1.

TITLU

TEXTUL LIRIC repere de

analiza

cuvnt, sintagm sau text care st n fruntea unei poezii,

concentrnd problematica tratat.
in poezie sunt utilizate frecvent titluri metaforico-simbolice,
originale i expresive, destinate sa orienteze ateptrile
cititorului ( Amurg violet, Cuvinte potrivite, Flori de
mucigai ).
poate exprima timpul, spaiul; poate fi cuvnt-cheie
( Plumb, Luceafrul; Testament, de Tudor Arghezi),
sintagm: Malul Siretului, Flori de mucigai sau text: Eu
nu strivesc corola de minuni a lumii, Fiind biet, pduri
cutreieram.

2.

INCIPIT

formul introductiv ntr-o oper literar, cu o

anumit relevan artistic;
are valoare anticipativ, uneori sugereaz
semnificaia ntregului text;
tine de construcia exterioar a operei literare.

=
=

Exemple

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii = Titlu= primul

vers;
Leoaic tnr, iubirea = Titlu= primul vers;
Dormeau adnc sicriele de plumb Plumb ( primul
vers );
Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte Testament, de
T. Arghezi;
A fost odat, ca-n poveti Luceafrul, de Mihai
Eminescu.

Elemente de compoziie i de ordin

structural

1. titlu;
2. incipit;
3. secvene poetice;
4. relaii de opoziie i de simetrie;
5. elemente de recuren : motiv
poetic, laitmotiv;
6. instanele comunicrii n textul
poetic: eul liric.

TEXTUL LIRIC repere de

analiza
ELEMENTE DE RECURENTA
( repetiie ):

motiv poetic = unitate structural minimal, relevnd o

situaie tipic i avnd semnificaii simbolice . Prin repetare,
devine element de recuren i laitmotiv.
Ex: luna, lacul, stelele, luceafrul, teiul, codrul TEMA NATURII;
Obs: Tema = element din structura operei literare; un aspect
din realitate
transfigurat in opera ( despre ce e vorba n oper= ideea
central ): iubirea, rzboiul, natura, istoria, moartea, geniul.
laitmotiv = motiv central care se repet de mai multe ori ntro oper, pentru a accentua imaginea artistic. In poezie, se
integreaz uneori refrenului.
Obs: Refren = cuvnt, vers sau chiar strof care se repet ntr-o
poezie pentru a accentua o anumit idee poetic.
Ex: Copacii albi, copacii negri / Stau goi n parcul solitar/ ( alb
+ negru gri= cromatica dezolarea )
Decor de doliu funerar
/ Copacii albi, copacii negri.
( G. Bacovia, Decor )

TEXTUL LIRIC repere de

analiza

Instanele comunicrii n textul poetic:

EUL LIRIC

vocea interioar a creatorului de poezie;

vocea care exprim gndurile i

sentimentele poetului;

mrci gramaticale: pronume , adjective

pronominale posesive i verbe la
persoana I;

a nu se confunda cu personalitatea real a

autorului.
Tipuri de lirism: subiectiv i obiectiv

LIRICA SUBIECTIVA: lirica eului ( pers. I )

( Eu nu strivesc corola de minuni a lumii )
=confesiv, monologal

LIRICA OBIECTIVA ( pers. a III-a ):

lirica rolurilor- G. Clinescu
( poetul
exprim direct sentimentele altei
persoane ): poezie teatral;
lirica mtilor
Tudor Vianu ( n
Luceafrul lui Mihai Eminescu, n fabule:
autorul se ascunde sub masca altor
personaje o alt personalitate exprim
sentimentele
poetului,
gndurile
lui
Eminescu despre locul fiinei umane n
Univers Demiurgul ).

Analiza
limbajului
poetic
particularitilor stilistice
A)

sub

aspectul

Figuri de stil (tropii):

figuri
sintactice
i
de
construcie
(enumeraia, repetiia, paralelismul sintactic,
refrenul, simetria, antiteza, invocaia retoric,
inversiunea )
figuri
semantice:
epitet,
comparaie,
personificare, hiperbol,metafora, oximoron,
simbol
(
Bacovia
:
plumb=
depresia;
galben=boala )

1.

epitet= caracteristic a unui substantiv

sau verb pentru a nfia imaginea lui aa cum
se reflect n fantezia autorului;
2.
metafora= relatie de analogie intre
sensurile a 2 cuvinte : regina nopii moart=
luna, ca o regin a nopii;
3.
oximoron= asocierea a 2 termeni opui:
dulce jale, farmec dureros, dureros de dulce,
jale, var de noiembrie, ntuneric alb, mort
frumos cu ochii vii.
4. sinestezia= acord de senzaii ( vizuale, auditive,
olfactive, tactile, motorii ); pictura parfumata
cu vibrari de violet

figuri de sunet:
aliteraie: joc de consoane: Vjind ca vijelia i
ca plesnetul de
ploaie, Si zalele-i zuruie
crunte;
onomatopee: buf, trop;
asonana: joc de vocale: Ale turnurilor umbre
peste unde stau culcate
Nunul mare, mndrul soare i pe nun, mndra
lun.

TEXTUL LIRIC repere de

analiza
VERSIFICAIA

Versul

alb ( fr rim );

liber ( fr rim, ritm , cu metri diferii ), dar cu ritm interior.

Strofa = subdiviziunea unei poezii. In funcie de numrul de versuri, strofa se numete: monovers (1v), distih
(2v), teret (3v), catren (4v), cvinarie (5v), sextin , polimorf ( 7-12 v ).
Orice vers are rim, ritm,msur:
I. RIMA= potrivirea sunetelor la final de vers MUZICALITATEA:

aabb = mperecheat; abab = ncruciat ; abba = mbriat; aba = nlnuit ; aaaa=

monorima.

Feminin= accent pe penultima silab ( luminozitate, deschidere ): Peste vrf de rmurele / Trec n stoluri
rndunele.

Masculin= accent pe ultima silab ( nchidere, ntuneric ): La paa vine un arab/ Cu ochii stini, cu glasul
slab.
II.

RITM = reprezint o succesiune recurent de uniti prozodice echivalente. Aceste uniti prozodice sunt
picioarele metrice definite ca uniti ritmice n care silabele accentuate (_/) i cele neaccentuate (U) se succed
dup un anumit model.

a) ritm bisilabic:
troheu ( - U )= ritm optimist, caracteristic poeziei populare: Doi-n,/ doi-n,/ cn-tic/ dul- ce ( -U / -U/
-U / -U );
iamb ( U - ) = gravitate, solemnitate, tristee: A fost/ o-da / -t ca-n / po-veti ( U-/ U-/ U-/ U- ).
b) ritm trisilabic:
dactil ( -UU ): Mih-nea n/-ca-le-c /, ca-lul su / tro-po-t ( -UU/ -UU/ -UU/ -UU );
amfibrah ( U-U ): Pe vo-d-l / z-re-te/ c-la-re/ tre-cnd ( U-U/ U-U/ U-U/ U-U/ U- );
anapest ( UU- )=ritm solemn: A-le tur/ -nu-ri-lor/ ( UU-/ UU- ).
III.

MASURA VERSURILOR = numrul de silabe dintr-un vers (4 / 15-16).

Atat de frageda Mihai Eminescu

Iarna Vasile Alecsandri
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Lucian Blaga
Algoritmul de interpretare a unei poezii include o succesiune de operaii i
anume:

a) descoperirea elementelor de structur (pri, tablouri, strofe) i a procedeelor de

compoziie prin care se formeaz un ntreg (antitez, paralelism, retrospecie
etc.);
b) relevarea sentimentului dominant (ex., iubirea), a strilor lirice trite (ex., regret,
fericire, team);
c) consemnarea motivului / motivelor prin care este abordat tema operei (ex.,
motivul dorului);
d) identificarea elementelor (a figurilor de stil) care pun n lumin substana artistic
a operei i descifrarea sensurilor lor conotative i denotative;
e) definirea modului n care se individualizeaz imaginile artistice (au statut de
cuvinte-cheie ale operei, de laitmotiv; sunt plasate la nceputul / la sfritul
versului pentru a atrage atenia etc.);
f) formularea temei operei (iubirea);
g) raportarea titlului operei la mesajul ei;
h) elucidarea viziunii autorului vizavi de problema de via abordat: (a) iubirea
nseamn suferin; b) iubirea este o energie acaparatoare etc.

METODA CADRANELOR
incadrarea
in
universul poetic al
autorului;
incadrarea
in
curent, gen, specie

tema
si
ideea
poetica;
structura
compozitionala

identificarea
si relevarea sentimentului
dominant, a strilor lirice
comentarea
mijloacelor artistice trite
folosite
(la
nivel
prozodic,
fonetic,
stilistic etc.)

Atat de frageda Mihai Eminescu

Iarna Vasile Alecsandri
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Lucian
Blaga

Cerinte:
Redactati un eseu in care sa faceti analiza poetica a
urmatoarelor
versuri (strofa 1).
In realizarea eseului veti avea in vedere urmatoarele
repere:
-

incadrarea in universul poetic al autorului;

incadrarea in curent, gen, specie;
tema si ideea poetica;
structura compozitionala;
identificarea si comentarea mijloacelor artistice
folosite (la nivel prozodic, fonetic, stilistic etc.);
- exprimarea unor opinii (personale sau nu) privind
valoarea estetica a textului.

EXEMPLIFICARE CREATIE
LIRICA

Atat de frageda, M. Eminescu

Deodata trece-o cugetare,
Un val pe ochii tai fierbinti:
E-ntunecoasa renuntare,
E umbra dulcilor dorinti.

Te duci, s-am nteles prea bine

Sa nu ma tin de pasul tau,
Pierduta vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!

Att de frageda, te-asameni

Cu floarea alba de cires,
Si ca un nger dintre oameni
In calea vietii mele iesi.

Abia atingi covorul moale,

Matasa suna sub picior,
Si de la crestet pna-n poale
Plutesti ca visul de usor.
Din ncretirea lungii rochii
Rasai ca marmura n loc -
S-atrna sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi si noroc.
O, vis ferice de iubire,
Mireasa blnda din povesti,
Nu mai zmbi! A ta zmbire
Mi-arata ct de dulce esti,

Ct poti cu-a farmecului noapte

Sa-ntuneci ochii mei pe vechi,
Cu-a gurii tale calde soapte,
Cu-mbratisari de brate reci.

Ca te-am zarit e a mea vina

Si vecinic n-o sa mi-o mai iert,
Spasi-voi visul de lumina
Tinzndu-mi dreapta n desert.

S-o sa-mi rasai ca o icoana

A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purtnd coroana -
Unde te duci? Cnd o sa vii?
(1879, 1 septembrie)

Atat de frageda, M. Eminescu

- Grila de analiza -

aparuta in 1879, dar scrisa cu trei ani mai inainte, poezia Atat de frageda...", de Mihai
Eminescu, este alcatuita din noua catrene. Idila ce fixeaza in portret o gratioasa imagine a iubitei, Atat
de frageda este, totodata, si o elegie delicata. Poezia a fost publicata la 1 septembrie 1879 in Convorbiri
literare". Text indelung elaborat, acesta contine motive dezvoltate in cincisprezece variante si versiuni
anterioare. Apartine ,structural si istoric , unei faze echilibrat romantice, de deplina maturitate si desavarsire
artistica
a
operei
marelui
nostru
poet.
Tematic, se incadreaza in poezia visului de iubire, alaturi de creatii cum ar fi: Floare albastra",
Lacul",
Dorinta",
Sara
pe
deal"
s.a.
In toate, poetul ii inalta iubirii un cant nepieritor, in care bucuria si suferinta, voluptatea si
durerea, visul si dorul de dragoste iradiaza intregul univers al imaginarului eminescian.
Toate sunt strabatute de un fior cosmic cu adancimi de vecie {Nimeni nu mai cantase ca el iubirea ca
eveniment cosmic", scria Calinescu), iar clipa de dragoste devine aproape sacra: asezati sub teiul sfant"
si privind aparitia stelelor (ca pe o noua Geneza), cei doi indragostiti reprezinta perechea eterna.
In Atat de frageda..." insa, visata intalnire cu iubita este inlocuita printr-un cant de adoratie inchinat
femeii pe care soarta i-o scosese in cale; inger si marmora, zana si pamanteanca, aceasta il va parasi,
lasandu-l
nefericit.
Pierduta pentru vesnicie, ea va deveni icoana a Fecioarei, sentimentul erotic transformandu-se in
veneratie religioasa; din aceasta pricina, poezia in discutie a fost incadrata in erotica mistica.
Titlul este un epitet cu valoare de superlativ, sugerand frumusetea, puritatea si neprihanirea.
Reluat in incipitul poeziei, titlul devine primul termen al unei comparatii plastice: Atat de frageda, te-asameni/
Cu floarea alba de cires".
In intregul ei, comparatia mentionata ar putea trimite si la ideea fragilitatii fiintei umane - trecatoare ca florile in
curgerea timpului.
Alcatuita din noua strofe cu versuri de 9/8 silabe si ritm iambic, poezia ar putea fi impartita in doua secvente:
- strofele I-VI (inclusiv);
- strofele a VIl-a - a IX-a.
Acestea se constituie in jurul imai multor motive literare:
- al femeii-inger (strofa I);
- al visului (strofele a Ii-a si a IV-a);
- motivul lui Venus (strofele a IlI-a si a V-a);
- motivul nuntii (strofele a IV-a si a Vil-a);
- motivul despartirii (ultimele trei strofe).

Atat de frageda, M. Eminescu

- Grila de analiza

La nivel metaforic. in primele sase strofe, imaginea femeii adorate se constituie dintr-o suita de
comparatii: ...te-asameni/ Cu floarea alba de cires", ca un inger dintre oameni", Plutesti ca
visul de usor", Rasai ca marmura"; aparitia luminoasa care pluteste parca pe deasupra
lucrurilor apartine mitului si visului de iubire; bratele reci si marmoreene sunt ale anticei Venus
evocata de Eminescu si in poezia Venere si Madona".
Proiectia in mit se adanceste in versul Mireasa blanda din povesti" (s.n), cel de al doilea epitet
trimitand la imaginea unei zane.
Dintre epitetele primei parti se cuvine a fi mentionat cel din versul Cei plini de lacrimi si
noroc" , ochii iubitei integrand-o in randul pamantenilor condusi de capriciile norocului (ca in
Luceafarul").
In ultimele trei strofe, plecarea iubitei umple sufletul poetului de o tristete prelungita etern
(Pierduta vecinie pentru mine"); in aceste conditii, comparatia: S-o sa-mi rasai ca o icoana/ A
pururi verginei Marii" sacralizeaza faptura adorata, punandu-i pe frunte nimbul puritatii. Figura
iubitei ingeresc-senzuala (diafana, usoara, pura, dar cu ochi fierbinti si gura calda).
In plan semantico-morfologic, repetarea verbului a rasari" in doua pozitii {Rasai ca marmura"
si sa-mi rasai ca o icoana ") confera lumini de mit si de sfintenie femeii din visul de iubire.
Eul liric ar putea fi privit in mai multe ipostaze:
- ipostaza umana in care vocea lirica deplange soarta care i-a scos in cale, in fulguratiile unei
clipe (Ca te-am zarit e a mea vina") , o iubire imposibila;
- ipostaza de mire mitic, a carui mireasa din povesti" dispare, ramanand o amintire duioasa
(Mireasa sufletului meu!");
- ipostaza orfica ar putea fi dedusa incepand chiar cu metafora nuntii: ca si Euridice (moarta in
ziua nuntirii sale cu Orfeu), iubita se pierde in negura departarii, ramanand etern mireasa".
Ramas singur intr-o lume golita de iubire (Tinzandu-mi dreapta in desert"), noul Orfeu isi va
duce povara vremii, pana cand moartea il va intoarce in Univers si-l va preface in Luceafar.
Textul comentat confirma caracterul unitar al liricii eminesciene, prin prezenta unor teme,
motive si particularitati de limbaj apartinand marelui poet.

EXEMPLIFICARE CREATIE
LIRICA
Dorinta, M.Fruntea
Eminescu
Vino-n codru la izvorul
alba-n parul galben
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Pe-al meu brat ncet s-o culci,

Lasind prada gurii mele
Ale tale buze dulci...

Si n bratele-mi intinse
S alergi, pe piept s-mi cazi,
S-ti desprind din crestet valul,
S-l ridic de pe obraz.

Vom visa un vis ferice,

Ingina-ne-vor c-un cnt
Singuratice izvoare,
Blinda batere de vint;

Pe genunchii mei sedea-vei,

Vom fi singuri-singurei,
Iar n par infiorate
Or s-ti cada flori de tei.

Adormind de armonia
Codrului batut de ginduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or s cada rinduri-rinduri.

Dorinta, M. Eminescu
- Grila de analiza

Opinii critice fundamentale:

" mobilul atractiei sale catre acest plan al apropierii a fost dorinta nepretentioasa de integrare in cursul simplelor bucurii
muritoare"() . Erotica va constitui deci si ea o expresie din cele mai consistente ale creatiei eminesciene
(Edgar Papu, in studiul "Nostalgia apropierii -Erotica", in volumul "Poezia lui Eminescu", vol."Eminesciana", Junimea, 1979 ).
- curentul literar: romantismul
- genul literar: liricul
- specia literara: idila cu elemente de pastel
- tematica: tema naturii si cea a iubirii
- ideatica: dorinta de fericire se poate contopi cu dorinta/dorul de dragoste si cu dorinta vietuirii simple in mijlocul
naturii
- influente: folclorul romanesc (contopirea om-natura): "codrul-frate/casa", "brazda", "prispa"
- motive literare eminesciene: perechea edenica (Adam si Eva in gradina paradisiaca), "flori de tei", "izvorul", "creanga",
"visul"(motiv romantic de cior-culatie europeana)
"Scenariul romantic" al iubirii-pasiune: "sa alergi", "sa-mi cazi in brate", "sa-ti desprind din crestet valul", "lasand
prada gurii mele/ ale tale buze dulci"
- personificarea - prin verb: "izvorul tremura" s.a., "vino-n codru la izvorul"
- epitete: "infiorate (flori de teI), "dulci" (buze), "ferice" (vie), "singuratice" (izvoare), "batut de ganduri" (locutiune
adjectivala cu valoare de epitet personificator), "blanda", "galben"

Dorinta, M. Eminescu
- Grila de analiza -

- valori stilistice la nivel morfo-sintactic: "sede-vei", "al meu brat", "ale tale buze" s.a. (inversiuni topice), "singuri-singurei",
"randuri-randuri
- cuvinte-cheie pentru realizarea atmosferei de vis si armonie (elemente de tipologie estetica clasicista): "armonia", "vom
visa", "blanda","ingana-ne-vor"
- imagini sonore: "ingana-ne-vor cu-n cant/Singuratice izvoare/Blanda batere de vant" - personificari (prin verb, respectiv prin epitet)
- imagini cromatice: - "fruntea alba", "parul galben", auriul florilor de tei, verdele codrului (cromatism pastelat, linistitor)
- particularitati de limbaj: ton familiar, colocvial; forme populare
- natura-tablou esentializat: codru, izvor, flori de tei - elemente personificate, ocrotitoare, meditative, armonioase
- cuvant-pivot romantic: vis (se va transforma, in etapa urmatoare a creatiei eminesciene, in sinonim al mortii-vis al nefiintei, ca si
"somn" si "a adormi"
- nivel sonor - muzicalitatea
- prozodia: aparente catrene, in realitate distihuri rupte la cezura (dupa opt silabe), au rima incrucisata, preponderent
masculina (cant/vann); ritm trohaic
- atmosfera poetica: somn/vis, armonie; posibila sugestie tanatica(?): "Flori de tei deasupra noastra/Or sa cada randuri- randuri":
iubire-somn/vis-moarte sugestie mioritica; aparenta simplitate

Paralele literare: "Mai am un singur dor", "Floare albastra", "Sara pe deal", "Lacul"
- compozitia: sase strofe
- structura: un plan unic- cel al dorintei/vis ferice

EXEMPLIFICARE CREATIE
LIRICA
Iarna, V. Alecsandri
- jocul textului calchiat

Completati urmatoarele versuri conform propriei intelegeri si

sensibilitati:
Din vzduh cumplita iarn cerne norii
de zpad,
Lungi .;
Fulgii
..,
Rspndind ...

Ziua ninge, noaptea ninge,

dimineaa ninge iar!
Cu
;
Soarele

Ca

...

EXEMPLIFICARE CREATIE
LIRICA
Iarna, V. Alecsandri
Tot e alb pe cmp, pe dealuri,

Din vzduh cumplita iarn cerne norii de

zpad,
Lungi troiene cltoare adunate-n cer
grmad;
Fulgii zbor, plutesc n aer ca un roi de fluturi
albi,
Rspndind fiori de ghea pe ai rii umeri
dalbi.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaa ninge

iar!
Cu o zale argintie se mbrac mndra ar;
Soarele rotund i palid se prevede pintre nori
Ca un vis de tineree pintre anii trectori.

mpregiur, n deprtare,
Ca fantasme albe plopii nirai se perd
n zare,
i pe-ntinderea pustie, fr urme, fr
drum,
Se vd satele perdute sub clbuci albii
de fum.
Dar ninsoarea nceteaz, norii fug,
doritul soare
Strlucete i dismiard oceanul de
ninsoare.
Iat-o sanie uoar care trece peste
vi...
n vzduh voios rsun clinchete de
zurgli.

Iarna, V. Alecsandri
- repere analiza literara I. INTRODUCERE
PASTEL = specie a genului liric, in versuri, eminamente descriptiva, in care se contureaza un tablou din natura,
cu ajutorul caruia se exprima sentimentele si starile sufletesti ale eului liric. Termen imprumutat din artele
plastice.
creatorul pastelului romanesc;
Convorbiri Literare, 1868-1869, publicate in volum in 1875.
II. INCADRAREA POEZIEI IN OPERA AUTORULUI
pasteluri inspirate de spectacolul iernii, camp imens de senzatii si asociatii ;
prin descriere, poetul creeaza imagini preponderent vizuale, dominate de culoarea alba a tabloului hibernal;
titlul
III. ANALIZA STROFELOR
Strofa 1: - imaginea de fundal, grandios spectacol al fortelor naturii multimea epitetelor;
- dimensiunea cosmica a anotimpului, dinamica fenomenelor naturale (comparatia ca un roi de fluturi albi,
verbele la prezent);
- existenta planului terestru este vag amintita, linia orizontului se pierde in infinitul alb (contur fluid
personificarea si inversiune pe ai tarii umeri dalbi).
Strofa 2: - imbogateste dimensiunea cosmica a descrierii aparitia solara personificata, lipsita de stralucirea calda
de odinioara (meditatie asupra trecerii timpului, comparatie nostalgico- filosofica ca un vis de tinerete);
- ninsorile abundente sunt sugerate prin repetitii, enumeratie si adverbul;
- fascinatie fata de mirificul tablou de iarna (epitete, personificare : Cu o zale argintie se imbraca mandra
tara).
Strofa 3: - extinderea campului de observatie, detalii ale planului terestru: camp, deal, plopi, drum, sate;
- albul imaculat, aproape ireal, fantasmatic;
- comparatia ca fantasme albe plopii si metafora clabucii albi de fum - senzatia de iluzie, imagistica
incetosata, pierduta in visul de zapada, repetitii si enumeratii cu rol emfatic;
- predomina imaginile vizuale, jocul spatial (impregiur/ in departare), luminozitatea tabloului (frecventa
vocalelor).

Iarna, V. Alecsandri
- repere analiza literara III. ANALIZA STROFELOR
Strofa 4 - revenirea la viata, increderea in luminile si frumusetile ei: Dar ninsoarea
inceteaza () oceanul de ninsoare;
- metafora ce exprima atotputernicia iernii, epitetul (doritul soare), impletite cu
imagini auditive si sugestia miscarii;
- Eul liric apare in ipostaza de contemplator extaziat de natura, revigorat de aparitia
saniei cu zurgalai, ca manifestare a bucuriei de a trai;
- contururile devin din ce in ce mai clare;
- intelegerea umana a sensului naturii, ca una dintre reprezentarile concrete ale
Frumosului coplesitor prin perfectiunea sa.
IV. REALIZAREA ARTISTICA
-

catrene cu vers lung, de 15-16 silabe;

ritm trohaic;
rima imperecheata
Muzicalitate, , simplitate armonioasa, incantarea sufletului cu
ecouri ce
dureaza dincolo de hotarul clipei.
Pastelurile sunt un sir de poezii, cele mai multe de o simtire asa de curata si de
puternica a naturei, scrise intr-o limba asa de frumoasa incat au devenit fara
comparare cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri, o podoaba a literaturii
romane indeobste.
( Titu Maiorescu, Directia noua in poezia si proza romana, 1872)

EXEMPLIFICARE CREATIE LIRICA

Eu nu strivesc corola de minuni a
lumii, L.Blaga
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
i nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntlnesc
n calea mea
n flori, n ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrum vraja neptrunsului ascuns
n adncimi de ntuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii tain i-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micoreaz, ci tremurtoare
mrete i mai tare taina nopii,
aa nbogesc i eu ntunecata zare
cu largi fiori de sfnt mister
i tot ce-i neneles
se schimb-n nenelesuri i mai mari
sub ochii meicci eu iubesc
i flori i ochi i buze i morminte.

Eu nu strivesc corola de minuni a

lumii, L.Blaga
- Grila
de analiza
- din perioada interbelic,
face parte din seria artelor
poetice moderne
ale literaturii romne
alturi de Testament de Tudor Arghezi i Joc secund de Ion Barbu. Poezia este aezat n
fruntea primului su volum, Poemele luminii (1919), i are rol de program (manifest) literar,
realizat ns cu mijloace poetice (nu este un text teoretic n proz).
art poetic, deoarece autorul i exprim crezul liric (propriile convingeri despre arta literar i
despre aspectele eseniale ale acesteia) i viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice, sunt
redate propriile idei despre poezie (teme, modaliti de creaie i de expresie) i despre rolul
poetului (raportul acestuia cu lumea i creaia, problematica cunoaterii).
art poetic modern, pentru c interesul autorului este deplasat de la tehnica poetic la
relaia poet-lume i poet-creaie.
aspecte relevate n textul poetic: exacerbarea eului creator ca factor decisiv n raportul
interrelaional stabilit cu cosmosul, sentimentul absolutului, interiorizarea i spiritualizarea
peisajului, tensiunea liric.
ideile poetice se vor regsi ulterior n alte volume i i vor gsi formularea i corespondena n
plan teoretic-filozofic n lucrarea Cunoaterea luciferica (1933), volum integrat n Trilogia
cunoaterii.
text poetic, cu limbaj metaforic, avnd, ca la Eminescu, un plan filozofic secundar.
Sintagmele
poetice
se
asociaz
cu
serii
verbale
simetric
antitetice:
- lumina altora" - sugrum (vraja), adic strivete, ucide (nu sporete, micoreaz, nu
mbogete,
nu
iubete);
- lumina mea" - sporesc (a lumii tain), mrete, mbogesc, iubesc (nu sugrum, nu strivesc,
nu
ucid).

Eu nu strivesc corola de minuni a

lumii, L.Blaga
Antiteza este marcat i-grafic,
pentru cde
versul analiza
liber poate reda fluxul
ideatic i afectiv. In poziie
Grila
median sunt plasate cel mai scurt [dar eu") i cel mai lung vers al poeziei (eu cu lumina mea
sporesc a lumii tain"). Conjuncia adversativ dar, reluarea pronumelui personal eu", verbul la
persoana I singular, form afirmativ, sporesc (a lumii tain), afirm opiunea poetic pentru un
mod de cunoatere - cu lumina mea" - i atitudinea fa de misterele lumii.
Ampla comparaie aezat ntre linii de pauz funcioneaz ca o construcie explicativ a ideii
exprimate concentrat n versul median. Plasticizarea ideii poetice se realizeaz cu ajutorul
elementelor
imaginarului
poetic
blagian:
lun,
noapte,
zare,
fiori,
mister.
Finalul poeziei constituie o a treia secven, cu rol conclusiv, dei exprimat prin raportul de
cauzalitate (cci). Cunoaterea poetic este un act de contemplaie (tot ...se schimb... sub ochii
mei') i de iubire (cci eu iubesc").
Elemente de recuren n poezie sunt: misterul i motivul luminii, care implic principiul contrar,
ntunericul. Discursul liric se organizeaz n jurul acestor elemente.

Nivelul morfosintactic

repetarea, de ase ori n poezie, a pronumelui personal eu - susine caracterul confesiv;

verbe la timpul prezent, modul indicativ - plasarea eului poetic ntr-o relaie definit cu lumea
(prezentul etern i prezentul gnomic);
seriile verbale antonimice, cu forme afirmative i negative - redau opiunea poetic pentru o form de
cunoatere, de raportare a eului poetic la lume, care st sub semnul misterului;
opoziia ntre adjectivul posesiv mea i adjectivul nehotrt altora, determinani ai substantivului
lumina; conjuncia i, prezent n zece poziii - confer cursivitate discursului liric i accentueaz
ideile cu valoare gnomic; enumerarea prin i din versul final - aaz pe acelai plan elementele
universului; prepoziia cu, utilizat n trei poziii, marcheaz funcia sintactic de complement
circumstanial instrumental - semnificnd cile, mijloacele de cunoatere a lumii; conjuncia
adversativ dar n poziie median n ansamblul poeziei - susine paralelismul structural.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii,

L.Blaga
Nivelul lexico-semantic
- Grila de analiza -

- terminologia abstract, lexicul mprumutat din sfera cosmicului i a naturii este organizat ca forme sensibile
ale cunoaterii!' (tefan Munteanu); cmpul semantic al misterului realizat prin termeni/ structuri lexicale cu
valoare de metafore revelatorii: tainele, neptrunsul ascuns, a lumii tain, ntunecata zare, sfnt mister, neneles,
ne-nelesuri
i
mai
mari;
- opoziia lumin-ntuneric relev simbolic relaia: cunoatere poetic (prin iubire i creaie) - cunoatere
logica;
sens
denotativ/
sensuri
conotative,
limbajul
metaforic
- cuvntul poetic nu nseamn, ci sugereaz; plasarea vocabulei eu n poziie iniial i repetarea ei
evideniaz (auto)definirea relaiei eu-lume.
Nivelul stilistic

- limbajul artistic i imaginile artistice sunt puse n relaie cu un plan filozofic secundar; organizarea ideilor
poetice se face n jurul unei imagini realizate prin comparaia ampl a elementului abstract, de ordin spiritual,
cu un aspect al lumii materiale, termen concret, de un puternic imagism; se cultiv cu predilecie metafora
revelatorie, care caut s reveleze un mister esenial pentru nsui coninutul faptului, dar i metafora
plasticizant, care d concretee faptului, fiind ns considerat mai puin valoroas.
Nivelul fonetic
- pauzele marcate de cezur* i de dispunerea versurilor cu msur inegal, n funcie de ritmul interior;
- sublinierea ideilor prin alturarea cuvintelor din aceeai familie lexical (ne-neles- ne-nelesur);
- eufonia versurilor sugereaz amplificarea misterului.

Particulariti prozodice
- Poezia este alctuit din 20 de versuri libere (cu metrica variabil), al cror ritm interior red fluxul ideilor i
frenezia sentimentelor.
- Forma modern este o eliberare de rigorile clasice, o cale direct de transmitere a ideii i a sentimentului
poetic.