GABRIEL GARCf A

MARQTJEZ

Povestea
tArfelor mele triste
1r
Tlad.ucere din limba spaniol5, prefa!5 gi note de
Tulone $euonu MnunuNgr

tfr
-
editura rao
 cABRTEL GARCiA trAnqunz
Mmoria de mis putas tristas

@ Gabriel Garcia M6rquez, 20O4

Editura RAO, 2014

@
pentru versiunea in limba romAni.
GABRIEL GARCIA
Toate drepturil e rezevate
MARQUEZ
$I SECRETUL FERICIRII
Ilustragia copertei
O Mikhail Zahranichny I Dreamstime.com

20r4

Editura RAO Autorul fascinantului Un aeac dn singurdta-

Str. BArgiului, nr. 9-l 1, sector l,
Bucure;ti, RomAnia
www.raobooks.com
ww.rao.ro
Descrierea CIP poate fi consultatd
pe pagina de internet a
Bibliotecii Nagionale a Romaniei
ISBN 978-606-609-s7 4-7
te - defrnit de critici drept cel mai bun ro-
man de expresie spaniold dupd, Don fuiott
al lui Cervantes -, incununat cu laurii pre-
miului Nobel pentru literaturd (1982), la de-
cernarea ciruia a uimit nu numai asistenta,
participAnd la ceremonie imbrdcat in tradi-
tionala gua)abera albd, specificd zonei
Caraibilor, si in mAnd cu un trandafir gal-
ben - simbol al Columbiei si amuleta sa
personald *, cel care a d5ruit recent literatu-
rii un volum de mernorii plin de neprevd-
zut, A trdi pentru a-!i pouesti uiala * veritabil
bestseller international, al cdrui tiraj de
 GABRIEL GnncIn MAnQ-UEZ
lansare a fost adus ia Ciudad de M6xico sub
proteclia transportoarelor blindate -, irum-
pe din nou in atmosfera mitici ce ii inviluie
viafa ;i opera cu un titlu transparent care
socheazi: Pouestea t^dt'elor mele nistu.
$i destinul acestei c5.rti std sub semnul
neprevdzutului. Cu o siptdmAni inainte de
apai,tta oficiald, o versiune nedefinitivati a
originaiului este sustrasd __ in pofida misuri-
lor draconice de securitate - ;i dupi numai
16 ore pe strdzile din Bogot6 se vd.nd miile
de exemplare ale edigiei-pirat, fapt ce obligi
casa editoriali columbiani si devanseze
lansarea, care a ar,rrt loc la sfhrsitul lunii oc-
tombrie, tirajul inigial find de un milion de
exemplare pentru America Laind,si Spania.
Este Dn caz nemaiintAlnit de mafie lite-
rard,, cdnd o copie ilegald vede luminatipa-
rului inaintea originalului, ceea ce, potrivit
lui Moises Melo, editorul cirtii, ,,mutlleazd
continutul operei".
Nici gene za acestei ultime creatii
marqueziene nu a fost scutiti de avataruri.
Initial, au fost trei povestiri, scrise in mo-
mentele de rd"gaz ale anilor de muncd
Tudora $andru Mehedinli
istovitoare ia memorii si care au fost apoi
contopite intr-o singurd operd, greu de defi-
nit ca gen literar, fiind prea lungd pentru o
povestire ;i prea scurti pentru un roman,
intocmai cum se intAmplase cu cea de-a do-
ua carte a sa, Colonelului nu are cine sd-i scrin.
Povestire sau roman scurt, recenta carte
a lui G.G., cum il altntd", dupX o uzangd.la
mod5, revistele literare, sau Gabo, cum ii
spun prietenii, este o noui ;i certi izbdndd",
reluAnd intr-o viziune aparte, surprinzitoa-
re eterna temi. a iubirii, fericit ilustrati de
capodopere anterioare - romanele Unueac fu
singurdtate, Ihagostea tn urunea holerei, Despre dra-
goste ;t aQi demoni sau povestirea (Jrma sdngelui
tdu pe aapadd. Cici Pouestea tdyftlor mele triste es-
te, a;a cum mdrturiseste protagonistul-autor,
,,povestea marii mele iubiri", o prodigioasi
incursiune in tainele sentimentului erotic, pe
care il triieste, pentru prima oard in viati cu
.adevirat, un bS.rbat in vArsti de nouizeci de
ani pentru o fatd de paisprezece, plasati deci
la antipozii ciclului sdu vital.
Dar geniul lui Garcia Mhrquez sivArse;-
te miracolul: dincolo de substanfa epici,
desfi;uratd cu predilecgie intr-un bordel din
 GABRIEL Gencie MARQ*UEZ
cu neputinfi si m5. sustrag mdcar o clipd
farmecului acestei fipturi neasemuite care
dormea alituri de mine [....] Atunci am
contemplat-o in voie, ceasuri in ;ir, ;i unicui
semn de viali pe care l-am putut percepe
au fost umbrele viselor ce-i lunecau peste
frunte ca norii pe api..." ,,Mi se pirea de
necrezut: pimdvara trecuti citisem un mi-
nunat roman al lui Yasunari Kawabata des-
pre burgh ezli in vArstd din Kyoto care
pldteau sume enorme ca s5-si petreaci
noaptea contemplAnd fetele cele mai fru-
moase din ora;, care.zdceau goale;i narco-
tizate, pe cAnd ei agonizau de iubire in
acela;i pat. Nu le puteau trezi, niciatinge, si
nici micar nu incercau s-o faci, fiindci
esenfa pldcerii era s5. le vadi dormind. in
noaptea aceea) veghind sornnul frumoasei,
am ajuns nu doar si inteleg rafinamentul
acela senil, ci ;i si-l triiesc plenar',.
ReluAnd si amplificAnd aceastd idee in
GarciaM6rquez *
Poaestea tdrfelor mek triste,
care a impus in literatura contemporand"
conceptul de realism magic - oferd o im-
presionantd dovadS. a artei sale inegalabile,
Tudor a $ andru Me lte dinli
rafinAndu-;i pAnd la desivArqire harul de a
transfigura prin imaginafie realitatea, in
virtutea ciruia scriitorul paraguayan
Augusto Roa Bastos l-a definit, atAt de ex-
presiv, ca fiind ,,cel mai mare vrijitor al
Americii Latine".
Datele realului il descriu pe protagonis-
tul aflat la apusul viefi drept un birbat in a
cirui existengi patima, sexualitatea au ju-
cat, inci de cAnd implinise doisprezece ani,
un rol precumpinitor, dar trunchiat, redu-
c6ndu-se la lumea tArfelor (,,Niciodati nu
m-am culcat cu weo femeie fdri s-o pl5.tesc,
gi pe pufinele care nu erau de meserie le-am
convins prin argumente ori cu de-a sila si
primeasci bani...") ;i la eternul orgoliu de
mascul (,Cam pe la douizeci de ani am in-
ceput si gin un catastif cu numele, vArsta,
locul qi cAteva insemniri privitoare la im-
prejuririle gi la felul in care se petrece totul.
Pdnl.la cincizeci de ani, ajunsesem la cinci
sute paisprezece femei..."). Cu atdt mai
uluitor se proiecteazl"rpin contrast, desco-
perirea adeviratei iubiri: ,,M-am trezit in
revdrsatul ziIei, frrd" si-mi amintesc unde
 GABRIEL GnRcIe MAnQUEZ
md, aflam. Copila dormea mai departe cu
ghemuiti ca un fit... A fost
spatele la mine,
ceva nou pentru mine. Nu cunosteam vicle_
sugurile seducfei si vesnic imi alesesem la
intAmplare iubitele de o noapte, mai curAnd
luAndu-m5 dupi pre! decAt dupi farmecele
lo4 si ficusem dragoste firi dragoste, pe ju-
mitate imbricati, de cele mai multe ori, si
intotdeaunape intuneric, pentru a ne inchi-
pui cd suntem mai buni. tn noaptea aceea
am descoperit plicerea de necrezut de a
contempla trupul unei femei adormite firi
imboldirea dorinfei sau oprelistile pudorii.,.
Revelagia odati produsi, planul realului
;i al fanteziei incep sd alterneze, apoi si se
contopeascd., intr-un halucinant joc de
oglinzi ce se proiecteazd"in infinit. pldcerea
negirmuriti de a veghea somnul iubitei, in-
tensitatea fascinatiei de a pitrunde lin in
acest teritoriu al dragostei de curAnd desco-
perit il fac sd simti intru totul reali, palpabi-
ld prezenta fiingei indrigite, in absenfa
acesteia, protagonistul trfind permanent ca
intr-un vis, firi a putea deslusi graniga din-
tre concretefe ;i imaginar. La inceput,
10
Tudora $andru Me ltedinli
incredingat ci amintirile reale sunt niluciri
ale memoriei, pe cAnd amintirile inchipuite
sunt atAt de convingdtoare incAt luaseri lo-
cul realitigii, gdse;te o explicagie: ,,Aga cum
se uiti faptele reale, pot stirui in minte si
unele care n-au existat niciodatS, de parci
s-ar fi petrecut aievea". Daq incetlrl cu ince-
tul, contururile realitigii se ;terg - cAnd afli
ci iubita va face;aptesprezece ani, exclamd
descumpinit: ,,M-a nelin\tit cd" era atAt de
reali incAt implinea ani..." ,,De necrezut:
vdzdnd-o;i atingAnd-o in carne qi oase, mi
se pdrea mai pugin reali decAt in amintirile
mele" -;i, pind la urmi, deslqe;te cu infri-
gurare adeviratul sens al marii taine: ,,Astizi
;tiu cd nu a fost o ndlucire, ci incd un mira-
col al primei iubiri din viala mea aflate abia
la noudzeci de ani".
Pouestea td,rfelor mek triste respiri o poezie
fantastici, o melancolie seducd.toare, gragie
desivArqirii stilistice a scriiturii. intreaga
arhitecturi a demersului narativ este edifi-
cati cu savanti miiestrie, cu precizie gi mi-
nufe de bijutier.
11
 GReRrEr GARcIA MAnquEZ
Perfect constient de impactul pe care
trebuie sil aibi asupra cititorului incepu_
tul naragiunii, autorul formula pregnant, in
prologul la volumul Doudspre3ce pouestii cd-
ldtoare:,,.. . ir primul paragraf al unui ro-
man trebuie definit totul: structuri, ton,
ritm, lungime si, uneori, chiar;i caracterul
vreunui personaj". Iar ultima sa carte ilus_
treazd magistral acest postulat, incepAnd
astfel: ,,in anul in care am implinit noud-
zeci de ani, am r,rut sd-mi ddruiesc o noap_
te nebuni cu o adolescenti. fecioari. Mi-am
adus aminte de Rosa Cabarcas, patroana
unei case clandestine care obisnuia sd-;i in-
cuno;tinteze clientii statornici cAnd avea
vreo noutate disponibili. Niciodatd, n_am
cedat acesteia sau oricdrei alteia dintre
multele-i tentafii obscene, dar ea nu credea
in puritatea principiilor mele.
$i morala e o
chestiune de timp, spunea, cu un zdmbet
rdutdcios, ai sd. vezi.. ."
Pe tot cuprinsul romanului scriitorul se
dovedeste cu strilucire acelasi,,imblAnzitor
de cuvinte" care asubjugat o lume intreagd.
Din risipa baroci de imagini de vibrantd
72
Tudora $andru Mehedinli
frumusete iatl doar cAteva exemple:
,,Mi-am plimbat vArful arititorului de-a
lungul grumazului nidqit, si toatd fiinga i
s-a infiorat liuntric, precum un acord de
harfr";,,Luna plind prindea sd ajungi in
mijlocul cerului, si lumea se vedea parcd
scufundatd in api verde"; ,,Avea n\te ochi
de pisici silbaticd, un trup la fel de provoca-
tor, ;i imbricati, ;i goali ;i niqte plete boga-
te de aur rivisit al ciror parfum de femeie
md.fficea si plAng de furie, muscAnd perna".
$i, mai presus de orice, din aceasti ulti-
mdcarte ffanspare infinita bucurie a creato-
rului care, incd uimitor de tAnir, in
plenitudinea senectuSii,laT6 de ani, si-a de-
s5.vArsit menirea. ,,Tot ce md intereseazi
mai mult pe lumea aceasta este procesul de
creagie", spunea GarciaMfirquez, robit de
,,pli.cerea de a scrie, cea mai intimi si solita-
r5. care se poate imagina", de ,,viciul devas-
tator al scrisului", si, ca un corolar, intr-un
interviu recent, declara:,,Secretul fericirii
este si faci numai ceea ce te pasioneaz5.".
Tudora Sandru Mehedinti