ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE,

NTIA NOAPTE DE RZBOI

de CAMIL PETRESCU

ROMANUL SUBIECTIV / DE ANALIZ

PSIHOLOGIC
Romanul este opera epic, n proz, de mare ntindere, cu o aciune
desfurat pe mai multe planuri i la care particip un numr mare de personaje.

Trsturile romanului subiectiv:

o

i propune s prezinte lumea prin intermediul contiinei, realiznd o imagine

parial a acesteia ;

universul fictiv se concentreaz asupra evenimentelor din planul contiinei ;

conflictul principal este interior, tririle, interpretrile evenimentelor sunt mai

importante dect ntmplrle concrete ;

construcia subiectului nu mai respect ordinea cronologic, producndu-se

dilatri sau comprimri ale timpului, trecndu-se dintr-un plan n altul ;

pentru sublinierea autenticitii se insereaz n text scrisori, articole de ziar,

pagini de jurnal, relatri ;

aciunea nu se mai desfoar dup o cauzalitate prestabilit, evoluia

evenimentelor neputnd fi anticipat ;

personajul este o individualitate complex a crei evoluie nu poate fi

prevzut pentru c el are ndoilei, ezit, analizeaz ;

naraiunea se face la persoana I, discursul fiind structurat n funcie de

subiectivitateanaratorului personaj ;

timpul este prezent i subiectiv .

Tema romanului o constituie dragostea si razboiul ca experiente ale

cautatorului de absolut.

Rezumat:
Incipitul romanului il reprezinta pe Stefan Ghiorghidiu, potrivit
jurnalului de front al acestuia, ca proaspat sublocotenent reservist in
primavera anului 1916, contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe Valea
Prahovei si din apropierea Dambovicioarei.
Romanul incepe printr-o disctutie, cand Ghiorghidiu aduce in prezent
(isi aminteste) experienta erotica, pe care o noteaza in jurnalul de campanie:

Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si

banuiam ca ma inseala.
Casnicia este linistita o vreme, mai ales ca duc o viata modesta, aproape de
saracie, iubirea fiind singura lor avere.
Moartea unui unchi de-a lui Ghiorghidiu, pe nume Tache, ii aduce lui Stefan o
mostenire substantiala, fapt care schimba radical viata tanarului cuplu,
societatea mondena capata pentru Ela importanta primordiala.
Sub influenta unei verisoare a lui Stefan, Ela este atrasa intr-o lume
mondena, lipsita de griji, dar si de adevarate orizonturi, preocupata numai de
moda, distractii nocturne sau escapade, lume in care ea se simtea uimitor de
bine. In casa acestei verisoare cei doi cunosc un vag avocat, dansator,
foarte cautat de femei, domnul G. Ghiorghidiu observa ca Ela pare foarte
fericita in preajma lui, ba mai mult, se staduia sa se afla mereu alaturi de el.
Stefan incepe sa fie din ce in ce mai suspicios ca Ela l-ar putea insela.
Excursia de la Odobesti pune sub semnul indoielii fidelitatea sotiei. Alta
data, sosind pe neasteptate
intr-o noapte de la Azuga, unde fusese
concentrate d doua saptamani, nu-s gaseste sotia acasa. Ela ajunge pe la opt
dimineata. Stefan o alunga, fiind convins ca niciodata femeia asta nu ma
iubise si-i cere sa divorteze.
Dupa un timp, cei doi se impaca si sublocotenentul Ghiorghidiu, fiind
concentrate in armata pe Valea Prahovei, aranjeaza ca Ela sa petreaca vara
la Campulung. Il zareste in oras pe domnul G. si atunci nu se mai indoieste
ca acesta venise pentru ea aici, ii era deci sigur amant. Planuieste sa-I
omoare pe amandoi, dar se intalneste cu locotenent-colonelul care il sileste
sa mearga impreuna la regiment.
Cartea a doua incepe cu capitolul Intaia noapte de razboi, care ilustreaza o
imagine de groaza a frontului, cu o armata dezorganizata, ofiteri
incompetenti si ostasi cu totul dezorientati.
Deprinderea eroului din drama tortuara a incertitudinii se face prin trairea
unei experiente cruciale, mult mai dramatice, aceea a razboiului la care
Ghiorghidui participa efectiv, luptand pentru libertatea Ardealului de sub
ocupatia trupelor austro-ungare.
Pe front Stefan Ggiorghidiu este ranit. Se intoarace in Bucuresti, in
convalescenta. Acum Ela ii pare o straina. Isi da seama, cu luciditate, ca
oricand ar fi putut gasi alta la fel. Ii daruieste casele de la Constanta, bani,
absolut tot ce era in casa, de la obiecte de prt la carti [] Adica tot
trecutul, ramanand singur.
Caracteristici/trasaturi:

Romanul este structurat in doua carti, cu titluri semnificative Ultima

noapte de dragoste, care exprima aspiratia catre sentimental de iubire
absoluta, si Intaia noapte de razboi, care ilustreaza imaginea razboiului
tragic si absurd, ca iminenta a mortii.
Daca prima parte a romanului este o fictiune, deoarece prozatorul nu era
casatorit si nici nu traise o drama de iubire pana la scrierea romanului,
partea a doua este insa o experienta traita, scriitorul fiind ofiter al armatei
romane, in timpul primului razboi mondial.
Este un roman modern deoarece: Stefan Ghiorghidiu este intellectual,
foloseste mijloace moderne de analiza psihologica (introspectia, monologul
interior), demitizari (iubirea, razboiul, statul).
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este un roman
subiectiv deoarece evenimentele sunt relatate la persoana I, naratorul
relateaza propriile trairi, ganduri, sentimente si se implina in evenimentele
pe care le nareaza.
Este un roman erotic intrucat sunt prezente mitul iubirii si motivul cuplului.
Stefan Ghiorghiu vede in Ela idealul de femeie (se casatoreste cu ea din
orgoliu, deoarece era cea mai frumoasa fata din Universitate), apoi ca pe o
Madona falsa (este uimit cand observa ca ELei ii placea sa discute politica, sa
intervina indiscutiile barbatilor). Nu o mai recunoaste (in ochii lui Stefan, Ela
decade, devine o femeie oarecare), isi da seama ca e indragostit de o iluzie
(in capitotlul Diagonalele unui testament, viata celor doi se schimba
radical), intr-un final iubirea dintre cei doi esueaza.
Caracterizarea personajuliu principal:
Protagonistul romanului Ultima noapte de dragoste intaia noapte de
razboi, Stefan Ghiorghidiu, este personajul-narator al evenimentelor si
personaj rotund (care nu poate fi caracterizat succinct si exact,
E.M.Forster) prin complexitatea si profunzimea psihologica. El traieste in
doua realitati temporale, cea a timpului cronologic (obiectiv), in care
povesteste intamplarile de pe front si una a timpului psihologic (subiectiv), in
care analizeaza drama iubirii. Toate faptele, reale sau psihologice, sunt
consemnate in jurnalul de front, in care Ghioghidiu investigheaza cu
luciditate ata experientaa subiectiva a iubirii, cat sic ea obiectiva, traita, a
razboiului.
Caracterizarea directa este realizata prin autocaracterizare: ma
chinuiam launtric ca sa par vesel si eu ma simteam imbecil si ridicol si naiv.
Caracterizarea indirecta reiese indirect din faptele si trairile protagonistului.
Stefan Ghiorghidiu este o natura reflexive, care isi analizeaza in amanunt, cu
luciditate, starile interioare, cu o constiinta unica, insetat de certitudini si

adevar: Cata luciditate atata constiinta, cata constiinta atata pasiune si deci
atata drama.
Fire pasionala, puternic reflexiva si hipersensibila, Stefan Ghiorghidiu aduna
progresiv semene ale nelinistii, ale incertitudinii, ale indoielilor sale
chinuitoare, pe care le analizeaza minutios.
Conflictul interior al personajului-narator este de natura filozofica, el cauta cu
incapatanare adevarul, fiind un pasionat al certitudinii absolute.
Stefan spera sa gaseasca in Ela idealul sau de iubire si feminitate catre care
aspira cu toata fiinta, ideal care s-a prabusit dramatic si din cauza conceptiei
sale absolutizante: cei care se iubesc au drept de viata si de moarte unul
asupra celuilalt.
Nici in plan sentimental, nici in plan social el nu gaseste un punct de sprijin
durabil si traieste dureros drama omului singur, inflexibil moral, intransigent
si moral, neputand sa faca niciunul din compromisurile cerute de societatea
in care traieste, afacerile in care increase sa se implice fiind in dezacord cu
firea lui cinstita.
A doua experienta de viata fundamentala in planul cunoasterii existentiale
este razboiului, frontal, o experienta traita direct, care constituie polul
terminus al dramei intelectuale.