, Pletica, Chiciora 1218 m,
Tămaşului 1104 m, Runcului, Olăneştiului, Govorei), depresiuni intracolinare/subsecvente (mici
ca întindere) şi depresiuni externe (Schitu Goleşti, Vâlsăneşti, Curtea de Argeş, Băbeni ş.a.)
dezvoltate pe structuri monoclinale;
 Subcarpaţii Getici

- Subcarpaţii Olteniei (de la Bistriţa Vâlcii şi până la Motru) sunt reprezentati prin cutări
simple în anticlinale şi sinclinale. Aici se găsesc Subcarpaţii Gorjului şi Subcarpaţii Olteţului
cu depresiuni interne pe sinclinale (Polovragi-Horezu, Novaci, Tismana), dealuri interne pe
anticlinale (Măgura Slătioarei, Câlnicului, Săcel, Sporeşti), depresiuni intracolinare pe
sinclinale (Târgu Jiu, Cărbuneşti) şi dealuri externe (Bran 333 m ş.a.);
Turism
Subcarpaţii Româneşti