Mihail Sadoveanu

Romanul Realist Mitic

BALTAGUL
(Context)

Romanul BALTAGUL de M.Sadoveanu, publicat in 1930, este probabil

singurul roman obiectiv al scriitorului si aduce o formula romaneasca inedita in
peisajul epicii interbelice: polimorfismul structurii, adica amestecul de roman realist si
natiune arhetipala grefata pe un scenariu politist.

(Tema)

Romanul BALTAGUL prezinta monografia satului modovenesc de la munte,

lumea arhaica a pastorilor,avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au
ucis pe Nechifor Lipan. Insotitade Gheorghita,Vitoria reconstituie drumul parcurs de
barbatul sau, pentru elucidarea adevarului si savarsirea dreptatii. Roman al perioadei
de maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc aici: viata pastorala, natura,
miturile, iubirea, arta povestirii, intelepciunea.
(Tipul de roman) Arhitectura complexa conferita de polimorfismul structurii si de
tesatura de teme si motive a condus de-a lungul vremii, diferite interpretari ale
romanului: romana antropologic si politist, roman mitic-baladesc si realism etnografic,
reconstituire a Mioritei, roman demitizant, roman realist-obiectv,roman initiatic.
(Compozitie) Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale:aspectul
realist( reconstituirea monografica a lumii pastorale si cautarea adevarului) si
aspectul mitic( sensul ritual al gesturilor personajului principal). Orizontul mitic
include mindul de intelegere a lumii de catre personaje, traditiile pastorale, dar si in
comuniunea om-natura si mitul marii treceri. Cautarea constituie axul romanului si
se asociaza cu motivul labirintului. Parcurgerea drumului are diferite semnificatii.
Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei(intriga
politista), ceea ce se transpune intr-o dubla aventura: a cunoasterii lumii si a
cunoasterii de sine. Pentru Gheorghita, calatoria are rol educative, de initiere a
tanarului(bildungsroman). Nechifor, personaj episodic, prezentat indirect, apartine
planului mitic. Cautandu-l, Vitoria parcurge simultan doua lumi: spatial real, concert
si commercial, dar si o lume de semne si minuni, al caror sens ea sties a-l
descifreze. Motivul labirintului se concretizeaza la nivelul actiunii (cautarea si
diferitlele popasuri), dar este semnificativ si la nivelul titlului. Baltagul (toporul cu
doua taisuri) este un obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei si instrumentul
actului justitiar, reparator. De remarcat ca in romanul acelasi baltag ( al lui Lipan)

indeplineste cele doua functii. Baltagul tanarului Gheorghita se pastreaza neatins de

sangele ucigasilor.
(Perspectiva Narativa) Naratiunea se face la persoana a III a, iar naratorul
omniscient si omniprezent reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si a
observatiei, lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei. Desi naratorul omniscient
este unic, la parastasul sotului, Vitoria preia rolul naratorului. Inteligenta si calculata,
ca un Hamlet feminin, ea reconstituie crima pe baza propriilor deductii si o
povesteste veridic celor prezenti, ceea ce ii determina pe criminali sa-si recunoasca
vina in fata statului si a autoritatilor.
Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta. Naratiunea este
preponderenta, dar pasajele descriptive fixeaza diferite aspecte ale cadrului sau
elemente de portret fizic, individual )portretul Vitoriei sau a lui Gheorghita) si
colectiv(muntenii locuitorii de sub brad.)
Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale: aproape de Sf
Andrei, in Postul Mare, 10 martie. Cadrul actiunii esre satul Magura Tarcaului,
zona Dornelor si a Bistritei, dar si cel de campie Cristesti, in Balta Jijiei. Fiind un
roman realist, pentru veridicitate, traseul urmat de Vitoria impreuna cu Gheorghita,
pe urmele lui Nechifor, contine toponime existente pe harta.
(Subiect) Romanul este structurat in saisprezece capitole cu actiunea desfasurata
cronologic, urmarind momentele subiectului.
Prima parte( capitolele I-IV)- framantarile Vitoriei in asteptarea sotului si pregatirile
de drum- include expozitiunea si intriga.
In expozitiune se prezinta satul Magura Tarcaului si schita portretului fizic al Vitoriei,
care este surpinsa torcand pe prispa si gandindu-se la intarzierea sotului sau plecat la
Dorna sa cumpere oi.
Intriga cuprinde framantarile ei, dar si actiunile intreprinse ianinte de plecare in
cautarea sotului: tine post negru douasprezece vineri, se inchina la icoana Sfintei Ana
de la manastirea Bistrita, anunta autoritatile de disparitia sotului, vinde unele lucruri
pentru a face rost de bani de drum, pe Minodora o lasa la Manastirea Varatec, iar lui
Gheorghita ii incredinteaza un baltag sfintit.
Partea a doua (capitolele VII lea al XIII-lea) contine desfasurarea actiunii si releva
drumul parcurs de Vitoria si fiul ei, Gheorghita, in cautarea lui Nechifor Lipan. Ei
reconstituie traseul lui Nechifor, facand o serie de popasuri: la hanul lui Donea de la
gura Bicazului, la crasma domnului David de la Calugareni, la mos Pricop si baba
Dochia din Farcas, la Vatra Dornei, apoi spre Paltinis, Brosteni,Borca, de unde
drumul paraseste apa Bistritei, intr-o tara cu totul necunoscuta. De asemenea,

intanlesc o cumetrie, la Borca si o nunta la Cruci. Succesiunea acestori mari moment

din viata omului, da de gandit Vitoriei si anticipeaza inmormantarea din final.
Intreband din sat in sat, ea isi da seama ca sotul sau a disparut intre Suha si Sabasa.
CU ajutorul cainelui regasit, Lupu, munteanca descopera intr-o rapa ramasitele lui
Lipan, in dreptul crucii Talienilor.
Partea a treia (capitolele al XIV-lea al XVI-lea) prezinta sfarsitul drumului: ancheta
politiei, inmormantarea, parastasul lui Nechifor Lipan si pedepsirea ucigasului.
Coborarea in rapa si vegea nocturna a mortului marcheaza maturizarea lui
Gheorghita, divedita in infaptuirea actului de dreptate la parastas.
Punctul culminant este in momentul in care Vitoria reconstituie cu fidelitate scena
crimei, surprinandu-i chiar si pe ucigasii Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Primul isi
recunoaste vina insa al doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghita cu baltagul lui
Nechifor si sfasiat de cainele Lupu, fancandu-se astfel dreptate.
Deznodamantul il suprinde pe Bogza ,care-I cere iertre femeii mortului si-si
recunoaste fapta.
Romanul are caracter monografic deoarece infatisaza viata muntenilor, ocupatiile,
traditiile, obiceiurile si principalele lor trasaturi: muncitori, veseli, iubitori. Trasaturile
personajului colectiv, muntenii, sunt surprinse inca de la inceput, in legenda pe care
obisnuia sa o spuna Lipan, rememorata de Vitoria: Viata muntenilor e grea; mai ales
viata femeilor. Uneori stau vaduve inainte de vreme, ca dansa. Munteanul i-I dat sa
castige painea cea de toate zilele cu toporul ori cu cata..
Concluzie: Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic. Criticul
Nicolae Manolescu arata ca, desi Mihail Sadoveanu alege ca pretext epic situatia din
balada populara: doi ciobani ucid pe al treilea ca sa-I ia oile, autorul sacrifica
marele ritm al transhumantei pentru un fapt divers, pentru un accident, demitizeaza
situatia originara, privind dintr-un unghi deloc poetic evenimentul ritual. Baltagul este
un roman realist in sensul cel mai propriu.