UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS,GALATI

Facultatea de Litere-PIPP
Anul I, Li!a "i Literatura R#ana
1
Tea$ ADJE%TIVUL
Studenti$ &#canu Eu'enia
G(i)u Nic#leta
Sir!u Andreea
Daian &irela
La*ar Ganea Ileana
Nea'u Alina
%UPRINS
+, DEFINITIE
-, FELURILE ADJE%TIVULUI
.,FLE/IUNEA ADJE%TIVULUI
0,%ARA%TERISTI%I ALE ADJE%TIVULUI %ALIFI%ATIV
1,GRADELE DE %O&PARATIE ALE ADJE%TIVULUI
2,FUN%TIILE SINTA%TI%E ALE ADJE%TIVULUI
2
3,S%4I&5AREA VALORII GRA&ATI%ALE A ADJE%TIVULUI
6,LO%UTIUNI ADJE%TIVALE
7,FUN%TIILE SINTA%TI%E ALE LO%UTIUNILOR ADVER5IALE
+8,FOR&AREA ADJE%TIVELOR
++,ORTOGRAFIA ADJE%TIVULUI
+-,E%4IVALENTELE ADJE%TIVULUI
+.,DE%LINAREA LA ADJE%TIVELE %ALIFI%ATIVE
ADJE%TIVUL
Student$&#canu Eu'enia
+,De9initie
Adjectivul este partea de vorbire flexibila (se declina) care exprima caracteristica unui obiect
denumit de substantivul determinat,cu care se acorda in gen,numar si caz.
Ca si substantivul si articolul,adjectivul este o parte de vorbire.El arata o insusire a unui obiect
(fiinta,lucru,fenom,etc) si insoteste,de obicei,substantive,pe care le determina,avand functie
sintactica de atribut:
Ex: Ziua buna de dimineata se cunoaste.(adjectivul buna determina substantivul ziua si are
functia de atribut).
eseori,adjectivul formeaza impreuna cu un verb,mai ales cu a fi,predicatul propozitiei:
3
Ex:!iua de astazi este buna.
-,Felurile ad:ecti;ului
A, "djective calificative sau propriu#zise#exprima insusiri ale obiectelor:
a.)simple:bun,rau,verde$
b.)compuse:cuminte,cumsecade$
c.)primare:frumos,rece$
d.)derivate cu ajutorul sufixelor:-e"c(romanesc)$-at#r(prevazator)$-#"(lemnos)$-iu(argintiu)$-
ean(bi%orean)$-aret(iubaret)$-nic(puternic) si a prefixelor:ne- (nedrept)$a- (atipic)$i- (illegal)$etc.
e.)variabile:
#cu patru forme flexionare:frumos#frumoasa#frumosi#frumoase$
#cu trei forme flexionare:mic#mica#mici$
#cu doua forme flexionare:verde#verzi$
f.)invariabile:#cand adjectivul nu#si sc%imba forma:maro,oliv.
5,eterminative#provenite din alte parti de vorbire,prin sc%imbarea valorii gramaticale:
#adjective pronominale:niciun copil$
-ajective participale:floarea rupta$
-adjective gerunziale:mana tremuranda$
-adjective adverbiale:asemenea om.
%,Ad:ecti;e cu # "in'ura terinatie "i ad:ecti;e cu d#ua terinatii,
Te<te$a.)&ata este un mester !un,
b.)Ziua buna de dimineata se cunoaste.
c.)" fost odata un imparat mare si o imparateasa'.
4
(Tinerete fara batranete si viata fara de moarte)
d.)!iua,cand era caldura mare,stau la umbra in lastar.
((."l.)ratescu#*oinesti#Puiul)
E<)licatii$+ubstantivele mester si ziua ,din textile de mai inainte,sunt in cazul nominative
singular.
"djectivul care determina aceste substantive are doua terminatii diferite:consoana n=!un>,cand
determina substantivul mester,de genul masculine,si vocala ?a,cand determina substantivul
ziua,de genul feminin.
,a plural au terminatiile ?i=buni) si ?e (bune):mesteri buni-zile bune.
O!"er;atie$-rin terminatie aici intelegem sunetele finale,c%iar atunci cand acestea apartin
radacinii.
(n limba romana,cele mai multe adjective au,la nominative singular,doua terminatii:una pentru
genul masculine si alta pentru genul feminine.,a plural,terminatiile difera de cele de la singular:
Singular Plural
m. f. m. f.
frumos frumoasa frumosi frumoase
inalt inalta inalti inalte
rosu rosie rosii rosii
cenisiu cenusie cenisii cenusii
D,Ad:ecti;e cu 9le<iune c#)lete,
"ceste adjective sunt diferentiate dupa gen si numar..asculinul si neutrul au ca si substantive
corespunzatoare o forma de singular si una de plural pentru toate cazurile gramaticale ,iar
femininul doua forme de singular si una de plural,de asemenea pentru toate cazurile.
(ntre masculin si neutru,de o parte,si feminin,de alta,exista relatii de flexiune,forma de feminine
derivand din cea de masculin."stfel sunt:alb,alba,rau,rea,etc
5
Student$G(i)u Nic#leta
.,Fle<iunea ad:ecti;el#r
"djectivul are aceleasi categorii gramaticale cu substantivul pe care#l determina,adica
gen,numar si caz.
E<$ !amera luminoasa era a lui /eorge.
substantiv adjectiv
feminin feminin
singular singular
(+)nominativ nominativ
!amera lui /eorge era luminoasa.
substantiv adjectiv
feminin feminin
6
singular singular
(+)nominativ nominativ
"djectivul se declina impreuna cu substantivul pe cale#l insoteste si sta de obicei dupa
acesta.
upa locul pe care il ocupa fata de substantiv,adjectivul poate fi:
a,>nearticulat atunci cand:#se afla dupa un substantiv articulat cu articolul %otarat$
E<: Copiii cuminti sunt iubiti. "au
#se poate lega de substantiv prin articolul adjectival(demonstrativ):
E<: Copiii cei cuminti sunt iubiti.
#articolul adjectival (demonstativ)se acorda in gen,numar si caz cu substantivul determinat de
adjective.
"ingular
N-Ac. copilul cel cuminte0fata cea frumoasa
G-D, copilului celui cuminte0fetei celei frumoase
Plural
N-Ac,copii cei cuminti 0fetele cele frumoase
G-D.copiilor cel#r cuminti0fetelor cel#r frumoase
!,>articulat,atunci cand adjectivul se afla inaintea substantivului determinat poate prelua articolul %otarat
de la acesta:
"ingular
1#"c. frumosu l baiat0frumoas a fata
/#. frumosu lui baiat0frumoas ei fete
-lural
1#"c.frumosii baieti0frumoase le fete
/#. frumosi l#r baieti0frumoase l# r fete
0,%aracteri"tici ale ad:ecti;ului cali9icati;,
7
+uporta,ca orice adjectiv propriu#zis,morp%eme gradare,aparad in contextele specific gradelor de
comparative$
Ex:ai putini0ai multi elevi decat ne asteptam$t#t atat de putini0t#t atat de multi elevi ca si anul
trecut$9#arte0e<tra#rdinar de putini0multi elevi./radarea se poate realiza si cu alte mijloace decat cele
gramaticalizate$vezi:)rea multi,de"tul de multi,ca multi,"u9icient de multi etc.
+pre deosebire insa de adjectivul propriu#zis,morp%emele si contextele gradelor de comparative se
pastreaza si in conditiile absentei substantivului$sa se compare:#ai multi$#ai multi au reusit%&oarte
putini$&oarte multi au reusit%Prea putini$Prea multi au reusit% unde primele sunt constructii curente,in
timp ce unele sunt imposibile.2ace exceptie superlativul relative al adjectivelor propriu#zise,singurul care
se poate substantiviza,comportandu#se deci identic cu formele multi,putini
Ex:Cei mai buni dintre elevi au reusit,unde buni s#a substantivizat,iar elevi a devenit un determinant al
acestuia.
+pre deosebire de numeral,realizeaza,ca orice adjective,numarul prin acord,substantivul cu forma
de plural impunandu#le pluralul,iar substantivul,deci cu forma unica de singular,impunandu#le
singularul,(multi elevi,putini elevi%multa caldura,carne,placere%putina caldura,carne,
placere%mult timp,entuziasm,interes%putin timp,entuziasm,interes)
+e abreviaza ca orice adjectiv calificativ,aparand cu o forma invariabila de adverb,omonima cu a
adjectivului masculin singular$
Ex:traieste mult,alearga putin%este mult$putin interesata de gramatica
Ca orice adjectiv propriu#zis,calificativ,apare atat in propozitia sintactica de atribut,cat si in
vecinatatea unui copulative,ca nume predicativ,sau in vecinatatea unui verb predicativ,ca element
predicativ suplimentar$vezi:
#ulti elevi$Putini elevi erau in clasa(atribut acordat)%
'levii din clasa erau multi$putini(nume predicativ)%
(i consideram destul de multi$de putini pentru a reusi(element predicativ).
3tilizarea fara regent substantival antreneaza,uneori,aparitia articolului demonstrativ,raportul cu
acest articol fiind asemanator celui care caracterizeaza vecinatatea unui adjectiv propriu#
zis$vezi:cei multi,cei putini ca si cei frumosi,cei vrednici
#ulti ,putini selecteaza afixe derivative de tip adjectival,fie sufixe diminutivale(putinel-
putinei,multisor-multisori),fie sufixe care formeaza substantive abstracte de la baze
adjectivale(putinatate, bunatate ,rautatea%multie,slugarnicie,voinicie%multime,istetime)
8
+ub aspect semantic,adjectivele multi,putini ,realizeaza o calificare cantitativa de tip
apreciativ,evaluative,asemanatoare calificarii realizate prin adjective propriu#zise ,apreciere
depinzand din punctul de vedere al locutorului,al momentului in care se face aprecierea.Evaluarea
cantitativa,daca nu este una numerica,deci exacta,este de tip subiectiv,asa cum se intampla si in
cazul adjectivelor calificative:ceea ce este frumos,interesant,mult,pentru un locutor poate
fi,dimpotriva,apreciat ca urat,neinteresant,putinde catre alt locutor.
Student$Sir!u Andreea
1,Gradele de c#)aratie ale ad:ecti;ului,
2ormele pe care le ia adjectivul pentru a arata ca o insusire poate exista in grade diferite la doua sau mai
multe obiecte comparate sau c%iar la acelasi obiect in situatii diferite se numesc 'rade de c#)artie,
9
"djectivele au trei grade de comparatie:
-ozitiv
Comparativ
+uperlativ
Gradul )#*iti; arata insusirea unui obiect,fara termen de comparatie:
Ex:problema usoara$
ceai fierbinte$
copil serios$
Gradul c#)arati; arata ca insusirea unui obiect este in grad diferit fata de aceeasi insusire a altui obiect
fata de aceeasi insusire a lui,in imprejurari diferite.
Comparativul are trei forme:
a,>c#)arati; de "u)eri#ritate#un obiect are aceeasi insusire, dar intr#un grad mai mare decat al altui
obiect.
Ex:problema ai usoara$
ceai ai dulce@
copil ai serios .
Comparativul de superioritate se formeaza din adjectivul la gradul pozitiv,precedat de adverbul mai;
!,>c#)arati; de e'alitate-doua obiecte au aceeasi insusire in acelasi grad:
ex:problema tot atat de usoara$
ceai tot asa de dulce$
copil la fel de serios$
Comparativul de egalitate se formeaza din adjectivul la gradul pozitiv precedat de :t#t atat de,t#t a"a
de,la 9el de,
c,>c#)arati; de in9eri#ritate-arata ca un obiect are aceeasi insusire,dar un grad mai mic de cat un alt
obiect.
Ex:problema ai )utin usoara$
ceai ai )utin dulce$
copil mai putin serios$
10
Comparativul de inferioritate se formeaza din adjectivul la gradul pozitiv,precedat de adverbele:mai si
putin
Gradul "u)erlati;-arata ca insusirea unui obiect este in cel mai inalt sau cel mai scazut grad.
+uperlativul are doua forme:
a,>"u)erlati;e relati;e-arata ca aceeasi insusire a unui obiect este in cel mai inalt grad (de superioritate)
sau in cel mai mic grad (de inferioritate) in comparatie cu a altui obiect.
"u)eri#ritate in9eri#ritate
problema cea ai usoara $ ceaiul cel ai dulce $
copilul cel ai serios $ copilul cel ai )utin serios$
+uperlativul relativ se formeaza de la comparativul de superioritate sau de inferioritate,precedat de
articolul adjectival cel,cea,cei,cele,
!,>"u)erlati;ul a!"#lut-arata cel mai inalt grad al insusirii ,fara termen de coparatie:
ex:problema 9#arte usoara $
copilul 9#arte serios$
+uperlativul absolut se construieste cu adverbul 9#arte,dar se poate exprima prin alte mijloace cu grad
mai mare de expresivitate:
Cu alte adverbe:)rea,tare,ne")u" de,'r#*a; de,neai)#enit de,e<tra#rdinar de,e<ce"i;
de,teri!il de,etc,
Ex:El este un copil e<tra#rdinar de serios.
-cu locutiuni adverbiale:din cale a9ara,cu t#tul "i cu t#tul,)e"te a"ura etc,
ex:El este un copil din cale a9ara destept.
#cu prefixe s i cu sufixe care au sens de superlative:ar%i#$extra#$%eper#$prea#$ultra#$supra#$super#$#isim.
Ex:ar(i cunoscut$ (i)er sensibil$ )rea frumoasa$ ultra elegant$ "u)ra saturat$ "u)er interesant$ rar i"i,
-rin repetarea adjectivului:
Ex:"vea un glas 9ru#",9ru#",
-rin repetarea unei vocale sau a unei consoane:
Ex: maaaaare$ gallllllben.
Cu substantive:
11
Ex:de"te)t foc$ frumos ne;#ie are @
prin inlocuirea adjectivului cu un substantiv din aceeasi familie lexicala:
e<$ # 9ruu"ete de fata.
Ad:ec ti;e care nu au 'rade de c#)aratie $
superior,inferior,posterior,optim,minim,supreme,superb,maxim,mort,final,complet,intreg,princip
al,unic,secundar,etc.
2,Functiile "intactice ale ad:ecti;ului,
a,>Atribut adjectival-cand este in relatie cu substantivul:
ex:"cesta este un copac batran.
!,>Nume predicative.
v.cop n.p
Ex:Copacul acesta e"te !atran,
Cand este nume predicative,adjectivul este in relatie cu subiectul si ca atare este totdeauna in
cazul nominativ.
c.)Complement indirect.
Ex:in albastru s#a facut verde.
d.)Complement circumstantial de timp.
Ex: (l cunosc de mic.
e.)Complement circumstantial de cauza.
Ex:-langea de flamand.
Cand este folosit cu alte functii sintactice decat subiect sau nume predicativ,cazul este precizat
de prepozitii specific acuzativului.
Model de analiza
Ex:)eteala este pentru un brad inalt.
inalt#adjectiv propriu#zis,variabil cu patru forme,grad pozitiv,se acorda in gen,numar si caz cu
substantivul brad (masculine,singular,acuzativ),functia sintactica de atribut adjectival.
12
3,Sc(i!area ;al#rii 'raaticale a ad:ecti;ului,
A,Cand un adjective nu mai insoteste un substantiv isi pierde valoarea gramaticala de adjective si devine
substantiv.
Ex:4mul batran este intelept.
Ad:ecti;
5atranul este intelept.
"ubst
+ubstantivizarea adjectivului batran s#a facut cu ajutorul articolului %otarat enclitic (#l).
Ex:,aleaua cea galbena este un soi nou.
Ad:ecti;
E<$%ea 'al!ena este un soi nou de lalea.
Su!"tanti;
+ubstantivizarea adjectivului galbena nu s#a realizat cu ajutorul articolului %otarat,el fiind deja articulat
(cea)." devenit substantiv,deoarece nu mai insoteste un substantiv pe care sa#l determine,ci denumeste
singur un obiect.
Adjectivele devenite substantive se compara ca orice substantiv:
#pot fi insotite de adjective propriu-zise sau pronominale:blandul batran%acest batran%
-pot fi precedate de articolul ne%otarat (daca nu sunt precedate de articolul adjectival):un batran,niste
batrani.
#au in propozitii functiile sintactice ale substantivului:
5subiect:)atranul era cumsecade.
5nume predicativ:)unicul meu e"te batranul acela.
;,c#) n,)
Acomplement direct:,#am vazut pe batranul acela in parc.
5atribut:Casa batranului este curate.
5,Cele mai multe adjective sunt folosite si ca adverbe de mod pentru a arata caracteristica unei
actiuni:
+crie urat$cantand usor$pene frumos colorate.
13
Student$Daian &irela
6,L#cutiuni ad:ecti;ale,
!ocutiunea adjectivala-este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adjectiv si se
comporta in propozitie ca adjectivul:
=#> de cul#are@ca luea@cuB9ara 'u"t@de ca)etenie@de 9ata@de antuiala@de )#ina@de
"eaa@din t#)#r@in etate@in ;ar"ta@la cataraa@la t#arta@)e cin"te@dat dracului@adu" la
14
inde)linire@ie"it la i;eala@de drea)ta@de "tan'a@in #ri'inal@de dulce@de "ec@de aceea@de
niic@al dracului@!atat#r la #c(i@ca ;ai de elBeaBeiBele@ca ;ai de lue@cel din ura@cu dare
de ana@cu "caun la ca)@de t#t 9elul@9el de 9el@"in'ur "in'urel@t#t 9elul de@t#t unul "i
unul,etc,
,ocutiunile adjectivale se comporta ca si adjectivele putand sa primeasca articolul adjectival
(demonstrative) sau sa fie folosite la diferite grade de comparatie
E<$4mul cel cu scaun la cap nu face imprudente.
El este mai cu scaun la cap decat colegii sai.
7,Functiile "intactice ale l#cutiunil#r ad:ecti;ale,
a,>Atribut adjectival
ex:(nvatatul este un lucru de capetenie in viata de elev.
!,>Nume predicative
ex:"ceste acte sunt in #ri'inal,
;,c#) n,)
Atentie"celeasi locutiune poate fi adjectivala (cand determina un substantiv) sau adverbial (cand
determina un verb).
Ex: *ucrul de mantuiala este pierdere de vreme.
Su!"t, l#c,ad:
&otdeauna lucreaza de mantuiala
Ver! l#c,ad;er!,
Val#area de ad:ecti;e "au de ad;er! a acestor cuvinte pe langa un verb copulative se stabileste in felul
urmator:
-are valoare adjectivala cand verbul are subiect%
-are valoare adverbial cand verbul are valoare impersonala si cere o propozitie subordonata subiectiva
("))
"djectivele compuse se scriu intr#un cu;ant sau in cu;inte "e)arate,
"djectivele compuse sudate se scriu intr-un cu;ant$
5adjectiv"substantivpursange;
#adverb"adjectivbinecuvantat$binefacator$binemeritat$binevoitor$clarvazator$preafericit;
15
"ceste compuse se deosebesc de imbinarile cu o structura si o componenta asemenatoare,care reprezinta
fie compuse mai putin sudate,scrise cu cratia-!ine-cre"cut (cuviincios),fie 'ru)uri de cu;inte care se
scriu separate:!ine cre"cut (dezvoltat bine).
A)re)#*itia aCt#tBt#ateCad:ecti;$at#ate"tiut#r,at#t)uternic,at#t!iruit#r,at#tcun#"cat#r,
Aad:ecti;e ne#l#'ice,care au in component elemente de compunere: aer#)#rtuar, aut#c#)iati;,
cr#n#9a',electr#ca"nic,(eli#arin,ne#li!eral,"#ci#cultural@
"djectivele compuse ne"udate se scriu cu cratia$
Aad:ecti;Cad:ecti;,avand flexiune numai la ultimul component:bun-platnic$instructiv-educativ$literar-
artistic$nou-nout$rar-platnic$economico-financiar$romano-american;
#adverb%invariabil)"adjectiv$compusul prezentand o diferenta de sens fata de cuvintele de baza:a"a-*i"
(pretins),!ine-cre"cut(cuviincios),!ine-cun#"cut (celebru),!ine-;enit (oportun,agreat),dre)t-credinci#"
,inainte-er'at#r,n#u-na"cut,)r#)riu-*i","u"-nuit@
E<ce)tie$compusele sudate se scriu intr#un cuvant(binecuvantat) sau separate atunci cand sunt grupuri de
cuvinte care isi pastreaza sensul:bine crescut (dezvoltat bine).
"djectivul dra' (inclusive substantivizat) are la feminin plural si la genitiv#dativ singular
nearticulat forma dra'ile=9ete dra'i,dra'ile ele,nu drage,dragele$dar ultiele,nu
ultimile)$forma dra'a se foloseste in adresare atat pentru feminine cat si pentru masculine.
,a unele adjective neologice,norma actuala,reflectand uzul persoanelor cultivate,aditela
9einin forme cu "i 9ara alternanta # (accentuat)##a,in ordinea de preferinta
anal#a'aBanal#'a@##l#a'aB##l#'a@in timp ce la altele nu adite forme cu
#a$!ar#ca,ec(i;#ca, =nu baroaca,ec%ivoaca).
"djectivele terminate la masculine singular in ?u#" au femininul singular in ?u#a"a
=re")ectu#"Bre")ectu#a"a@"#)tu#"B"#)tu#a"a> si pluralul in ?u#a"e
=re")ectu#a"e,"#)tu#a"e>,
,a adjectivele terminate in ?uu,norma actuala recomanda in continuare pronuntarea finale ca
(iat$m.sg. a!i'uu (#gu#u),f.a!i'ua (gu#a), f.pl.a!i'ue (#gu#e),dar m.pl.a!i'ui(#gui).
Cateva adjective (anuit,di9erit,ult,)utin,t#t> au la 'eniti;-dati; )lural desinenta
pronominala ?#r$anuit#r@ acestea,precum si de"tul,di;er",9elurit,nuer#u",pot exprima la
plural valoarea de genitive printr#o constructive ci )re)#*itia a, iar pe cea de dativ cu )re)#*itia
la,a!eleCacu*ati;ul,ca "i nueralele =;#tul a zece&a numerosi parlamentari).
"djectivele invariabile au aceeasi forma la toate cazurile0genurile0numerele,printer acestea
numarandu#se adjectivelecu finala ?ce$atr#ce,e9icace,#trice,)er")icace,
16
Student$La*ar Ganea Ileana
+8,F#rarea ad:ecti;el#r,
Exista un numar de adjective de baza,numite si primare si un numar foarte mare de adjective
formate prin derivare de la substantive,de la verbe si de la alte adjective cu ajutorul sufixelor:
-al,-ar,-a",-at,-!il,-e"c,-et,-aret,-i"t,-iu,-#",-t#r,-ui,
17
"ici luam in dicutie pe cele formate de la substantive si verbe.
Adjective formate din substantive:
Substantivul Adjectivul Substantiv Adjectiv
vama vamal C26 ceferist
fuga fugar zeflemea zeflemist
bucluc buclucas arama aramiu
narav naravas caramida caramiziu
buza buzat mijloc mijlociu
cer ceresc apa apos
lume lumesc frica fricos
Adjective formate din verbe:
'erbul Adjectivul
locui locuibil
iubi iubaret,iubet
certa certaret
sari saritor
vatama vatamator
,a acestea se adauga multimea de participii folosite ca adjectiv ,ex:abatut, ars, copt,fermentat,
fermecat,+otarat,initiat,intarit,lamurit,muncit,onorat,pacalit,retras,saracit,terfelit,umblat, etc
++,ORTOGRAFIA ADJE%TIVLUI,
"djectivele terminate la masculin singular nearticulat in ?iu ()lu!uriu>,iar la feminin singular in ?I
norii plumbur ii@ spicele aur ii,
"djectivele masculin terminate in ?iu se scriu cu trei ?I nominativ plural articulat %otarat:
.ijlociu mijlocii mijlociii
18
!globiu zglobii zglobiii
Cenusiu cenusii cenusiii
"djectivele feminine terminate la nominativ singular nearticulat in ?ie se scriu la genitive si
dativ plural articulat cu d#i ?I,atunci cand adjectivele sunt asezate inaintea substantivului:
roc%ie rosie rosiilor roc%ii
,a 9eininul adjectivelor de tipul !un,are,cutaneu,'eniti;-dati;ul "in'ular nearticulat este
identic cu )luralul nearticulat (note bune,sperante mari,infectii cutanee):ace"tei n#te !une,unei
ari ")erante,ace"tei in9ectii cutanee@iar cel articulat se formeaza prin adaugarea articolului
%otarat 7I la 'eniti;-dati;ul nearticulat:!unei n#te,arii ")erante,
+-,E%4IVALENTELE ADJE%TIVULUI,
A,In )r#)#*itie$
"djectivul poate fi ec%ivalat intr#o propozitie de un grup de cuvinte,de exemplu:
a.)"cesta este (onica fara frica
b.)"u alergat pe un drum cu bolovani
c.)(i vorbea mereu de dragostea lui de fiu
d.)+e vede o zare de foc
/rupurile de cuvinte care fara a fi propozitii,au inteles de adjectiv se numesc l#cutiuni (adica e<)re"ii>
adjectivale.
,ocutiunile adjectivale sunt atributele substantivului la care se refera.Ele au rolul de a nuanta
exprimarea,mai ales atunci cand nu exista un adjectiv care sa redea cu aceeasi precizie ideea din locutiuni.
"stfel,(onica fara frica ar putea sa apara si sub forma (onica cel curajos sau (onica cel indraznet sau
(onica indraznetul% dar locutiunea fara frica pune astfel in lumina curajul lui (onica."lteori este preferata
locutiunea,fiindca un adjectiv nu se mai afla in uz: dragostea lui de fiu,de exemplu,ar putea sa se exprime
si prin dragostea lui fiiasca,dar adjectivul fiesc insemnand de fiu nu se mai intrebuinteaza astazi
aproape de loc.(n sfarsit ,unele locutiuni adjectivale nici nu au correspondent un adjectiv,de exemplu:par
de culoarea abanosului (un adjectiv de la abanos nu exista ).
5,(n fraza.
(n fraza adjectivul poate sa fie ec%ivalat printr#o propozitie.+a luam in discutie frazele:
(8) (deea voastra este asa cum mi-am inc+ipuit
19
(9) /aina care caraie seara ,dimineata n#are ou.
(n (8),propozitia subliniata este o predicative$in (9) ,ea este o atributiva.Asa cum mi-am inc+ipuit din (8)
joaca acelasi rol ca un adjectiv,de exemplu: ca buna,frumoasa,limpede,excelenta,proasta,rea,ciudata,etc
(n (9), care caraie ,este un atribut al substantivului gaina ,care se poate exprima si el la nevoie printr#un
adjectiv :caraitoare
Student$Nea'u Alina
+.,DE%LINAREA LA ADJE%TIVELE %ALIFI%ATIVE,
"djectivele calificative se declina num ai cand insotesc substantivele la care se refera ,indiferent daca se
afla langa acestea sau sunt despartite de ele printr#un cuvant sau prin mai multe cuvinte ,de obicei, printr#
un determinative.(n functie de pozitia fata de substantiv,avem urmatoarele posibilitati:
a.)"djectivul calificativ sta imediat du)a substantiv,tipul:# !un sau #ul !un,ca"a are sau ca"a
are,!at lun',!atul lun',etc
b.)"djectivul calificativ sta du)a un determinativ asezat el insusi dupa substantiv ,tipul: #ul !un,#ul
cel !un,)#etul eu )re9erat,9ata aceea )alida,ana acea"ta ica,e<ercitiul tau *ilnic ace"ta,etc.
20
c.)"djectivul calificativ sta imediat inainte de substantiv,tipul$!un #,!unul #,9ru#a"a
9ata,al!a"tru cer,al!a"trul cer etc,
d.)"djectivul calificativ urmat de un determinativ sta impreuna cu acesta inaintea
substantivului,tipul:cun#"cutul n#"tru "criit#r,;ec(ea n#"tra )rietenie,9ru#"ul tau ;i" etc,
e.)"djectivul calificativ precedat de un determinativ sta impreuna cu acesta inainte de un substantiv,
tipul:al ;#"tru dra' )arinte,a ta iu!ita aa,al n#"tru "cu) )aant ,ace"t are "criit#r,acea
9ru#a"a 9ata etc,
f.)3n adjectiv calaificativ sta imediat inainte si altul imediat dupa substantiv,tipul:tanar "a;ant
r#an,n#ua raura indu"trial ,i)#rtant #ent "tiinti9ic,arele "a;ant clu:ean,i)#rtanta
c#n;#r!ire )#litica,
,a toate tipurile cu adjectivele calificative masculine si neutre plasate du)a substantiv, acestea nu#si
modifica forma de caz grammatical in cursul declinarii (dar au singular si plural).
,a toate tipurile cu adjectivele calificative plaste imediat inainte de substantiv ,acestea se declina cu
ajutorul articolului.
,a tipurile cu adjectivul articulat asezat inaintea substantivului ,cazurile gramaticale sunt indicate de
articol care nu apare si la substantiv.
,a tipul :,adjectivul calificativ isi sc%imba forma numai daca este precedat de anumite determinative ca
acesta
,a tipul ;,ambele adjective isi sc%imba forma cand sunt feminine.
,eclinarea tipul -$ om bun$omul bun
"ingular, fara articol singular,cu articol
1.". (acest) om bun omul bun
/.. (acestui) om bun omului bun
*. om bun< ===
1.". bat lung batul lung
/..(acestui) bat lung batului lung
plural plural
1.".(acesti) oameni buni oamenii buni
/..(acestor) oameni buni oamenilor buni
singular plural
21
1.".(aceasta) casa mare casele mari
/..(acestei) case mari caselor mari
*. D D
,eclinarea tipului . )#etul eu )re9erat,
singular plural
1.". poetul meu preferat poetii mei preferati
/.. poetului meu preferat poetilor mei preferati
*. = =
1.".exercitiul tau zilnic exercitiile tale zilnice
/..exercitiului tau zilnic exercitiilor tale zilnice
*. = =
,eclinarea tipului / 9ru#a"a 9ata,
singular fara articol singular cu articol
1.". (acest) bun prieten bunul prieten
/.. (acestui) bun prieten bunului prieten
*. = bunule prieten<
1.".(aceasta) frumoasa fata frumoasa fata
/..(acestei) frumoase fete frumoasei fete
*. = =
plural fara articol plural cu articol
1.".(acesti) buni prieteni bunii prieteni
/..(acestor)buni prietenibunilor prieteni
*. = =
1.".(aceste) frumoase fete frumoasele fete
/..(acestor) frumoase fete frumoaselor fete
22
*. = =
,eclinarea tipului 0inunatul tau ;i",
singular plural
1.". cunoscutul nostru scriitor cunoscutii nostri scriitori
/..cunoscutului nostru scriitor cunoscutilor nostri scriitori
*. = =
1.".minunatul tau vis minunatele tale vise
/..minunatului tau vis minunatelor tale visuri
*. = =
1.".vec%ea noastra prietenie vec%ile noastre prietenii
/..vec%ii noastre prietenii vec%ilor noastre prietenii
*. = =
,eclinarea tipului 1al ;#"tru dra' )arinte,
"ingular plural
1.".(acest)al vostru drag parinte (acesti) ai vostri dragi parinti
/..(acestui)al vostru drag parinte (acestor) ai vostri dragi parinti
*. = =
1.".(acest) mare scriitor (acesti)mari scriitori
/..(acestui)mare scriitor (acestor)mari scriitori
*. = =
1.".acea indrazneata idee acele indraznete idei
/..acelei indraznete idei acelor indraznete idei
*. = =
1.".oricare spumos val oricare spumoase valuri
/..oricarui spumos val oricaror spumoase valuri
23
*. = =
,eclinarea tipului 2tanarul "a;ant r#an,
singular plural
1.".(acest) tanar savant roman (acesti)tineri savanti romani
/..(acestui)tanar savant roman (acestor) tineri savanti romani
*. = =
1.".tanarul savant roman tinerii savanti romani
/..tanarului savant roman tinerilor savanti romani
*. = =
1.".(acest) remarcabil studiu economic (aceste)remarcabile studii economice
/..(acestui) remarcabil studiu economic (acestor) remarcabile studii economice
*. = =
1.".remarcabilul studiu economic remarcabilele studii economice
/..remarcabilului studiu economic remarcabilelor studii economice
*. = =
1.".(aceasta) noua ramura industriala (aceste) noi ramuri industriale
/..(acestei) noi ramuri industriale (acestor) noi ramuri industriale
*. = =
1.".noua ramura industriala noile ramuri industriale
/.. noii ramuri industriale noilor ramuri industriale
*. = =
24
5I5LIOGRAFIE
+,ION %OTEANU,Graatica de !a*a a li!ii r#ane,Editura Al!atr#",5ucure"ti +76-,
-,GA5RIELA PANA DINDELEGAN,Eleente de 'raatica,Di9icultati,c#ntr#;er"e,n#i
inter)retari,Editura 4uanita" Educati#nal,%#lectia re)ere,5ucure"ti -88.,
25
.,Pr#9,&ARIANA NEGRU,PROF,&ARIANA 5ADEA,Li!a r#ana,Graatica )entru
ele;i,Editura 5adea EPr#9e""i#nal c#n"ultin',5ucure"ti -883,
26