20 martie Ziua Internațională a Fericirii

Dorul și doinele sunt frecvente în folclorul românesc, atât în muzică cât și în poezie. Acestea

exprimă un sentiment profund de tristețe, mel

Termenul „dor” provine din limba slavonă și această întâlnire și în alte limbi slave. În

folclorul românesc,

Un exemplu de doină este „Lume, lume”, o cunoscută baladă românească care a fost

interpretată de numeroși artiști, precum Maria Tănase, Angela Moldovan sau Irina Loghin.

Versurile acestei doine exprimă dorul de iubit și teama de a fi uitat: „Lume, lume, surioară,/

Unde-i dragostea

O altă doină cunoscută este „Treceți batalioane române Carpații” care a devenit un simbol al

dorului țării și al dragostei de patrie. Versurile cele exprimă

În ceea ce privește gastronomia tradițională românească, există numeroase mâncăruri care

sunt asociate cu sentimentele de dor și de tradiție. Printre acestea se numără sarmalele,

mâncarea de mazăre cu carne afumată, ciorba de burtă, micii sau plăcintele cu brânză sau cu

mere.

În concluzie, dorul și doinele reprezintă elemente importante ale folclorului românesc,

exprimând sentimente profunde de tristețe și melancolie, dar și de dragoste și dorință.

Acestea continuă să

Dorul și doinele sunt două aspecte foarte importante în folclorul românesc, reflectând adesea

trăirile și experiențe umane intense. Dorul este o senzație de dorință, adesea asociată cu dorul

de casă, de oameni dragi sau de locuri familiare, pe care mulți români l-au simțit la un

moment dat în viața lor. Doinele, pe de altă parte, sunt poezii tradiționale în stil popular care

se concentrează pe subiecte precum dragostea, pierderea sau dorul.

Dorul și doinele au o istorie lungă în folclorul românesc, cu vechile balade și povești

populare, și continuând până astăzi, când sunt prezentate în mod tradițional și cântate de

multe ori la evenimente populare, cum ar fi nunți, botezuri sau alte sărbători. Dorul este

adesea subiectul principal al multor doine, care de obicei sunt interpretate într-un stil

melancolic și introspectiv.

Un exemplu de doină bine-cunoscută în folclorul românesc este "Leliță cu ochii verzi".

Aceasta este o doină de dragoste care prezintă tristețea și durerea îndurată de un bărbat care

pierde iubita, Lelița, și îi rememorează ochii verzi, zâmbetul dulce și zilele fericite petrecute

împreună. Versurile sale reflectă dorul de iubire și durerea despărțirii:

„Stau și privesc la cărare, Vreau să te-ntorc înapoi, Dar n-ai să vii, Lelițo, Așa cum ai plecat

tu.

De ce te-ai dus Lelițo, Lăsându-mă singur și trist? Nu te mai văd printre oameni, Dar îți port

mereu dorul în suflet."

Un alt exemplu de doină cunoscută este "De ce plâng chitarele". Aceasta este o doină

tradițională care prezintă durerea unei persoane care pierde iubitul sau îi expune dorul prin

muzicii. Versurile sale reflectă durerea și dorul inimii rănite:

„De ce plâng chitarele, Când le iubești și tu? Sunt vesele, sunt triste, Sunt pline de dor și chin.

De ce plâng chitarele, Când le iubești și tu? Sunt toate pline de dor, Dar tu nu mai ești aici."

În concluzie, dorul și doinele sunt două aspecte foarte importante ale folclorului românesc.

Acestea sunt prezente în multe tradiții și sărbători populare, cântate adesea la nunți, botezuri

și alte evenimente speciale. Prin intermediul versurilor lor emoționante și melodiilor lor