FIGURA DE STIL n strofa a .figura de stil care sublimeaza la modul performant functia poetica est e ..

(senumeste figura, atentie se alege de preferinta o comparatie, metafora, per sonificare) , figura ce presupune (se da o succinta definitie a ei) , ea activndu-s e la nivelul metasememelor, adica al tropilor sau figurilor de sens .(se da citatu l care integreaza figura respectiva) Acest transfer semantic este realizat pe ba za(se explica partile de vorbire care o compun).Trimitnd cuvntul ntr-o realitate ex tralingvistica aceasta (se numeste figura)sugereaza . PENTRU INSTANTE ALE COMUNICARII NARATIVE Comunicarea narativa se bazeaza pe interdependenta instantelor sale definitorii care , desi mai tottimpul solidare, nu sunt mai putin diferite n spiritul si natu ra lor, ele validndu-se teoretic pe paliere diferite. Astfel, la nivelul concretu lui tuteleaza relatia autor concret cititor concret, JaapLintvelt opinnd ca Autorul concret , creatorul real al operei literare, adreseaza, ca destinator,un mesaj literar cititorului concret , care functioneaza ca destinatar/receptor. Autorul concret sicititorul concret sunt personalitati istorice si biografice, ce nu apartin operei literare, nsa se situeaza n lumea reala unde ele duc, independent de textul literar, o viata auto noma." n cazulacestui text, autorul concret este ...SE DAU DATE DESPRE AUTOR. Cititorul concret este 8 orice lector prezumtiv al operei sale. Intermediarul autorului la nivel textual este desigur naratorul, pe care acelasi teoretician l considera ca fiind " instanta tipica a textului narativ literar ", cel care" comunica lumea narata " cititorului fictiv, naratarului. Wolfgang Kayser considera ca naratorul este o figura creata care apartine ansamblului operei literare . Narato rul nu este niciodata autorul . Rolland Barthes opineaza ca naratorul si personajele sunt esentialmente fiiinte dehrtie...autorul material al unei povestiri nu se poate confunda ntru nimic cu naratorul acelei povestiri . Stanzel : Naratorul este o figura autonoma , creata de autor ca si personajele nacest text naratorul este unul homodiegetic/heterodiegetic, deoarece nareaza la persoana I,/IIIauctor ial, deoarece narnd retrospectiv cunoaste toate amanuntele istoriei povestite, cr editabil, pentru ca livreaza toate informatiile detinute cititorului/actorial de oarece cunoaste faptele doar prin prisma personajului, al eroului n care este imp licat , intradiegetic, fiind implicat ca personaj/extradiegetic deoarece nu este implicat ca personaj. Deixisul personal de identificare lreprezinta verbele si p ronumele de persoana I : ../ de persoana a III-a . Pentru a stabili o tranzitiele nta nspre naratar , foloseste pluralul inclusiv .....facndu-l n acelasi timp pe cititor partas latra irea evenimentelor. n mod strict gramatical, naratarul, persoana gramaticala care ia i seadreseaza la modul verbal si pronominal discursul narativ, este reprezent

ata n text prin verbele si pronumele de persoana a II-a .. PENTRU REALISM Realismul este o ideologie estetica, n care se pune accentul pe relatia dintreartasirealita te. Instrumentul indispensabil al artei autorului este observarea atenta a reali tatii si reflectarea eiveridica,obiectivan creatie. Realismul a avut un impact ma jor n epica, n special asupraromanului. Una dintre trasaturile caracteristice ale acestui curent, evidentiata n acest text esteinteresul acordat de catre scriitor raporturilor dintre om si mediul n care traieste, dintre individ sisocietatea, n c azul acesta Reflectarea veridica a realitatii, o a doua conditie sine qua non arealismului se realizeaza aici n primul rnd prin uzitarea unui limbaj a carui tra satura definitorieeste .Textul apartine realismului si datorit tehnicii detaliului ut ilizat n descriere (eventual daca edescriere balzaciana se explica) PENTRU INSTANTA NARATIVA DIN TEXTUL CITAT. Ca instanta definitorie a comunicarii narative, naratorul, purtator de cuvnt al p ozitiei ideologice aautorului abstract, cel care se regaseste sau poate fi depis tat prin persoana gramaticala a verbelor si pronumelor din discursul narativ, va capata, n functie de arta scriitoriceasca a creatorului operei, oserie variata d e ipostazieri. Astfel, din punctul de vedere al raportului narator/ diegeza, n te xtul demai sus naratorul este extradiegetic, cel care priveste ntmplarile din afar a, nu este implicat ndiegeza si nareaza evenimentele la persoana a III-a, reiesin d astfel si atitudinea sa de narator heterodiegetic./ intradiegetic, cel care pr iveste ntmplarile din interior, prin prisma unui personaj ,reiesind astfel si atit udinea sa de narator homodiegetic, lucru evidentiat de verbele la persoana aIIIa / I Raportat la informatia detinuta si livrata, naratorul este omniscient, sti e absolut tot, areviziune de ansamblu asupra universului fictional, nimic nu are secrete pentru el, dar si creditabildeoarece livreaza cititorului toate informa tiile pe care acesta le detine./ uniscient deoarece cunoastetotul doar prin pris ma eroului implicat n diegeza si omniprezent , deoarece nareaza evenimente 9

petrecute n acelasi timp n locuri diferite / uniprezent, deoarece nu poate nara d ect evenimente petrecute ntr-un singur loc, el nu vede prin zid. MODURILE DE EXPUNERE PREZENTE N TEXT Opera literara, nteleasa ca artefact , identica, din acest punct de vedere, cu cea a unei sculpturisau a unui tablou - presupune comunicarea unui mesaj de catre aut orul ei catre cititor, iar pentruconcretizarea mesajului si evidentierea operei literare, scriitorul si alege o modalitate de expunere, principalele si cel mai d es uzitate fiind descrierea, naratiunea si dialogul. n acest context,fragmentul d e mai sus fiind o secventa proprie genului epic, modalitatea principala de expun ere estenaratiunea, cea care consta n povestirea unor fapte, evenimente, ntmplari nt r-o succesiune demomente. Astfel, scriitorul, cu o impecabila arta a povestirii, prezinta faptele si ntmplarile ndesfasurarea lor treptata, ncepnd cu prezentarea lui .si continund cu Pe lnga momentelenarative, cu scopul de a nviora actiunea si de a n ta graiul viu al personajelor este uzitat si dialogul,o alta metoda de expunere n opera literara ce consta n vorbirea dintre doua sau mai multe personaje, n acest text el ajutnd la reproducerea discutiei dintre si .. APARTENENTA LA UN TEXT NARATIV. O prima trasatura ce demonstreaza apartenenta fragmentului citat la un text nara tiv estereprezentata de modul de expunere dominant, naratiunea, prin care sunt s urprinse ctevaevenimente integrate actiunii romanului /nuvelei scris de .. evenimente precum .SE FACEUN SCURT REZUMAT. Actiunea este fixata n spatiu si se desfasoara n t imp, ntmplarilesurprinse n acest fragment fiind localizate n ..la .O alta trasatura ce alideaza faptul ca acest fragment este decupat dintr-un text narativ esteconstit uita de prezenta instantelor comunicarii narative, reprezentate de catre autor, n persoanascriitorului .., de catre personaje, .si de un narator extradiegetic, nefii nd implicat n actiune,omniscient, cunoscnd tot ce se ntmpla cu personajele sale, foc alizarea fiind astfel neutra-zero,echivalenta cu viziunea din spate , iar tiparul n arativ auctorial, creditabil, deoarece relateaza totceea ce stie, heterodiegetic , evenimentele fiind povestite la persoana a treia, si neexprimat, nefiindspecif

icata prezenta unui narator./ intradiegetic, el privind ntmplarile din interior, p rin prisma personajului . , reiesind astfel si atitudinea sa de narator homodieget ic, lucru evidentiat de verbelela I . PERSPECTIVA NARATIVA Dup Jaap Lintvelt perspectiva narativ este indentificabil cu tiparul narativ, n cazu l acestui textea fiind de tip auctorial, prezentarea evenimentelor crend impresia cunoasterii deznodmntuluide ctre un narator omniscient care are o viziune de ansam blu asupra universului fictional avndacces la lumea interioar a personajelor si ca re cunoaste att actiunile trecute ct si cele viitoare.,extradiegetic, naratorul ne corespunznd de facto personajului implicat, privind ntmplarile dinafar, nu este impli at n diegez si d impresia c el a creat povestea, omniprezent, heterodiegeticdeoarece nareaz evenimentele la persoana a treia, un narator demiurg./ actorial deoarece cunoastefaptele doar prin prisma personajului, al eroului n care este implicat.Du pa Gerard Genette si T.Todorov, perspectiva narativ este identificabil cufocalizar ea, respectiv cu viziunea, aceasta fiind n cadrul operei ..zero, naratorul stiind mai mult 10

dect orice personaj/interna, naratorul stiind ct un personaj/externa, naratorul cu noscnd mai putindect orice personaj.Dupa Northrop Frye perspectiva narativ este ide ntificabil cu modul de narare,aceasta fiind n acest caz heterodiegetic, nararea rea lizndu-se la persoana a-III-a, dovad stndverbele / homodiegetica, nararea realizndula persoana I, dovad stnd verbele