Citeite fiecare dintre textele urmitoare pentru a putea rispunde cerlntelor formulate:

A.
Baraganul e singuratic. Pe spatele lui, niciun copac! ~i de la un puf la altul, ai tot timpul sa
mori de sete. Nici impotriva foamei nu prea e treaba lui sa te apere. Dar, daca cumva ~ti inarmat
contra acestor doua nevoi ale gurii ~i daca vrei sa te afli singur cu Dumnezeul tau, atunci du-te pe
Baragan: e finutul pe care creatorul 1-a harazit Munteniei, pentru ca romanul sa poata visa in voie.
0 pasare care zboara intre doua lanfUri de munfi e ceva demn de mila. Pe Baragan, acee~i
pasare urea, cu ea in zbor, pamantul ~i departatele lui zari. intins pe spate, simfi cum talerul
pamantesc se inalfa spre zenit. E cea mai frumoasa ascensiune ce poate s-o faca nevoi~ul lipsit de
toate. [...]
Visari, ganduri, inaltare ~i pantec gol, iata ce da gravitate omului nascut pe Baragan - aceasta
pustietate care ascunde apa in adancimile ei ~i uncle nimic nu rasare de la sine; nimic, afara de
ciulini, [... ]
~i,Doamne, ce frumos el
Cu tot ayantul de care armasarul lui e in stare, Crivaful galopeaza in imparafia ciulinilor,
framanta cerul ~i pamantul, amesteca norii cu pulberea, ucide zburatoarele - ~i iata-i pornifi,
ciulinii! Plecati sa semene netrebnica lor samanta.
'
Mica lor tulpina se fringe pocnind, cosita la' radacina. Balon~ele spinoase incep sa se rosto-
goleasca, mii ~i mii! E marele pohod* al ciulinilor, care "vin Dumnezeu ~tie de uncle ~i se due
Dumnezeu ~tie uncle", spun batranii, privind pe fereastra.
Ei nu pleaca tofi deodata. Unii o ~terg la cea dintai suflare furioasa, adevarata puzderie de oi
cenu~ii. Alfii par sa tina piept, nu vor sa cedeze, dar ceilalfi dau navala peste ei, ii agata in goana
~i-i tarasc. Laun moment dat ii vezi incalcindu-se, formand mari purcoaie ce se rostogolesc cu
greu, pana ce Crivaful se repede odata cu furca lui, ii spulbera in vazduh, ii face sa joace o hora
indracita ~i apoi ii impinge inainte.
Atunci sate duci sa vezi Baraganul! [...]
- Vrei sa ma intovara~e~ti, puiule? imi spuse.
Ce intrebare! Nu numai ca voiam, dar eram incantat! Sa vad Baraganul! Acest "pamant rara
stapan", aceasta obsesie a oricarui copil! ~i mai ales sa pot alerga, in sfar~it, ~i eu dupa ciulinii lui,
despre care prietenii de joaca imi istoriseau minuni, sa zbor odata cu tarana lui, purtata de vant.
- De ce sa nu incercam? spusei grav, stapanindu-mi bucuria. Ce avem de pierdut?
-Mai intai calul, apoi caruta ~i pe urma chiar pe noi! Vom fi inghififi de Baragan!
inghifiti de Baragan! Ma infiorai. Cat o doream!
A doua zi, in zori, am pornit luand cu noi cele de trebuinta, adica mai nimic. Buna noastra
mamuca, plansa, prapadita, de parca ne-ar fi trimis la moarte, ne intovara~i pe jos pana in pragul
Baraganului, acolo uncle ~oseaua care merge de la Braila la Calara~i, sfiindu-se de pustietate, o ia
de-a lungul Borcei. [... ]
in dimineata alburie, mohorata, siluetele noastre se miqorau la apropierea pustietafii, in timp
ce corbii se roteau pe cerul plumburiu de vara. Cu caciula in mana, tata in~faca haturile de franghie
~i-~i fa.cu cruce:
- Domnul sa fie cu noi!

Teste de antrenament pentru proba scrisa I 87

 - Domnul sii fie cu voi!
~i Baraganul ne inghifi ... [...] . . · bal d • .
Trei sute de kilograme de pe~te, inghesuite dinapo1a ~arute_1, anta Ve c~tar1t atarn
· . un sac de malai un ceaun de fi ert miUu
covilru x-a.liga' o pirostne, o desaga plina cu ceapa ata dt
scoaqe,' o punga pentru strans
' °
gologanu.. ~1· b0txii zdraviina' buna sa ne apere la nev0 ie· . ' dou,
- iata to
averea noastra. ata
M ergeam pe 30s,• p1e . rd ufl,• ca •mtr- un ocean , intre cer ~i pamant.
. . • Calul ne urma, tu!:ind
r •
- D fi x .. •ne
acil n-ai vrut Sii vu cu mi , - r
x • n ai: fi plecat pentru nmuc m lume ...
Fu primul cuvant pe care tata mi-I adresa vreodata, in plinii singuratate. Nu-I voi uita pa .
v • R¥
moarte. M-a urmarit de atunci, ~i ma va urmari cat voi• traJ. aspunzaVtor pen tru aceasta aventu na1a•
eram deci eu, un biiiat de paisprezece ani. ra,
Dacii n-a~ fl. vrut... Dar ar fl. fost oare cu putinfa?
Fara sa-i raspund tatei - care de altfel mi se adres~se i~tr-.o doar~ trecui i?ap~ia carutei, de
uncle vazui pe sub ea copitele calului infundandu-se m parnantul ms1pos, cop1te 1mbatranite .
piiroase, care se ridicau ~i se Iasau cu greutate, in timp ce donifa cu pacura, pentru uns, se Iegan'81
intre osii. Priveli~te de-o clipa. Indata ma simfii ca trasnit: soarele se ivise brusc ~i arunca asupr:
singuratatii noastre valuri de raze orbitoare. Miile de ciulini ursuzi se impodobira cu diamante
violacee; imi venea sa le ating cu degetul sau sa le culeg cu varful limbii, in timp ce tata ~i caruta
se departau u~or, cu spatele spre rasarit. [... ] '
Ani de-a randul, martor neputincios, p.ntuit la pescuit, priveam cu tristete la plecarile ·prie-
tenilor mei care galopau odata cu Crivaful ~i cu -ciulinii in frumoasele luni de septembrie.
Uncle se duceau? Ce piifeau? Ce vedeau?
Unii dintre ei nu s-au mai inapoiat acasa niciodata. Se spunea doar atat: ,,Cutare s-a pierdut!"
Altul ajunsese la nu ~tiu ce ruda instarita, care-I infiase. Cum asta? Cum te pop. pierde ~i cum pop
.6 in.fiat?
Iata de·ce primisem dintr-odata sii-1 intovarii~esc pe tata.
Eram inalt ~i zdravan. Voiam sa alerg la randul meu, cu vantul ~i cu ciulinii, sii ma pierd, sa ma
infieze cineva, dar sa plec, sii alerg, sii scap de aceasta apii care-mi putrezise picioarele, de acest
pe~te pe care-I caram in van.
Acum ciulinii erau acolo, la picioarele mele, frumo~i ca ni~te meri~ori mari, numero~i ca stelele,
ciirno~i, plesnind de sevii, dar nemi~cafi. Nu se clinteau din loc, caci eram la inceputul lui august.
Alerga-voi cu ei peste o lunii? Afla-voi .uncle se due, incotro aleargii? $tiam ca cei mai mulp
sfar~esc in foe, trosnind in vreo sobii! Dar ceilalfi? Cei care ,,scornesc pove~ti"? Ce tari vor ariita
privirii unui biiiet~? Cum poate fi schimbatii soarta unora?
Ah! Cat doream sii vorbesc cu cineva care mi-ar fl istorisit niizdriiviinii, care sa mii mintii, dar
sii mii facii sii visez pufin, sa cutez! $i ciulinii nu erau decat vis ~i indriizneala, invitap.e sii schimbi
ceea ce ai cu ceea ce ai putea sii ai, fie chiar mai prost. Ori nimic nu-i mai riiu decat sii putreze~ti
locului, atunci cand iube~ti intreg piimantul.
Biiraganul despre care se spunea ca-i ,,nesfar~it" era in ochii no~tri de copil ,,intreg pamantul".
Pustiu, telinos, plin de primejdii, oricine ~tia asta. $i totu~i, plecand intr-o zi, odatii cu ciulinii, ca
sii nu se mai reintoarcii, Matei, feciorul saracului mo~ Bro~teanu, devenise unul dintre cei mai marl
marchitani din Bucure~ti.
Miirturisesc, nu visam nicio marire. Visam pur ~i simplu.
(Panait !strati, Ciulinii Btirtiganulu1J

•pohod - mar~, ciilatorie.

Olimpiada Nationala de Limba ~i Literatura Romana

 r'J- V,

. :lnl s~ putem lua drumu1 ..

mc1unul dm planurile noastr dm . lru, ne-a trc. buu. m. ,~\
Ang_a el - n-a putut fl in c la inccput - nki a1 mult timp dcclt i-a , . .
1sa-fl caute un coleg ex . fiptu1t ~a cum ch'b ~lcar accla al doctoru't . L1~ch1pwt squuc-ul; ti
c1.ru1a sa-· • .1 zuascm O
rambesem la castel aproap 11•asc m griJ'l ell·cntcla· · ui octorul a trcb
u1 .1vcscy d
·· Ult. sl plcc la caLml rctinc
.
a'
de vAnltori; avcam capul : pri~nlcr, In scam a blt;,.sq..i'°,-ul • - mult de lucru 1: B I o~dra "' ~J
aventurilor ciudate Stx 1mpu1at de nlluciri . n u1 Redruth, care sc ocu r sto ; iar cu
. · c1.tcam c marmc ,i trf . pa cu organizarc f
aprop1am in inchipuire de . uulccasurilc aplccat la gur b1a~ dmaintc farmccul i.nsulclor. .1 ala ~\}
lC, )C ms a d' a so Cl in od . b ,

~'
palmc1.,
1:x
mc1. cataram de m" d .
u e on • al, m toatc plrtilc
·t p 'b'l '.
0s1 1 c ii expl aaa ltrlnului
• Rcdruth , m.x
es1atam cu•priveliRtiler ce1c mai. pc • m ta mlgurl porcclitl, Och oram ul" mtindcrilc
. . , palmx• cu
d
cu care ma mcaieram alt . _mmunatc ~i mai feluritc U " . . can ' ~1 dm crc~tctul ci ml
•meh'1pu1r . ile astea insx' .eon . m1Runr au pe acolo fiarc pr·
· neon
'di msula cra n.pl x d'ttl de sllbatici
, c1., mc1una n • imcJ oasc car l • 1 '
aveam s-o traim aievea. u m1 s-a parut mai stranie i mai tra m mco tcau. Din toatc
Astfel trecura saptl ' . I gu:l decit aventura pc care I,
mc1.m, pana cand • \
soare cu urmatoarea • .. mtr-o buna zi sosi d
sau de tanarul H ki~n~~mtare pc plic: Jn lipsa doctorul . , pc a drcsa ~octorului Livesey, o scri-
aw ns . ui, sc va esch1dc de dtrc Tom Rcdruth

A scultand de
. aceasta ..
ab'ia deslu~ea hterele porunca,
tiparite - c1t1ram
x
- ma1. b'me z1s
. am c1tit
. cu, pcntru cl bltranul R d th
urmc1.toarele ve~ti importantc: c ru

»Hanul Ancora Veche, Bristol, martie 1 17

Draga Livesey, ' ···
Ne~tiind dad e~ti acasa la dumneata sau la Londra, trimit prezenta in dublu, in amandoul
locurile.

maiAm cumparat
drigu~ - 1i vasul U ~i 1-am echipat. E ancorat' gata de p1ecare. Nici
.. nu se poate visa goeleti
L un cop ar putea-o conduce. Are douil sute de tonqi poartiinumele ff •1
-am "'.'".'plirat prin vechiul meu prieten Blandly, care s-a arltat tot timpul un om::~~
tragere ~e im~a. Bravul meu prieten s-a pus trup ~i suflet la dispozitia mea ~i pot s une cl toata
lumea dm Bristols-a purtal la fel, de !ndatl cc a prins de veste care e •inta
t
mea. Co~oara 3:diCcix .. ,
[ ... ]
Tanarul Hawkins sa se dud. indata sa-~i vada mama, sub paza lui Redruth. Pe urma sa vinl cat
mai repede amandoi la Bristol.
John Trelawney"
[... ]
E lesne de inchipuit cata tulburare mi-a pricinuit scrisoarea. Eram_buimacit de fericirc ~i dad
mi-a fost vreodata lehamite de un om, apoi asta era batranul Redruth, care nu facea dccat sa
mormfile, sl se vaite. Oricare dintre oamenii squire-ului ar fi fost lncintat sii piece In locul lui, dar
"!• hotiirase stapanul 1i, tand st1pinul e squire, hotirirea lui e lege pentru to)i. Nimeni, In afarl
de Re,druth, n-ar fi indraznit ma.car sa carteasca. [...] .
Ti-ecu 1i noaptea, 1i a doua zi dupil-amiazl Redruth ji cu mine o pornirlm la drum.lmi luasem
rllmas bun de la mama, de la golful in care copilW:isem ji de la dragul meu ,,Amira! Benbow", care
lnsil lmi era mai pu)in drag de cand II vopsiserll din nou. Unul din ultimele mele ganduri fu pentru
cilpitanul care hoinW:ise de atitea ori de-a lungul \iltmului, cu tricomul silu, cu obrazul crestat de
sabie 1i cu vechea Jui lunetil de alamil la subsuoarl. ln clip• urmiltoare cotir!.m drumul, 1i golful

nu se mai zari. [ ... ]

Teste de antrenament pentru proba scris~
 · roape de chei, ca sd aibit sub
d itrtnt, np Oehl
h mai tn ep . drumul nostru, spre negrruta Ill
T:'--~1 vnc)' tri\sese la un A•.tu1p0rnit Intr-acolo, ~1derie de vase de toate marirnUe dea
J)omnul """ Qccau ,un ., • ...1 o puz altul ' c
. -m1tiriJe cue se ~beiurllor, pe lw'l!• u cAntAnd, pe un oameni cl~.
goelcta p~~~mai de-a lungul ul marinuii robotea d unde le vedeam noi, nu p~
pllcerc trCCCl "le Pe un hii care, e .. . . au
toatc
fcl'uriler1:i de toate
. naµilucrau ..A..natit de fring
· llU\Ul tri\i em tonu,..,'( viarn
t"
pe coasta
•
mru-11, nic1odat~ nu
dcasupra capul111 meu, . . Cu toate cl s . ul de catran sare era ceva nou Pen1ru
sus~aM.llSC dedt firelc de piuan,1et1, tn ziua aceea. M1ros pe care erau sculptate chipuri de
mat c·-- ape de ea, ca . telor prore . . •b
m-am suntit , atit deocl .. ai cu seamllx asupra minuna nea am .v".xzut mulf1 marman atrani cu
apro
mine. Ml-am opril mmd Artatcle oceane, De aseme •tran 1i cu mersul f8nfo1 1i leg4nat,
oamcni can, •~ brizdal :cArlionia!i, cu coada unsl cu ca i sau arhiepiscopi.
cercei ="'.'. cu :vo:t
1 1 mai lnclntal daci a1 fl vtzut:!aistru de echipaj dibaci, cu mate10 ~
oamcnilor mlrit. N1 are' Cu Ogoeleti pe mare, cu u . uli necunoscuti, in c:lutarea unei
~i cu aveam sl p ec pe m . za cantand; pe mare, spre o ms
coditi dupa ceafa, care lucrea
comori
cu ,ingropate acolo. . . • d a'uns pe nea~teptate
· •m fa•a
r unui.. han ara10, '
M. inca furat de aceste visun, can am fit de marina cu ve~mant de postav
ai cram
de 1-am !....1 • bricat ca un o rer · ' • •
intal.nit pe squire-ul Ttc.tawney, im . . . • d de minune umbletul marmanlor.
un O fa~ • bitoare ~11m1tan . . .
gros, siniliu. Tocmai ie~ea pe u~a cu t .. zam . ari d la Loncira. Bravo! Ech1paJul vasulu1
- lati-va, in ~it! striga el. ~i doctorul a sos1t ase e
e complet! • l
- Ah, domnule, 1-am intrebat eu, cand intindem panze e.
_ Panzele? spuse el mandru. Chiar maine!
(Robert Louis Stevenson, Comoara din insulii)

~apte motive pentru care calitoriile te fac mai bun

Exista momente in viafa care schimba ~i definesc ceea ce e~ti. Calatoria intr-un loc nou, lansarea
in mijlocul aventurii necunoscute, cu o minte deschisa catre lume ~i catre orice te a~teapta, este
exact unul dintre aceste momente.
Cillatoriile ne invaµ lucruri, nu doar despre lume Ii diferitele sale culturi, dar Ii despre noi
~e. Multe sun1 felurile in care te pot schimba calatoriile, iar dad le incumep Ii pomeiti in
lumea larga, a~teapta-te sa descoperi laturi ale tale pe care nici nu le banuiai. O
Independenta va cipita cu totul alte valente

dlndiferent
.
daca alegi sii cala1o~ti singur sau insopt, caliitoriile le fac maj i d
. . 1 . . . b . d n epen
d
ent
..
m
mo un pe care ruc1 mc1car nu fl e 1magmai. 11re u1e sate escurci singur sa a·u . d'
)C •

..m punctul B, sc1 decizi

)C . . ce vre1. sc1 vez1 ~1 sc1 f:aci. m
)C • • )C .. fi ecare z1. ~1. cum sa-ti adm· • ng1. b in punctul A
aceste lucruri m:irunte nu par sa contribuie prea mult la inceput, r m1strez1
dart flecare d' ugetul· T;~• te
cate un pas in consolidarea unui simf puternic de independenta. · mtre ele reprezmtil
Vei iefi cu succes din zona de confort
Atunci cand ie~i din confortul casei ~i la~i in urma toate cele care •r·
fi Ii b
ar m a, vremea, mancarea.. ~1. chiar oameru1") , mcep1
• . sc1 pnve~ti Iumea t 1i sunt. familia.re
)C • -• · (cum
lumina diferita. Lucruri care obijnuiau sii paril inconfortabile sau chiar infr'.' tine 1nsui; lntr--o
mesei. smgur
. ..
mtr-un restaurant sau plon1a . tul de pe crne
. 1t1e. ce stanca in ape!
. tco~atoare
alb · - 1.ua tul
mari indepiirta1e - nu-p mai dau fiori pe 1ira spinarii ji atunci observi ca "!ti i: ..tre We Unci
m provocc1n Ia care 01c1
• )C • . . nu VIsai.
. . stare s~· t".. 1lltls~
 1
inveti-
D si pui mai . pret pe fl'Ynerienn-
£ mare r deuatpe ucrun.
:,!:
-A
--r-
0 ":'1ii°F 0 ~i~tea de a privi in fati Colosscumul din Roma sau dupl ce ai
v • •

~p:
~~~--: a . ule,al pcrurilan.m Machu Picchu, incepi sa ifi dai scama ca in viar contcaza
. di
1ru11ut mai m t u v
e pe care le FACI decat
•
• ce1e pe care le Al. l ncet-incet
' se
' a~teme
certttu nea ca expenentele . ,~i_amintirile pe care 1e creezt,· 11· nu suverururile
· pe care 'le cumperi,
sunt-u:cele
d pentru
. care
fl menta sate treze~ti r
in fiecare dimi"near"·
tx
y~i eve~ mai ti te vei adapta mai UfOf la nou
~ateodata, lu~ile iau_ intorsiituri neaiteptate atunci cind ciilitorejti, Zboruri anulate, ploi
care mcep de '.' m~ unde 11 posibil (posibil!) sl se mai intiimple sl adormi in timpul unei ciilitorii
~u 1 sa mai_ '."tezi sta\ia... _D~ partea bunl a tuturor acestor aparente neajunsuri este cl
1
mve? sa te descuro m.once s1tuap.e. Inve\i sl te adaptezi 1i sl caup noi soluJii 1i, cd mai probabil,
dup." ." nenoroorea, o sl pavesttjti despre ea cu gura pinl la urechi.
Itt culttvi pc saturate dorinta de a cunoafte cat mai mult
Dupl ce ai prins gustul ciilltoriilor... \fie-IC bine! Cu greu o sl te mai paatli opri cineva, Dupl
ce p-ai silturat privirea cu cele mai frumoase obiective ale lumii, ai simfit mi,osurile 1i ai ascultat
sunetde unor destinaJii care au intrat 1i \i s-au cuiblrit in suflet pentrU eternitate, n-o sl mai
po\i fl niciodata acelaii, 0 sl te surprinzi cople1it de dorinp de a descoperi noi locuri, iar lista cu
planuri de caliitorie n-o sii mai incapii pe frigider. Din fericire, lumea-i mare, iar destinafiile atit
de multe, incat cu greu sa-ti ajunga o viata,
Vei intdege mai profund 11 vei aprecia din sullet ceielalte culturi ale lumii
Atunci ciind eiti inconjurat de oameni din alte \ii.ri (oameni pe care il motiveazl valori ji
tradiJii diferite 1i care, pur 1i simplu, gindesc in alt fel decit o faci tu), i\i dai seam• cl lumea-i
un loc mult mai mare decat coltisorul care reprezinta tot universul tau. Vei vedea lucrurile dintr-o
'' sii in\degi stiluri de viapl diferite. lnteracJiunea cu oameni 1i
perspectivii nouii 1i vei fl in stare
comunitati din diferite parti ale lumii te invata sa apreciezi diferentele ~i sa remarci similaritatile
' ' ' ' 'f '

ca pe niste revelatii.
Lumea' incepe' sa se deschida in fata ta
Vei baga de seamii cl, dupii ce p-ai deschis mintea ji inima pentrU ciliitorii, experien!<, locuri
si oameni noi lumea inceteaza sa se mai arate ostila, parand cu adevarat un loc mai bun, mai
prietenos. Privind totul cu o mint< deschisa, farii teama de a te expune noului, devii mai conectat
' '
cu lumea inconjucltoare 1i mai capabil sii te bucuri la maxim de tot ce are aceasta de oferit.
(https://www.momondo.ro/ discover/cum-te-schimba-calatoriile)

2odepuncte

SUBIECTUL I
Serie pe toaia de concurs numirul cerlntel ti lltera corespunritoare rispunsulul corect: 2 puncte
II Numarul literelor este identic cu numarul sunetelor in fiecare cuvant din seria:
a) cercei, marli, ea; b) incep, ascensiune, chei;
c) niciun, aceste, atunci; d) ucide, plec, eram. 2 puncte

II Seria care con\ine doar cuvinte derivate este:

a) slnguratlc, inarmat, lan\url; b) departatele, pamantesc. nevolaiul;
c) singuratlc, pustietate, adancimile; d) spinoase, furloasii, incantat. 2 puncte

D Seria care con\ine doar cuvinte cu diftong este:

a) voie, jtiam, ceapa; b) ciulinilor, el, mergeam;
c) picioarele, ceilalli, faceau; d) maine, eu, ie~ea.
Teste de antrenament pentru proba s.crisa l 9·1
 -
Serie pe foaia de concurs raspunsun•1e Ia cen·ntele de mai jos:

a .
1
bl' . t din urmatoarele secvente: ce dd grav·
Alcatuie~te doua enunturi in care :UVl~~e s~ m1a e - fie folosite cu sensul figurat.
ndscut pe Baragan; La un moment dat II vezi mcalcmdu-se sa • .
ltote°lri(j
2Pun1
. • . ,, i cu omonimul cuvantului,,mine'; sub. c1
11 Alcatuie~te enunturi cu parornmul cuvantului,,catr~n liniate
secventa: Mirosul de catran ~i sare era ceva nou pentru mme. 2Punc
1

II • bl' . d' structura urmatoare: De ase

Construie~te doua enunturi in care cuvantul su iniat in
.
., - t 1 ., meneo
rsul tanto~ ~, ,egana , a oamem,or ma,-· ·Qr
t

vdzut multi marinari bdtrdni cu cercei in urechi, [...1~1cu me t II sa ilih

alte valori morfologice decat cea din text. 2Punq

II
_ Transcrie, din urmatoarea secventa:
-
aceasta
.
pust1etate care as
cunde apa in adancimile ei $i u d
n eni,n;
1

nu rdsare de la sine, doua pronume diferite, precizand felul acest0 ra. 2 PunqE 1

II .. . c· · t cand intr-o zi, odatd cu ciulinii c .

Transcrie doua predicate d,fente din secventa: .,,, totU$1, P e . . . ' a so nt
• -, - . . - • d ·se unul dintre ce, ma, man marchit .
se ma, reintoarca, Mate,, fec,orul saraculw mo$ Bro$teanu, evem an, di~
Bucure$ti, precizand felul acestora. 2 Puncte
IJ Alcatuie~te un enunt imperativ despre frumusetea Baraganului, in care sub5tantivul ,,ciulin" sa inde-
plineasca funqia sintactica de atribut. 2 Puncte
IJ Precizeaza ce valori are verbul,,a fi"in urmatorul fragment, selectat din textul B: Oricare dintre oamen;;
squire-ului ar fi fost incantat sci piece in /ocul Jui, dar O$a hotcirase stapanul $i, cand stapanul e squire, hota-
rarea Jui e lege pentru tofi. 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea 40 de puncte

Serie pe foaia de concurs raspunsul, in enunturi, pentru fiecare dintre cerintele de mai jos:
a lnterpreteaza, in 50 - 70 de cuvinte, doua figuri de stil identificate in secventa selectata din textul A:
Ei nu pleacci tofi deodatii. Unii o $terg la cea dintai suflare furioasii, adevcirata puzderie de oi cenu$ii. Alfii par
sii find piept, nu vor sii cedeze, dar ceilalfi dau niivalii peste ei, ii agafii in goanci $i-i tarasc. La un moment dat
ii vezi inca/cindu-se, formand mari purcoaie ce se rostogo/esc cu greu, pana ce Crivaful se repede odata cu
furca Jui, ii spulbera in viizduh, ii face sii joace o horii indriicita $i apoi ii impinge inainte. 6 puncte
n Explica, in 30 - 50 de cuvinte, influenta pe care o are frumusetea Baraganului asupra oamenilor, a~a
cum se reflecta in textul A. 6 puncte
D Prezinta, in 50 - 70 de cuvinte, o trasatura morala a personajului din textul B, precizand mijlocul de
caracterizare ~i ilustrand-o cu o secventa reprezentativa. 8 puncte
II Cu ce alt motiv pentru care cciliitoriile te fac mai bun ai completa textul C? Serie un text, de 30 _ 50 de
cuvinte, in care sa prezinti acest motiv. 6 puncte
II Comenteaza, in 50 - 70 de cuvinte, o semnificatie a secventei selectate din textul A: Ah! Cat doream 50
vorbesc cu cineva care mi-ar fi istorisit nazdraviinii, care sii ma mintii, dar sii mii facii sii visez pufin, sii cutez!
$i ciulinii nu erau decat vis $i indriizneala, invitafie sii schimbi ceea ce ai cu ceea ce ai putea sii ai, fie chiar mai
prost. Ori nimic nu-i mai rau decat sii putreze$ti /ocului, atunci cand iube$ti intreg piimantu/. 6 puncte
II care este, in opinia ta, motivul pentru care oamenilor le place sa calatoreasca? Justifica raspunsul, in
70-100 de cuvinte, referindu-te la doua dintre cele trei texte-suport. 8 puncte

/ Olimpiada Nationala de Limba ~; Literatura Romana

 - - - --...
~..,~-- - · 40depuncte
1magineazi-ti ci eJti baiatul din textul A Ji ca, plecat in cilitoria la care visai 1-ai intilnit pe
tanirul Hawkins,_perso~ajul din textul B. Serie o compunere naratlvi, de minimum'200 de <uvinte,
in care si relatezi una dintre cele mai stranii aventurl de care ai avut parte.

V i primi 26 de puncte pentru continutul compunerii ~i 14 puncte pentru redactare. .

No a.
e tv' Punctaj ul pentru redactare se acorda doarin cazul in care compunerea are minimum 200 de cuvmte
?i dezvolta subiectul propus. Compunerea nu va avea titlu sau motto.

Atent-e·• , Timp~I de lucru este de trei ore. Punctajul total este de 100 de puncte. Nu se acorda puncte din
oficiU.

entru proba scrisa I '

Teste de antrenament P

, I 'j\~
'o \W -I J {'w~u1\lt \o_) \