Fisa de lectura

Opera epică
 

Am început lectura: 5.07.2021

Am terminat lectura: 9.07.2021
Titlul operei literare: „Baltagul”
Autorul: Mihail Sadoveanu
Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului:
Mihail Sadoveanu ( n. 5 noiembrie 1880. Pascani- d. 19 octombrie 1961.
Bucuresti) , fiul Profirei si al lui Alexandru Sadoveanu, a fost scriitor, povestitor,
nuvelist, romancier, academician si om politic.
A debutat in 1897, cu schita „Domnisoara M*** din Falticeni”. A colaborat cu
diferite reviste precum „Vieta noua”, „Carmen”, „Revista moderna”, „Lumea” etc.
In anul 1961, in mai, i s-a acordat „Premiul international Lenin, pentru intarirea
pacii intre popoare”.
Alte opere ale autorului: „Departari”, „Hanu Ancutei”, „Tara de dincolo de
negura”, „Dumbrava minunata”, „Maria Sa, puiul padurii”, „Umbre”, „Duduia
Margareta” etc.
Genul literar: epic
Specia literară: roman
Opera e structurată în: capitole
Opera este scrisă în: proza
Locul desfăşurării acţiunii: Magura Tarcaului, Bicaz, Calugareni, Farcasa, Borca,
Dorna, Sabasa, Suha, Crucea Talienilor etc.
Timpul desfăşurării acţiunii:
Naratorul: - apare in ipostaza naratorului-martor, naratiunea realizandu-se la
persoana a III-a („este”, „putea”, „-i”, „-l”)

Personaje:
Vitoria Lipan (personaj principal, pozitiv, real, individual)
Nechifor Lipan ( personaul despre care se vorbeste, dar care nu apare cu adevarat
in roman)
Minodora ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)
Gheorghita ( personaj secundar, pozitiv, real, individual)
Mitrea ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)
parintele Daniil ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)
baba Maranda ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)
mos Pricop ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)

1
oamenii de la nunta ( personaj episoduc, pozitiv, real, colectiv)
Anastasie Balmez ( personaj secundar, pozitiv, real, individual)
Calistrat Bogza (personaj secundar, negativ, real, individual)
Ilie Cutui ( personaj secundar, negativ, real, individual)
crasmarul ( personaj secundar, pozitiv, real , individual)
Maria ( personaj secundar, pozitiv, real, individual)
domnul Toma ( personaj episodic, pozitic, real, individual)

Rezumat:
Romanul „Baltagul” ilustreaza trista poveste a unei femei pe nume Vitoria
Lipan, care locuia intr-un sat din muntii Moldovei- Magura Tarcaului.
Intr-o zi de toamna, stand pe prispa si torcand, Vitoria isi aduce aminte cu
drag o poveste pe care sotul ei, Nechifor, obisnuia sa o spuna oamenilor. Cuprinsa
de dor, ea se gandeste la Nechifor si devine ingrijorata, intrucat acesta plecase la
Dorna ca sa cumpere oi si nu se mai intorsese.
Ingrijorarea Vitoriei se adancea in fiecare zi, deoarece ea stia ca sotul sau ar
fi trebuit sa se intoarca acasa cu mult timp in urma, fiindca niciodata nu intarzia
fara sa dea de stire.
Disperata, femeia cere sfatul parintelui Daniil si al babei Maranda, se roaga
la icoana Sfintei Ana si tine post mai multe zile de vineri la rand.
Dupa cateva saptamani, Vitoria isi pierde rabdarea si pleaca ea insasi in
cautarea lui Nechifor, alaturi de fiul ei, Ghiorghita. Gospodaria o lasa in grija lui
Mitrea, iar pe fiica sa, Minodora, o trimite la o manastire pentru a fi in siguranta.
Gandindu-se ca se poate intalni cu talharii, Vitoria roaga pe cineva sa-i faca
un baltag. Femeia pleaca extrem de hotarata si urmeaza traseul pe care presupunea
ca l-ar fi urmat si sotul ei. Pe drum, intalneste tot felul de obiceiuri si persoane, de
la care afla informatii referitoare la misterioasa disparitie a lui Nechifor Lipan.
Oamenii i-au spus ca barbatul a vandut o parte din oile pe care le avea unor
ciobani: Calistrat Bogza si Ilie Cutui.
Punand toate informatiile cap la cap, femeia descopera ca Nechifor disparuse
intre localitatile Suha si Sabasa. Ea gaseste cainele barbatului, care o conduce la
locul in care se afla cadavrul lui Nechifor.
Vitoria il inmormanteaza pe Lipan asa cum se cuvine, iar la praznicul de
pomenire ii invita si pe cei doi presupusi asasini, pe care ii tortureaza cu vorbe si
banuieli, facandu-i sa marturiseasca totul, fiind astfel arestati.
In final, Vitoria se calmeaza si face planuri de viitor pentr familia sa. Femeia
era constienta de faptul ca, din acel moment, avea noi responsabilitati.

Momentele subiectului:

2
Expoziţiunea: Vitoria statea singura pe prispa casei, torcand si isi aducea aminte o
poveste pe care sotul ei o spunea adesea la nunti si botezuri.
Intriga: Femeia devine nelinistita din cauza lui Nechifor, care plecase la Dorna
dupa oi si nu se mai intorsese.
Desfăşurarea acţiunii: Vitoria cere ajutor de la parintele Daniil si de la baba
Maranda. Femeia ii scrie fiului sau, Gheorghita, rugandu-l sa se intoarca acasa.
Vitoria isi trimite fiica la manastire si isi lasa gospodaria in grija argatului Mitrea,
dupa care pleaca cu Gheorghita in cautarea lui Nechifor Lipan. Pe drum, cei doi
intalnesc o multime de oameni de la care afla traseul urmat de barbat. Femeia afla
ca sotul sau a vandut o parte din oi altor doi ciobani. Dupa ce pune informatiile cap
la cap, ea constata ca Nechifor a disparut undeva intre localitatile Suha si Sabasa.
Lupu, cainele lui Lipan, o ajuta pe Vitoria sa descopere osemintele celui disparut.
Femeiea isi inmormanteaza sotul, invitandu-i la praznic si pe cei doi suspecti.

Punctul culminant: Vitoria reuseste sa-i faca pe acestia sa-si marturiseasca vina.
Deznodământul: Eroina face planuri de viitor pentru familia ei.

Moduri de expunere:
Naraţiune:
„ Flacaul avea de mai nainte hotarat cum sa faca. Se incurca insa in lantug,
in contlonul surii. Prin lucirea amurgului, Bogza il vazu si se pravali pe-o coasta
asupra lui. Atunci canele dadu un urlet fioros. Izbindu-se inainte, chelalai
zugrumat. Izbindu-se a doua oara, rupse lantugul. Bogza il ocoli, cercand sa
apuce, dintr-un salt, bratul feciorului cu baltagul.

Dialog

Descriere:

„Veneau asupra lor aripi cenusii si-i bateau peste ochi. Deodata vartejul
trecu si luci soarele. Deasupra se facu albastru. Inainte, ca si cum li s-ar fi deschis o
alta lume, ulita cotea scurt, si, pe un tapsan, o adunare stransa de oameni se
framanta. Cei de la spate voiau sa treaca peste cei dintai. Vorbeau cineva, cu glas
tare, pe prispa casei. Adunarea se desfacu lasand loc de trecere unui om mititel,
negricios, cu capul mare. Parea sa fie o persoana a stapanirii. Purta caciula tuguiata
de astrahan si blana cu guler de vidra, inaltand nasul, privi dupa vartejuri de
ninsoare, care fugea catre apus.”

Caracterizare directa:

3
Caracterizare indirecta:

Titlul operei: Titlul operei literare este alcatuit dintr-un singur substantiv comun
(„Baltagul”), care denumeste unealta cu care Nechifor Lipan a fost omorat, insa
aceasta etse, totodata, si cea cu care criminalul a fost pedepsit. Am putea spune ca
faptasul „a gustat din propriul medicament”. Baltagul cu care Bogza l-a omorat pe
Lipan era patat de sange, intrucat era un baltag al crimei, dar cel folosit de
Gheorghita a ramas fara urme de vinovatie, deoarece a fost folosit in numele
dreptatii. Asadar, titlul are un rol simbolic.

Mijloace artistice (figuri de stil/ imagini artistice):

„sub soare lunecau palcuri de nouri alburii” = metafora
„glas cantat” = epitet simplu
„ochii stersi” = epitet simplu
„vantul trecu susuind” = personificare
„padurea... dadu si ea zvon” = personificare
„stresinile picurau si soarele imprastia de deasupra Magurii, pe omaturi, o
stralucire orbitoare” = imagine artistica vizuala
„ca si cum li s-ar fi deschis o alta lume, ulita cotea scurt” = comparatie
„vartejuri de ninsoare” = metafora
„aripi cenusii” = epitet cromatic
„adunarea se desfacu” = metafora

Vocabular :
baltag = topor cu coada lunga
ragila = pieptene cu dinti metalici
poclada = patura
ovrei = evreu
blagoslovi = binecuvanta
tohoarca = cojoc
pag = negru/ roscat cu pete albe
a oblici = a descoperi
moina = caldura
cucuruz = porumb
papistas = catolic
iuft = piele groasa tabacita de bovine
bagdadie = tavan
colb = praf, pulbere
aninat = agatat

4
a prubului = a banui
naduf = invidie

Citate preferate :
„Pe cand i se invalmaseau aceste cugetari, Bogza, simtindu-se privit,bau pe
nerasuflate un pahar de vin, si inca unul. Dupa aceea, fara sa stie cum, lua deodata
o hotarare naprasnica. Muierea-i muiere si barbatu-i barbat. El era un barbat, de
care inca nu-si batuse joc nimeni in viata lui.
– Da baltagul, vorbi el, inca stapanit, intinzand mana indarat catre
Gheorghita.
– Mai stai putintel, il opri femeia, ca sa incheiem praznicul dupa cuviinta. Ce
te uiti, Gheorghita, asa la baltag? intreba ea dupa aceea, razand; este scris pe el
ceva?
– Asculta, femeie, mormai cu manie Bogza, de ce tot ma fierbi si ma intepi
atat? Ai ceva de spus, spune!
– Nu te supara, domnu; Calistrat, eu intreb pe baiet daca nu citeste ceva pe
baltag.
– Destul! racni gospodarul batand cu pumnul in masa si inaltandu-se de la
locul lui.
Tacamurile se invalmasira, mesenii se ridicara speriati. Ceea ce se facea nu
era bine, caci era la un praznic. Bogza avea intrucatva dreptate.
– Destul! racnea omul, destul!
Glasul ii ragusi dintr-odata.
– Destul! Pentru o fapta, este numai o plata. Chiar daca as fi eu, mi-oi primi
osanda de la cine se cuvine. Dar nu sunt eu. Ce ai cu mine?
– Eu? N-am nimic! Se apara munteanca, uimita mai presus de orice de o
intrebare ca aceea.
– Cum n-ai? mugi Calistrat, imprastiind cu dosul mainilor talgerele si
paharele. Dar cu cine vorbesti tu asa, muiere? Dar ce? Ai trait cu mine, ca sa ai
asupra mea vreun drept?
– Gheorghita, vorbi cu mirare femeia, mi se pare ca pe baltag e scris sange si
acesta-i omul care a lovit pe tatu-tau.”

Impresii personale: Romanul „Baltagul” transmite cititorilor un mesaj foarte

important: daca ai credinta, iubire si ambitie, poti ajunge acolo unde iti doresti sa
fii, sa iti atingi mereu scopul. Aceasta opera impresioneaza prin faptul ca eroul
este, de data aeasta, o femeie. Ea trece peste fiecare obstacol gandindu-se la sotul
ei, devenind astfel un exemplu pozitiv a carui esenta este iubirea nemarginita

5
insotita de curaj si ambitie. Cu toate ca in final faptasul este pedepsit, nu putem
spunce ca opera are un sfarsit fericit, intrucat Vitoria ramane singurul sprijin al
familiei.

Note de lectură:
Opera mi-a trezit sentimente de tristete, admiratie, compasiune, curiozitate,
surprindere.
Ceea ce impresionează este curajul femeii.
Surpinzător este momentul in care Calistrat Bogza isi marturiseste vina.
Am admirat ambitia de care Vitoria a dat dovada.
Am fost curioasa cand Vitoria a gaist cainele sotului ei si a spus ca acesta o va
duce la locul in care Nechifor a fost omorat.
Aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că ea intalneste o multime de
oameni prietenosi, care ii ofera ajutorul.
Nu aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că acesta isi pierde persoana
iubita.

Opinii critice / Referinţe critice:

Opera literara „Baltagul”, scrisa de Mihail Sadoveanu, a fost publicata in

luna noiembrie a anului 1930. Acest roman a fost scris in 17 zile si cuprinde 16
capitole.
„Baltagul” este o opera literara apartindnad genului epic, intrucat autorul
transmite in mod indirect, prin intermediul personajelor si al actiunii, gandurile,
sentimentele si trairile sufletesti. Ca mod de expunere predominant, autorul
utilizeaza naratiunea, care se imbina armonios cu dialogul si descrierea, iar vocea
narativa a operei literare este naratorul.
Tema operei consta in aflarea adevarului (Vitoria pleaca la Dorna pentru a
afla ce i s-a intaplat sotului sau), in dezlegarea misterului privind disparitia
persoanei dragi.
Titlul este alcatuit dintr-un subtantiv comun („Baltagul”), avand un rol
simbolic, intrucat el desemneaza unealta crimei, dar si a pedepsei. Mitologia
populara spune ca un baltag folosit in numele dreptatii nu se pateaza niciodata cu
sange.
Una dintre particularitatile genului epic este constituita de subiectul operei
literare. Acesta este alcatuit din : expozitiune, intriga, desfasurea actiunii, punctul
culminant si deznodamantul.
Expozitiunea o infatiseaza pe Vitoria Lipan ( personajul principal al
romanului), torcand pe prispa casei si aducandu-si aminte o poveste pe care sotul
ei, Nechifor, obisnuia sa o spuna oamenilor.
6
 Dupa cateva luni in care Nehifor nu mai daduse pe acasa, Vitoria devine
ingrijorata si tulburata de ganduri negre, acest fapt constituind intriga.
Desfasurarea actihnii reprezinta partea cea mai ampla a romanului. Aceasta
cuprinde toate faptele declnsate de intriga: femeia cere ajutorul parintelui Daniil si
al babaei Maranda, tine post, isi cheama fiul acasa si pleaca impreuna cu acesta sa-
l caute pe cel disparut. In drumul lor, Vitoria si Gheorghita intalnesc diverse
obiceiuri ( nunta, botez) si oameni. Femeia afla ce s-a intamplat cu sotul sau ( a
fost omorat cu un baltag) si il cauta pe vinovat.
Punctul culminant al operei literare este reprezentat de momentul in care
Calistrat Bogza isi marturiseste vina si plateste cu moartea pentru fapta sa.
In deznodamant, sunt prezentate planurile de viitor ale Vitoriei.
Ca specie a genului epic, „Baltagul” este un roman, deoarece reprezinta o
creatie de mare intindere, cu actiune ampla, desfasurata pe mai multe planuri, la
care participa un numar mare de personaje.
Actiunea este plasata, la inceput, in Magura Tarcaului, apoi in multe alte sate
strabatute de Vitoria in drumul ei spre Dorna ( Bicaz, Calugareni, Farcasa,
Borca, Crucea Talienilor ,Sabasa, Suha etc.) si dureaza timp de aproximativ opt
luni.
Personajele, care sunt in numar mare, se clasifica in personaje principale
(Vitoria Lipan), secundare (Gheorghita, Minodora, crasmarul etc.) si episodice
(Mitrea, mos Pricop, domnul Toma etc.), singurele personaje negative ale acestui
roman fiind Ilie Cutui si Calistrat Bogza.
Opera trezeste cititorului sentimente puternice de compatimire pentru femeia
aflata in suferinta. Intregul farmec al romanului este dat de talentul de povestitor al
lui Mihail Sadoveanu, care foloseste cuvintele cu o maestrie deosebita, pentru a
capta atentia.