OLIMPIADA de lectură – LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

pentru elevii din clasele a IX-a – a XII-a

Etapa locală, 08.02.2020
Nivelul 4 – clasele a XI-a și a XII-a
VARIANTA 1

•Toate subiectele sunt obligatorii.

•În cazul subiectelor care presupun încadrarea într-o limită de rânduri, vei numerota fiecare rând
pe care îl vei scrie.

•În cazul cerințelor în care limita maximă de rânduri este precizată, nu se vor lua în considerare
rândurile excedentare.

•Timpul de lucru este de 3 ore.

Citește cu atenție fiecare text, apoi cerințele, și răspunde la fiecare dintre acestea.

SUBIECTUL I 30 de puncte

Să ucizi o pasăre cântătoare

de Harper Lee

Într-o zi, dis-de-dimineaţă, când tocmai începeam joaca în curtea din dos, Jem şi cu mine am auzit un
zgomot în ograda vecină, cam dinspre straturile de varză ale domnişoarei Rachel Haverford. Ne-am
apropiat de gardul de sârmă ghimpată să vedem dacă nu cumva era vreun căţeluş ― şoricarul
domnişoarei Rachel tocmai trebuia să nască ― şi, când colo, dăm peste o mogâldeaţă care şedea pe vine
şi se uita la noi. Aşa cum stătea, nu era mai înalt decât verzele. Ne-am uitat şi noi la el, până ce i s-a
descleştat gura:
— Hei!
— Hei tu, i-a răspuns Jem amical.
— Mă cheamă Charles Baker Harris. Ştiu să citesc.
— Ei, şi ce-i cu asta? i-am răspuns eu.
— Credeam c-o să vă pară bine că ştiu să citesc. Dacă aveţi nevoie să citiţi ceva, pot să vă citesc eu...
— Da’ câţi ani ai tu, îl întrebă Jem, patru-jumate?
— Ba merg pe şapte!
— Atunci, nu mai fă pe grozavul. Scout, îl lămuri Jem arătându-mă cu degetul, ştie să citească de
când s-a născut şi încă nu merge la şcoală. Arăţi cam pirpiriu pentru şapte ani.
— Sunt pirpiriu, da’ mare, zise el.

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 4 – clasele a XI-a și a XII-a Pagina 1 din 9
 Ca să-l vadă mai bine, frate-meu îşi trecu mâna prin părul care-i cădea pe frunte:
— De ce nu vii încoace, Charles Baker Harris? Doamne sfinte, ce mai nume!
— Nu-i mai caraghios decât al tău. Mătuşa Rachel zice că pe tine te cheamă Jeremy Atticus Finch.
Jem se încruntă.
— Sunt destul de mare pentru numele meu. Al tău e mai lung decât tine. Cu un picior mai lung, pun
prinsoare!
— Ai mei îmi spun Dill, ne informă noul venit, căutând să se strecoare pe sub gard.
— Mai bine-ai încerca să treci pe deasupra, decât pe dedesubt, l-am povăţuit eu. De unde eşti?
Dill era din oraşul Meridian, statul Mississippi: îşi petrecea vara la mătuşa lui, domnişoara
Rachel, şi de-acum încolo avea să vină în fiecare vară la Maycomb. Familia lui era de fel din comitatul
Maycomb; maică-sa, care lucra în atelierul unui fotograf din Meridian, trimisese poza lui la un concurs
de frumuseţe pentru copii şi câştigase cinci dolari. Banii îi dăduse lui Dill, care i-a cheltuit ducându-se de
douăzeci de ori la cinema.
— Aici n-avem cinema, numai din când în când câte-un film cu Isus, la tribunal, zise Jem. Ai văzut
vreunul bun?
Dill văzuse Dracula, şi această descoperire îl făcu pe Jem să se uite la el cu oarecare
consideraţie. „Ia povesteşte-ni-l”, l-a invitat.
Năstruşnică fiinţă mai era Dill. Avea pantalonaşi scurţi de olandă albastră, prinşi cu nasturi de
cămaşă, părul alb ca zăpada, acoperindu-i creştetul ca puful de raţă; era cu un an mai mare decât mine,
dar îl întreceam cu un cap. În timp ce ne-nşira istoria aceea de demult, ochii lui albaştri ba se luminau, ba
se întunecau; râdea spontan şi fericit; şi mai avea obiceiul să se tragă de moţul care-i atârna în mijlocul
frunţii.
După ce Dill, aşadar, l-a făcut praf şi pulbere pe Dracula, iar Jem a găsit că filmul pare mai bun
decât cartea, l-am întrebat pe noul venit unde era tatăl lui:
— Nu ne-ai spus nimic despre el.
— N-am tată.
— A murit?
— Nu...
— Păi, dacă n-a murit, înseamnă că ai, nu-i aşa?
Dill a roşit, iar Jem mi-a pus în vedere să-mi ţin gura, ceea ce constituia un semn neîndoielnic că
Dill fusese cântărit şi găsit acceptabil.

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 4 – clasele a XI-a și a XII-a Pagina 2 din 9
 Vara s-a scurs apoi în obişnuitele distracţii. Obişnuitele distracţii ― asta vrea să spună că ne
reparam „casa din copaci”, înjghebată între cei doi uriaşi platani gemeni din curtea din dos, ne
vânzoleam fără rost şi reluam repertoriul nostru de drame întemeiat pe operele lui Oliver Optic, Victor
Appleton şi Edgar Rice Burroughs. Am avut noroc cu Dill în privinţa asta. El a interpretat rolurile
actorilor de caracter care până atunci cădeau sistematic în seama mea ― adică maimuţa din Tarzan,
domnul Crabtree din Băieţii Rover, domnul Damon din Tom Swift. Aşa ne-am obişnuit să vedem în Dill un
mic Merlin, cu mintea doldora de idei, planuri excentrice, dorinţe stranii şi fantezii care de care mai
năstruşnice.
Dar pe la sfârşitul lui august, repertoriul nostru secătuise de atâta repetare, şi atunci ne-a dat Dill
ideea să-l scoatem pe Bau Radley din bârlogul lui.Proprietatea Radleyilor îl fascina pe Dill. Cu toate
avertismentele şi explicaţiile noastre, exercita asupra lui o atracţie ca aceea pe care luna o exercită
asupra apei, dar nu-l atrăgea niciodată dincolo de felinarul de la colţ, aflat la respectuoasă depărtare de
poarta Radleyilor. Acolo, cu braţul petrecut în jurul stâlpului celui gros, stătea privind şi chibzuind.
Proprietatea Radleyilor era în spatele casei noastre şi forma un ieşind în formă de curbă pronunţată.
Dacă de la noi apucai spre miazăzi, te pomeneai în faţa verandei; trotuarul cotea şi o lua de-a lungul
curţii lor. Casa scundă, cu verandă mare în faţă şi obloane verzi, fusese albă cândva, dar se adumbrise
demult, ajungând, aidoma curţii dimprejur, cenuşie ca ardezia. Peste streaşina verandei spânzurau bucăţi
de şindrilă putrezite de ploaie; stejarii opreau razele soarelui. Ca un paznic beat, rămăşiţele unui stâlp
străjuiau curtea din faţă ― o curte niciodată curăţată ― unde bălăriile creşteau în voia lor.
În casă trăia un strigoi cumplit. Oamenii erau încredinţaţi că există, dar Jem şi cu mine nu-l văzusem
niciodată. Ziceau că iese în nopţile fără lună şi trage cu ochiul pe la ferestre. Când îngheţau azaleele din
pricina gerului, toţi erau convinşi că le atinsese suflarea strigoiului. Toate măruntele nelegiuiri săvârşite
pe ascuns la Maycomb i se puneau în seamă. Într-un rând, oraşul a fost cutremurat de un şir de sinistre
întâmplări nocturne: puii de găină şi animalele de casă ale oamenilor au fost găsite căsăpite; dar deşi
făptaşul era Addie-Scrântitul, care în cele din urmă s-a înecat la Barker’s Eddy, oamenii tot mai căutau la
casa Radleyilor, neputându-se lepăda de vechea bănuială.
Pentru nimic în lume un negru n-ar fi trecut noaptea pe lângă casa aceea, ci ar fi luat-o pe trotuarul
dimpotrivă, fluierând a nepăsare. Terenul şcolii din Maycomb se învecina cu spatele proprietăţii Radley;
câţiva nuci înalţi din ograda de păsări a Radleyilor îşi scuturau fructele în curtea şcolii, dar copiii nici nu
se atingeau de ele ― căci nucii Radleyilor puteau ucide. O minge de baseball care nimerea în curtea lor
era o minge indiscutabil pierdută.
Traducere de Tatiana Malita

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 4 – clasele a XI-a și a XII-a Pagina 3 din 9
A. (4 puncte: 1 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Scrie, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect.

1.Acțiunea din text se petrece:

a.în mijlocul toamnei

b. la sfârșitul iernii

c. într-o zi de octombrie

d. vara

2. Dill are:

a. cinci ani

b. zece ani

c. șapte ani

d. unsprezece ani

3. Fapul că pe băieți îi fascinează casa Radley demonstrează că:

a. aceasta avea o arhitectură bizară

b. în casă era bănuită existența unui strigoi

c. locuitorii ei erau răi

d.oamenii din oraș spuneau minciuni despre ea

4.Băieții consideră că au avut noroc cu Dill, deoarece:

a.se pricepea să cânte

b.era amuzant

c.preia sarcina interpretării rolurilor de caracter

d.le aduce dulciuri

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 4 – clasele a XI-a și a XII-a Pagina 4 din 9
B. (4 puncte: 0,5 p. pentru fiecare idee plasată corect)

Stabilește ordinea logică și temporală a următoarelor idei principale ale textului, apoi

notează pe foaia de concurs doar cifrele corespunzătoare acestora, într-o casetă similară

celei de mai jos:

1. Dill este cântărit și găsit acceptabil.

2. Terenul școlii se învecinează cu spatele proprietății Radley.

3. Jem îl întreabă pe Dill câți ani are.

4. Cei doi băieți aud un zgomot în ograda vecină.

5. Dill încearcă să se strecoare pe sub gardul vecin.

6. Charles Baker Harris (Dill) afirmă că știe să citească.

7. Repertoriul teatral al băieților este secătuit de atâta repetare.

8. În casa Radley trăiește un strigoi cumplit.

C. (12 puncte: 3 puncte pentru răspunsul corect la fiecare din cerințe)

Răspunde, pe foaia de concurs, formulând enunțuri, la fiecare dintre următoarele cerințe:

1.Precizează ce făcea Dill în Maycomb?

2.Jem începe să îi arate considerație lui Dill. Menționează motivul.

3. Explică, în cel mult 6 rânduri, de ce Dill roșește când este menționat tatăl său.

4. În text există următoarea secvență: „dar deşi făptaşul era Addie-Scrântitul, care în cele din urmă s-a
înecat la Barker’s Eddy, oamenii tot mai căutau la casa Radleyilor, neputându-se lepăda de vechea
bănuială.”

Explică, în cel mult zece rânduri, de ce oamenii nu pot renunța la veche îndoială.

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 4 – clasele a XI-a și a XII-a Pagina 5 din 9
D. (10 puncte)

La clubul de lectură ați discutat despre fragmentul- suport din „Să ucizi o pasăre cântătoare” de
Harper Lee, iar unul dintre colegii tăi a afirmat că ” oamenii cred ceea ce vor să creadă, ideile
preconcepute și superstițiile sunt baza vieții multora dintre noi”
Redactează un text de cel mult 30 de rânduri care să reprezinte răspunsul tău la această afirmație.În
redactarea textului vei avea în vedere formularea a două argumente care să-ți susțină punctul de vedere.

SUBIECTUL al II-lea 20 de puncte

Finanțarea să urmeze elevul!

În România, sistemul educațional funcționează având ca resursă de la bugetul de stat puțin peste
jumătate din procentul prevăzut în Legea educației naționale. În România, cheta ilegală pentru fondul
clasei și fondul școlii este o normalitate. În România, sute de primării refuză să acorde burse pentru elevi,
administrația publică locală absolvindu-se de orice obligație când vine vorba de a contribui la crearea
unui climat educațional centrat pe nevoile și interesele elevului. În România, discrepanțele dintre școlile
din mediul urban și cele din mediul rural sunt atât de des întâlnite încât devin tolerate, elevii fiind, din
păcate, victime în acest cerc vicios al finanțării învățământului preuniversitar.
Astfel, Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a tuturor elevilor din România, și
Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar solicită următoarele, în
vederea garantării incluziunii educaționale și mai ales pentru a asigura accesul la educație pentru fiecare
copil din România:un buget care să corespundă nevoilor din sistem, nu unul dictat de Ministerul
Finanțelor Publice;această măsură s-ar putea realiza prin creșterea gradului de implicare a Consiliului
Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar în ceea ce privește stabilirea costului standard
per elev;costul standard per elev să fie unul bine definitivat și să reflecte realitatea, iar prin acest
mecanism să se insiste pe ameliorarea diferențelor din sistemul educațional. Consiliul Național al Elevilor
propune coeficienți măriți pentru grupurile vulnerabile din sistem, precum și pentru elevii din mediul
rural;administrația publică locală să se implice real în dezvoltarea infrastructurii școlare, în oferirea
finanțării complementare necesare pentru un proces instructiv-educativ desfășurat în parametri

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 4 – clasele a XI-a și a XII-a Pagina 6 din 9
normali;implicarea reală, nu decorativă a reprezentanților administrației publice locale în consiliile de
administrație ale unităților de învățământ preuniversitar;interzicerea oricărei forme de sprijin financiar
oferit școlii de către elevi sau părinți prin eliminarea fondului clasei și al școlii. În acest sens, poziția
directorului unității de învățământ preuniversitar trebuie să fie una fermă, transmisă prin toate canalele
de comunicare către membrii comunității școlare;garantarea serviciilor de pază și protecție de către
administrația publică locală în fiecare școală care intră în subordinea sa, în regim gratuit, în
conformitate cu Legea 35/2007;acordarea fondurilor necesare aducerii în condiții optime pentru elevi a
infrastructurii școlare, astfel încât aceștia să nu mai învețe în unități de învățământ ale căror condiții
igienico-sanitare și dotări sunt anacronice, precum și pentru actualizarea Ordinului Ministrului Sănătății
nr. 1955/1995, pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi
instruirea copiilor şi tinerilor;respectarea legii de către administrațiile publice ale unităților
administrativ-teritoriale din România, în sensul aplicării prevederilor privind reducerea de minimum 50%
la transportul local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și la transportul intern auto,
feroviar, naval și fluvial;respectarea legii de către operatorii de transport, atât a celei privind raportarea
fiscală, cât și a celei privind siguranța călătorilor;modificarea, când este cazul, cu bunăvoință a tarifelor
de către transportatori, astfel încât bugetul de stat și bugetele locale să nu fie prejudiciate și toți elevii să
aibă posibilitatea de a ajunge la școală folosind mijloacele de transport în comun existente; susținerea
resursei umane implicate în procesul instructiv-educativ prin salarii adecvate; organizarea unor dezbateri
pe tema finanțării în comunitățile școlare la care să ia parte consiliile școlare ale elevilor, asociațiile de
părinți, sindicatele profesorilor, reprezentanții autorităților publice locale și alți factori interesați, în care
să se creioneze direcții de acțiune în vederea valorificării descentralizării în școlile din România.
,,Finanțarea învățământului preuniversitar trebuie să urmeze elevul, să reflecte realitatea din
fiecare comunitate școlară în parte. Din păcate, nu există la ora actuală o soluție universal valabilă. De
aceea semnalăm autorităților în grija cărora se află sistemul educațional să admită faptul că fiecare
școală este diferită, fiecare elev are nevoile sale, iar din acest punct de vedere ne dorim echitate în
finanțarea educației, nu egalitate, implicare reală, nu vorbe.” – a declarat Antonia-Laura Pup,
președintele Consiliului Național al Elevilor.
,,Împreună cu elevii, copiii noștri de fapt, asistăm cu neputință, în ultimii 30 de ani, la
subfinanțarea sistemului educațional. Din pacate, deși Legea educației spune că învățământul este centrat
pe elev, vorbim de un deziderat, un vis care a stat în pixul tuturor miniștrilor de finanțe. Cred ca a venit
timpul să ne trezim din acest vis și să avem ceea ce ne dorim cu toții: un învățământ care să aducă plus-
valoare, un învățământ care să mulțumească toți partenerii sistemului, elevi, părinți și profesori. ” – a

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 4 – clasele a XI-a și a XII-a Pagina 7 din 9
declarat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din Învățământul
Preuniversitar.
Text preluat de pe http://consiliulelevilor.org/

A. (10 puncte: 2 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare din următoarele cerințe, prin

valorificarea textului citat:

1.Menționează care sunt resursele care susțin funcționarea sistemului educațional în România, așa cum
reiese din textul dat.

2. Precizează două dintre solicitările Consiliului Național al Elevilor care sunt susținute și de Federația
Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar, în vederea garantării incluziunii
educaționale.

3. Formulează într-un enunț propunerea Consiliului Național al Elevilor pentru elevii din mediul rural.

4.Precizează un aspect care li se poate reproșa administrațiilor locale referitor la situația elevilor.

5.Explică, în cel mult 10 rânduri, ce înțelegi prin învățământ care să aducă plus-valoare, un învățământ
care să mulțumească toți partenerii sistemului, elevi, părinți și profesori.

B. (10 puncte)

Imaginează-ți că ești în situația de a candida pentru funcția de președinte/vicepreședinte/secretar al

Consiliului Școlar al Elevilor. Redactează un text de 20 de rânduri care să constituie scrisoarea ta de
intenție.

SUBIECTUL al III-lea____________________________________________ 10 puncte

1.Menționează două obiecte din imagine pe care le-ai cumpăra de la Ikea.

2. Prezintă motivul pentru care mesajul „Gesturile mici contează” este notat cu caractere de

dimensiuni mai mari.

3.Precizează relația dintre mesajul „Gesturile mici contează” și imaginea asociată.

4. Explică, în cel mult 10 rânduri, impactul pe care imaginea celor doi, tată și fiu, l-ar putea avea asupra
eventualilor cumpărători.

LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV

Nivelul 4 – clasele a XI-a și a XII-a Pagina 8 din 9
LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ – LAV
Nivelul 4 – clasele a XI-a și a XII-a Pagina 9 din 9