BALTAGUL

de Mihail Sadoveanu
- argumentare roman interbelic/realist/traditional

Opera literara Baltagul de Mihail Sadoveanu a fost publicat n
perioada interbelic (1930) si este o capodoper a prozei romnesti,
ndeosebi pentru concizia, dinamismul si armonia compozitiei.

Ca specie literara, Baltagul este un roman, adica o specie a genului
epic n proza, cu actiune mai complicata si de mai mare ntindere
decat a celorlalte specii epice, desfasurat, de regula, pe mai multe
planuri, cu personaje numeroase, cu caractere complexe,
evidentiate treptat, pe masura ce se desfasoara actiunea. Romanul
ofera o imagine ampla si profunda asupra vietii, cu o varietate de
tipuri umane si cu puternice conflicte sociale, morale si psihologice.

Fiind o opera epica, Baltagul are narator, actiune si personaje, prin
intermediul carora autorul isi exprima in mod indirect propriile sale
sentimente. Modul de expunere predominant este naratiunea
mbinat cu descrierea, cu dialogul si cu monologul interior.
Constructia epica este bazat pe naratiunea obiectiva in care
comportamentul, sentimentele si gandurile eroinei sunt prezentate
din perspectiva unui povestitor omniscient. Omniscienta este un tip
de perspectiva narativa in care naratorul are o perceptie ilimitata. El
cunoaste totul despre lumea pe care o prezinta, dar si despre
framantarile interioare ale personajelor acestei lumi.

Compozitie. Romanul preia nucleul epic al baladei populare Miorita
pe care il dezvolta intr-o naratiune densa, structurata in 16 capitole,
avand in centrul ei tema cautarii si a cunoasterii adevarului.

Actiunea romanului este plasata la confluenta dintre lumea
patriarhala a satului moldovenesc de munte si universul orasului
invadat de elementele noii civilizatii a inceputului de secol al XX-lea.
Fiind o opera epica, romanul plaseaza intamplarile intr-un anumit
timp si spatiu. Actiunea se deruleaza de toamna, cand Nechifor
Lipan pleaca la Dorna dupa oi, pana primavara, cand Vitoria ii
descopera trupul neinsufletit. Perimetrul actiunii este destul de vast
si cuprinde tinuturi de munte, de la Magura Tarcaului, zona Dornelor
si a Bistritei, pana in cele de campie, la Cristesti, in Baltile Jijiei.

Intamplarile din roman se desfasoara pe momente ale
subiectului. Expozitiunea infatiseaza cadrul general al actiunii si o
parte dintre personaje. La sfarsitul unei toamne, Vitoria Lipan, sotia
unui oier de pe Valea Tarcaului, este ingrijorata ca barbatul ei,
Nechifor Lipan, intarzie sa se intoarca acasa. Ea cauta sfat la
parintele Danila si la baba Maranda, vrajitoarea satului. Unele vise si
presimtiri o conving ca Nechifor a murit si de aceea il cheama acasa
pe Gheorghita, feciorul ei. In cele din urma, se hotaraste sa piece in
cautarea sotului ei, moment ce constituie intriga romanului.
Calatoria si cautarea sunt prezentate in desfasurarea actiunii.
Urmarind drumul obisnuit al oierilor, Vitoria si Gheorghita pleaca din
Magura Tarcaului pe urmele lui Lipan. Ei trec pe la Bicaz, pe la
Calugareni, prin Farcasa si Borca, pe la Cruci, apoi trec prin Tara
Dornelor si ajung in cele din urma la Vatra Dornei. Aici afla ca
Nechifor a cumparat trei sute de oi si si-a continuat drumul pe
Neagra, impreuna cu alti doi oieri carora le-a vandut o parte din oi.
Vitoria reconstituie drumul parcurs de Nechifor si ale insotitorii lui.
De la acestia, ea afla ca Nechifor, dupa ce le-a vandut lor oile, s-ar
fi mtors din drum.

Continuand cautarea Vitoria descopera cainele sotului ei, Lupu, si cu
ajutorul acestuia gaseste intr-o rapa cadavrul lui Nechifor. Ea se
adreseaza autoritatilor spre a cerceta victima. Apoi Vitoria
pregateste inmormantarea lui Lipan dupa datina, dar isi continua
investigatiile, fund convinsa ca sotul ei nu a fost ucis de
necunoscuti, ci de cei doi insotitori.

Actiunea atinge punctul culminant in timpul praznicului funerar,
cand, intr-o atmosfera de angoas, Vitoria Lipan reface cu
exactitate scenariul crimei, obligandu-i pe ucigasi sa se tradeze si
sa-si recunoasca fapta in fata celor
prezenti. Deznodamantul romanului este foarte lapidar si
infatiseaza gandul Vitoriei de a indeplini toate datinile funerare si
apoi, spune ea, ,,ne-om intoarce iar la Magura, ca sa luam de coada
toate cate am lasat."

Numarul mare de personaje este o alta trasatura specifica
romanului. In Baltagul exista personaje principale (Vitoria, alaturi de
care se afla Nechifor Lipan si Gheorghita), personaje secundare,
precum si personaje episodice. Aceste personaje au o importanta
deosebita in desfasurarea evenimentelor, contribuind la
descoperirea adevarului.

Vitoria Lipan este personajul principal al romanului. Figura ei se
impune puternic de-a lungul intregului roman, eroina devenind un
tip reprezentativ al femeii voluntare si hotarte.

Caracterizarea directa a personajului principal este realizata de
autor, de alte personaje sau de personajul insusi
(autocaracterizarea), iar caracterizarea indirecta rezultata din
faptele, comportamentul, gandurile si framantarile personajului,
precum si din mediul in care traieste, din limbaj si din numele pe
care il poarta.

Portretul fizic cucereste prin frumusete si farmec. De la inceputul
naratiunii aflam ca Vitoria, nevasta lui Nechifor Lipan, un oier de pe
Valea Tarcaului, este o femeie in plina maturitate care isi pastreaza
inca frumusetea. Autorul foloseste epitetul, enumeratia si metafora
pentru a-i infatisa portretui: avea ochi caprii, in care se rasfrangea
lumina castanie a parului", iar ,,acei ochi aprigi si inca tineri cautau
zari necunoscute".

Vitoria este o femeie hotarata, priceputa si harnica. Ea stie sa
conduca o gospodarie, este intreprinzatoare, se tocmeste cu
iscusinta unui negustor si are un deosebit simt practic. Mama a doi
copii, Vitoria e grijulie si vegheaza cu dragoste asupra cresterii si
educatiei lor. li invata sa respecte datina i sa fie priceputi in ale
gospodariei.

Relatiile ei cu celelalte personaje (cu domnul David, cu subprefectul
Anastasie Balmez, cu Hie Cutui si cu Calistrat Bogza) dovedesc o
inteligenta vie, o darzenie si o vointa de neinfrant. Drumul pe care il
parcurge cu Gheorghita, de la Magura la Vatra Dornei, la Sabasa si
la Suha, are semnificatii diverse si ilustreaza un vechi si frecvent
motiv in literatura romana motivul calatoriei, al drumului.

Vitoria Lipan este un personaj complex, ea fiind aparatoarea unei
traditii stravechi - o femeie sensibila si capabila de iubire, apropiata
de natura, careia ii cunoaste semnele. Ea este nu numai o
exponenta a unei clase sociale si a unui mediu, ci, dupa afirmatia
criticului literar George Clinescu, ,,Vitoria e un Hamlet feminin care
banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, pune la cale
reprezentatiuni tradatoare si, cand dovada s-a facut, da drumul
razbunarii".

Actiunea este liniara si se desfasoara pe mai multe planuri
narative. Unul, retrospectiv, in care sunt aduse intamplari
petrecute in trecut iar un alt plan prezinta intamplarile in
desfasurarea lor.
Caracterul monografic al romanului este dat de prezentarea
diverselor aspecte monografice ale satului romnesc traditional:
traditii legate de marile momente din viata omului (nasterea, nunta,
nmormntarea), obiceiuri, relatii de familie. Prin intermediul actiunii
si al personajelor, Mihail Sadoveanu ofera o imagine ampla si
profunda a vietii, trasatura specifica romanului. Astfel el zugraveste
modul de viata patriarhal al oamenilor de la munte, unde obiceiurile
si traditiile sunt pastrate cu sfintenie. Pe de alta parte, romanul lui
Sadoveanu prezinta lumea orasului de la sfarsitui secolului al XlX-
lea si inceputul secolului al XX-lea.

Complexitatea lumii descrise si a personajelor, determina in
roman conflicte sociale, morale si psihologice, fapt ce a condus
la receptarea romanului Baltagul in diverse feluri. El este considerat
ca fiind in acelasi timp, un roman monografic, roman mitic,
roman initiatic, roman politist dar, totodat siroman al unei
mari iubiri care impresioneaza prin discretia si daruirea cu care
aceasta este traita in imprejurari dramatice.

Toate aceste trsturi tem, construirea personajelor n relatie cu
mediul n care triesc, tehnica detaliului, stilul sobru si impersonal,
obiectivitatea perspectivei narative, veridicitate conduc la
concluzia c opera literar Baltagul de Mihail Sadoveanu este un
roman realist de tip obiectiv, care se nscrie, prin valoarea sa, n
seria capodoperelor literaturii romne.