OLIMPIADA de lectură – LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

pentruelevii din clasele a IX-a – a XII-a

Etapalocală, 08.02.2020
Nivelul 3 – clasele a IX-a și a X-a
VARIANTA 1

Înainte de a răspunde la cerințele formulate, citește cu atenție următoarele precizări:

- Toate subiectele sunt obligatorii.

- În cazul subiectelor care presupun încadrarea într-o limită de rânduri, vei numerota fiecare
rând pe care îl vei scrie.
- În cazul cerințelor în care limita de rânduri este precizată, nu se vor lua în considerare
rândurile excedentare.
- Timpul de lucru este de 3 ore.

Citește cu atenție textul, apoi cerințele și răspunde la fiecare dintre acestea.

SUBIECTUL I 30 de puncte

Copiii căpitanului Grant

de Jules Verne

Pe data de 26 iulie 1864, briza puternică din nord-est împingea, cu iuţeală, pe valurile canalului
de nord, un minunat iaht, pe catargul din faţă al căruia flutura în vânt steagul englez; mai sus, în vârful
marelui catarg, un steguleţ albastru purta iniţialele E.G., înscrise cu litere de aur, iar deasupra lor, o
coroană ducală. Acest iaht se numea Duncan, îi aparţinea lordului Glenarvan, unul dintre cei
șaisprezece membri scoţieni ai Camerei Lorzilor și cel mai distins membru al „Royal Thames Yacht
Club”, club renumit în întreg Regatul Unit.
Lord Edward Glenarvan se afla el însuși la bordul iahtului, alături de tânăra sa soţie, lady
Helena, și de unul dintre verii săi, maiorul MacNabbs.
Vasul, construit de curând, lansat la apă pentru încercări la câteva mile depărtare de golful
Clyde, se apropia acum de portul Glasgow, iar insula Arran se zărea deja în depărtare, când, deodată,
matelotul ce stătea de cart observă un pește enorm în urma iahtului. Căpitanul John Mangles îl anunţă
numaidecât pe lordul Edward, care urcă pe dunetă împreună cu maiorul MacNabbs, cerându-i
căpitanului mai multe informaţii despre animal.
– Sincer, milord, răspunse John Mangles, eu cred că este un rechin de mari dimensiuni.
– Un rechin atât de aproape de ţărm! exclamă Glenarvan.
– De ce vă miraţi, reluă căpitanul, acest pește aparţine unei specii de rechini care sălășluiește în
toate mările și la toate latitudinile. Este vorba de vestitul „balance-fish”1 și, dacă nu mă înșel, avem
de-a face chiar cu unul dintre blestemaţii care poartă acest nume! Dacă sunteţi de acord, și dacă și
lady Glenarvan dorește să participe la prinderea acestui pește, atunci am putea afla mai precis despre
ce anume este vorba.

1
Marinarii numesc acest pește balance-fish, deoarece capul său are forma unei balanțe

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 3 – clasele a IX-a și a X-a Pagina1 din 8
 – Ce părere ai, MacNabbs? îl întrebă pe maior lord Glenarvan; ești de acord să ne aruncăm în
această aventură?
– Consider că veţi avea cu toţii o mare satisfacţie, răspunse calm maiorul.
– Și, în plus, reluă John Mangles, e o ocazie nesperată să mai curăţăm mările de aceste fiinţe
înspăimântătoare.
Să profităm, așadar, de ocazie, și, o să vedeţi, cu îngăduinţa dumneavoastră, vom lua parte, în
același timp, la un spectacol emoţionant și la o captură de zile mari.
– De acord, John, spuse lord Glenarvan.
După care trimise s-o cheme și pe lady Helena, care i se alătură lordului pe dunetă, extrem de
ispitită de partida de pescuit la care avea să ia parte.
Marea era splendidă, ceea ce face că aventurierii noștri puteau urmări cu ușurinţă mișcările
rechinului, care aci se scufunda, aci sălta deasupra valurilor, cu o vitalitate surprinzătoare. John
Mangles dădu mai multe ordine. Mateloţii aruncară, atunci, peste bastingajul tribordului o coardă
puternică, la capătul căreia legaseră un cârlig având ca momeală o bucată mare de slănină. Cu toate
că se afla la o distanţă de cincizeci de yarzi, rechinul simţi nada ce se oferea lăcomiei sale și se apropie
rapid de iaht. I se vedeau înotătoarele, cenușii la capete, negre la bază, bătând cu putere valurile, în
timp ce apendicele dinspre coadă îi permitea să păstreze o linie a înaintării perfect dreaptă. Pe măsură
ce înainta, ochii proeminenţi păreau înflăcăraţi de o dorinţă nestăpânită, iar fălcile, larg deschise,
lăsau să se vadă, la fiecare răsucire a sa, patru rânduri de dinţi. Capul său era lat și dispus ca un
dublu ciocan la capătul unui mâner. Într-adevăr, John Mangles nu se înșelase: era cât se poate de
limpede – aveau în faţa ochilor cel mai înfricoșător exemplar din familia rechinilor cu spini, peștele-
balanţă, cum îl numeau englezii, sau peștele-evreu, cum îi spuneau provensalii.Pasagerii și marinarii
de pe vasul Duncan urmăreau cu foarte mare încordare mișcările rechinului, care, foarte curând, se
apropie și se răsuci pe spate, pentru a prinde mai bine momeala ce-i alunecă pe gâtlejul gros. Căzuse
iute în capcană și acum lovea cu putere cablul, în timp ce, cu ajutorul unui palan, fixat la capătul unei
vergi, mateloţii trăgeau la edec monstruosul animal.
Văzându-se smuls din lumea lui, rechinul se zbătu cu putere. Fuseseră, așadar, îndreptăţiţi să se
teamă de violenţa sa. Îi prinseră însă coada cu ajutorul unui laţ, paralizându-i astfel mișcările. Câteva
clipe mai târziu, rechinul era ridicat deasupra bastingajului și apoi aruncat pe puntea iahtului. Unul
dintre marinari se apropie de el, nu fără a se asigura înainte, și, dintr-o lovitură puternică de topor,
despică formidabila coadă a animalului.
Astfel, partida de pescuit luase sfârșit; monstrul nu mai inspira teamă, căci, în dorinţa lor de
răzbunare, marinarii îi veniseră de hac. Cu toate acestea, curiozitatea lor nu era încă satisfăcută. Într-
adevăr, la bordul fiecărei nave se obișnuiește investigarea, cu grijă, a stomacului oricărui rechin;
cunoscând lăcomia vorace a acestei specii, mateloţii se așteptau, așadar, la ceva surprize, cu atât mai
mult cu cât, de cele mai multe ori, așteptarea lor e îndreptăţită.
Lady Glenarvan nu dori să asiste la această respingătoare „explorare” și se întoarse în dunetă.
Rechinul încă mai gâfâia; avea o lungime de zece picioare și cântărea mai bine de șase sute de livre.
Dimensiunea și greutatea sa nu erau totuși ieșite din comun; dar, chiar dacă peștele-balanţă nu este
clasat printre giganţii speciei, el se numără printre cei mai de temut rechini.

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 3 – clasele a IX-a și a X-a Pagina2 din 8
 Captura fu despicată cu lovituri de secure și fără pic de ceremonie. Momeala alunecase ușor
până în stomacul lihnit al rechinului, care, era limpede, postise timp îndelungat; dezamăgiţi, marinarii
se pregăteau deja să arunce rămășiţele în mare, când, deodată, atenţia șefului echipajului fu atrasă de
un obiect grosolan, bine înfipt între măruntaie.
– Eh! Doamne, da’ asta ce-o mai fi? exclamă el.
– Asta, răspunse unul dintre mateloţi, este o bucată de piatră, pe care animalul trebuie c-a
înghiţit-o cu gând să-și potolească foamea.
– Aiurea! reluă altul, e o ghiulea pe care nelegiuitul o fi-nghiţit-o din greșeală și pe care nu a
reușit să o digere încă.
– Ia mai tăceţi din gură, răspunse Tom Austin, secundul iahtului, nu vedeţi că acest animal a fost
un beţivan înrăit, care, pe lângă vin, a mai băut, hapsân, și sticla, ca nu cumva să piardă vreo
picătură?
– Cum! strigă lord Glenarvan, rechinul are-o sticlă în stomac?
– O sticlă adevărată, îi răspunse șeful echipajului. Doar că n-o s-o scoatem chiar din beci.
– Oricum, Tom, reluă lord Edward, scoate-o cu grijă; sticlele găsite în mare conţin, adesea,
documente preţioase.
– Oare? spuse maiorul MacNabbs.
– Avem acum toate șansele să verificăm dacă am dreptate ori nu.
– Oh! nu te contrazic, răspunse maiorul, de ce nu, se prea poate să găsim acolo cine știe ce
secret.
– Stai să vezi, numai puţin, spuse Glenarvan. Ei bine, Tom?
– Asta-i, răspunse secundul, arătându-le un lucru diform, pe care-l smulsese destul de greu din
stomacul rechinului.
– Bun, spuse Glenarvan, acuma curăţaţi chestia asta mizerabilă și aduceţi-o pe dunetă.
Tom se supuse, iar acum sticla, găsită în circumstanţe atât de ciudate, se găsea pe masa în jurul
căreia luară loc lord Glenarvan, maiorul MacNabbs, căpitanul John Mangles și, nu în cele din urmă,
lady Helena, căci, după cum se spune, femeile sunt cât se poate de curioase din fire. Cu atât mai mult
cu cât tot ce se întâmplă pe mare este spectaculos.

A. (4 puncte : 1 punct pentru fiecare răspuns corect)

Scrie, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Acțiunea se petrece:
a) în luna septembrie;
b) pe 26 iulie;
c) toamna;
d) iarna;
2. Iahtul Duncan aparținea :
a) maiorului MacNabbs;
b) căpitanului John Mangles;
c) lui Tom Austin;
d) lordului Glenarvan

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 3 – clasele a IX-a și a X-a Pagina3 din 8
 3. Câți membri scoțieni avea Camera Lorzilor?
a) unsprezece;
b) șaptesprezece;
c) șaisprezece;
d) optsprezece;
4. Ce au găsit în stomacul rechinului?
a) o sticlă;
b) o piatră;
c) o ghiulea;
d) o pușcă.

B. ( 4 puncte: 0.5p. pentru fiecare idee plasată corect)

Stabilește ordinea logică și temporală a următoarelor idei din text, apoi notează pe foaia de
concurs doar cifrele corespunzătoare acestora, într-o casetă similară celei de mai jos:

1. În timp ce iahtul se apropie de postul Glasgow, matelotul care stătea la cart zărește un pește
enorm.

2. În stomacul rechinului marinarii găsesc o sticlă.

3. Lordul Glenarvan îl întreabă pe maior dacă e de acord să prindă peștele.

4. Captura este despicată cu lovituri de secure, iar marinarii cercetează stomacul acesteia.

5. Iahtul Duncan este împins de o briză puternică pe valurile canalului de nord.

6. Marinarii urmăresc cu încordare mișcările rechinului care prinde momeala și cade încapcană.

7. Rechinul este aruncat pe puntea iahtului.

8. Lady Helena se alătură lordului pe dunetă, extrem de ispitită de partida de pescuit la care avea
să ia parte.

C. (12 puncte: 3 punctepentrurăspunsulcorect la fiecare din cerințe)

Răspunde, pe foaia de concurs, prin enunțuri, la fiecare din următoarele cerințe:

1. Menționează ce grad de rudenie există între lordul Glenarvan și maiorul Mac Nabbs.

2. Precizează care este lungimea rechinului capturat de marinarii iahtului Duncan.

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 3 – clasele a IX-a și a X-a Pagina4 din 8
 3. Ilustrează o trăsătură a căpitanului John Mangles, raportându-te la comportamentul acestuia.

4. În text există următoarea secvență: Și, în plus, reluă John Mangles, e o ocazie nesperată să
mai curăţăm mările de aceste fiinţe înspăimântătoare. Să profităm, așadar, de ocazie, și, o
să vedeţi, cu îngăduinţa dumneavoastră, vom lua parte, în același timp, la un spectacol
emoţionant și la o captură de zile mari.
Prezintă, în cel mult 10 rânduri, semnificația secvenței, evidențiind importanța capturii
realizate de marinarii iahtului Duncan.

D. (10puncte)

Lordul Glenarvan face următoarea afirmație : Oricum, Tom, reluă lord Edward, scoate-o cu
grijă, sticlele găsite în mare conţin, adesea, documente preţioase.

Redactează un text, de cel mult 20 de rânduri, care să reprezinte opinia ta referitoare la această
afirmație. În redactarea răspunsului tău, vei formula două argumente prin care să-ți susții poziția în
raport cu afirmația dată și te vei raporta și la conținutul fragmentului extras din romanul Copiii
capitanului Grant, de Jules Verne.

SUBIECTUL AL II-lea 20 de puncte

CAPITOLUL II

Activitatea educativă extraşcolară

Art. 106. —Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ este concepută ca mijloc de
dezvoltare personală, ca modalitate de formare şi întărire a culturii organizaţionale a unităţii de
învăţământ şi ca mijloc de îmbunătăţire a motivaţiei, frecvenţei şi performanţei şcolare, precum şi de
remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor.

Art. 107. — (1) Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământse desfăşoară în afara
orelor de curs.

(2) Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământse poate desfăşura fie în incinta unităţii
de învăţământ,fie în afara acesteia, în palate şi cluburi ale copiilor, în cluburi sportive şcolare, în baze
sportive şi de agrement, în spaţii educaţionale, culturale,sportive, turistice, de divertisment.

Art. 108. — (1) Activităţile educative extraşcolare desfăşurate în unităţile de învăţământ pot fi:
culturale, civice, artistice, tehnice, aplicative, ştiinţifice, sportive, turistice, de educaţie rutieră,
antreprenoriale, pentru protecţie civilă, de educaţie pentru sănătate şi de voluntariat.

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 3 – clasele a IX-a și a X-a Pagina5 din 8
 (2) Activităţile educative extraşcolare pot consta în: proiecte şi programe educative, concursuri,
festivaluri, expoziţii, campanii, schimburi culturale, excursii, serbări, expediţii, şcoli, tabere şi caravane
tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de studiu, vizite, ateliere deschise etc.

(3) Activitatea educativă poate fi proiectată atât la nivelul fiecărei grupe/clase de

antepreşcolari/preşcolari/elevi,de către educator-puericultor/educatoare/învăţător/institutor/profesor
pentru învăţământul preşcolar/primar/profesor diriginte, cât şi la nivelul unităţii de învăţământ, de către
coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

(4) Activităţile educative extraşcolare sunt stabilite în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ,
împreună cu consiliile elevilor, în conformitate cu opţiunile elevilorşi ale părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali, precum şi cu resursele de care dispune unitatea de învăţământ.

(5) Organizarea activităţilor extraşcolare sub forma excursiilor, taberelor, expediţiilor şi a altor
activităţi de timp liber care necesită deplasarea din localitatea de domiciliu se face în conformitate cu
regulamentul aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(6) Calendarul activităţilor educative extraşcolare este aprobat de consiliul de administraţie al unităţii
de învăţământ.

Art. 109. — Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământse centrează pe:
a) gradul de dezvoltare şi diversificare a setului de competenţe-cheie; b) gradul de responsabilizare şi
integrare socială; c) cultura organizaţională; d) gradul de formare a mentalităţii specifice învăţării pe tot
parcursul vieţii.

Art. 110. — (1) Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ este
realizată, anual, de către coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

(2) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată la nivelul unităţii de învăţământ
este prezentat şi dezbătut în consiliul profesoral şi aprobat în consiliul de administraţie.

(3) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată la nivelul unităţii de învăţământ
este inclusîn raportul anual privind calitatea educaţiei în respectiva unitate.

Art. 111. — Evaluarea activităţii educative extraşcolare derulate la nivelul unităţii de învăţământ este
parte a evaluării instituţionale a respectivei unităţi de învăţământ.

A. (8 puncte:2 punctepentrufiecarerăspunscorect)

Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare din următoarele cerințe, prin
valorificarea textului citat:

1. Menționează când se desfășoară activitatea extrașcolară din unitățile de învățământ.

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 3 – clasele a IX-a și a X-a Pagina6 din 8
 2. Formulează, într-un enunț, care sunt tipurile de activități educative extrașcolare desfășurate în
unitățile de învățământ.

3. Precizează cine aprobă calendarul activităților educative extrașcolare.

4. Ilustrează, raportându-te la experiența ta, două activități educative extrașcolare diferite.

B. ( 12 puncte)

Imaginează-ți că discuți în contradictoriu cu un coleg pe tema activităților educative

extrașcolare. Redactează un text de cel mult 20 de rânduri, în care să-ți susții opinia despre
necesitatea participării la activitățile educative extrașcolare, evidențiind două beneficii ale
acestora și valorificând experiența ta de elev.

SUBIECTUL AL III-LEA 10 puncte

Se vor acordacâte 2 puncte pentru cerințele 1-3 și 4 puncte pentru cerința 4.

Privește cu atenție imaginea de maijos.

Răspunde la următoarelecerințe, valorificând informațiile din imagine:

1. Notează data când are loc evenimentul promovat în afiș.

2. Precizează ce reprezintă A.M.I.C.

3. Numește tipul de eveniment organizat.

4. Prezintă, în 6-10 rânduri, relația dintre titlul evenimentului și elementele vizuale din afiș.

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 3 – clasele a IX-a și a X-a Pagina7 din 8
LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV
Nivelul 3 – clasele a IX-a și a X-a Pagina8 din 8