1 ACT Subdiviziune formala a unei piese de teatru ( contine scene si tablouri ).

In teatrul modern impartirea in acte devine relative sau dispare

2 ACTIUNE Succesiunea de intamplari care influenteaza, determina evolutia personajelor, configurarea si rezolvarea intrigii. 3 ARTA POETICA 1 Lucrare teoretica referitoare la principiile si legile esentiale ale artei literare in general, ale poeziei in special. Ex: Arta poetica- Boileau sau Prefata la drama Cromwell- Victor Hugo 2 Lucrare literara ce are caracterul unei apologii, a unei justificari a propriei arte; o opera in care un scriitor isi expune intr-o forma artistica viziunea despre misiunea poeziei, a literaturii, despre locul si importanta poetului/ artistului in societate.Ex: Testament- Tudor Arghezi 4 AUTOR Creator al universului fictional al operei, cel care a imaginat si creat opera, persoana reala care a existat istoric intr-o anumita epoca . 5 CARACTERISTICILE LIMBAJULUI POETIC Ambiguitatea-capacitatea textului poetic de a dezvolta mai multe sensuri posibile Expresivitatea-capacitatea textului poetic de a impresiona cititorul prin expresia artistica Sugestie-capacitatea textului poetic de a comunica aluziv, de a nu spune direct un lucru

6 CITITOR Destinatarul, receptorul unei opera literare; persoana reala ce traieste intro anumita epoca, aceeasi sau diferita de cea a autorului. CITITOR fictiv sau NARATAR cel caruia I se adreseaza naratorul pe parcursul discursului narativ

7 COMIC Categorie estetica ce desemneaza un fenomen ce provoaca rasul; consta intr-un contrast intre frumos si urat, esenta si aparenta, vechi si nou, valoare si nonvaloare ,etc Formele principale ale comicului sunt: -umorul-ce presupune simpatie si intelegere -satira-ce ridiculizeaza si condamna cu dispret moravuri, defecte -ironia-simuleaza acordul cu un punct de vedere al carui character ridicol e scos in evidenta -sarcasm-batjocura uaturatoare care condamna moravuri, defecte -grotesc-exagereaza trasaturile negative Tipuri de comic: situatie, moravuri, intentie, character, limbaj, nume 8 COMPOZITIE Mod de organizare interna a operei literare, aranjamentul diverselor ei elemente (versuri, subiecte, actiuni, personaje, planuri temporale,niveluri textuale) etc 9 CONFLICT 1 Dezacord, opozitie, disputa intre 2 sau mai multe personaje intr-o opera epica sau dramatica 2 Parte esentiala in actiunea teatrala ce determina sensul tragic, comic, etc; consta in confruntarea cu destinul, imprejurarile, legile, divinitatea, etc 10 CURENT LITERAR Miscare literara de o anumita amploare si durata constituita pe baza unor principii estetice, ideologice, filozofice comune Se caracterizeaza prin cateva trasaturi; -apare ca o rezultanta a tendintelor artistice ale unei epoci -inrudirea scriitorilor e completata adesea de un program estetic comun -programele au forme diverse (articole programatice, prefete, poetici, arte poetice , reviste, cenacluri, cercuri si saloane literare ) -unele curente se refera numai la literatura, altele s-au manifestat si in alte arte -in literatura au aparut relativ tarziu , primul fiind clasicismul -in literatura romana au aparut in sec. XIX

11 ELEMENTE DE RECURENTA Teme, motive, imagini care se repeat intr-o opera literara 12 EPISOD Parte dintr-o opera literara circumscrisa la un singur moment, la infatisarea unei singure situatii 13 EU LIRIC Vocea care vorbeste in textul poetic; se distinge prin marci lexicogramaticale: verbe, pronume, adjective pronominale de persoana 1 si a 2a, exclamatii si interogatii retorice, etc 14 FANTASTIC Categorie estetica prin care se desemneaza ceva ce nu exista in realitate, ceea ce este creat de imaginatie, ireal, himeric, fictiv.Fantasticul rezista in plan estetic in masura in care fictiunile sunt plauzibile dpdv literar Abunda in literatura populara, romantica, suprarealista, a absurdului, de anticipatie. Teme si motive compatibile cu fantastical sunt : visul, moartea, noaptea, lumi interzise, calatoriile, fiintele bizarre, dublul, oglinda..etc O categorie a fantasticului este FABULOSUL, care prezinta fapte si personaje ireale, incredible, de domeniul fanteziei- specific literaturii populare

15 FICTIUNE Fictio=inchipuire, nascocire Creatie care prezinta fapte, personaje imaginare; rezultat al unui process imaginative careurmeaza standardele realitatii; desemneaza creatia literara care este fictiune, transfigurare a realitatii 16 FIGURI DE STIL (TROPI ) Procedeu artistic folosit pentru sporirea expresivitatii unei comunicari In teoria literara moderna se impart in : -figuri de sunet- asonanta, aliteratie, onomatopee -figuri de constructie sau sintactice- anacolut, inversiune, repetitie, enumeratie, gradatie -figuri de adresare-interogatie retorica, invocatie retorica, apostrofa, imprecatie, invective

-figuri semantice- epitet, comparatie, metafora, personificare, hiperbola, alegorie, euphemism, antitezaetc 17 FINAL In opera literara desemneaza sfarsitul acesteia; in functie de dimensiunile textului poate fi ultima pagina, ultimul paragraf, ultima fraza, ultima strofa, vers, cuvant Tipuri de final:epilog, morala in fabule, poanta unei anecdote Final deschis- sfarsitul nu adduce rezolvarea conflictului narativ, sugerand o intrerupere arbitrara dupa care actiunea ar putea continua Final inchis- sfarsitul adduce rezolvarea conflictului narativ sau o concluzie a ideilor exprimate 18 IMAGINAR POETIC Un fel subiectiv de reflectare a realitatii, tipic pentru un poet sau o opera ; se compune din teme, motive, imagini specifice 19 IMAGINE ARTISTICA Forma concreta a unei idei artistice, formula de transfigurare a realitatii prin mijloace care apartin artei. 20 INCIPIT Partea cu care incepe o opera literara Poate fi:-brusc, de pilda o replica dintr-un dialog -amanat, de pilda uneori aflam cum incepe povestea abia la sfarsit -dezvoltat intr-un prolog -simetric cu incipitul 21 INDICATII SCENICE (didascalii sau metatext) Indicatii ale autorului, in textul dramatic, trecute de obicei intre paranteze.Contin precizari despre loc, timp, dcor, costume, gestica, mimica, trairile personajelor. Pot fi :narrative, descriptive, explicative -pentru cititor reprezinta un ghid al textului, dar spectatorul nu il percepe decat indirect ( prin jocul actorilor sau viziunea regizorala)

22 LIRISM Desemneaza esenta insasi a poeziei, adica centrarea asupra eului, asupra vietii launtrice (sentimente, emotii, dispozitii affective, etc ) Este prin esenta subiectiv -lirism obiectiv-termen intrebuintat de G. Calinescu in legatura cu idilele lui G. Cosbuc; e un lirism indirect, mediat prin intermediul unor voci, personaje, povesti, puneri in scena.Foloseste persoana a 3a. -lirismul mastilor-termen intrebuintat de Tudor Vianu in legatura cu poemul Luceafarul de Mihai Eminescu 23 MODURI DE EXPUNERE Reprezinta maniera in care autorul, naratorul, personajul prezinta realitatea Formele reprezentarii sunt : - forma narativa- specifica epicului (naratiune-relatarea unei intamplari sau a unui sir de intamplari in desfasurarea lor trptata ) - forma expozitiva- specifica liricului (descriere- zugravirea unui aspect din natura, sau a unei finite, sau a unui lucru, in aspectele caracteristice )- tablou, portret - forma reprezentativa-specifica dramaticului (dialog- mod prin care este reprodusa convorbirea dintre personaje pentru a dezvalui phihologia acestora, pentru a pune in lumina intriga, conflictul ) 24 MOTIV Modalitate prin care se realizeaza tema intr-o opera literara, unitate structurala minimala, situatie cu caracter de generalitate. Difera in functie de autor, current, gen, specie.motivul care se repeat leitmotiv 25 NARATOR Cel care comunica istorisirea narata unui cititor, figura autonoma create de autor si care apartine universului epic -poate fi omniscient si ubicuu, personaj, martor,colportor( relateaza o intamplare la care nu a participat dar in care se implica afectiv ), etc 26 OPOZITIE SI SIMETRIE Noncorespondenta si corespondenta intre diverse parti, teme, motive ale operei (deci formala sau de continut )

27 PERSONAJ LITERAR Persoana care ia parte la actiunea unei opera literare, imagine artiostica realizata de scriitor in opera epica sau dramatica. Pot fi: -dupa locul ocupat in opera-principal sau protagonist -secundar -figurant-are un rol lipsit de importanta -episodic -dupa semnisicatia morala pozitiv -negativ -dupa criteriul numeric-individual -colectiv -dupa realitatea infatisata real- poate exista in realitatea obiectiva -fantastic- fara correspondent in realitate -legendar-are trasaturi reale dar si fabuloase -dupa participarea la actiune-narator-cel care relateaza faptele -martor-participa la o intamplare pe care o relateaza 28 PERSPECTIVA NARATIVA Desemneaza pozitia din care sunt prezentate situatiile si evenimentele narate, cine, din ce unghi si in ce fel percepe si interpreteaza faptele povestite Desemneaza relatia dintre narator si personaj Poate fi : - dindarat- cand naratorul stie mai mult decat personajul de pilda in proza realista si obiectiva cu naratiune la persoana a 3 a - -impreuna cu - cand naratorul stie la fel de mult ca si personajul sau, el nu poate explica un lucru decat daca explicatia a fost gasita chiar de personaj- de pilda in proza subiectiva ,de analiza , cu naratiune la persoana 1 - - din afara-cand naratorul stie mai putin decat personajul, e un simplu martor 29 POEZIE Opera cu anumite caracteristici formale care exprima sau sugereaza o emotie, un sentiment, o ide prin ritm, armonie, imagine Poate fi :epica, lirica, dramatica, /clasica, romantica, parnasiana,simbolista, etc

30 PROZA Opera in care exprimarea ideilor se face in forma obisnuita a vorbirii curente, un mod de expresie care nu se supune regulilor prozodice si categoriilor expresiei poetice. Unele texte folosesc exclusive versul (epopee, balada ), altele proza (schita, povesrire, nuvela, roman ), sau ambele (legenda, basm cult) In literatura moderna distinctia poezie proza se estompeaza (versul liber se apropie de proza, poemul in proza e o specie de granita, proza rimata sau ritmata se apropie de poezie 31 REFREN Cuvantul, versul sau versurile care se repeat la anumite intervale pentru a sublinia o ide si pentru a spori expresivitatea artistica. 32 REGISTRE STILISTICE Variante ale limbii specializate in functie de criterii socio-lingvistice si culturale; de pilda formal/ informal, popular / cult, arhaic, regional,..etc 33 PROZODIE Studiaza versificatia, structura ritmica. Are in vedere : -structura strofica (distih, tertian, catren, cvinarie, strofa polimorfa) -rima (coincidenta sonora a sunetelor finale din vers ) :masculine, feminine, dactilica ,peonica/ imperecheata, incrucisata, imbratisata -ritm (succesiunea simetrica si periodica a silabelor accentuate si neaccentuate din vers): binar/trohaic si iambic, ternar/ dactili, amfibrahic si anapestic, cuaternar/peonic si coriambic..etc -masura (numarul de silabe din vers ) :endecasilab, alexandrine -cezura (pauza dupa emistih ) 34 RELATII TEMPORALE SI SPATIALE Marci ale situatiei temporale sau spatiale (sistemul deictic ) care explica situatia de comunicare si pozitia subiectului locator. Semnificatia lor e importanta mai ales in textile narrative. Se realizeaza prin : -persoana 1 si 2 la pronume si verbe -adverbe deictice de timp si loc -verbe de miscare -timpul prezent al verbelor

35 SECVENTA NARATIVA Moment, parte a unui text narativ care contine o singura actiune cu unul sau mai multe personaje -succesiunea lor nu respecta neaparat cronologia evenimentelor -naratorul poate omite intentionat unele secvente -unele personaje pot lipsi din anumite secvente pentru a reaparea ulterior 36 SECVENTA POETICA Sir de imagini care se succed intr-o anumita ordine si formeaza un tot unitar 37 SCENA Subdiviziune a unui act intr-o opera dramatica delimitate de : -schimbarea locului si timpului actiunii -intrarea sau iesirea din scena a unui personaj 38 SIMETRIE Concept legat de compozitia unui text literar ce consta intr-o reluare de forma sau continut (incipit- final, prolog- epilog, strofa tema strofa recapitulativeetc ) 39 SUBIECTUL OPEREI LITERARE Reprezinta inlantuirea de fapte, intamplari, determinari legate intr-un tot unitary Momentele subiectului sunt : -expozitiunea-partea introductive ce prezinta cadrul, imprejurarile de timp si loc in care se petrece actiunea si unele personaje -intriga- punctual de plecare al tuturor actiunilor pe care le vor intreprinde personajele, marcand aparitia, intensificarea conflictului si innodarea firelor actiunii -desfasurarea actiunii- partea cea mai intinsa a subiectului in care se dezvaluie faptele si relatiile dintre personaje, evolutia si trasaturile lor - punctual culminant- momentul de maxima intensitate al desfasurarii actiunii -deznodamantul- sfarsitul intregii actiuni ce aduce clarificarea tuturor conflictelor

40 TABLOU 1 In poezia epica si lirica desemneaza o imagine importanta pentre o configuratie de elemente, descriere cu caracter instantaneu :tablou de natura, tablou de interior 2 In dramaturgie desemneaza o subdiviziune a textului dramatic.E utilizat mai mult in piesele moderne si implica unitatea de loc. 41 TITLU Denumire a unei scrieri, a unei opera, data de autor (in perioada moderna) sau de editor (in perioadele mai vechi sau creatiile populare ) In perioada moderna titlul poate oferi un indiciu asupra continutului si semnificatiei operei. Poate exprima tema, tipul personajului principal, numele acestuia, genul, specia, poate avea character simbolic. 42 TRAGIC Categorie estetica ce presupune un conflict puternic intre o personalitate exceptionala, purtatoare a unei valori si forte care o covarsesc, provocandu-I suferinta sau moartea.Valoarea intrupata de eroul tragic triumfa. Conflictul poate fi : erou/ destin ( Antichitate ), datorie / sentiment, pasiune / ratiune ( classicism ), personalitate / istorie ( in epoca moderna),sau este lipsit de dimensiunea eroica in literatura contemporan

Celelalte concepte ce vor fi studiate o data cu autorii sau operele sau in cadrul orelor de comunicare sunt : 43 ALITERATIE 44 ASONANTA 45 ANTITEZA 46 BASM 47 CALITATILE GENERALE SI PARTICULARE ALE STILULUI 48 CAMP SEMANTIC/LEXICAL 49 COMEDIE 50 COMPARATIE 51 DRAMA 52 ENUMERATIE 53 EPITET 54 ESEU ARGUMENTATIV 55 EXCLAMATIE RETORICA

56 INTEROGATIE RETORICA 57 INVOCATIE RETORICA 58 METAFORA 59 MODERNISM 60 NEOMODERNISM 61 NUVELA 62 OXIMORON 63 PARALELISM SINTACTIC 64 POVESTIRE 65 REALISM 66 REPETITIE 67 ROMANTISM 68 ROMAN 69 SENS DENOTATIV/CONOTATIV 70 SIMBOL 71 SIMBOLISM 72 SINCRONISM 73 SINESTEZIE 74 STIL DIRECT/INDIRECT/INDIRECT LIBER 75 STIL FUNCTIONAL 76 TEXT LITERAR/NONLITERAR 77 TRADITIONALISM 78 VORBIRE DIRECTA /INDIRECTA