1. Ce este Geografia?

Geografia este studiul care se ocupă cu relieful, terenurile, trăsăturile, locuitorii și fenomenele
Pamantului . Sudiaza Pamantul sub toate aspectele:fizic(clima, sol, ape, relief, resurse sol si
subsol),social, economic, etc.O traducere literală ar fi „să descrii sau să scrii despre Pământ”.

Materiale didactice: Planse geografice (Sistemul solar, Pamantul, Luna, fenomene atomosferice,
Strucura interna a Pamantului), Harti murale, globuri geografice (glob iluminat, glob -longitudinea si
latitudinea, glob cu structura interna a pamantului, glob cu sectiune transversala, glob gonflabil),
Modele si machete (sistem solar-magnetic , circuitul apei in natura-magnetic, sistem solar motorizat,
statie meteo, model eruptie vulcanica, set de roci si minerale, busola, binoclu,telescop), atlase
geografce, harti interactive, CD-uri- (clima si hidrogafia, solurile si vegetatia, turismul si problemele
de mediu,bazinul hidrografic al Dunarii).

2. În care din vecinii României se prelungesc Carpații?

Ungaria, Ucraina și Serbia

3.Numiți unitățile de relief traversate de râul Olt sau de Mureș (de la izvoare la vărsare).

Oltul este unul din cele mai importante râuri din România. Acesta izvorăște din Carpații Orientali, mai
precis din Munții Giurgeu, de acolo de unde aceștia intră în contact cu Munții Hășmaș prin Trecătoarea
Oltului. Râul Olt curge prin județele Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Olt și Teleorman.

Principalele orașe prin care trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Făgăraș, Râmnicu Vâlcea și
Slatina. Oltul se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele, la Islaz.

Parcurge un traseu complex: Depresiunea Ciucului, Depresiunea Brașovului, Depresiunea Făgărașului,

Defileul Turnu Roșu-Cozia, Subcarpații și Podișul Getic, Câmpia Română. Pe Olt există aproape 30 de
lacuri de acumulare.

Are o lungime de 615 km.

În zona Defileului Turnu Roșu, are loc fenomenul de captare: Oltul muntean, având un bazin mai
coborât, ajunge, prin eroziune regresivă, să atragă apele Oltului transilvănean, mărindu-și astfel
bazinul și debitul.

Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare, (la o altitudite de 850 m, langa localitatea Izvoru
Muresului) străbate Depresiunea Giurgeu și Defileul Deda - Toplița, traversează Transilvania
separând Podișul Târnavelor de Câmpia Transilvaniei, străbate culoarul Alba-Iulia - Turda, în Carpații
Occidentali separă Munții Apuseni de Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de
Vest trecând prin municipiul Arad spre Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Pentru 22,3 km râul
marchează frontiera româno-ungară. Iese din Romania pe la Nadlac. Pe teritoriul Romaniei are o
lungime de 761 km, din totalul de 803 km.

Afluenți: Târnava Mare, Târnava Mică (din Carpații Orientali) ce se unesc la Blaj județul Alba, Sebeș,
Strei (din Carpații Meridionali), Arieș și Ampoi (din Munții Apuseni).
  Amenajări hidroenergetice: pe Râul Mare și Sebeș.
 Orașe principale: Reghin, Târgu Mureș, Alba Iulia, Deva, Arad.

4. Marcați și notați pe hartă (mută) unitățile de relief și caracterizați, la alegere, pe scurt

o singură unitate (localizare, vecinii, geologie, forme de relief, ape, resurse naturale,
obiective turistice ş.a.).

Carpații Orientali:

- localizare: granița de nord până la contactul litologic al Obcinelor Brașovului

- se găsește între Depresiunea colinară a Transilvaniei și Subcarpații Moldovei + în nord Podișul
Moldovei
- unitate de orogen (contactul dintre 2 plăci)
- forme de relief: munte (Munții Oașului, Munții Igniș, Munții Lăpuș, Munții Țibleș,
Depresiunea Dornelor) cu varietate structurală și litologică(vulcanism, cristalin și fliș:conuri
crater, grohotișuri, obcine)
- ape: Tisa (Vișeu și Iza), Mureș, Someșul Mare, Olt, Trotuș, Suceava, Moldova
- lacuri: naturale (Lacul Sf. Ana, Lacul Roșu,
- izvoare minereale: Tușnad, Borsec, Harghita
- influențe climatice: baltice, oceanice, Ruso-Siberiene, Vânturile de vest și Crivățul(Munte)
Vanturile de Vest și Foehnul (Depresiune), precipitații 1200-800mm/an (munte), 800-600
mm/an(depresiune)
- resurse naturale: minereuri complexe(Turț, Toroioaga), sulfuri complexe , sulf, minereuri de
fier (Lutea, Bălan), marmură, mangan
- obiective turistice:Parcuri naturale (Căliman, Cehlău), Rezervații geomorfologice – Pietrele
Doamnei, complexe – Cheile Bicazului, floristice – Poiana Stampei, obiective naturale –
Cascada Duruitoarea

Carpații Curburii

- localizare: de la Obcinele Brașovului-pasul Oituz până la Valea Dâmboviței-Bârsa Groșețului

- se gsește între depresiunea colinară a Transilvaniei și Subcarpații de Curbură
- forme de relief: munte (Munții Piatra Craiului, Munții Baraolt, Munții Nemira,Munții Vrancei,
Munții Bucegi, Munții Ciucaș, Depresiunea Brașov)cu roci de fliș, are cea mai mare depresiune
intramontană din România – Depresiunea Brașov
- geologie:au fost definiţi la sfârşitul pliocenului şi începutul cuaternarului, prezintă culmi alpine
 - ape:râuri: Olt, Putna, Buzău, Prahova, Ialomița, Dâmbovița
- lacuri: naturale (Vulturilor din Siriu),antropice (Sătic, Bolboci, Siriu)
- izvoare minerele: Covasna, Zizin, Cheia.
- influențe climatice: oceanice și estice, vânturile de vest, precipitații 1200-1000(etaj alpin)1200-
800 (etaj montan) 800-600(depresiune), temperatură 0 -2 la alpin și +6 montan, 6-8grade
depresiune. In depresiune mai bate și Foehnul.
- resurse naturale:lemnul, izvoarele minereale carbogazoase și clorosodice, roci de construcție și
balastru, hidrocarburi.
- obiective turistice: parcuri naționale(Bucegi, Piatra Craiului, Ciucaș), rezervații complexe
(Tigăile Mari), geomorfologice(Babele), floristice(Aninișul de la Sinaia)

Carpații Meridionali:

- localizare: de la Valea dâmboviței până la Valea Timișului

- se găsește întreDepresiunea Transilvaniei și Câmpia Română
- forme de relief: munte (Munții Făgăraș, M. Cozia, Parâng, depresiunea Loviștei, m. Retezat,
Mehedinți, depresiunea Petroșani) cu roci de șisturi cristaline, granis și puține calcare.
- geologie:au fost definiţi la sfârşitul pliocenului şi începutul cuaternarului, relief glaciar și
periglaciar, relief carstic
- ape:râuri: Olt, Cibin, Argeș, Jiu, Cerna
- lacuri: naturale (Capra, Bâlea, Zănoaga),antropice (Călimănești-Olt, Vidra-Lotru, Vidraru-
Argeș)
- izvoare minerele:Băile Herculane, Călimănești
- influențe climatice: oceanice și submediteraneene, vânturile de vest, precipitații 1200-1000(etaj
alpin)1200-800 (etaj montan) 800-600(depresiune), temperatură 0 -2 la alpin și +6 montan, 6-
8grade depresiune. In depresiune și montan mai bate și Foehnul.
- resurse naturale: lemnul, izvoarele minereale și termale, cărbune/antracit, cărbune/huilă,
mangan, grafit, mică, marmură, hidroenergie.
- obiective turistice: parcuri naționale(Retezat, Cozia), rezervații complexe (Lacul și golful alpin
Bâlea), geomorfologice(Cheile Soshodoului), floristice(Fânețele de la Pui),
Paleontologică(Cuibul de dinozauri-Hațeg), obiective naturale(lacurile glaciare:Bâlea, Viorica,
Ana; Sfinx-ul, Acul Cleopatrei )

Carpații Banatului:

- localizare: delimitaţi în sud de Culoarul Dunării iar în nord de cel al Mureşului

 - se gsește întrePodișul Mehedinți și Dealurile de Vest
- forme de relief: munte (Munții Piatra Craiului, Munții Baraolt, Munții Nemira,Munții Vrancei,
Munții Bucegi, Munții Ciucaș, Depresiunea Brașov)cu roci de fliș, are cea mai mare depresiune
intramontană din România – Depresiunea Brașov
- geologie:au fost definiţi la sfârşitul pliocenului şi începutul cuaternarului
- ape:râuri: Olt, Putna, Buzău, Prahova, Ialomița, Dâmbovița
- lacuri: naturale (Vulturilor din Siriu),antropice (Sătic, Bolboci, Siriu)
- izvoare minerele: Covasna, Zizin, Cheia.
- influențe climatice: oceanice și estice, vânturile de vest, precipitații 1200-1000(etaj alpin)1200-
800 (etaj montan) 800-600(depresiune), temperatură 0 -2 la alpin și +6 montan, 6-8grade
depresiune. In depresiune mai bate și Foehnul.
- resurse naturale: lemnul, izvoarele minereale carbogazoase și clorosodice, roci de construcție și
balastru, hidrocarburi.
- obiective turistice: parcuri naționale(Bucegi, Piatra Craiului, Ciucaș), rezervații complexe
(Tigăile Mari), geomorfologice(Babele), floristice(Aninișul de la Sinaia)

5. Numiţi 3 avantaje şi 3 dezavantaje pentru următoarele:

a. Evaluarea orală;

Avantaje:
- permite clarificarea şi corectarea imediată a erorilor;
- permite verificarea rapidă a conţinuturilor.

Dezavantaje:
- prezintă un nivel scăzut de obiectivitate;
- necesită resurse mari de timp;
- dezavantajează elevii timizi şi pe cei care au nevoie de mai mult timp pentru formularea
răspunsurilor.

b. Evaluarea scrisă.

Avantaje:

- permite evaluarea tuturor elevilor într-un interval mic de timp;

- permite evaluarea mai amplă a cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor elevilor;
- asigură un grad mai mare de obiectivitate deoarece raportarea rezultatelor se face la un criteriu
unic de evaluare;
 - avantajarea elevilor timizi sau cu probleme de comunicare orală;
- dovedirea cunoştinţelor elevilor pentru părinţi, colegi, profesori;
- identificarea greşelilor, confuziilor şi lacunelor;
- identificarea gradului de realizare a obiectivelor prevăzute.

Dezavantaje:

- prezintă un feed-back slab, deoarece erorile şi lacunele nu sunt eliminate imediat prin
intervenţia elevilor sau a profesorului;
- slaba comunicare între profesor şi elevi;
- solicită resurse mari de timp;

- nu permite dirijarea elevilor în formularea răspunsurilor;

ÎNTREBAREA 6: Formulaţi şi exemplificaţi un subiect cu o temă subiectivă în care să utilizaţi

itemi de completare

EXEMPLU: Argumentaţi de ce Carpaţii Meridionali se mai numesc .......Transilvaniei?(Alpii)

(AICI AR TREBUI CA FIECARE SĂ DĂM PROPRIU EXEMPLU, ÎNTREBAREA
ACEASTA ESTE ŞI LA „ exemplu de subiecte”-daca o va da, nu putem da toţi acelaşi
exemplu);

ÎNTREBAREA 7: Câte diviziuni prezintă Carpaţii româneşti şi argumentaţi de ce?

O caracteristică de ansamblu a Carpaţilor este alternanţa de sectoare înalte, la peste 2000 m, cu

sectoare joase care se menţin la 1000-1200 m. Altitudinile (înălţimile) mai reduse decât cele ale
Alpilor, precum şi faptul că sunt mai puţin masivi (sunt fragmentaţi) constituie elemente de
favorabilitate pentru dezvoltarea în bune condiţii a vieţii şi activităţii umane. Practic în Carpaţii
Româneşti nu există zone care să nu fie caracterizate printr-o activitate umană, chiar dacă aceasta nu se
desfăşoară pe tot parcursul unui an de zile.

ARGUMENTAREA: În funcţie de poziţia pe care o au cele trei ramuri carpatice faţă de partea
centrală (Depresiunea colinară a Transilvaniei) acestea au fost denumite:

- Carpaţii Orientali – situaţi în partea de est;

- Carpaţii Meridionali sau Alpii Transilvaniei (datorită înălţimii
şi masivităţii lor) – la sud; - Carpaţii Occidentali – situaţi în partea de vest.

SUBIECT 11.
1. Brasov
Stațiunea de iarnă Poiana Brașov se află la 12 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o
infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă. Datorită poziției geografice
privilegiate și a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activități economice,
culturale și sportive. Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării. Este accesibil
cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașov a
devenit orașul aflat la cea mai mare altitudine din România. Brașov este singurul oraș din lume care
include în teritoriul său administrativ o rezervație naturală, muntele Tâmpa, și un vârf muntos, vârful
Postăvaru. În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna durează circa 90 de zile. Deseori
iarna, temperatura în Poiana Brașov ajunge la -15 °C (la soare), în această stațiune putând fi practicate
aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentru schiat durează aproximativ 71 de
zile la Brașov.
2. Sibiu
Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Prin
poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului până pe
dealurile și versanții munților din apropiere.
Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate zonei depresionare și a
munților care îl înconjoară la sud și sud-vest.Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu
influențe termice datorate munților din vecinătate, însă ferită de excese.
Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată.
Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date
de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief, cât și de zona construită.
Cantitatea medie anuală a precipitațiilor: 662 mm cu valori minime în februarie și maxime în iunie, iar
numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an
Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase și toamnele târzii. 
Zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed,
venit din nordul și nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda și Groenlanda (aer polar -
oceanic) care aduce zăpadă și ger.
Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate
dinspre Mureș se numește local „Mureșan”. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare
(Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la
poalele munților. Fiind un vânt fohnic, este cald, topește zăpezile, având importanță pentru activitățile
agricole.
Ca o consecință a corelațiilor dintre componentele climatice și caracteristicile geomorfologice ale
spațiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de
temperatură, în special în perioadele reci și calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din
depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porțiunea mediană a versantului rămâne mai
caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Stația Meteo Sibiu, în ultimii zece ani [Când?] s-au
înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică și frontală; anual se produc în jur de 100 de
inversiuni, frecvența cea mai mare revenind celor de natură termică (cca. 70,2 zile/an).
[necesită citare] În momentul producerii fenomenelor climatice menționate, în zonele montane vremea
este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă și nefavorabilă deplasărilor.
Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest
anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului,
ploi reci, iar în munți chiar lapoviță și ninsoare. Uneori mai bate vara și Austrul dinspre sud-vest. Un
alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe
culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.
Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Prin
poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului până pe
dealurile și versanții munților din apropiere.
 3. Deva
Orașul se învecinează cu Munții Poiana Ruscă și Munții Zarandului în vest, cu Munții Apuseni în nord,
cu Măgura Uroiului în est. Spre sud, când condițiile atmosferice sunt propice, se zăresc în
depărtare Munții Parâng și Munții Retezat.
Dealurile din apropierea orașului sunt ultimele ramificații nordice ale Munților Poiana Ruscă
(înalțimea lor maximă este de 697 metri) și cuprind orașul ca într-un semicerc, ferindu-l de excese
climatice.[4]
Așezat la o altitudine relativ joasă, într-o depresiune, orașul Deva beneficiază de cea mai temperată
climă din întreg Ardealul, fiind ferit de curenți. Aerul vine dinspre vest și nord-vest. De-a lungul
culoarului Mureșului se simt influențe submediteraneene, iar masele de aer atlantic incărcate cu
umezeală nu afectează orașul, fiind protejat de Munții Apuseni și Munții Poiana Ruscă. Verile nu sunt
excesiv de călduroase, iar iernile sunt blânde, lipsite de geruri puternice.
4. Hunedoara
Hunedoara este cel mai mare oraș din țară care nu este reședință de județ.
Situată în partea centrală a județului Hunedoara, la 220–270 m altitudine, pe valea Cernei, la 19 km de
municipiul Deva, Hunedoara ocupă o suprafață de 97 km². În teritoriul administrativ al municipiului
sunt cuprinse localitatea Răcăștia și satele aparținătoare Boș, Groș, Hășdat și Peștișu Mare. Zona
dispune de infrastructura obișnuită pentru un oraș modern: rețele de energie electrică, termică, gaze
naturale și apă, stație de epurare, mijloace de transport în comun, căi de acces rutier și feroviar,
telefonie fixă și mobilă, servicii internet.
Este străbătută de DJ 687 : Sântuhalm - Hunedoara, drum național care face legătura cu drumul
European E68 care străbate țara de la Arad - Deva - Orăștie - Sibiu - Brașov - București și drumuri
județene care fac legătura între Hunedoara și Călan, respectiv Hunedoara și Hațeg.
 Relief: deluros-muntos
 Relief antropic: haldă de zgură, carieră de piatră
 Ape: râul Cerna
 Resursele naturale: zăcăminte de piatră, minereuri feroase, lemn, talc, potențial în creșterea
animalelor.
 Gradul seismic: 6 Mercalli
5. Sighetu Marmației
Localitatea a fost reședință voievodală (în timpul lui Drag și Balc), comitat al Maramureșului,
reședință a județului Maramureș, capitală de raion.
Situat la confluența râurilor Iza și Tisa, municipiul Sighet (cuprinzând în anul 2007 circa de 55.000
locuitori) este centrul cultural și economic al Maramureșului istoric. Pânǎ în 1919 Sighetul a fost
reședința comitatului Maramureș, iar în perioada interbelică a fost reședința județului Maramureș
(interbelic) și, totodată, reședința plășii Sighet.
Având o formă triunghiulară, Sighetul se învecinează la nord, prin granița de pe cursul râului Tisa, cu
Ucraina, la nord-est cu comuna Bocicoiu Mare, la sud și vest cu comunele Rona de Jos, respectiv Vadu
Izei, iar la vest cu comuna Sarasău. Spre sud-vest se află lanțul vulcanic al munților Gutâi, acolo unde
extravilanul municipiului se învecinează cu comunele Giulești, Ocna Șugatag.
Site-ul web oficial al orașului menționează că originea numelui orașului este cuvântul traco-
dacic zeget, însemnând cetate. Numele poate veni însă de la cuvântul maghiar „sziget”, pronunțat
identic în românește, care înseamnă „insulă” (orașul fiind înconjurat de ape-râurile Iza, Tisa și
Ronișoara) sau de la numele rutenesc Sihot, cu care era desemnat acest loc de târg în vechime.
Cei care doresc traducerea numelui complet al Sighetului Marmației, pot lua eventual în considerare
una dintre multele variante plauzibile: „Insula de pe Râul Mare”

SUBIECT 18. Munţii Retezatului, Munţii Vâlcanului, Munţii Parângului

SUBIECT 19. Munţii Gurghiului, Munţii Giurgeu, Munţii Căliman, Munţii Harghita
SUBIECT 20. Numiți plăcile sau microplăcile care au generat și localizați Carpații...x..?

Carpații sunt un lanț muntos situat în Europa. Mai mult de jumătate din lungimea acestui lanț muntos
este situat pe teritoriul țării noastre. În România se desfășoară de la granița nordică, coboară spre sud
până în centrul țării unde se arcuiesc spre vest. De aici coboară spre sud până la valea Dunării.

Carpații Orientali: Placa Est-Europeană.

Carpații Meridionali și ai Banatului: Microplaca Moesică.

Carpații de Curbură: Microplaca Mării Negre.

Carpații Apuseni: Microplaca Panonică.

Platforma Panonică (în Vest)

Platforma Est-Europeană (în Est)

Platforma Moesică (în Sud)

22. Numiți câmpia situată la vest de Olt și precizați geneza acesteia?

Campia Olteniei este situata la vest de Olt si reprezinta cea mai veche parte a Campiei
Romane, judecand dupa seria cea mai completa de terase fluviale intalnite pe Dunare si Jiu.
Subdiviziunile Campiei Olteniei sunt: Campia Blahnitei, Campia Bailestilor si Campia
Romanatilor, mai inalta (163 m) spre contactul cu Piemontul Getic. Toate sunt campii tabulare,
in cea mai mare parte terasate, acoperite cu loess si nisip, acumularile de nisip (Calafat,
Bailesti, Bechet), sugereaza transportul acestuia de un vant dinspre vest. Este formata in
perioada jurastia si cretacica datand din halocen; s-a nascut prin erodarea podisului Getic si
prin acumularea sedimentelor aduse de rauri.

23. Numiti subunitatea Depresiunii Colinare a Transilvaniei in care sunt incluse Muscelele
Năsăudului si Depresiunea Fagaras.
Podisul Tarnavelor

24. Numiti alte 2 câmpii care din punct de vedere genetic se aseamna cu Campia Titu-Gherghita.
Campii joase: Siretului Inferior si Buzaului.

25. Numiți diviziunile Câmpiei Române de la vest la est?

- Sectorul vestic (Campia Olteniei): campii orizontale: Blahnitei,
Bailestilor(Desmatuluiului) si Romanatilor (Caracalului);
- Sectorul central: - campii inalte: Pitestilor, Targoviste, Ploiestilor; campii
orizontale: Vlasiei, Gavanu-Burdea, Boianului, Burnasului; campii joase: Titu,
Gheorghitei
- Sectorul estic: campii inalte: Ramnicului, campii orizontale: Mostistei, Brailei,
Covurlui, Tecucilor, Baraganului (Baraganul Ialomitei si Baraganul Calmatuiului);
campii joase: Siretului Inferior si Buzaului
46.

 Funcțiile pădurii ( grupe funcționale - categorii funcționale - tip funcțional )

 Stabilirea funcțiilor pădurii se realizează corespunzător obiectivelor ecologice, economice și sociale pe
care trebuie să le îndeplinească pădurile. Este util să se țină seama de natura funcțiilor ce decurg din
raporturile generale ale pădurilor cu societatea (Leahu I., 2001).
Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice stabilite, se precizează în amenajamente
funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească pădurile, prin funcţie înţelegându-se acţiunea în care este
angajată o pădure sau un arboret, în raport cu obiectivele social-economice şi ecologice ale gospodăriei
silvice.
După sistemul de clasificare românesc, avem doua mari categorii de funcții:

 grupa I -păduri cu funcții speciale de protecție 

 grupa a II a - păduri cu funcții de producție și protecție 

Pădurile din grupa I funcțională cuprind toate arboretele destinate protejării unor importante obiective
economice şi socio - culturale, precum şi cele puse în slujba sănătăţii oamenilor, ocrotirii naturii şi
cercetării ştiinţifice și au fost împărțite în  subgrupe funcționale, în raport cu natura fenomenelor al căror
efect dăunător se impune a fi preîntâmpinat printr-un regim adecvat de gospodărire a pădurilor:

 1.1 - păduri cu funcții de protecție a apelor, funcții predominant hidrologice

Categorie Tipul
Denumire
funcțională funcțional 

   Arboretele situate în perimetrele de protecţie a izvoarelor, a

1.1.a T II
zăcămintelor şi surselor de apă minerală şi potabilă

   Arboretele situate pe versanţii direcţi ai lacurilor de acumulare şi

1.1.b T III
naturale

   Arboretele situate pe versanţii râurilor şi pâraielor din zonele montană,

1.1.c T IV
de dealuri şi colinare, care alimentează lacurile de acumulare şi naturale

   Arboretele din Lunca şi Delta Dunării (ostroave şi maluri fără zona dig-
1.1.d T IV
mal) şi cele situate în lunca râurilor neîndiguite

1.1.e    Arboretele situate în albia majoră a râurilor T III

   Arboretele situate în lunca râurilor interioare şi în zona dig-mal din

1.1.f T III
Lunca şi Delta Dunării

   Arboretele din bazinele torenţiale sau cu transport excesiv de aluviuni,

1.1.g determinate prin studii hidrologice, de amenajarea pădurilor sau de T III
amenajare a bazinelor hidrografice

   Arboretele de protecţie a izvoarelor care constituie surse de alimentare

1.1.h cu apă a păstrăvăriilor şi arborete situate pe versanţii direcţi ai T III
păstrăvăriilor

   Arboretele situate în perimetrele de protecţie a resurselor de apă

1.1.i T III
industrială

1.2. - păduri cu funcții de protecție a terenurilor și solurilor, funcții predominant pedologice;

Categorie Tipul
Denumire
funcțională funcțional 

1.2.a    Arboretele situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în T II

adâncime şi pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş
 (facies marnos, marno-argilos şi argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi
cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate
litologice

   Arboretele constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de

1.2.b interes deosebit şi căilor ferate normale, din zonele cu relief accidentat situate pe T II
terenuri cu înclinare mai mare de 25 grade şi cu pericol de alunecare

1.2.c    Arboretele/Benzile de pădure din jurul golurilor alpine T II

   Arboretele din jurul marilor construcţii hidrotehnice, pe o rază minimă de 200

1.2.d T II
m, în funcţie de pericolul de eroziune şi de alunecare a terenului

1.2.e    Plantaţiile forestiere de pe terenuri degradate T II

1.2.f    Arboretele situate în zonele de formare a avalanşelor şi pe culoarele acestora T II

1.2.g    Arboretele situate pe nisipuri mobile consolidate T III

1.2.h    Arboretele situate pe terenuri alunecătoare T II

1.2.i    Arboretele situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă T II

1.2.j    Benzi de pădure din jurul exploatărilor de suprafaţă a resurselor minerale T II

1.2.k    Arboretele situate în zonele de carst T III

   Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la

1.2.l eroziuni şi alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria T IV
1.2.a

 1.3.- Păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici (și industriali dăunători) naturali sau

antropici, funcții predominant climatice;

Categorie Tipul
Denumire
funcțională funcțional 

   Arboretele din stepă şi silvostepă cu condiţii grele de regenerare, cu

1.3.a T II
excepţia zăvoaielor şi pădurilor de luncă din aceste zone

   Arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie, cu condiţii grele

1.3.b T II
de regenerare

   Arboretele de stejar pufos şi brumăriu, din silvostepă, cu condiţii grele

1.3.c T II
de regenerare

   Benzile de pădure situate în jurul bazinelor de retenţie a iazurilor şi

1.3.d T IV
heleșteielor

1.3.e    Perdelele forestiere de protecţie T II

   Lizierele situate de-a lungul trupurilor de pădure din zona de câmpie şi

1.3.f T II
coline joase

1.3.g    Arboretele din trupuri dispersate, situate în zona de câmpie T III

1.3.h    Arboretele situate în condiţii foarte grele de regenerare T II

1.3.i    Jnepenişuri TI
 1.3.j    Arboretele situate în zone cu atmosferă puternic poluată T II

1.3.k    Arboretele situate în zone cu atmosferă slab şi mediu poluată T III

   Arborete din jurul depozitelor de steril, cenuşă şi alte reziduuri, în

1.3.l T II
situaţiile în care pericolul degradării mediului este evident

1.3.m    Pădurile situate în vecinătatea Mării Negre şi a lacurilor litorale T II

1.3.n    Arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie T III

 1.4. -  Păduri cu funcții de (recreare) protecție, predominant sociale

Categorie Tipul
Denumire
funcțională funcțional 

   Arboretele constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau

1.4.a T II
educaţionale

1.4.b    Arboretele din jurul localităţilor, precum şi arboretele din intravilan T III

   Arboretele din jurul staţiunilor balneoclimaterice, climaterice şi al

1.4.c sanatoriilor de importanţă naţională stabilite de autoritatea publică centrală T II
pentru sănătate

   Arboretele din trupuri de pădure de până la 50 ha, situate la o distanţă de

1.4.d T III
până la 2 km faţă de localităţile din zona de câmpie şi de coline joase

   Benzi de pădure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul căilor
1.4.e T II
de comunicaţii de importantă naţională şi internaţională

   Benzi de pădure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul căilor
1.4.f T IV
de comunicaţii , altele decât cele prevăzute la categoria funcţională 1.4.e

   Arboretele din trupuri de pădure esenţiale pentru păstrarea identităţii

1.4.g T II
culturale a comunităţilor locale

1.4.h    Arboretele din păduri care protejează obiective speciale T II

   Arboretele din complexuri de vânătoare şi crescătorii de vânat autorizate,

1.4.i T IV
destinate creşterii intensive a vânatului, în scopul recreerii prin vânătoare

 1.5. -  Păduri de interes științific și de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier și a altor

ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită; 

Categorie Tipul
Denumire
funcțională funcțional 

   Arboretele cuprinse în rezervaţii naturale cu management activ ce vizează

1.5.a T II
conservarea

   Arboretele cuprinse în rezervaţii naturale cu management activ ce vizează

1.5.b T III
valorificarea durabilă

1.5.c    Arboretele cuprinse în rezervaţii naturale, cu regim strict de protecţie TI

 1.5.d    Arboretele din păduri constituite în rezervaţii ştiinţifice TI

1.5.e    Arboretele constituite în zone de protecţie a monumentelor naturii T II

1.5.f    Arboretele declarate monumente ale naturii TI

   Arboretele în care sunt amplasate suprafeţe experimentale pentru cercetări

1.5.g T II sau TIV
forestiere de durată, neconstituite în rezervaţii ştiinţifice

1.5.h    Arboretele constituite ca rezervaţii seminologice T II

1.5.i    Arboretele destinate protecţiei unor specii ocrotite din faună T II

1.5.j    Arboretele din păduri virgine TI

1.5.k    Arboretele din parcuri dendrologice şi arboretumuri T II

1.5.l    Arboretele din păduri destinate conservării resurselor genetice T II

1.5.m    Plantaje T II

1.5.n    Arboretele constituite ca zona tampon pentru resurse genetice forestiere T III

1.5.o    Arboretele din păduri cvasivirgine TI

1.5.p    Arboretele incluse în păduri naturale seculare de valoare deosebită T II

   Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru

habitate de interes comunitar şi specii de interes deosebit incluse în arii speciale
1.5.q T IV
de conservare/situri de importanţă comunitară în scopul conservării habitatelor
(din reţeaua ecologică Natura 2000 - SCI)

   Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii

1.5.r de interes deosebit incluse în arii de protecţie specială avifaunistică, în scopul T IV
conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 - SPA)

   Arboretele incluse în zonele umede de importantă internaţională (situri

1.5.s T IV
RAMSAR)

1.5.t    Arboretele din păduri constituite în coridoare ecologice T IV

1.5.u    Arboretele din ecosisteme forestiere rare, ameninţate sau periclitate T II

 1.6.- Păduri cu funcții speciale pentru conservarea și ocrotirea biodiversității (această subgrupă a

fost introdusă începând cu anul 2018 prin Normele Tehnice privind elaborarea amenajamentelor
silvice, modificarea prevederilor acestora și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din
fondul forestier, aprobate prin Ordinul de ministru 766/23.08.2018, când au fost revizuite și
completate și celelalte subgrupe).

Categorie Tipul
Denumire
funcțională funcțional 

   Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management,

1.6.a TI
în zona de protecţie strictă

   Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management,

1.6.b TI
în zona de protecţie integrală
    Arboretele din parcurile naţionale din zona de conservare durabilă
1.6.c constituite din primul rând de parcele limitrofe zonei de protecţie T II
strictă/integrală

   Arboretele incluse prin planurile de management în zona de conservare

1.6.d T III
durabilă a parcurilor naţionale, cu excepţia celor incluse în categoria 1.6.c

   Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management,

1.6.e T IV
în zona de dezvoltare durabilă

   Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în

1.6.f TI
zona de protecţie strictă

   Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în

1.6.g TI
zona de protecţie integrală

1.6.h    Arboretele incluse în zona de management durabil al parcurilor naturale T III

   Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în

1.6.i T IV
zona de dezvoltare durabilă a ariilor naturale protejate

   Arboretele din geoparcuri, incluse prin planurile de management, în zona

1.6.j TI
de protecţie strictă a ariilor naturale protejate

1.6.k    Arboretele din geoparcuri, cuprinse în zona tampon T III

   Arboretele din geoparcuri incluse, prin planurile de management, în zona

1.6.l T IV
de dezvoltare durabilă a ariilor naturale protejate

1.6.m    Arboretele din rezervaţii ale biosferei incluse în zona strict protejată TI

1.6.n    Arboretele din rezervaţiile biosferei, incluse în zona tampon T II

   Arboretele din rezervaţiile biosferei, incluse în zona de reconstrucţie

1.6.o T III
ecologică

1.6.p    Arboretele din rezervaţiile biosferei, incluse în zona de dezvoltare durabilă T IV

   Arboretele din siturile naturale ale patrimoniului universal UNESCO,

1.6.q TI
incluse în zona strict protejată

   Arboretele din siturile naturale ale patrimoniului universal UNESCO, altele

1.6.r T III
decât cele incluse în categoria funcţională 1.6.q

Pădurile din grupa a II a funcțională - păduri de producție și protecție- cuprind toate arboretele destinate în
principal acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri (fie o producție cât mai mare sau mai variată de
lemn, fie o producție cât mai mare de lemn de anumite sortimente, fie o producție de lemn variată care să
satisfacă nevoile de lemn ale gospodăriei însăși). Ele îndeplinesc, în același timp, și funcții de protecție (a
apelor, a solului, climatică, de interes social, etc.). Nu sunt împărțite pe subgrupe funcționale, ci doar
categorii funcționale.

Categorie Tipul
Denumire
funcțională funcțional 

   Arboretele destinate să producă, în principal, arbori groşi şi foarte groşi de

1.2.a TV
calitate superioară, în vederea producerii de lemn de rezonanţă şi claviatură

   Arboretele destinate să producă, în principal, lemn gros şi foarte gros

1.2.b TV
pentru furnire estetice şi tehnice
 1.2.c    Arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea T VI

   Arboretele destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi subţiri

1.2.d T VI
pentru celuloză, construcţii rurale şi alte produse din lemn

Tipul
Definire
funcțional

   Păduri cu funcții speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, sunt interzise orice
fel de exploatări de lemn sau de alte produse, fără aprobarea organului competent prevăzut
T  I
de lege (excepție făcând calamitățile, cu aprobări speciale din partea Comisiei pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române)

   Păduri cu funcții speciale de protecție situate în stațiuni cu condiții grele sub raport ecologic,
T II precum și arboretele în care nu este posibilă sau nu este admisă recoltarea de masă
lemnoasă, impunându-se numai lucrări speciale de conservare 

   Păduri cu funcții speciale de protecție pentru care nu se admit, de regulă, decât tratamente
T III
intensive - grădinărit, cvasigrădinărit

   Păduri cu funcții speciale de protecție pentru care sunt admise, pe lângă grădinărit și

T IV
cvasigrădinărit, și alte tratamente, cu impunerea unor restricții speciale de aplicare

   Păduri cu funcții de producție și protecție destinate producției de lemn de calitate superioară,

TV în care sunt admise tratamente adecvate țelurilor urmărite: grădinărit, cvasigrădinărit,
tăieri progresive

   Păduri cu funcții de producție și protecție la care se poate aplica întreaga gamă a

T VI tratamentelor prevăzute în norme, potrivit condițiilor ecologice, social - economice și tehnico
- organizatorice

47.

Clima reprezintă manifestarea în timp și spațiu a principalelor elemente climatice și fenomene meteorologice,
într-un spatiu vast și într-un interval de timp îndelungat. Clima presupune o succesiune continuă a principalelor
aspecte ale vremii. Vremea reprezintă manifestarea elementelor climatice și a fenomenelor meteorologice
într-un spațiu predefinit, restrâns, și într-un timp foarte scurt, respectiv la un moment dat. Stările de vreme și
condițiile de climă, se determină pe baza observațiilor meteorologice, realizate în puncte cu stații meteo
clasice sau automate dar în ultimul timp se apelează și la datele oferite de stațiile radar, sau la datele oferite
de către sateliții meteorologici. Pentru caracterizarea climatică se utilizează datele de observații meteorologice
și statistica lor. Astfel, putem vorbi de medii diurne, decadale, lunare, trimestriale, sezoniere, anuale sau
multianuale. Clima dintr-un teritoriu reprezintă practic o funcție rezultată din interacțiunea unor factori
genetici ai climei care pot fi generali sau cosmici, apoi regionali și locali. Din acest motiv discutăm de trei mari
categorii de factori genetici.

Precipitaţiile din sudul României sunt mai reduse, datorită lanţului muntos ce opreşte aceste precipitaţii ce vin
din vest să treacă în sudul ţării. O altă cauză ar putea şi influenţele climatice existente în cadrul acelei zone
geografice. Influenţele climatice prezente în sudul ţării sunt submediteraneeene, iar în sud-est influenţe
pontice

Precipitaţiile în sudul ţării variază între 690-470 mm/an.

Vânturile predominanate în sudul ţării sunt austrul şi crivăţul.

48.

Apa din precipitaţii ce ajunge pe suprafaţa solului, este absorbită de sol, iar din sol această apă este
direcţionată spre alte locuri.

 Evaporarea este procesul prin care apa se transferă de la suprafața oceanelor și a altor corpuri de
apă în atmosferă. Acest transfer implică o schimbare de stare de agregare a apei, din stare lichidă în
stare gazoasă. Sursa de energie a acestui proces o constituie energia solară. Pe lângă aceasta, apa
se mai elimină în atmosferă prin transpirația solului, plantelor și, în mult mai mică măsură, cea a
animalelor, numită evapotranspirație. Aproximativ 90% din apa din atmosferă provine din evaporație și
numai 10% din evapotranspirație.

 Advecția este procesul de transfer al unei proprietăți atmosferice (căldură, frig, umiditate, vorticitate)

prin mișcarea orizontală a masei de aer. În cazul circuitului apei este vorba despre procesul de
mișcare a apei în stare solidă, lichidă sau gazoasă prin atmosferă. Fără advecție, apa evaporată de pe
suprafața oceanelor nu s-ar putea deplasa pentru a ajunge deasupra uscatului unde să
producă precipitații.

 Condensarea este procesul prin care vaporii de apă din aer se transformă în picături lichide de apă,
formând nori sau ceață.

 Precipitațiile sunt constituite din apa care s-a condensat în atmosferă și cade pe suprafața
pământului. Forma de precipitații care apare cel mai frecvent este ploaia, alte forme
fiind zăpada, grindina, chiciura, lapovița și prelingerea de apă din ceață.

 Sublimarea este procesul prin care apa în stare solidă (gheață sau zăpadă) se transformă direct în
vapori, fără a mai trece prin starea lichidă.

 Intercepția prin foliaj este partea din precipitații care este interceptată de frunzișul plantelor și care,
în timp, se evaporă fără a mai ajunge la suprafața solului. Cantitatea de apă interceptată depinde de
durata ploii, de viteza vântului, de temperatură, de densitatea frunzișului și de alți factori mai puțin
însemnați.

 Infiltrația este procesul de pătrundere a apei de la suprafața solului în interiorul solului, prin umplerea
golurilor dintre particulele de sol.

 Topirea este procesul de transformare a apei din starea solidă (gheață sau zăpadă) în stare lichidă.
 Scurgerea este procesul prin care apa se mișcă la suprafața sau sub suprafața solului. În această
mișcare se poate face distincție între:
o scurgerea de suprafață este scurgerea care are loc pe suprafața solului, având de obicei loc în
straturi subțiri sau în șuvoaie, acoperind cea mai mare parte a solului;
o scurgerea în albii este procesul care are loc în albii, în care se concentrează apa provenind din
scurgerea de suprafață, formând pâraie, râuri și fluvii;
o scurgerea subterană este scurgerea care are loc sub suprafața solului, fie prin stratele freatice,
fie prin stratele acvifere de adâncime. Apa din stratele subterane se reîntoarce la suprafață fie prin
izvoare, fie prin infiltrație în râuri, oceane sau alte rezervoare de suprafață.

 Capilaritatea este mecanismul care asigură mișcarea verticală a apei subterane.

În principiu, apa se evaporă de la suprafața oceanelor, formează nori din care apa cade sub formă
de precipitații pe pământ și apoi se scurge înapoi în oceane. Totuși moleculele de apă nu își efectuează în
mod necesar mișcarea în această ordine. Înainte de a se reîntoarce în ocean, o moleculă de apă poate să
fi fost evaporată, condensată, precipitată și scursă de repetate rânduri sau poate să fi urmat o cale mai
scurtă și să fi fost precipitată direct în ocean, fără a mai parcurge celelalte componente ale ciclului.