Competența elevului

la examenul de
bacalaureat

Figurile de stil

Profesor: Natalia HARITON, doctor în filologie, grad didactic superior

 2

Premisă

• Plăcerea de a citi și de a scrie despre cele citite!

 3

• ...unui text liric necunoscut

• Înțelegerea
• Analiza

• Interpretarea
 Figurile de stil: 4

cerințe

• La comentarea figurilor de stil, vei respecta următorii pași:

•  
• identifică și numește figura de stil din fragmentul/ textul propus (textual și integral);
• identifică procedeul prin care s-a construit figura de stil (transfer semantic, analogie,
asociere, opoziție, schimbarea topicii, reluarea unor fragmente ale comunicării,
compararea, negația etc.);
• analizează sugestia contextuală prin raportare la:
a) structura figurii de stil;
b) imaginea artistică conturată (vizuală, auditivă, olfactivă, chinestezică, sinestezică
etc.);
c) starea de spirit a eului liric;
d) motivul literar pe care-l exprimă;
e) ideea poetică/tema textului.
• Stabilește conexiunea cu alte imagini/figuri de stil din text.
 5
Figurile de stil:
cerințe

• Figura de stil
• Ce înseamnă?

• Cum funcționează?

• Din ce este alcătuită?

Figurile de stil: 6

actualizare
 Figurile de stil: 7

actualizare

Denumirea figurii Exemplu Structura Procedeul de formare

Epitetul – figura de stil „înger blând”, Substantiv + Adjectiv determinarea unui

prin care un „limbă sfântă” substantiv sau verb
determinant pune în „pădure de argint”, Substantiv + substantiv printr-un adjectiv,
lumină însușirea „codri de aramă” adverb
estetică a unui obiect „Sună-ncetișor” Verb + Adverb
sau a unei acțiuni. Determinatul (cu sens
propriu) + Determinant
(cu sens figurat)
„mândra glăsuire” Epitet și inversiune:
„blând îngânat” Adjectiv+ substantiv
Adverb+ verb
 Figurile de stil: 8

actualizare

Denumirea figurii Exemplu Structura Procedeul de formare

Personificarea - figură „Și melodia a întins atribuirea unor însușiri

de stil prin care se atribuie spre tine brațele ei omenești unui obiect sau
ființelor necuvântătoare, reci” unei abstracțiuni
obiectelor, elementelor (N. Stănescu)
din natură, sau ideilor
abstracte însuşirile „vânturile țipă”
omeneşti de a vorbi, de a
gândi, de a avea
sentimente, de a acționa
ca oamenii, într-un
cuvânt, de a face din ele
persoane. A înzestra cu
însuşiri omeneşti;
 Figurile de stil:
actualizare
Denumirea Exemplu
figurii
Comparația – 1) Versul: „Râul luciu se-ncovoaie
figură de stil ce sub copaci ca un balaur”
constă în stabilirea Comparația: „Râul (...) se-ncovoaie
unei asemănări (...) ca un balaur”
între un termen
folosit cu sens „Râul (T1, subiectul comparației)
propriu și altul se-ncovoaie (baza de comparație) ca
folosit cu sens (element morfologic) un balaur”
figurat. (T2, obiectul comparației)
2) „tinereţe ca o floare”
„tinereţe (T1, subiectul
comparației) ca (elementul
morfologic) o floare” (T2, obiectul
comparației)
Baza de comparație lipsește,
dar dedusă ar fi: frumuseţe,
prospeţime, fragilitate.
Structura
Termenul 1 (cu sens propriu,
subiectul comparației) legat
prin elemente morfologice
diverse: ca, precum, asemenea,
aidoma, cât, a părea, a semăna
etc + Termenul II (cu sens
figurat, obiectul comparației).
Prezența ambilor termeni e
obligatorie. Baza de
comparație (însușirea comună,
cea care apropie cei doi
termeni) poate fi prezentă sau
poate lipsi. În cazul că lipsește,
ea trebuie dedusă.
9
Procedeul de formare
alăturarea a doi termeni
(obiecte, persoane, idei,
fenomene, acţiuni etc.) cu
însuşiri comune;
exprimă un raport de
asemănare între două
obiecte
analogia
 10

Figurile de stil:
actualizare
Denumirea figurii Exemplu Structura Procedeul de formare

Metafora - figura „Viața-i fu o Termenul I propriu = transferul de sens

de stil prin care se primăvară, Termenul II (cuvânt- (metasemia) –
trece de la semnificaţia moartea - o părere imagine, cu sens figurat) vorbitorii utilizează
obişnuită a unui cuvânt de rău” (M. Termenul II („regina pentru expresivitatea
sau a unei expresii la o Eminescu) nopții”) de multe ori comunicării, un cuvânt
altă semnificaţie, „Limba noastră-i o formează singur în locul altuia.
trecerea făcându-se pe comoară” (A. metafora! substituirea
baza unei comparaţii Mateevici) Termenul I propriu – asemănarea
subînţelese. „Prin care trece albă luna - poate lipsi = compararea
Metafora - este figura regina nopții Termenul II (cuvânt-
de stil prin care un moartă” (M. imagine, cu sens figurat)
aspect al realității Eminescu) e neapărat prezent!!!!
primește un nou nume,
pe baza unui raport de
asemănare.
 Figurile de stil: 11

actualizare

Denumirea figurii Exemplu Structura Procedeul de formare

ENUMERAŢIA „Deci nu era nici Substantive

este figura de stil care scamator,/ Înşiruirea,
constă într-o înşiruire Nici acrobat, nici Enunțarea succesivă
de termeni de acelaşi dansator…” (Gellu
fel sau cu sensuri Naum)
apropiate, făcută cu „Să strecor pe-un Adjective
fir de aţă
scopul de a evidenţia /Micşorata, subţiata
ideea exprimată. şi nepipăita viaţă.”
(T. Arghezi)
„Ziua ninge,
noaptea ninge, Adverbe
dimineața ninge etc.
iară...” (V.
Alecsandri)
 Figurile de stil: 12

actualizare

Denumirea figurii Exemplu Structura Procedeul de formare

Repetiția - constă în „Care vine, vine, verb reluarea

reluarea imediată a vine, calcă totul în
unui cuvânt în picioare…” (M.
propoziţie sau în vers. Eminescu)
„Stăpâne, stăpâne, substantiv
Îţi cheamă ş-un
câne…”
„O furnică mică,
mică, adjectiv
Dar înfiptă, etc.
vasăzică…”
 Figurile de stil: 13

actualizare

Denumirea figurii Exemplu Structura Procedeul de formare

Antiteza - este figura „Ea un înger ce se Substantive Opoziția

de stil care constă în roagă – El un
punerea în opoziţie a demon ce visează...”
două cuvinte, idei, (Eminescu)
imagini, personaje, „Copacii albi, adjective
situaţii menite să se copacii negri...”
reliefeze reciproc

Invocația retorică – „Cum nu vii tu, Substantive proprii, adresarea, chemarea

figură de retorică prin Țepeș doamne…” nume de personalități,
care poetul se adresa (M. Eminescu) zei, divinități protectoare
unui personaj „Muză! Ce lui Omir etc.
imaginar sau absent. odinioară….” Substantive comune
generice: muză, zeiță etc.
 Figurile de stil: 14

actualizare
Denumirea figurii Exemplu Structura Procedeul de formare

Exclamația retorică – „Oh! Oh! Oh! Săraca Enunț exclamativ exclamarea

exprimarea unui țară a Moldovei!” (Ion Interjecție urmată de semn
sentiment puternic prin Neculce) de exclamare
exclamații și interjecții.

Interogația retorică - „De ce nu voi pentru Enunț interogativ, la final interogarea

figura de stil constând nume, pentru glorie să este plasat semnul întrebării.
într-o întrebare adresată scriu?
unui auditoriu de la care Oare glorie să fie a
nu se aşteaptă niciodată vorbi într-un pustiu?”
răspuns. E folosită pentru (M. Eminescu)
a convinge, pentru a-și
exprima stări sau
sentimente, dar niciodată
îndoieli.
 Figurile de stil: 15

cerințe

• La comentarea figurilor de stil, vei respecta următorii pași:

•  
• Identifică și numește figura de stil din fragmentul/ textul propus (textual și integral);
• Identifică procedeul prin care s-a construit figura de stil (transfer semantic, analogie,
asociere, opoziție, schimbarea topicii, reluarea unor fragmente ale comunicării,
compararea, negația etc.);
• Analizează sugestia contextuală prin raportare la:
a) structura figurii de stil;
b) imaginea artistică conturată (vizuală, auditivă, olfactivă, chinestezică,
sinestezică etc.);
c) starea de spirit a eului liric;
d) motivul literar pe care-l exprimă;
e) ideea poetică/tema textului.
• Stabilește conexiunea cu alte imagini/figuri de stil din text.
 16

FIGURILE DE STIL:
APLICAȚII
Identifică o figură de stil în versurile
subliniate și comentează, în spațiul Steaua de vineri
dat, sugestia eiîncontextuală.
Interpretează, text coerent de 6-7 Ala-bala, prin aluni,
rânduri, semnificația unei metafore Unde eşti, copile-luni?!
din text.
Comentează, în text coerent de 6-7 Şi tu, copilandre – marţi,
rânduri, semnificația unei figuri de Cu mari ochii tăi miraţi?!
stil din text.
Şi tu, miercureo, ah, floare –
Adolescenţă visătoare?!
Şi tu, joie mohorâtă –
Tinereţea mea pierdută?!
Nu pleca, vinere, încă
Nu! stea matură şi adâncă!
C-o să vină sâmbăta
Cu rece suflarea sa
Şi-o să-mi lase geana stinsă
Şi-n duminici gura ninsă.
Grigore Vieru
 17
FIGURILE DE STIL:
APLICAȚII
 18
FIGURILE DE STIL:
APLICAȚII

1. Identifică o figură de stil în versurile Steaua de vineri

subliniate și comentează, în spațiul dat, Ala-bala, prin aluni,
sugestia ei contextuală. Unde eşti, copile-luni?!
Şi tu, copilandre – marţi,
Figura - Epitetul „joie mohorâtă” Cu mari ochii tăi miraţi?!
Şi tu, miercureo, ah, floare –
Comentariul - Epitetul dat are la bază
Adolescenţă visătoare?!
procedeul determinării și este constituit din
substantivul „joie” și adjectivul „mohorâtă”. Şi tu, joie mohorâtă –
Imaginea vizuală obținută sugerează Tinereţea mea pierdută?!
tristețea eului liric, care conștientizează că Nu pleca, vinere, încă
timpul este ireversibil și că destinul său Nu! stea matură şi adâncă!
este de a privi cu nostalgie în trecut la C-o să vină sâmbăta
„Tinerețea [...] pierdută?!” Pentru a reliefa Cu rece suflarea sa
luciditatea eului liric, sunt conturate și alte Şi-o să-mi lase geana stinsă
epitete, cum ar fi „geana stinsă”, „gura Şi-n duminici gura ninsă.
ninsă”, „Adolescență visătoare” ș.a.
Grigore Vieru
 19
FIGURILE DE STIL:
APLICAȚII
1. Identifică o figură de stil în versurile
subliniate și comentează, în spațiul
dat, sugestia ei contextuală.

Figura - Epitetul „joie mohorâtă”

Comentariul - Epitetul dat are la bază

procedeul determinării și este constituit
din substantivul „joie” și adjectivul
„mohorâtă”. Imaginea vizuală obținută
sugerează tristețea eului liric, care
conștientizează că timpul este
ireversibil și că destinul său este de a
privi cu nostalgie în trecut la „Tinerețea
[...] pierdută?!” Pentru a reliefa
luciditatea eului liric, sunt conturate și
alte epitete, cum ar fi „geana stinsă”,
„gura ninsă”, „Adolescență visătoare”
ș.a.
 20
FIGURILE DE STIL:
APLICAȚII

2. Interpretează, în text coerent de 6-7 Steaua de vineri

rânduri, semnificația unei metafore din text.
Secvența - „floare / Adolescență visătoare”
Comentariul - Având la bază procedeul
transferului de sens, metafora dată este
alcătuită din termenul cu sens propriu
„Adolescența visătoare” și termenul cu sens
figurat „floare”, sugerând ideea
adolescența este o vârstă frumoasă și,
totodată, efemeră. Imaginea vizuală obținută
reflectă starea de luciditate a eului liric, care
înțelege că adolescența este la fel de
trecătoare ca și floarea. Ideea este susținută
și de epitetele din finalul poemului: „geana
stinsă”, „gura ninsă”.
Ala-bala, prin aluni,
Unde eşti, copile-luni?!
Şi tu, copilandre – marţi,
Cu mari ochii tăi miraţi?!
Şi tu, miercureo, ah, floare –
Adolescenţă visătoare?!
Şi tu, joie mohorâtă –
că Tinereţea mea pierdută?!
Nu pleca, vinere, încă
Nu! stea matură şi adâncă!
C-o să vină sâmbăta
Cu rece suflarea sa
Şi-o să-mi lase geana stinsă
Şi-n duminici gura ninsă.
Grigore Vieru
 21
FIGURILE DE STIL:
APLICAȚII

3. Comentează, în text coerent de 6-7 Steaua de vineri

rânduri, semnificația unei figuri de stil din Ala-bala, prin aluni,
text. Unde eşti, copile-luni?!
Figura – Exclamația retorică „Nu pleca, Şi tu, copilandre – marţi,
vinere , încă / Nu! ” Cu mari ochii tăi miraţi?!
Şi tu, miercureo, ah, floare –
Comentariul - Exclamația dată este
Adolescenţă visătoare?!
alcătuită dintr-un enunț exclamativ, urmat de
un semn de exclamare, sugerând dorința Şi tu, joie mohorâtă –
eului liric de a opri trecerea timpului („Nu Tinereţea mea pierdută?!
pleca”), dar și conștientizarea faptului că Nu pleca, vinere, încă
ființa umană este efemeră („încă / Nu!”). Cele Nu! stea matură şi adâncă!
două negații, plasate la începutul și sfârșitul C-o să vină sâmbăta
exclamației, reflectă condiția tragică a Cu rece suflarea sa
existenței umane. Ideea este nuanțată și de Şi-o să-mi lase geana stinsă
invocația retorică „vinere”, care este cea de-a Şi-n duminici gura ninsă.
cincea și ultima zi, pe care o poate invoca eul
Grigore Vieru
pentru a se opune trecerii.
 22

Formule de utilizat

• Constituit în baza procedeului determinării, epitetul „...” sugerează ideea ...

• (Figura de stil ) menționată ar putea trimite la ideea ...
• Epitetele se disting prin noutate ...
• Prin (figura de stil) ... se creează...
• Cuvântul (expresia) ... generează ideea ..
• Expresia poate fi interpretată ca un semn al...
• Expresia marchează...
• Expresia...intensifică...
• Expresia... valorifică...
• Expresia... sugerează...
• Expresivitatea limbajului este susținută în continuarea poeziei de figuri de stil...
• Imaginile artistice (vizuale, auditive, olfactive) ce stau la baza acestei figuri de stil
sunt: ....
• Pentru conturarea imaginilor ... , se folosesc diferite figuri de stil ca ...
• Această idee este susținută la nivelul textului, atât prin ideea de..., cât și prin folosirea
altor imagini artistice: ....
• În conturarea atmosferei, scriitorul folosește o gamă variată de figuri de stil...
 23

Succes!