I.

Substantivul
DEFINIIE

parte de vorbire flexibil

- fiine:
- lucruri:
- aciuni:
- stri:
- nsuiri:
- fenomene:
- relaii:

SIMPLE:
1. FELUL

lume

COMPUSE

bunvoin

COMUNE

copil

PROPRII

Ion

MASCULIN
roi
2. GENUL

om, leu, Mihai

carte, tablou
citire, scriere
denumete
tristee,
veselie
buntate,
obiecte
nelepciune
fulger, viscol
prietenie,
nelegere

CONCRETE:
ABSTRACTE:

scaun
vis

MOBILE: leu leoaic, ra

FEMININ
NEUTRU

EPICENE: furnic,

privighetoare, elefant
SINGULAR

DEFECTIVE DE NUMR: snge,

ntuneric, aur, nelepciune,

3.NUMRUL
COLECTIVE: tineret, frunzi

corni
PLURAL

CU FORME MULTIPLE DE PLURAL: corn

coarne
cornuri
4. CAZUL I FUNCIA SINTACTIC A SUBSTANTIVULUI
Nominativ- Omul acesta are un ideal.(subiect)
-El este omul indicat de noi.(nume predicativ)
Acuzativ - l cunosc pe omul acela.(complement direct)
Nu tiu multe despre omul acesta.(complement indirect)

n vacan merg la bunici.(complement circumstanial de

loc)
Mergem la mare n iulie. (complement circumstanial de
timp)
Dativ
- i dau omului ceea ce i se cuvine.(complement indirect)
Genitiv
- Exemplul omului acesta este demn de urmat.(atribut
substantival genitival)
Vocativ
- Om bun, mulumesc de ajutor! ( nu are funcie sintactic).
LOCUIUNI SUBSTANTIVALE
grupuri de cuvinte cu sens unitar,
echivalente semantic ale substantivului
Exemple:
bgare de seam
inere de minte
scpare din vedere
aducere aminte
prere de ru

- atenie
- memorie
- uitare, omisiune
- amintire
- regret

II.Verbul
Verbul
Partea de vorbire flexibila in raport cu modul, timpul, persoana si numarul, care exprima
actiuni, stari sau calitati privite ca procese in derulare

1.Clasificrile verbului
a)dupa rolul sintactic si morfologic:
-predicative: indeplinesc singure, la un mod personal, functia de predicat verbal (a citi, a
merge, a vedea etc)
-copulative: leaga numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod personal,
impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a deveni, a se face)
-auxiliare: ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diatezei pasive
(a fi, a vrea, a avea)
b)dupa posibilitatea de a avea complement direct:
-tranzitive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc)
-intranzitive: care nu pot avea complement direct (a alerga, a fi, a merge etc.)
c)dupa referirea la persoana:
-personale: au forma pentru toate persoanele (a cauta, a citi etc.)
-impersonale: nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a III-a(a ploua, a
ninge, a se zice etc.)
-unipersonale: de folosesc numai la persoana a III-a (a latra, a macai, a oua etc.) a trebui
este unipersonal ca forma si impersonal prin continut.

2.Locutiunile verbale

Grupuri de cuvinte, care contin in mod obligatoriu un verb, cu sens unitar si

cu trasaturi morfologice si sintactice specifice verbului.
Structura locutiunilor verbale:
-verb+prepozitie+substantiv:a avea de gand
-verb+interjectie:a face tusti
-verb+substantiv:paziti-va gura(pronume intre verb si substantiv)
-verb+etc.:a o lua la sanatoasa, a-si aduce aminte
Cele mai frecvente verbe intalnite in locutiunile verbale:a face, a da, a lua,
a avea, a pune, a trage, a baga
Atentie! O locutiune verbala se recunoaste daca:
-se poate substitui printr-un singur cuvant (a o lua la fuga=a fugi)
-intelesul unitar este altul decat sensul fiecareia dintre componente;
-exista un cuvant care, luat izolat, nu are inteles clar (a-si aduce
aminte;aminte=?)

3.Diateza verbului
Categorie gramaticala specifica verbului care exprima raportul dintre subiect,
verb si obiect: diatezele activa, pasiva si reflexiva
Diateza activa: arata ca subiectul face actiunea exprimata de verb, fara a
suferi consecintele acesteia; se formeaza din tema verbului de conjugat la
care se adauga terminatiile modurilor si timpurilor respective;
Diateza pasiva: arata ca subiectul sufera actiunea facuta de complementul
de agent (exprimat sau subinteles) ; se formeaza din participiul verbului de
conjugat precedat de diateza activa a verbului auxiliar a f; diateza pasiva au
doar verbele care la diateza activa sunt tranzitive;
Diateza reflexiva: arata ca subiectul face actiunea si tot el o sufera; se
formeaza din diateza activa a verbului de conjugat precedat de pronumele
reflexiv in dativ sau acuzativ cu rol de marca morfologica.

4.Modurile verbului
Categoria gramaticala verbala care indica forma pe care o ia verbul pentru a
arata felul cum considera vorbitorul actiunea
Modurile:-personal: daca are forme distincte pentru exprimarea persoanei;
-nepersonal: daca prezinta actiunea fara referire la persoana care
o savarseste;
-predicativ: daca verbul poate indeplini functia de predicat;
-nepredicativ: daca verbul nu poate indeplini functia de predicat;
Moduri personale, predicative:
-indicativ: exprima o actiune prezentata de vorbitor ca reala,sigura (eu lucrez, tac, culeg,
fug);

-conjunctiv: exprima o actiune realizabila, posibila in prezent,ireala in trecut (eu sa

lucrez, sa tac, sa culeg, sa fug; eu sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fugit);
-conditional-optativ: exprima o actiune realizabila in functie de o conditie (eu as lucra,
as tacea, as culege, as fugi);
-imperativ: exprima un ordin, un indemn, un sfat, o rugaminte (lucreaza! taci! culege!
fugi!);
Modurile nepersonale, nepredicative:
-infnitiv: exprima actiunea in mod general, denumeste numele
actiunii (a citi, a lucra etc.);
-gerunziu: exprima o actiune in desfasurare, fara referire precisa la
momentul vorbirii (citind, lucrand etc.);
-participiu: denumeste sub forma de adjectiv actiunea suferita de un
obiect(citit, vazut, citit etc.);
-supin: forma verbala omonima cu participiul, avand in plus
prepozitiile de, la, pentru si sinonima cu infinitivul (de mancat, pentru citit,
la cules etc.);

5.Timpurile verbale
Categorie gramaticala verbala care exprima momentul sau durata
savarsirii actiunii

Timpurile indicativului
-prezent: actiune simultana cu momentul vorbirii (lucrez, tac, culeg,
fug);
-imperfect: actiune trecuta, nedeterminata in momentul la care se
refera vorbirea (lucram, taceam, culegeam, fugeam);
-perfecul simplu: actiune trecuta, incheiata in trecut (lucrai, tacui,
culesei ,fugii);
-perfectul compus: actiune trecuta, terminata, fara a preciza
momentul incheierii fata de prezent (am lucrat, am tacut, am cules, am
fugit);
-mai mult ca perfectul: actiune trecuta, incheiata inaintea altei
actiuni trecute (lucrasem, tacusem, culesesem, fugisem);
-viitorul: actiune ce se petrece dupa momentul vorbirii (voi lucra, voi
tacea, voi culege, voi fugi);
-viitorul anterior: actiune care se va petrece in viitor si se va incheia inaintea unei alte
actiuni viitoare (voi fi lucrat, voi fi tacut, voi fi cules, voi fi fugit);
Timpurile conjunctivului
-prezent: s lucrez, s tac, s culeg, s fug;
-perfect: s fi lucrat, s fi tacut, s fi cules, s fi fugit;
Timpurile conditional -optativului
-prezent: a lucra, a tcea, a culege, a fugi;
-perfect: a fi lucrat, a fi tcut, a fi cules, a fi fugit;
Nu uita! Imperativul, dei este mod predicativ, nu are forme dect pentru prezent.

Atenie! Dintre modurile nepredicative doar infinitivul are forme distincte pentru timp, prezent
i perfect, celelalte moduri neavnd forme pentru mai multe timpuri.

6.Conjugarea verbului
Flexiunea verbului dupa diatez, mod, timp, timp, persoan i numar se nume te conjugare.

Nu uita! Dupa terminatia infinitivului (forma de dictionar a verbelor) verbele se clasifica in

patru conjugari:
Conjugarea I: verbe terminate n -a (a lucra, a canta, a visa etc.)
Conjugarea II: verbe terminate n -ea (a placea, a vedea etc.)
Conjugarea III: verbe terminate n -e (a bate, a merge, a spune etc.)
Conjugarea IV: verbe terminate n -i sau -i (a fugi, a dori, a cobori, a hotari etc.)

III.1 Pronumele
Defniie- pronumele este partea de vorbire care ine locul
unui substantiv.
Numr

singular
plural

Persoan

persoana I : eu/ noi

persoana a II a : tu/voi
persoana a III a: el/ea
ei/ele

Genul pronumelui- pronumele personal are gen numai la persoana a III

a.
Gen masculin-el (sg.); ei(pl)
Gen feminin-ea(sg); ele(pl.)

Funciile sintactice ale pronumelui personal:

a) subiect-El citea o poveste cu zne.
b) atribut pronominal n Ac. - Florile de la el sunt frumoase.
atribut pronominal n G - Copiii lor sunt studeni.
c) complement- Am vorbit despre voi toat seara.

Formele pronumelui personal

Persoana I eu / noi
Cazu
l
N
G
D
Ac
V

Accentu
at
eu
mie
pe mine
-

Singular
Neaccent
uat
mi, mim, m-

Plural
Accentu Neaccent
at
uat
noi
nou
ne, nipe noi
ne
-

Persoana a II-a tu / voi

Cazu
l
N
G
D
A
V

Accentu
at
tu
ie
pe tine
tu!

Singular
Neaccent
uat
i, ite
-

Accentu
at
voi
vou
pe voi
voi!

Persoana a III-a el / ei ea /ele

Masc. Singular
Plural
Cazul Acc.
Neacc Acc.
Neacc
.
.
N
el
ei
G
(al, a, (al, a, ai,
ai ale)
ale)
lor
lui
D
lui
i, ilor
le, li
A
pe el
l, lpe ei
i, iV
-

Plural
Neaccent
uat
v, vi-, vv, vPlural

Fem. Singular

Acc.

Neacc
.
ea
(al, a, ai ale)
ei

Acc.

ei
pe ea
-

lor
pe ele
-

i, io
-

Neacc
.
ele
(al, a, ai ale)
lor
le, li
le
-

III.2 Pronumele personal de politee

Defniie- pronumele personal prin care se exprim respectul fa
de o persoan se numete pronume personal de politee.

Pronumele personal de politee are forme numai pentru pers a II-a i a IIIa.
pers a II-a , sg: N-A-V dumneata ( mata, matale, mtlic)
G-D dumitale
pl: N-A-G-D-V dumneavoastr
pers a III-a, sg: N-A-G-D-V dumnealui,
dumneaei

III.3Pronumele reflexiv- ine loculobiectului asupra cruia se exercit

aciunea verbului,exprimnd identitatea ntre obiect i subiectul verbului.
ex: Lauda de sine nu miroase bine.
de sine- pronume reflexiv,persoana a III a,singular, acuzativ,form
accentuat,precedat de prepoziia de,f.s.de atribut pronominal

Caracteristici

Are forme proprii doar pentru persoana aIII a.

Se folosete n acuzativ i dativ,cu forme accentuate i neaccentuate,
difereniate dup gen i numr.
Nu poate deveni adjectiv pronominal.

III.4 Pronumele posesiv- exprim ideea de posesie,nlocuind att

numeleposesorului,ct i pe cel alobiectului posedat.

Caracteristici:
-este nsoit de articolul posesiv: al, a,ai,ale.
- nu are form proprie pentru persoana a III a plural, ci o mprumut pe cea a
pronumelui personal (lor).
- la cazurile genitiv i dativ are forme doar de plural: alor mei,alor ti,etc.
ex: Cartea este a mea.
a mea= pronume posesiv,pers.I, un obiect posedat,un singur
posesor, feminin,singular, caz N, f.s. nume predicativ
-poate deveni adjectiv pronominal
ex : Cartea mea este nou.
mea= adjectiv posesiv,pers.I,se acord n gen, nr.i caz cu
substantivul cartea(feminin,singular, nominativ), f.s. atribut adjectival

III.5 Pronumele demonstrativ-arat apropierea sau deprtarea

obiectului (n spaiu sau n timp) sau identitatea acestuia cu elnsuisau cu
un alt obiect.

Clasificare

a) Dup fel

de apropiere: acesta, aceasta, acetia, acestea

de deprtare: acela, aceea, aceia, acelea
de identitate: acelai, aceeai, aceiai, aceleai.

Dup structur

simple
compuse

ex: Acesta este colegul meu.

acesta= pronume demonstrativ de apropiere,simplu,masculin, singular,
nominativ, f.s. subiect
* Poate deveni adjectiv pronominal.
Ex: Copilul acesta este colegul meu.
acesta=adjectiv demonstrativ de apropiere, simplu, se acord n gen,
numr i caz cu substantivul copilul ( masculin,singular, nominativ),
f.s.atribut adjectival.

III.6 Pronume nehotrt

Pronumele nehotrt sau nedefnit nlocuiete un substantiv dnd
indicaii foarte vagi asupra obiectului denumit de acesta.
Pronumele nehotrte pot fi:

simple, adic neanalizabile n limba actual: altul, att(a), cutare, unul

compuse:
-dintr-un pronume relativ i diverse elemente:

cu fie-: fiecare

cu ori-: oricare, oricine, orice, orict

cu -va: careva, cineva, ceva, ctva

- dintr-un pronume nehotrt simplu i vre-: vreunul

- din adjectivul nehotrt alt i un pronume nehotrt compus: altcineva, altceva

Funcie sintactic

subiect: Vine vreunul cu noi?

nume predicativ: Problema este alta.
atribut pronominal: Locul fiecruia este stabilit.
complement direct: Recomandai-mi pe cineva.
complement indirect: M gndesc la altcineva.

Adjectivele pronominale nehotrte ndeplinesc totdeauna funcia de atribut

adjectival: Fiecare lucru i are rostul su.

III.7 Pronumele negativ

Pronumele negativ se poate clasifica n:
1. Pronumele negativ simplu: nimeni, nimic
2. Pronumele negativ compus: niciunul
Pronumele negativ "nimeni" se refer la persoane, iar pronumele negativ
"nimic" se refer la obiecte. Pronumele negativ "niciunul" se refer att la
persoane, ct i la obiecte.

Funcii sintactice
1. Subiect: N-a sosit niciunul.
2. Nume predicativ: Acest cel nu este al nimnui.
3. Atribut (genitival): Cadoul niciunui coleg nu mi-a plcut.
4. Atribut (prepoziional): Om de nimic.
5. Complement direct: Nu mi-ai spus nimic din ce s-a ntmplat la biseric.
6. Complement indirect: Nimnui nu i-a plcut acea sup de cartofi.
7. Complement circumstanial de loc: Nu m voi duce la niciunul azi.
8. Complement circumstanial de timp: Nu am ajuns naintea niciunuia dintre ei.

IV.Adjectivul
Defniie- adjectivul este partea de vorbire care arat nsuirile
substantivului.
Ex: Miresme dulci vin din buctria bunicii.
Clasificarea adjectivelor

propriu-zise: pisica blnd

provenite din alte pri de vorbire: copacul

nflorit
In functie de forma lor , adjectivele pot f:
1 ) cu doua terminatii : mare , mare , mari , mari ;
2 ) cu trei terminatii : mic , mica , mica , mici ;
3 ) cu patru terminatii : frumos , frumoasa , frumosi , frumoase ;

LOCUIUNI ADJECTIVALE
[grupuri de cuvinte cu sensuri echivalente unor adjective ]
Exemple:
om

cu stare
cu minte
de capul lui

Bogat
nelept, chibzuit
Independent, liber; nengrijit, dezordonat

lucru
pre
obiect

de prisos
de nimic
de soi

Inutil, zadarnic
Meschin, ieftin, neimportant
Important, valoros

Adjectivul se acord n gen, numr i caz cu substantivul pe care l nsoete.

Ex: n faa casei se vedea un copac mre.

Gradele de comparaie ale adjectivului

-pozitiv
-comparativ
siropul.

Mrul este dulce.

de superioritate- Nectarul este mai dulce dect
de egalitate- Nectarul este la fel de dulce ca i

mierea.

de inferioritate- Siropul este mai puin dulce

dect mierea.
-superlativ
nectarul.

relativ

de superioritate Cea mai dulce butur este

de inferioritate Cea mai puin dulce butur

este apa.
absolut

Nectarul este foarte dulce.

Funcia sintactic a adjectivului n propoziie:

Atribut adjectival- Pisica harnic prinde oareci.
Nume predicativ- Albina este harnic.

V.Numeralul
Defniie numeralul este partea de vorbire care exprim
un numr sau ordinea obiectelor prin numrare.
Numeralul cardinal- exprim un numr.
Ex: Trei copii picteaz.

Numerale cardinale

simple: unu, doi, trei, patru, etc.

compuse: optsprezece, douzeci, optzeci,

etc.

Numeralul ordinal- indic ordinea prin numrare.

Ex: Al doilea ctigtor este colegul meu.

Numeralul fracionar-

denumeste oparte dintr-un ntreg, o fracie.

Ex:Pdurile ocup o treime din regiune.

Numeralul colectiv - arat din cte obiecte este format o colectivitate.

Ex: Au plecat amndoi ieri.
Valorile numeralului

- valoare substantival- Trei au plecat la sniu.

- valoare adjectival- Doi pisoi dorm.
Unele numerale i schimb forma dup gen:
Masculin
Primul elev
Doi copii
Doisprezece biei

Feminin
prima elev
dou fete
dousprezece fete

Funciile sintactice ale numeralului

-

subiect- Cele dou s-au aezat pe banc.

complement direct- I-am ajutat pe cei trei la teme.
complement indirect- I-a spus celui de-al doilea s plece.
atribut adjectival- A cumprat trei buchete de flori.
complement circumstanial de loc: A pornit nspre cei doi.

complement circumstanial de mod: Sunt mai bun dect cei trei.

VI. Adverbul
Defniie- adverbul este partea de vorbire neflexibil care
determin un verb.

Merge repede. (caracteristica unei aciuni)

Va veni aici, mine. mprejurarea n care are loc o aciune(locul i
timpul aciunii)

CLASIFICARE:
A. Dup form

simple: ieri, azi, aa, sus iute, puin ......

- compuse: niciodat,nicicnd, odinioar, deasupra,oricum...

B. Dup neles:

- adverbe de loc: acolo,sus, dedesubt, aproape...........

- adverbe de timp: acum, aici, dimineaa, curnd.....
- adverbe de mod: aa, bine, alene, repede...........
FUNCII SINTACTICE:
1.
2.
3.
4.

A mers pn afar. (complement circumstanial de loc)

Mnnc ncet. (complement circumstanial de mod)
Mine merg la munte. (complement circumstanial de timp)
Casa de acolo e a noastr.(atribut adverbial)

5. E bine de voi! (nume predicativ)

Gradele de comparaie ale adverbului

a) Gradul pozitiv- Ana alearg repede.
b) Gradul comparativ de superioritate- Maria alearg mai repede
dect Ana.
de egalitate- Maria alearg la fel de repede
ca Ana.
de inferioritate- Ana alearg mai puin
repede dect Maria.
c) Gradul superlativ
repede.

relativ
absolut-

- Maria alearg cel mai

- Maria alearg foarte

repede.

Adverbele relative- sunt folosite n fraz ca elemente introductive ale propoziiilor

subordonate.
Ex: Plec / unde vd cu ochii/.
Adverbele relative sunt: unde ,cnd, cum, ct,ncotro,precum.
Adverbele interogative- au aceeai form ca adverbele relative i apar n propoziii
interogative.
Adverbele interogative sunt: unde, cnd, cum, ct, ncotro.
Ex: Unde ai plecat?

VII. Interjecia
Defniie- interjecia este partea de vorbire care, folosit
exclamativ, exprim stri sufleteti, ndemnuri, sau reproduce
sunete din natur.

Clasifcare
-interjecii simple: au! m! b! uf! u! brrr!

-interjecii compuse- pic-poc! tic-tac! hodoronc-tronc! lipa-lipa!

Interjecii predicative Hai acas, ne ateapt mama!
(vino)