Regiuni turistice n Romnia

1. Carpatii Orientali
Carpatii Orientali se definesc n spatiul romnesc printr-un bogat potential turistic. n cadrul acestei unitati montane se pot deosebi mai multe subregiuni turistice: Subregiunea turistica Oas Maramures Obcinele Bucovinei cuprinde n limitele sale grupa nordica a Carpatilor Orientali, inclusiv culoarul depresionar Dorna Cmpulung Moldovenesc. Potentialul natural este pus n evidenta de potentialul reliefului vulcanic (M-tii Oas, Guti, Tibles), reliefului alpin cu creste alungite, versanti abrupti, vai adnci, circuri glaciare, grohotisuri (M-tii Rodnei), reliefului calcaros (Pestera de la Izvorul Albastru al Izei), reliefului pe roci sedimentare (M-tii Rarau Pietrele Doamnei). Potentialului reliefului se adauga cel climatic care permite practicarea sporturilor de iarna (sezon de schi de 4-5 luni). Bogatia apelor minerale (carbogazoase, feruginoase, clorurate) completeaza potentialul natural, resurse importante fiind ntlnite la Turt, Vama, Sapnta, Vatra Dornei, Sngeorz Bai. Potentialul hidrografic se regaseste si n lacurile sarate (Ocna Sugatag), lacuri glaciare (M-tii Rodnei Lala, Buhaiescu), lacurile antropice (Firiza). Resursele de vegetatie si fauna sunt bine reprezentate prin pajistile alpine, dar mai ales prin padurile de fag si conifere, care adapostesc animale de interes cinegetic. Potentialul antropic este reprezentativ pentru ca aceasta zona este o veche vatra de locuire romneasca. Se remarca zestrea etnografica a zonelor Oas, Maramures, Dorna, dar si Nasaud. Recunoscute sunt Cimitirul vesel din Sapnta, bisericile de lemn din Maramures (Brsana, Moisei, Surdesti, Ieud, Bogdan-Voda) si manastirile bucovinene (Voronet, Humor, Moldovita). Accesibilitatea este facilitata de calea ferata si soseaua Nasaud Vatra Dornei Cmpulung Moldovenesc, din care pornesc ramificatii spre principalele destinatii turistice. Alte sosele importante sunt: Satu Mare Sighetul Marmatiei, Baia Mare Sighetul Marmatiei. Aeroporturi sunt la Baia Mare si Suceava. Baza tehnico-materiala include: statiunile Baia Borsa, Sngeorz Bai, Vatra Dornei, Ocna Sugatag, Izvoarele; complexele turistice Mogosa, Costiui, Colibita; cabanele si hotelurile Tihuta, Prislop, Mestecanis, Deia, Rarau, Giumalau, Calinesti- Oas, Baia Mare, Negresti Oas, Sighetul Marmatiei, Cmpulung Moldovenesc. Subregiunea turistica a grupei centrale a Carpatilor Orientali se remarca printr-un potential recreativ de amploare, bogat n obiective naturale si antropice.

Potentialul natural se evidentiaza prin resursele reliefului: vulcanic (M-tii Calimani Gurghiu - Harghita), relieful pe calcare si conglomerate n Hasmas, Ceahlau (Piatra Singuratica, Cheile Bicazului, Dochia), defileele Oltului si Muresului. Potentialul hidrografic este pus n evidenta de izvoarele minerale: carbogazoase (Borsec, Bilbor, Biborteni, Tulghes, Harghita Bai), mezotermale (Balvanyos); lac vulcanic (L. Sf. Ana), lac de baraj natural (L. Rosu), lacuri antropice (Izvorul Muresului). Potentialul climatic favorizeaza sporturile de iarna, aici existnd si domenii schiabile. Potentialul vegetatiei si faunei se detaseaza prin oferirea unora din cele mai apreciate fonduri de vnatoare si pescuit din Romnia. Potentialul antropic este deosebit de diversificat si se suprapune n mare parte cu zonele etnografice Neamt si Trotus. Se remarca schitul Durau, statiunile Borsec, Tusnad etc. Accesibilitatea este asigurata de magistrala feroviara Bucuresti Miercurea Ciuc Baia Mare, cu ramificatiile sale spre Adjud, Piatra Neamt, Trgu Neamt, Bacau, dublate de sosele. Dotarile sunt de tipul hotelurilor n orasele Miercurea Ciuc, Gheorgheni, statiuni Tusnad, cabane la Harghita Madaras, Izvorul Muntelui etc. Subregiunea turistica a curburii carpatice are un potential natural bine dezvoltat pus n evidenta de relieful pe flis (M-tii Ciucas Tigaile, Sfinxul Bratocei), relieful pe calcare (abrupturi, chei, pesteri). Potentialul hidrografic este reprezentata prin ape minerale (carbogazoase: Zizin, Covasna, clorurate si iodurate: Siriu Bai), lacuri (antropice Paltinul de pe Siriu), mofete (Covasna). Potentialul climatic este unul din motivele afirmarii celei mai cunoscute statiunii de sporturi de iarna din Romnia, Poiana Brasov, dotata cu prtii si mijloace de transport pe cablu. Potentialul biogeografic permite dezvoltarea turismului cinegetic. Resursele antropice definesc potentialul atractiv al depresiunilor, mai ales Brasov. Obiective cautate de turisti detine Brasovul: Biserica Neagra, Casa Sfatului, cetatea medievala, muzee, dar si alte localitati ale zonei (statiuni Poiana Brasov, Covasna, Zizin, cetati taranesti si biserici fortificate Harman, Prejmer). Accesibilitatea este sustinuta de soselele Ploiesti Brasov, Buzau ntorsura Buzaului Brasov, cale ferata pe directiile Ploiesti Brasov, Ploiesti Maneciu, Ploiesti Nehoiu. Baza materiala este reprezentata de statiunile climatice Poiana Brasov, Predeal si de statiunile balneoclimaterice Covasna, Zizin, fiind completata de hoteluri din orase (Brasov, Trgu Secuiesc), cabane (Ciucas, Babarunca, Piscul Cinelui).

2. Carpatii Meridionali
Carpatii Meridionali se deosebesc prin extensiunea teritoriala apreciabila, individualizarea pregnanta a subunitatilor, potentialul atractiv de amploare, aparitia unor sisteme de exploatare cu o buna functionalitate. Potentialul natural este sustinut de relieful impunator, aici ntlnindu-se cele mai mari altitudini din Romnia (Moldoveanu 2544m, Negoiu 2535 m), dar si masivitatea cea mai pronuntata. Relieful glaciar este bine reprezentat prin forme glaciare diverse (circuri, vai, morene, custuri). Potentialul reliefului este completat de crestele si abrupturile de mari dimensiuni (Piatra Craiului, Vnturarita Buila, Iorgovanu), de cele trei platforme de nivelare (Borascu, Ru Ses, Gornovita) favorabile drumetiilor, dar si peisajul crestelor alpine cu o buna panoramare a regiunilor nconjuratoare. Relieful pe calcare, cu deosebit rol turistic, este bine reprezentat n muntii: Bucegi, Piatra Craiului, Capatnii, Vlcan, Sureanu, Cernei, cu chei (Tatarului, Zanoagei, Orzei, Oltetului, Cernei, Corcoaiei, Zarnestilor), defilee (Olt, Jiu), pesteri (Ialomitei, Muierilor, Cioclovina, Pestera lui Adam etc.). Potentialul climatic se adauga celui al reliefului pentru a completa potentialul natural al acestor munti. Conditiile sunt favorabile mentinerii stratului de zapada 5 6 luni pe an, ceea ce permite amenajarea de domenii schiabile si practicarea sporturilor de iarna. Potentialul hidrografic este atractiv prin cele aproximativ 140 de lacuri glaciare din Fagaras, Parng, Retezat (Bucura, Zanoaga, Blea, Podragu, Glcescu), lacuri de acumulare (Vidraru, Vidra), dar si prin apele minerale, unele termale (Baile Herculane, Cozia, Calimanesti, Caciulata). Potentialul biogeografic se impune prin padurile de stejar, fag si conifere, dar mai ales prin ntinsul domeniu alpin, fauna de interes cinegetic fiind un alt element de referinta. Potentialul antropic este mai bine pus n evidenta n arealele de veche si densa populare din culoarul Rucar Bran, Valea Prahovei, Culoarul Timis Cerna, depresiunile Lovistei si Petrosani. Obiectivele turistice antropice sunt manastirile (Sinaia, Smbata, Cozia), castelele (Peles, Bran), cetati (Poienari), baraje (Vidraru, Vidra), Transfagarasanul etc. Pe grupe montane, situatia se prezinta astfel: Grupa Bucegi sunt muntii cu cea mai intensa activitate turistica. De mentionat, sunt platoul Bucegilor pe care se afla formele Babele si Sfinxul, circurile si vaile glaciare (Malaesti, Tiganesti, Cerbului, Ialomita), cele doua abrupturi (prahovean si branean), pesteri, chei (Tataru, Zanoaga), lacurile de pe Ialomita (Bolboci, Scropoasa), rezervatie naturala. De asemenea, detine el mai mare numar de cabane, hoteluri, instalatii pe cablu si trasee cu marcaj turistic din Romnia;

Grupa Fagaras detin culmea cu cele mai nalte vrfuri (sase peste 2000 m), circuri glaciare cu lacuri (Podragu, Blea, Capra), povrnisuri, grohotis, vai glaciare, rezervatie naturala n bazinul Blea, domeniu alpin, domeniu schiabil, domeniu pentru alpinism etc. mai multe cabane, poteci marcate, drumuri forestiere si Transfagarasanul permit desfasurarea unei intense activitati turistice. Grupa Parng se remarca prin M-tii Parng cu forme ale reliefului glaciar la obrsia Jiului si Jietului, cu defilee impresionante, cu amenajari pentru practicarea sporturilor de iarna; M-tii Sureanu detin platouri de eroziune, circuri glaciare, relief carstic (pesterile Cioclovina, Ponorici, Ohaba-Ponor), sistemul cetatilor dacice (Blidaru, Piatra Rosie, Gradistea de Munte, Sarmizegetusa Regia etc.); n M-tii Cndrel se afla statiunea montana Paltinis, forme de relief glaciar, iar n M-tii Lotrului si Capatnii, pe valea Lotrului apar sectoare de chei, lacuri de baraj (Vidra, Malaia), statiunea climaterica Voineasa; Grupa Retezat Godeanu poseda relief galciar complex n M-tii Retezat, cu vai glaciare, cu cele mai multe lacuri glaciare din Carpati (peste 80, dintre care Bucura de 10 ha., cea mai mare suprafata, Zanoaga 29 m, cel mai adnc), Parcul National Retezat (1935, 13000 ha); M-tii Godeanu au suprafete de nivelare cu pasunii alpine, circuri glaciare; n M-tii Vlcan, Cernei, Mehedinti s-a impus un relief calcaros cu chei (Cerna), pesteri; cea mai importanta statiune este Baile Herculane, cu izvoare termominerale. Accesibilitatea este facilitata de culoarele morfologice sau hidrologice care traverseaza acesti munti masivi si este asigurata de sosele modernizate si cai ferate situate de-a lungul vaii Prahova, Jiu, Olt, Culoarul Timis-Cerna, culoarul Rucar-Bran, soselele Transfagarasanul, Transalpina, fiind completate de cele de interes judetean, local sau de cele forestiere. Baza materiala cuprinde statiuni recunoscute, cum ar fi: Sinaia, Busteni, Paltinis, Prul Rece, Calimanesti Caciulata, Voineasa, Baile Herculane, dar si cabane (Caraiman, Pestera, Piatra Arsa, Smbata, Muntele Mic) sau complexe turistice (Blea Lac Blea Cascada).

3. Carpatii Occidentali
Aceasta regiune turistica a Carpatilor Occidentali poate fi divizata n urmatoarele subregiuni: Subregiunea Muntilor Apuseni se individualizeaza prin prezenta a numeroase atractii turistice ale potentialului natural si a resurselor antropice de exceptie datorate popularii ndelungate si dense. Potentialul natural al acestor munti este asociat cu ntinsele platouri de eroziune, cu masive izolate (Pietrele Ampoitei, Vlcanul, Bulzul, Bulzisorul), cu relieful pe calcare (complexul carstic Padis Cetatile Ponorului), cu chei (Turzii, Turului, Rmetului, ntregalde), defileelor (Crisul Repede, Crisul Alb, Crisul Negru, Ariesului) pesteri (Vntului 30,6 km, cea mai lunga din tara, Meziad, Cetatile Ponorului, Scarisoara, Ursilor), cu spectaculoasele coloane de bazalt de la Detunate sau a peisajului de bad-land de la Groapa Ruginoasa, cu izbucurile de la Moneasa, Vascau sau de pe Aries, cu numeroase rezervatii geologice (Dealul cu Melci), cu flora si fauna deosebita, dar si cu frumusetea lacurilor (unele antropice Belis, Fntnele de pe Somesul Cald) si importanta apelor minerale (Geoagiu Bai, Moneasa, Vata de Jos). Potentialul antropic este deosebit de bogat, aici existnd zone etnografice de rezonanta: Tara Motilor (pe Aries), Tara Crisanei (pe Crisuri). Este o zona cu grad ridicat de umanizare, activitatile forestiere si de extragere a aurului fiind caracteristice aici, la periferie aparnd cetati (Bologa, Coltesti, Piatra Craivii, Soimus), iar n interior orase vechi, daco-romane (Abrud, Zlatna, Rosia Montana).dintre obiectivele antropice se remarca bisericile din lemn (Lupsa, Rieni, Grda de Sus), manastirea Rmeti, Muzeului Aurului de la Brad, muzeul etnografic de la Lupsa, numeroasele statui ale lui Avram Iancu (Cmpeni, Albac, Horea, Avram Iancu), monumentul de la Belis, dar si manifestari cum este aceea a Trgului de Fete de pe muntele Gaina. Accesibilitatea este facila, fiind asigurata de caile ferate si sosele construite pe vaile rurilor, aici functionnd si linia de cale ferata cu ecartament ngust, cunoscuta sub numele de Mocanita. Baza materiala dateaza chiar din perioada romana (Geoagiu Bai, Moneasa), actualmente existnd un numar semnificativ de statiuni (Geoagiu Bai, Moneasa, Stna de Vale, Moneasa, Vata de Jos, Fntnele Belis, Baisoara, Arieseni), completate cu o serie de cabane (Vadu Crisului, Meziad, Padis, Cheile Turzii, Grda de Sus), hoteluri, prtii de schi, trasee marcate pentru drumetie montana. Subregiunea Muntilor Poiana Ruscai se distinge prin potentialul natural marcat de un relief cu altitudini reduse (1374 m), domol, n zona platformei Luncanilor, manifestndu-se forme calcaroase (Pestera de la Romnesti se sustin concerte de muzica clasica datorita acusticii deosebite), influentele mediteraneene care se resimt la nivel climatic, coroborate cu caracteristicile reliefului, fac imposibila ntrunirea conditiilor favorabile sporturilor de iarna.
5

Potentialul hidrografic este reprezentat de reteaua radiara a afluentilor Muresului, Streiului sau Bistritei, de lacul de acumulare de la Cincis si de apele minerale de la Calan (descoperite din antichitate). Potentialul antropic este mult mai bine reprezentat prin zona etnografica a padurenilor, prin bisericile de piatra (Densus, Sntamaria, Orlea, Streisngeorgiu), cetatea antica Sarmizegetusa Ulpia Traiana, castelul feudal al Corvinestilor, cetatea Devei, muzeele din orase. Accesibilitatea este mult mai facila n zona periferica (unde este dezvoltat turismul cultural)prin magistralele de transport din zona, dar mai dificil spre interiorul masivului (predomina turismul recreativ). Baza materiala este prezenta cu preponderenta n orasele de la marginea zonei montane (Deva, Hunedoara, Calan, Hateg). Subregiunea Muntilor Banatului are peisaje variate, dezvoltate pe culmi formate din roci cristaline (Semenic, Almaj), calcare (cheile Carasului, Nerei, Minisului, pesterile Comarnic, Ponicova, Gaura cu Musca, Racovita, Veterani, defileul Dunarii cu pitorescul Cazanelor, platourile carstice din M-tii Aninei), sau peisajele deosebite ale depresiunilor Almajului, Caras, Resita, Ezeris. Potentialul climatic este pus n evidenta de influentele climatice de tip mediteranean, dar si vestice aducatoare de precipitatii, ceea ce favorizeaza practicarea sporturilor de iarna n M-tii Semenic. Potentialul hidrografic este sporit de lacurile de acumulare de la Portile de fier, Valiug, Trei Ape, Marghitas, Secu, alaturi de cele naturale (Lacul Dracului). Potentialul biogeografic este favorabil practicarii turismului, existnd totusi un element de risc, acesta fiind vipera cu corn. Infrastructura este bine evidentiata de magistralele din sudul tarii ce leaga orasele dunarene, Bucurestiul de cele vestice (Timisoara), calea fluviatila fiind reprezentata de Coridorul Dunarean. Baza materiala este reprezentata de amenajarile din orase (Resita, Anina, Oravita, Orsova, Caransebes), statiunea Semenic (prtii de schi si sanius, telescaun, teleschi), cabane (Crivaia, Trei Ape, Secu, Marghitas).

4. Depresiunea Transilvaniei
Detine un loc central prin pozitia pe care o ocupa n spatiul romnesc, nu numai din punct de vedere geografic, dar si turistic. n cadrul acestei regiuni turistice predomina obiectivele antropice, cele naturale fiind mai putin numeroase si mai putin spectaculoase n comparatie cu cele din regiunile mentionate anterior. Potentialul natural este reprezentat de peisajul zonelor de contact cu regiunile montane nvecinate., al cuestelor (Podisul Somesan, Podisul Trnavelor), prin peisajul de badland de la Rpa Rosie (Sebes), al culmilor prelungi cu plcuri de padure si al versantilor cu podgorii sau livezi, al luncilor utilizate agricol. Potentialul hidrografic este bine evidentiat de lacurile sarate de la Sovata, Ocna Sibiului, Turda, Cojocna, Ocna Dej, Lacul Ursu de la Sovata fiind recunoscut prin heliotermia sa, de izvoare sarate (Baita, Someseni, Bazna), de iazurile din Cmpia Transilvaniei (Zau de Cmpie). Potentialul climatic este favorabil practicarii turismului n tot timpul anului, prin valorificarea diferitelor forme de turism, nsa un element important l constituie climatul de salina utilizat terapeutic n saline (Turda, Praid, Ocna Mures). Trebuie mentionata si rezervatia ed la Zau de Cmpie (bujor salbatic). Potentialul antropic este foarte bine evidentiat n aceasta regiune turistica a tarii noastre. Vestigiile istorice sustin vechimea si permanenta locuirii n acest spatiu. Vestigii istorice sunt raspndite pe tot teritoriul regiunii, cum ar fi, cele antice: siturile Tartaria, Teleac, davele dacice devenite orase romane Napoca (Cluj Napoca), Potaissa (Turda), Apulum (Alba Iulia), castrele romane (Buciumi, Romnasi, Orheiu Bistritei). Vestigiile feudale sunt numeroase, aceasta fiind perioada care, n Transilvania au nflorit cetatile fortificate si cele taranesti. Cetati medievale sunt la Sighisoara, Medias, Sibiu, Bistrita, Cluj Napoca, Alba Iulia, Aiud, Fagaras, iar cetati taranesti sunt bine reprezentate n sudul Transilvaniei (Sebes, Axente Sever, Biertan, Cisnadioara, Cristian etc.). Obiectivele religioase sunt reprezentate de bisericile de lemn din zona Salajului, de cele ctitorite de Stefan cel Mare la Vad si Feleac, de bisericile fortificate din Podisul Trnavelor (Alma, Sachiz, Biertan, Axente Sever), dar si de impunatoarele catedrale construite n stil gotic (Cluj Napoca, Alba Iulia), catedralele ortodoxe (Alba Iulia, Cluj Napoca, Trgu Mures), manastirile Nicula, Rohia. Muzeele au diferite profiluri: arta (Cluj Napoca, Sibiu), istorie (Alba Iulia, Cluj Napoca), etnografic (Dumbrava Sibiului). Alte obiecte culturale le constituie universitatile (Cluj Napoca, Trgu Mures, Sibiu), bibliotecile (Alba Iulia, Cluj Napoca, Sibiu, Trgu Mures) s.a. Principalele orase transilvanene reprezinta, n sine, obiective turistice, din care trebuie mentionate: Cluj Napoca (situl arheologic, cetatea medievala bastionul Croitorilor, Manastirea benedictina, catedrala romano-catolica, catedrala reformata, catedrala ortodoxa, casa Matei Corvin, Palatul Banffy, Universitatea, Teatrul National, gradina botanica,
7

muzee), Alba Iulia (castrul roman, cetatea medievala, biserica romano-catolica, catedrala ortodoxa, Palatul princiar, Muzeul de Arheologie, Istorie si Etnografie, Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum), Sibiu (fortificatiile cetatii medievale, orasul vechi, primaria, palatul Brukenthal, Palatul Culturii, Casa artelor), Trgu Mures (cetatea medievala, casa Teleky, Palatul Culturii, Primaria, Teatrul National), Gherla (castel), Dej (biserica reformata, sec. XVI-XVII) Nasaud (casa memoriala Liviu Rebreanu), Bistrita (urme ale cetatii feudale), Jibou (castel), Sebes (ziduri cetate, Casa Zapolya), Aiud (cetate, Colegiul Bethlem), Ocna Mures (castelul Teleky, statiune balneoclimaterica), Reghin (instrumente muzicale), Blaj (grup statuar, Cmpia Libertatii), Sighisoara (cea mai bine conservata cetate medievala si singura locuita). La oferta turistica contribuie zonele etnografice Nasaud, Cmpia Transilvaniei, Trnave, partial Codru, Salaj, Secuime, Marginimea Sibiului. Dintre acestea se detaseaza Marginimea Sibiului prin conservarea traditiilor culturale si prin transformarea ntr-o zona agroturistica importanta. Se remarca Talmaciu (ruine de cetate), Cisnadie (cetate, biserica), Cisnadioara (cea mai veche bazilica romana din tara), Rasinari (cetate, casa memoriala Octavian Goga), Cristian (cetate taraneasca, biserica), Orlat (cetate), Sibiel (cetate), Saliste (port popular, case din sec. XVIII XIX), Gales, Tilisca (cetati dacice), Poiana Sibiului (biserica din lemn, Muzeul Pastoritului), Jina (case si port traditional). Accesibilitatea n zona are ca suport caile de acces cu aspect circular, acestea fiind amplasate preponderent marginal, n partea sudica, vestica si nordica a depresiunii. Magistralele feroviare si rutiere care strabat transversal regiunea permit ramificatii multiple. Aeroporturile din Sibiu, Cluj Napoca, Trgu Mures constituie cai de acces rapid. Baza materiala este alcatuita din statiunile turistice (Sovata, Ocna Sibiului, Baile Turda, Bizusa, Bazna, Miercurea Sibiului), hoteluri (situate mai ales n orase Cluj Napoca, Alba Iulia, Sibiu, Trgu Mures, Bistrita, Dej, Nasaud, Sighisoara, Medias, Trnaveni, Reghin), dar si cabane, popasuri, moteluri (situate de-a lungul cailor de acces).

5. Cmpia si Dealurile de Vest - identificndu-se cu doua unitati fizicogeografice bine conturate, regiunea Cmpiei si Dealurilor de Vest se evidentiaza pregnant sub aspectul functionalitatii turistice, alcatuind un sistem de baze si cai de comunicatie polarizate pe o axa orientata nord-sud, pe aliniamentul Satu Mare Timisoara, al principalelor centre urbane. Potentialul natural are nsusiri recreative mai modeste, tinnd cont de relieful marcat de extinderea mare a cmpiei plane, monotone. O mbunatatire o aduc meandrele rurilor care divagheaza n zona dunelor de nisip de la Carei Valea lui Mihai. Mai diversificat morfologic este teritoriul Dealurilor Banato-Crisene, cu maguri cristaline (Magura Simleu, Culmea Codru, Dealu Mare), dar si sectorul de defileu al Barcaului (la Marca). Resursa naturala cea mai importanta a regiunii o constituie apele minerale cantonate n stratele acvifere ale cmpiei (2 la Oradea, 3 la Timisoara),, dar si n perimetrul deluros, n Depresiunea Simleu, Dealurile Crasnei, Dealurile Ghieului. Acestora li se asociaza apele minerale de la Buzias, Lipova, de la Calacea (cmpia joasa). Potentialul hidrografic este completat prin ruri (Somes, Crisuri, Somes, Mures, Timis) utilizate pentru agrement nautic sau pescuit sportiv. Potentialul climatic este caracterizat prin influentele vestice, care imprima veri calduroase si mblnzeste iarna, climatul fiind favorabil att turismului estival, ct si celui de iarna, prin functia recreativa. Potentialul vegetatiei si faunei contribuie la diversificarea ofertei turistice, prin prezenta unor paduri de stejar si a faunei specifice, de interes cinegetic. De retinut prezenta, n lacul Petea, a speciei relicte de nufar (Nymphaea lotus). Potentialul antropic contribuie, n mod deosebit, la sporirea ofertei turistice a regiunii, fiind reprezentat de: castrele romane (Marghita, Porolisum), cetatile feudale (Biharia, Ardud, Jdioara, Simleul Silvaniei, Lipova, Siria), castelele (Carei, Curtici, Macea), obiective religioase (catedralele din Timisoara, Oradea, Satu Mare, manastirile Partos, Saraca, bisericile Acs, Apa, Stna, Tileagd), monumente (Carei, Paulis), muzee (Timisoara, Oradea), statui, precum si traditiile sau obiceiurile zonelor folclorice Salaj, Bihor, Arad, Banat. De remarcat ca, principalele dotari turistice se afla concentrate n principalele orase ale regiunii, cum ar fi Timisoara (cetatea medievala, Muzeul Banatului, Primaria, Prefectura, Palatul Deschau, Palatul Dicasterial, Teatrul National, Opera, Palatul episcopal, Mitropolia Banatului, numeroase parcuri cu rol recreativ, ndeosebi n lungul Canalului Bega, n apropiere statiunea balneoclimaterica Buzias, orasul Lugoj), Arad (cetate, cladiri din sec. XIX-XX, monumente), Oradea (cetate, Palatul episcopal, Muzeul Tarii Crisurilor, Catedrala romano-catolica, Catedrala ortodoxa, n apropiere se afla Baile Felix si 1 Mai, podgoriile Oradei, iar spre nord ruinele cetatii Biharia).

Accesibilitatea este favorabila practicarii turismului, regiunea fiind poarta de intrare vestica a turistilor straini, ca urmare sistemul cailor de comunicatie este bazat pe magistrale feroviare si rutiere (E60, E70), pe aeroporturile Timisoara, Oradea. Baza materiala are un caracter contrastant, n sensul ca, pe lnga unele centre urbane, unde se concentreaza baze de mare capacitate din categoria hotelurilor (Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare), s-au afirmat cteva statiuni, ntre care Baile Felix si Baile 1 Mai se situeaza pe locuri fruntase n turismul romnesc. Apele termale din regiunea aceasta se exploateaza, n scopuri recreative si curative si la Betiug, Satu Mare, Carei, Tasnad, Marghita, Boghis, Oradea, Timisoara, Teremia Mare (complexe sanatoriale, bazine, stranduri deschise publicului larg), Baile Tinca, Lipova, Ivanda, Calacea, Buzias (statiuni balneoclimaterice, de mai mare sau mai mica importanta pentru turismul romnesc). Reteaua este diversificata e o serie de cabane, popasuri.

10

6. Moldova are un relief predominant de dealuri si de podis, potentialul turistic al

reliefului este mai modest, reprezentat prin aspecte peisagistice legate, mai ales, de alternanta dealurilor cu depresiunile si vaile, iar ntinsele paduri de foioase si plantatii de pomi si vita de vie, covorul pasunilor sau fnetelor, si bogatia de ape, mai ales a celor minerale (clorosodice, bicarbonate sau sulfuroase), completeaza si mbogatesc valoarea turistica a acestuia. Un real interes turistic prezinta unele fenomene geologice ca Focurile nestinse (Lopatari, Andreiasu de Jos), Vulcanii noroiosi (Berca Arbanasi), sau structurile geologice cum sunt blocurile de calcar (Badila), toate monumente ale naturii. Potentialul climatic este conferit de climatul sedativ, iar pozitia estica n cadrul tarii permite patrunderea maselor de aer continental, dar si baltic, ceea ce face ca verile sa fie calduroase, iar iernile aspre, cu multa zapada. Crivatul troieneste adesea caile de acces, factor receptat negativ n planul transportului cu scop recreativ. Potentialul hidrografic este bine reprezentat prin prezenta apelor minerale de la Raducaneni, Nicolina, strunga, Gura Vaii, Raiu, dar si a lcarilor, fie ca sunt de tip iazuri, mai frecvente n Cmpia Moldovei (Dracani, Negreni, Cal Alb), sau lacuri de acumulare (Stnca-Costesti, pe Prut, Bucecea, pe Siret). Vnatoarea si pescuitul ntrunesc doar izolat conditii de practicare, mai interesanta pentru turism fiind fauna cinegetica. Potentialul antropic este dezvoltat n aceasta regiune turistica. Vechimea popularii si istoria bogata a acestor locuri sunt reflectate de siturile arheologice de la Draguseni, Ionesti-Trusesti (ceramica apartinnd culturii Cucuteni), cetatea Sucevei, palatul lui Alexandru Ioan Cuza (Ruginoasa), bisericile cu fresce exterioare (Sucevita, Arbore), manastiri (Putna, Dragomirna, Trei Ierarhi, Golia, Cetatuia), statui (predomina ale domnitorului Stefan cel Mare), case memoriale (Ipotesti M.Emineascu, Mircesti V. Alecsandri, Liveni G. Enescu, Malini N. Labis, Stupcani C. Porumbescu, Ticau I. Creanga), muzee (Iasi, Suceava, Vaslui, Botosani, Roman etc.), zonele etnografice (Suceava, Botosani, Iasi, Vaslui, Brlad). Podisul Moldovei - obiectivele turistice ntlnite apartin, n mare parte orasului Suceava (ruinele cetatii, parc dendrologic, biserici, parcul Arini, muzeu), dar si, spre nord, Manastirea Dragomirna, statiunea climaterica Solca, centrul de ceramica de la Marginea, herghelia de la Radauti, iar la sud se afla rezervatia floristica de la BosanciPonoare, Falticeni, manastirea Probota. n Subcarpatii Moldovei se afla urmatoarele obiective turistice, orasele Trgul Neamt (unde se gasesc ruinele cetatii, ridicate de Petru Musat si Stefan cel Mare), Roman (cetate), Bacau (Catedrala Precista, edificii din sec. XIX-XX), casa memoriala Ion Creanga, manastirile Agapia si Varatec, statiuni balneoclimaterice importante (la contactul cu muntele Oglinzi, Baltatesti, Trgu Ocna).
11

n Cmpia Moldovei, cel mai important obiectiv l constituie capitala moldava, orasul Iasi, cu numeroase cladiri si monumente cu valoare istorica si arhitectonica (sec. XV-XX), cum ar fi: ziduri din curtea domneasca, biserici si manastiri renumite (Sf. Nicolae, Galata, Trei Ierarhi, Golia, Cetatuia), palate (sec. XIX), Teatrul National, Universitatea, Palatul Culturii, multe muzee si case memoriale, amenajarile balneare de la Nicolina, Parcul Copou, Gradina Botanica, numeroase statui si monumente, iar n vecinatatea Iasului se gasesc locuri de agrement (Ciric), rezervatii naturale (Valea lui David, Repedea). Tot n cmpia Moldovei se remarca: Muzeul memorial Al. I. Cuza de la Ruginoasa,muzeul culturii neolitice de la Cucuteni, ctitoriile lui Stefan cel Mare de la Hrlau, renumita podgorie de la Cotnari, orasul Botosani cu biserici (sec. XVI), casa memoriala N.Iorga, edificii deosebite (sec. XIX-XX), dar si la Ipotesti (casa memoriala M. Eminescu), la Dorohoi (biserica din lemn, muzeul memorial G. Enescu). O dispersie a obiectivelor turistice se observa n sudul Podisului Moldovei, fiind ntlnite n cteva localitati: Vaslui (biserica ridicata de Stefan cel Mare, monumentul domnitorului, ansamblul monumental de al Podu nalt), Brlad (monumente religioase din sec. XVI-XVII, parc, edificii de sec. XIX-XX), Husi (podgorie, vinoteca, edificii din sec. XV-XIX). Accesibilitatea regiunii este asigurata de magistrala feroviara Bucuresti Pascani Siret, cu ramificatiile Pascani Trgu Frumos Iasi, Brlad Vaslui (spre est), Pascani Suceava Vatra Dornei (spre vest). Soseaua internationala E80 nsoteste magistrala feroviara nord-sud, avnd, n mare, cam aceleasi ramificatii principale. Sistemul de transport este completat de aeroporturile din Iasi, Suceava si Bacau. Baza materiala este asigurata de hotelurile din principalele orase (Iasi, Suceava, Botosani, Bacau, Vaslui, Brlad, Siret, Pascani, Trgu frumos, Husi, Dorohoi etc.), apoi statiunile Nicolina, Baltatesti, Oglinzi, Slanic Moldova, sau cabanele si moteluri (Albita, Putna, Sucevita, Solca).

12

7. Muntenia Oltenia
Aceasta regiune sudica a Romniei include obiective turistice raspndite n Subcarpatii Getici, Podisul Getic, Podisul Mehedinti si cmpia Romna. Pentru partea nalta a regiunii, potentialul natural este bine reprezentat de relieful variat, de la dealuri nalte, acoperite cu paduri de fag si de gorun, la dealuri joase, unde alaturi de terenuri de cultura, pasuni se pastreaza si plcuri de paduri de stejar, cer si grnita, cu depresiuni (n nord) si culoare de vale ce se largesc tot mai mult spre cmpie ofera un cadru propice pentru desfasurarea unor activitati turistice. n acest cadru general se remarca relieful de dizolvare si tasare n sare de la Slanic Prahova, Telega, Ocnele Mari etc., relieful carstic din Podisul Mehedinti (Topolnita, Ponoarele, Zaton etc.), unele chei sau chiar defilee (Doftana, Dmbovita la Cetateni, Topolnita, Cosustea), bioclimatul sedativ si microclimatul specific ocnelor de sare (Slanic Prahova) resursele de ape minerale (Govora, Ocnele Mari, Bala, Baile Olanesti, Pucioasa etc.), lacurile cu apa sarata, unele cu namol sapropelic (Slanic Prahova, Telega, Ocnita), lacurile de baraj de pa Arges, Olt, pe malurile carora sunt amenajari pentru turism. Partea joasa, alcatuita din Cmpia Romna, are o desfasurare vasta, cu toate acestea, turismul s-a implantat doar n anumite areale, existnd teritorii extinse unde astfel de activitati lipsesc sau au o prezenta nesemnificativa. Aceasta situatie se datoreaza unui cumul de factori restrictivi, cum ar fi: repartitia heterogena a resurselor atractive, cu concentrari n anumite zone si disipari n altele, slaba popularea a unor compartimente, infrastructura turistica dezvolta discrepant etc. potentialul natural este reprezentat prin rolul reliefului redus la meandrele rurilor, la dunele de nisip din cmpia Olteniei, la albia majora a rurilor din Baragan, la crovurile si padinile zonelor cu loess, prin bioclimatul excitant-stimulent (favorizeaza cura antireumatismala n statiunile de cmpie). Se adauga potentialul hidrografic, care si aduce o contributie substantiala la diversificarea ofertei turistice a regiunii. Lacurile sarate din Baragan (Amara, Balta alba, Movila Miresei, Lacu Sarat etc.), lacurile de crovuri si dintre dunele de nisip ale Cmpiei Olteniei, limanele fluviatile ale Dmbovitei, Colentinei, Ialomitei, Buzaului (Floreasca, Tei, Snagov, Calarusani, Mostistea etc.) si lacurile antropice de pe Jiu, Olt, Arges se nscriu ca obiective turistice importante. Apele termominerale (70-80C), oligominerale, slab sulfuroase descoperite la Bucuresti Baneasa, Bucuresti Casa Presei Libere, Otopeni, Snagov completeaza aceasta forma de potential. Potentialul biogeografic este deosebit de apreciat, mai ales padurile de stejar, vestigii ale renumitilor Codrii ai Vlasiei, care reprezinta cele mai cautate locuri de odihna si recreere (padurile: Pustnicu, Cernica, Baneasa, Snagov, Comana etc.) sau fonduri de vnatoare din apropierea capitalei. Potentialul antropic este foarte bine reprezentat, detinnd preponderenta n aceasta regiune. Cele mai multe obiective sunt situate n orasele mari, astfel: n zona de deal si podis:

13

- Cmpulung - a fost prima resedinta a domnului Tari Romnesti (Basarab I), aici exista complexul feudal Negru voda, biserici din sec. XVI-XVIII, iar n vecinatate: castrul de la Jidava, mausoleul eroilor de la Mateias, statiunea de la Bughea; - Curtea de Arges fosta resedinta domneasca si capitala a Tarii Romnesti, cu principalele obiective: biserica Sf,. Nicolae Domnesc (1352), ruinele curtii domnesti, Manastirea Curtea ed Arges (ctitoria lui Neagoe Basarab),Fntna mesterului Manole etc.; - Rmnicu Vlcea detine ctitorii domnesti din sec. XVI-XVIII, muzeul memorial Anton Pann, edificii mari din sec. XIX-XX, iar n apropiere Complexul muzeistic Gh. Magheru si Muzeul arhitecturii populare de la Bujoreni; - Trgu Jiu cel mai nsemnat centru turistic din nordul Olteniei, n care se afla ansamblul sculptural apartinnd lui Constantin Brncusi (construit ntre 1936 1938), monumentul si sarcofagul Ecaterinei Teodoroiu, edificii din sec. XVII-XX, monumentul Tudor Vladimirescu, iar n apropierea orasului, la Curtisoara, un muzeu etnografic gorjean; - Drobeta Turnu Severin se remarca prin ruinele castrului roman Drobeta (sec. II-V), ale termelor si podului ridicat de Apolodor din Damasc, vestigii din cetatea Severinului (sec. XIII), edificii din sec. XIX-XX (Palatul Culturii); Asezarile rurale se fac remarcate n aceasta zona prin numeroase elemente istorice si etnofolclorice de interes turistic. Sunt renumite portul si traditiile populare din satele Dragoslavele, Musetesti, Berevoiesti, Leresti (Muscel), Vaideeni, Pietrari, Novaci, Dobrita, Tismana (Oltenia), iar unele asezari, precum Horezu, Vladesti, Oboga, Glogova, Sisesti s.a., sunt recunoscute ca nsemnate centre de ceramica populara. La acestea se adauga numeroase biserici si manastiri (Tismana, Baia de fier, Polovragi, Govora, Horezu, Bistrita), constructii vechi de tipul culelor (Maldaresti, Bujoreni, Glogova etc.), monumente istorice (Pades), case memoriale (Hobita C. Brncusi) etc. n Cmpia Romna: - Bucuresti cel mai important centru turistic al tarii. Aici sunt concentrate numeroase obiective turistice, multe cu valenta culturala, cum ar fi. Ateneul, Opera, Teatrul National, Biblioteca Centrala Universitara, Universitatea, Academia Romna, casa Presei, muzee (Muzeul de Istorie al Romniei, Muzeul de Arta, Muzeul de Stiintele Naturii, Muzeul Taranului Romn etc.), colectii de arta, monumente (Arcul de Triumf, Monumentul Eroilor), numeroase statui s.a. Oferta turistica este completata de metroul bucurestean, cimitirul Belu, parcurile capitalei (Cismigiu, Herastrau, Tineretului, Floreasca, Carol, Tei etc.), edificii economice impozante (Palatul Telefoanelor, Banca Nationala, Trgul International Bucuresti, Tribunalul Suprem), Gradina Botanica Gradina Zoologica, Circul de Stat, biserici de valoare arhitectonica

14

din sec. XVII-XIX (Sf. Apostoli, Patriarhia, Doamnei, Sf. Gheorghe Nou, Cretulescu, Stavropoleos, etc.), ruinele palatului si curtii domnesti s.a.. n jurul capitalei, cele mai multe obiective si amenajari de interes turistic sunt grupate n cteva complexe: Snagov (lac, padure cu rezervatie naturala, manastirea, baza de agrement), Caldarusani (lac, cabana, manastire), Balteni (lac, manastiri, palatul si parcul Scrovistea, centrul ceramic Piscu etc.), Mogosoaia (palatul brncovenesc), Pasarea Cernica (manastiri, lacuri, padure, puncte de agrement) etc.; - Craiova situri arheologice ale cetatii dacice si romane Pelendava, Muzeul Olteniei, biserici monumente de arhitectura (sec. XVII-XVIII), edificii impunatoare (sec. XIX-XX), Parcul Stirbei, Universitatea, Casa Alba, noul centru civic etc.; - Pitesti biserici din sec. XVI-XVII, Parcul Trivale, Sarbatoarea Lalelelor, iar n apropiere, la Golesti, exista un conac din sec. XVII n care este amenajat un complex muzeal; - Trgoviste fosta capitala a Tarii Romnesti, se remarca prin complexul Curtea Domneasca, mai multe biserici vechi, Muzeul scriitorilor trgovisteni, manastirea Dealu etc.; - Ploiesti se distinge prin prezenta unor muzee cu specific aparte: Ceasul de-a lungul vremii, Muzeul Petrolului, dar si prin casele memoriale I.L. Caragiale si Nichita Stanescu; - alte orase: Buzau se afla complexul episcopal (sec. XVII-XIX), Palatul comunal, parcul Crng; - Braila ruinele cetatii, statiunea Lacu Sarat, esplanada din port; Galati faleza de-a lungul Dunarii, cladiri monumentale (sec. XIX), portul; Giurgiu Cetatea din Insula, punctul arheologic Malu Rosu, portul; Slatina centrul, amenajarea Oltului; n celelalte orase, mai ales resedintele de judet, detin ca obiective turistice principale muzee, biserici, constructii de valoare arhitecturala. Accesibilitatea este foarte bine pusa n evidenta de densitatea retelei de cai de comunicatie, avnd n vedere ca aici se afla cel mai mare nod ce comunicatii al tarii, Bucuresti, fiind reprezentate toate tipurile de transporturi. Baza materiala are o dispozitie dictata de tipologia resurselor turistice, concentrate, n special, n orase. n consecinta, hotelurile din Bucuresti (Marriot, Sofitel, Intercontinental, Athene Palace, Ibis s.a.), Craiova, Galati, Braila, Ploiesti, Pitesti, Buzau, Slatina, Trgoviste, Rmnicu Vlcea, Trgu Jiu s.a. gazduiesc un numar mare de turisti aflati la sejur sau n tranzit. La acestea se adauga statiunile Amara, Balta Alba, Pucioasa, Slanic Prahova, Olanesti, Bala etc., complexele turistice din vecinatatea lacurilor sau de la periferia marilor orase, moteluri, campinguri etc.

15

8. Dobrogea - Regiunea turistica a Dobrogei cuprinde trei subdiviziuni: podisul

dobrogean, litoralul Marii Negre si Delta Dunarii, cu valente turistice diferite. Podisul Dobrogei nglobeaza n perimetrul sau partea sudica, centrala si nordica (exceptnd versantul dunarean, spre delta). Potentialul natural detine o pondere nsemnata, prin participarea elementelor hidrografice, morfologice si climatice. Se impun aspectele peisagistice pitoresti date de muntii hercinici ai Macinului, de peisajele carstice ale Dealurilor Tulcei si Podisului Babadag, podgoriile renumite de la Murfatlar, Niculitel (pentru vinuri) si Ostrov (pentru struguri de masa), unde se realizeaza interesante programe turistice, unele rezervatii naturale (geologice Hrsova, Topalu, Cernavoda, Alimanu, Cheia, Seimenii Mari, pesteri Liliecilor de la Gura Dobrogei, padurile Luncavita, Babadag, Hagieni), apele mezotermale sulfuroase ed la Hrsova, lacurile de pe latura dunareana (limane fluviatile Oltina, Bugeac) sau dinspre complexul Razim, cu un bogat fond piscicol. Potentialul antropic abunda n obiective cultural-istorice, deosebit de bogate si de valoroase, data fiind vechimea locuirii si rafinamentul culturii materiale si spirituale pe aceste meleaguri. Trebuie mentionate: vestigiile culturale neolitice Hamangia (cu vestitele sculpturi Gnditorul, Femeie seznd), Cernavoda si Gumelnita; ruinele cetatilor dacice (sec. IV .Hr.), apoi devenite cetati daco-romane (sec. II-III): Heracleea (Enisala), Aegysus (Tulcea), Dinogetia (Garvan), Noviodunum (Isaccea), Arrubium (Macin) s.a.; monumentul istoric si de arta Tropaeum Traiani de la Adamclisi (sec. I); monumentele istorice si de arta religioasa de factura crestina: manastirile Cocos (sec. XII-XVI), Celic Dere (sec. XIX), monumentul paleocrestin de la Niculitel (bazilica si cripta, dupa 370 d. Hr.), sau de factura islamica: geamia Ali Gaza-Pasa (sec. XVII) din Babadag, geamiile din Medgidia si Cernavoda; muzeul de arta orientala din casa Panaghia (sec. XVII, Babadag). Nu trebuie uitate elementele etnografice si de folclor din zona etnografica de factura dobrogeana, turceasca, bulgareasca, tatara etc., n toate asezarile rurale din Dobrogea.

Litoralul romnesc al Marii Negre cuprinde un teritoriu de 244-245km lungime

(ntre bratul Chilia si Vama Veche) si o latime ce variaza ntre 4-8 km. n functie de caracteristicile morfometrice, morfologice, grad de locuire si de utilizare etc., se diferentiaza doua sectoare, despartite de promontoriul Capul Midia (oferta turistica evident diferentiata). sectorul nordic caracterizat prin tarmuri joase, detine plaja mai ngusta, neamenajata, cu nisip grosier, si predominanta resturilor cochilifere (exceptie Portita Perisor). Pe o distanta de 40 km, prezinta tarm deltaic (ntre bratele Chilia si Sf.

16

Gheorghe limita estica a Deltei Dunarii). Spre sud, pna la Capul Midia, prezinta o zona joasa de nisipuri, cu numeroase cordoane litorale, areale nmlastinite, dominate de complexul lagunar Razim. Zona este favorabila practicarii pescuitului sportiv si agrementului nautic; sectorul sudic situat ntre Capul Midia si Vama Veche, prezinta un tarm relativ nalt, de tip faleza (cu tendinta de retragere din cauza abraziunii maritime, ntrerupta de limane) si plaje deschise, protejate de sistemul digurilor, amenajate n scopuri turistice. Amenajarea turistica complexa rezulta din punerea n valoare a resurselor turistice naturale si antropice deosebit de variate. Un element favorabil practicarii turismului este panta de imersiune mica, care permite baia pentru toate categoriile de persoane (copii, neinitiati n not). Plaja prezinta un mare avantaj, fiind orientata spre est, ceea ce determina expunerea ei la soare n tot timpul anului si pe toata durata zilei de vara (cca. 10 ore/zi), fiind n general naturala, formata din nisip cu o puritate ridicata si o granulatie fina, aproape tot timpul uscat. Potentialul hidrografic este asigurat de apa marii si de apele mineralizate. Apa marii are importanta turistica prin compozitia chimica, salinitatea redusa, contrastul termic apa-aer favorabil, actiunea valurilor (1-3 m), lipsa mareelor. Apele mineralizate sunt fie de adncime (Mangalia, Venus, Neptun, Eforie), fie din lacurile sarate (Techirghiol). Bioclimatul marin este rezultatul dintre interferenta climatului de stepa si cel maritim (influenta pontica), fiind excitant solicitant (tratamentul bolilor reumatismale, neuroendocrine, cura heliomarina). Namolul terapeutic este unul dintre cei mai importanti factori de cura, fiind de doua tipuri: sapropelic (L. Techirghiol) sau de turba (L. Mangalia). Alte obiective naturale pot fi mentionate: lacurile cu apa dulce (Siutghiol, Belona), rezervatia de la Agigea, padurile protejate (Comorova, Hagieni). Fauna contribuie pin prezenta sturionilor, a delfinilor, iar un element favorabil practicarii turismului este lipsa rechinilor n apele Marii Negre. Potentialul antropic este asigurat de cele 13 statiuni turistice, alaturi de alte localitati turistice (Constanta, Vama Veche, 2 Mai): - Navodari situat la sud de L. Tasaul, pe albia canalului Poarta Alba Midia Navodari, este dotat cu un complex de odihna pentru copii (1959) ce cuprinde tabere, biblioteci, cluburi, baze sportive; - Mamaia statiune inaugurata n 1906, cnd s-a dat n folosinta primul stabiliment balnear. Este situata pe perisipul ce separa L. Siutghiol de mare. Obiectivele turistice sunt: Satul de vacanta, waterland, Teatrul de Vara (festival de muzica usoara romneasca), terenuri de sport (mai nou - minigolf), centre de agrement pe lac si pe mare, Insula lui Ovidiu (mormntul poetului), telegondola. Este statiunea cu cel mai ridicat standard turistic: 3 hoteluri cu cinci stele (Club Scandinavia, Mamaia, Palm Beach), 6 hoteluri de patru stele (Best Western Savoy, Coral Beach, Iaki, Majestic, Palas, Rex);
17

- Constanta cel de-al doilea oras al tarii ca marime demografica, reprezinta un important oras turistic si o poarta de legatura pin toate tipurile de transport pe plan national si international. Obiective turistice importante sunt: cartierul antic din Parcul Catedralei, edificiul roman cu mozaic din Piata Ovidiu, termele de pe faleza de vest, galeriile subterane cu apeducte, zidul cetatii Tomis, Farul genovez amplasat pe faleza Cazinoului, biserica greceasca Metamorfosis, cladirea hotelului Tomis, Catedrala ortodoxa, vila Sutu, Casa cu lei, Cazinoul, Moscheea din Piata Ovidiu, geamia Hunchiar, bazilicile antice, Mormntul pictat, dar si muzeele: de istorie nationala si arheologie, Marinei Romne, Muzeul Marii, de arta, de arta populara, Militar Central, Complexul muzeal de stiinte ale naturii (Acvariu, Planetariu, Delfinariu) etc.; - Techirghiol situat n partea nord-vestica a lacului omonim, este din 1899 statiune balneoclimaterica permanenta. Detine urmatoarele obiective turistice: Biserica din lemn, schitul Sf. Maria, Muzeul Marturii de viata crestina pe pamntul Dobrogei s.a.; - Eforie Nord situat pe portiunea dintre L. Techirghiol si mare, este cea mai veche statiune de pe litoralul romnesc (1829), atrage prin sanatoriul Efosan si baza de tratament a hotelului Europa (printre cel mai moderne din Romnia); - Eforie Sud (Carmen Sylva) era cea mai cautata statiune estivala din perioada interbelica, are un centru balnear Bai Reci; - Costinesti statiunea tineretului, beneficiaza de o plaja generoasa, emblemele statiunii fiind Obeliscul , epava, promenada luminata etc.; - Neptun gradina litoralului, situat ntr-o ambianta deosebita (padurea Comorova, lacurile Tatlageac, Neptun), recunoscuta prin vilele de protocol; - alte statiuni: Olimp, Cap Aurora (cea mai mica statiune de pe litoral), Venus, Saturn - Mangalia statiune balneoclimaterica permanenta, atractii turistice: pestera de la Movile, Serbarile Marii, Festivalul Callatis, obiective turistice: biserici, Muzeul de Arheologie, geamia Esmahan Sultan, necropola romano-bizantina, necropola elenistica, portul antic Callatis, portul turistic, izvoarele Callatis, Hercules s.a.; - comuna Limanu cu satele 2 Mai si Vama Veche, reprezinta un areal agroturistic protejat. Accesibilitatea este favorabila turismului, nsa fluxul principal este canalizat pe autostrada Bucuresti Constanta, magistrala feroviara ce urmareste aceasta sosea, dar si pe Canalul Dunare Marea Neagra, porturile maritime (Constanta, Mangalia), aeroportul Mihail Kogalniceanu (Constanta). Baza materiala este deosebit e bine dezvoltata, mai ales pe litoral, judetul Constanta clasndu-se pe primul loc n ceea ce priveste locurile de cazare (aproape jumatate din totalul national), nsa aici apare pregnant fenomenul de sezonalitate, ntruct iarna majoritatea nu sunt folosite.

18

Delta Dunarii
Delta Dunarii, cel mai nou pamnt romnesc, este o zona permanent umeda, declarata rezervatie a biosferei, care se remarca prin originalitatea ei peisagistica, geologica, morfohidrologica, climatica si biogeografica, fiind un unicat european att sub aspect ecologic, ct si al modului de habitat n mediu deltaic. Din punct de vedere turistic este una dintre cele mai reprezentative si valoroase regiuni din tara. Potentialul turistic este dominat de elementele cadrului natural, care prin mbinarea lor armonioasa dau o mare varietate peisajului, suprafetele acvatice alternnd cu terenurile mlastinoase si grindurile, sau cu dunele de nisip si plaja cu aspect arid, dar exotic. Potentialul natural este conferit de o retea de brate, canale, balti si lacuri (Furtuna, Isac, Gorgova, Puiu, Rosu s.a.), care constituie cai de acces si de circulatie n Delta Dunarii, dar si locuri pentru excursii, agrement sportiv, pescuit sportiv, dar si portiuni de uscat, reprezentate de grinduri de toate tipurile (Letea, Caraorman, Saraturile, Chilia, Stipoc). Litoralul marin ofera ntinse plaje cu nisip fin, mai ales n sectoarele Sulina, Sfntu Gheorghe. O nota de originalitate o dau dunele de nisip de la Caraorman, Letea sau Saraturile, cu vegetatie rara sau chiar lipsite de vegetatie. O nota de originalitate o constituie vegetatia, specifica si deosebit de variata, originala prin aspectele peisagistice: ntinse stufarii (cele mai compacte din lume), plante de balta (nuferi albi si galbeni), plauri, zavoaie de salcii seculare, plopi negrii care au aspect de paduri galerii, codrii de stejar termofil, liane etc. Fauna este deosebit de importanta pentru turism, impunndu-se fauna ornitologica (autohtona si de pasaj) cu peste 280 de specii, multe ocrotite de lege (pelicanul, egreta, strcul cenusiu, cocorul etc.), dar si unele de interes cinegetic. Fauna piscicola este variata si bogata, de interes stiintific si economic, dar mai ales pentru pescuitul sportiv (crap, somn, stiuca, scrumbie, sturioni nisetru, pastruga, cega, morun). Sub aspect cinegetic prezinta interes mamiferele de uscat si apa (mistret, caprior, vidra, bizam). Conditiile de clima favorizeaza practicarea turismului din primavara pna n toamna, dar si iarna pentru peisaj si pescuit la copca. Zonele protejate detin un loc central n cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (cuprinde n administrare si complexul Razim), nu numai din punct de vedere ecologic, dar si turistic, cele mai importante fiind: - Rosca-Buhaiova cea mai mare colonie de pelican din Europa; - Letea paduri de tip hasmac, paduri de stejari seculari; - Raducu lac izolat din delta maritima, loc de protectie pentru pesti, pasari, mamifere; - Saraturi-Murighiol complex de locuri de popas, se protejeaza locurile de popas ale unor specii e pasari; - Erenciuc padure de arin negru;
19

- Popina loc de cuibarit si de popas; - Sacalin-Zatoane zona de hranire si de popas a peste 200 de specii de pasari; - Periteasca-Bisericuta-Portita zona de popas, hranire, cuibarit; - Capul Dolosman loc de cuibarire; - Grindul Lupilor loc de popas si de hranire pentru pasari migratoare; - Istria-Sinoie zona de cuibarit si de hranire; - Grindul Chituc loc de hranire si popas; - Rotundu lac de lunca din zona inundabila Somova. Potentialul antropic detine interesante obiective cultural istorice situate n apropiere, cum sunt: urmele cetatilor grecesti de la Histria (sec. VII .Hr.), Argamum (sec. VI-V .Hr.), ale cetatilor dacice Aegyssus (sec. VI-III .Hr.), cetatea bizantina de la Enisala, orasul Tulcea cu Muzeul Delta Dunarii si alte monumente istorice,numeroase elemente etnofolclorice, precum si asezari omenesti cu specific deltaic etc. Principalele zone turistice unde se pot organiza diferite activitati turistice specifice spatiului deltaic (acceptate de R.B.D.D.) sunt: Letea C.A. Rosetti (spatii de cazare la Sulina si n localitatile rurale existente), Chilia Padina (cazare n circa 15 gospodarii din localitatea Chilia), Mila 36-23, Matita Bogdaproste, Gorgova Uzlina, Rosu Puiu, Razim Dranov (complexul turistic Murighiol, hotel Jurilovca, camping Portita), Grindul Lupilor Chituc (cazare la particulari), litoral (cu plajele de la Sulina, Sf. Gheorghe, Canalul Sondei, Chituc, Portita). Accesibilitate se face prin localitatile marginale, mai ales din orasul Tulcea, pe cele 7 trasee turistice pentru circulatia fluviala, care asigura si monitorizarea fluxurilor turistice de catre Administratia R.B.D.D. Baza materiala a cunoscut modificari cantitative si calitative numeroase n ultimii ani. Rolul de centru polarizator al turismului deltaic revine orasului Tulcea, aici aflndu-se hoteluri, mijloace de transport nautic necesare patrunderii pe canalele si bratele fluviului. Sulina este un alt oras cu spatii de cazare importante. La acestea se mai adauga localitatile din interiorul deltei (cabane, campinguri etc.) la Lebada, Rosu, Maliuc, Iglani, Matita, Mila 23, Mahmudia, Murighiol, Uzlina s.a.

20