n Gramatica de baz a limbii romne, Bucureti, Univers Enciclopedic, 2010.

ADJECTIVUL I GRUPUL ADJECTIVAL (GAdj)

1. Caracteristici generale Adjecti !l este o clas deschis de cuvinte flexibile, caracterizate: se"antic, prin calitatea de a expri!a propriet"i ale entit"ilor #$ Copilul este% inteligent, sensibil, cuminte&, precu! 'i de a ac"iona asupra extensiunii referen"ilor dese!na"i prin substantiv, restr(n)(nd clasa de referen"i la subclase # uniform colar, uniform militar, *n raport cu uniform+ nav fluvial, nav maritim, *n raport cu nav&+ "#r$#l#gic, prin flexiune, *n func"ie de cate)oriile de )en, nu!r 'i caz, !arcate desinen"ial #bun bun buni bune&, 'i prin cate)oria )radelor de intensitate, !arcat analitic # mai bun, foarte bun&+ sintactic, prin necesitatea de a se raporta la un substantiv , de a avea un re)ent substantival #coal nou& sau substitut al substantivului #ceva nou, doi diferii&, cu care se acord 'i pe care, se!antico-sintactic, *l !odific.

n raport cu )ra!aticile tradi"ionale, care includ *n clasa ad.ectivului 'i adjecti ele %r#n#"inale, *n )ra!atica de fa", se insist asupra diferen"elor dintre cele dou clase de ad.ective, sin)urul ele!ent co!un constituindu-l participarea la feno!enul de acord. n cartea de fa", ad.ectivele prono!inale sunt tratate la clasa pronu!elor, cu care se asea!n prin for!, flexiune 'i func"ie, iar, *n partea a doua, sunt discutate la func"iile specifice )rupului no!inal: deter!inant, cuantificator, iar, *n cazul special al ad.ectivului posesiv, la cea de posesor. /pre deosebire de ad.ectivele prototipice, ad.ectivele prono!inale 'i nu!eralele utilizate ad.ectival nu or)anizeaz )rup sintactic.
&. 'le(i!ne )i clase $le(i#nare &.1. 0d.ectivul prototipic #variabil& *'i schi!b for!a *n func"ie de )en, nu!r 'i caz, cate)orii i!puse prin acordul ad.ectivului cu substantivul-centru sau cu un substitut al acestuia # carte rar cri rare unei cri rare uneia rare&. 1arcarea acestor cate)orii se realizeaz: #a& prin desinen", care expri! si!ultan )enul, nu!rul 'i cazul # casei frumoas-e&+ #b& prin articolul enclitic, care intervine nu!ai *n anu!ite contexte, c(nd ad.ectivul preced substantivul 'i preia articolul+ articolul apare fie ca !arc flexionar unic # aspru-lui profesor&, fie ca !arc supli!entar, ata'at desinen"ei #frumoas-e-i case&+ #c& supli!entar, prin alternan"e fonetice #vocalice sau,'i consonantice&, care apar nu!ai la unele ad.ective #o/oa: frumos frumoas; ea/e* z/j: treaz treji+ /i, /e: om tnr oameni tineri+ e/ea: romnesc romneasc+ c/: adnc adnci+ g/: drag dragi+ s/: des dei+ t/: cuminte cumini+ sc/t: romnesc romneti+ cs/c: fix fici+ l/: gol goi etc.& 'i care se asociaz obli)atoriu desinen"ei. &.&. 2up nu!rul de for!e pe care le au *n flexiune 'i, i!plicit, dup nu!rul de o!oni!ii specifice, ad.ectivele se *!part *n !ai !ulte clase $le(i#nare, cuprinse *n tabelul care ur!eaz.

/unt omonime for!ele identice din flexiunea unui cuv(nt, *n cazul de fa" a unui ad.ectiv #pomi verzi $!asc.pl.% 3 case verzi $fe!. pl.%&. n flexiunea unui ad.ectiv apar omonimii generale, co!une tuturor ad.ectivelor #un copil frumos $!asc. s). 4-0% 3 unui copil frumos $!asc. s). 5-2%&, 'i omonimii specifice, care apar nu!ai *n flexiunea anu!itor ad.ective, distin)(nd subclase flexionare de ad.ective #o!oni!ia pomi verzi $!asc. pl.% 3 case verzi $fe!. pl.% sau o!oni!ia fat fermectoare $fe!. s).% fete fermectoare $fe!. pl.% apar nu!ai la unele ad.ective&.

 n raport cu tradi"ia )ra!atical, care stabilea clasele de flexiune ale ad.ectivului nu!ai pe baza for!elor de sin)ular, aici se iau *n considera"ie at(t sin)ularul, c(t 'i pluralul, ur!rindu-se nu!rul total de for!e distincte 'i, i!plicit, nu!rul 'i tipul de o!oni!ii supli!entare.

+!",r de $#r"e adjecti e c! %atr! $#r"e #prezint o!oni!iile co!une tuturor ad.ectivelor&

-"#ni"ii 1) "asc. sg. (+ / A / G / D) &) "asc. %l.* $e". %l. (+ / A / G / D) 0) $e". (G sg. / D sg. / +* A* G* D %l.) adjecti e c! trei $e". sg. / $e". %l. $#r"e 6 au # #"#ni"ie "asc. %l. / $e". %l. s!%li"entar,:

Desinen.e e: alb alb albi albe uie: aspru aspr aspri aspre ile: greu grea grei grele, ru rea ri rele
i

"asc. sg. / $e". %l. adjecti e c! d#!, ("asc. sg. / $e". sg.) 2 $#r"e 6 au d#!, ("asc. %l. / $e". %l.) #"#ni"ii ("asc. sg. / "asc. %l.) 2 ($e". s!%li"entare1 sg. / $e". %l.) ("asc. sg. / "asc. %l. / $e". %l.) 2 $e". sg. ("asc. sg. / $e". sg. / $e". %l.) 2 "asc. %l. adjecti e "asc. sg. / $e". sg. / "asc. %l. in aria3ile / $e". %l.

eie: urmtor urmtoare urmtori urmtoare (i)/( )u(i)e(i) (i) cenui! " stran#u1 ! cenuie ! cenuii ! cenuii+ rou2 roie roii roii ii romnesc ! romneasc ! romneti ! romneti+ drag drag dragi dragi eie $une $un $uni $une eeii: mare mare mari mari e e: greoi greoaie greoi greoaie e : glbui glbuie glbui glbui eeie atroce atroce atroci atroce bleu, cool, cumsecade, ditamai, %a%i, lila, mini $fust mini%, mito, napa

n raport cu unele )ra!atici !ai vechi, lipse'te din tabel subclasa ad.ectivelor flexionare c! cinci $#r"e #mult mult muli multe multor&, av(nd *n vedere c, dincolo de unele trsturi co!une cu ad.ectivele propriu-zise #vezi )radarea&, func"ia esen"ial a acestora este, se!antic, de cantitative nedefinite, iar, sintactic, de deter!inant #$ 54 $&uli%2et studeni% au plecat& sau, *n prezen"a altui deter!inant, de cuantificator #$ 54 $'ceti%2et $muli%7uant participani% m sperie&+ vezi Pr#n!"ele )i adjecti !l %r#n#"inal inde$init. 2esinen"a -i de plural variaz ca realizare fonetic, apr(nd, de cele !ai !ulte ori, ca i asilabic, devocalizat $4I% #albi, dei, grei, urmtori, mari &, dar 'i ca "i silabic $-i% #aspri, albatri& sau ca -i se!ivocalic $- % #cenuii, stranii&+ desinen"a -u de sin)ular cunoa'te 'i ea for!e fonetice diferite: ca -u vocalic $-u% #aspru, integru& sau ca "u se!ivocalic $"% #greu, ru&. n cazul unor ad.ective precu!: dragi, lungi, atroci, analiza fonetico-fonolo)ic a finalei per!ite !ai !ulte interpretri: $(") * des. +% sau $(") * -i devocalizat%+ pentru econo!ia 'i unifor!itatea descrierii, s-a ales solu"ia cu "i devocalizat. n cazul unor ad.ective fe!inine, precu!: grea grele, rea rele, s-a ales solu"ia de se)!entare grea-+, 'i nu gre-a, dup !odelul tiparului flexionar de la substantivele fe!inine basma+ basma-le, stea+ ste-le, 1-2 n cadrul unui tipar flexionar #acela'i nu!r de for!e 'i acela'i tip de o!oni!ii&, pot s apar 'i unele nere)ularit"i: #a& ad.ectivele derivate de la substantive cu sufixul "iu #armiu, crmiziu, cafeniu, cenuiu, pmntiu etc.& se deosebesc ca realizare a finalei difton)ului de ad.ectivele *!pru!utate #straniu 'i *ntrea)a clas *n -toriu: obligatoriu, peremptoriu, reparatoriu&: descendent, unde se!ivocala ocup a doua pozi"ie: armi, vs ascendent, unde se!ivocala ocup pri!a pozi"ie: stran u+ #2& ad.ectivul rou are for!a de !asc. s). cu desinen"a -u vocalic.

7lasa prototipic este cea a adjecti el#r c! %atr! $#r"e , care include 'i *ntrea)a subclas a participiilor #ars ars ari arse+ muncit muncit muncii muncite&. 7elelalte clase variaz nu!eric, de la unele realizate extre! de rar #de exe!plu, subclasa cu trei for!e 'i cu o!oni!ia "asc. sg. / $e". %l., prezent *n flexiunea ad.ectivului $une, sau subclasa cu dou for!e 'i o!oni!iile "asc. sg. / $e". sg. / $e". %l. 2 "asc. %l. , reprezentat de c(teva *!pru!uturi: atroce, rapace, sagace& la altele !ai nu!eroase #subclasa ad.ectivelor din fondul vechi cu desinen"a "e: mare, tare, verde&. 7lasa in aria3ilel#r include ad.ective cu vechi!i diferite #for!a"ii vechi, fixate, ob"inute prin co!punere 3 cumsecade, alturi de *!pru!uturi din diverse li!bi: bleu, cool, %a%i, lila, mito, napa, turcoaz, *n cazul crora invariabilitatea este, uneori, un se!n al neadaptrii lor !orfolo)ice&. 7antitativ, ad.ectivele invariabile reprezint o clas !ar)inal, supus presiunii siste!ului de a-'i adapta for!ele+ vezi for!e recente, neacceptate de nor!ele literare, precu!: bluz turcoaz, bluz %a%ie, #ironic& eti cool. 8entru unele ad.ective din aceast clas #cele care ad!it antepunerea 'i care, fonetic, accept preluarea articolului definit&, invariabilitatea este rezolvat par"ial, cci articolul devine o !arc de )en, de nu!r 'i de caz # cumsecadele profesor, cumsecadelui profesor, dar -cumsecazii profesori, -cumsecadea profesoar&. 9oate ad.ectivele flexibile, dac accept antepozi"ia 'i pri!esc articol hotr(t, *'i !ultiplic !rcile flexionare, adu)(nd la desinen"a ad.ectivului 'i for!a flexibil a articolului # tnrul profesor tnrului profesor tinerii profesori tinerilor profesori&. 0. Categ#ria gradel#r de intensitate n afara cate)oriilor de )en, de nu!r 'i de caz, i!puse prin acord, ad.ectivul prezint, *n raport cu substantivul, o cate)orie proprie, cea a gradel#r de intensitate. 0.1. #o$i$ut sema$tic 7ate)oria gra%elor %e i$te$sitate expri! varia"ia de intensitate a propriet"ilor obiectelor sau, altfel spus, )radul *n care este posedat o proprietate , o *nsu'ire de ctre obiecte diferite sau de acela'i obiect *n !o!ente diferite. 5radarea propriet"ii poate fi privit *n !od :absolut; # .ilmul este foarte i$teresa$t& sau poate fi privit prin :co!para"ie;, co!par(ndu-se )radul *n care este posedat o *nsu'ire , o proprietate de ctre obiecte diferite #.ilmul este mai i$teresa$t dect cartea& sau de acela'i obiect *n !o!ente diferite #/scarul de anul acesta a fost mai i$teresa$t " mai &ui$ i$teresa$t dect cel de anul trecut&. n definirea )radelor de intensitate, intervin trsturile: $<ntensitate%, $7o!para"ie%, *n func"ie de care se deosebesc: P#5iti !l se caracterizeaz prin $3 <ntensitate%, $3 7o!para"ie%: corect, frumos, C#"%arati !l are trsturile $= <ntensitate%, $= 7o!para"ie%: mai corect, mai frumos, n cadrul co!parativului, pe baza trsturii $=,3 E)alitate%, se distin): c#"%arati !l de egalitate* caracterizat prin $= <ntensitate%, $= 7o!para"ie%, $= E)alitate cu un punct de reper%: la fel de corect, tot aa de corect+ c#"%arati !l de inegalitate, caracterizat prin $= <ntensitate%, $= 7o!para"ie%, $6 E)alitate%+ fa" de un punct de reper, proprietatea poate fi posedat: 6 *ntr-un grad s!%eri#r #mai corect, mai frumos&+ 6 *ntr-un grad in$eri#r #mai puin corect, mai puin frumos&. 6!%erlati !l relati are trsturile co!parativului $= <ntensitate%, $= 7o!para"ie%, dar se deosebe'te de acesta prin extinderea do!eniului de co!para"ie la o clas de obiecte identice, *n raport cu care intensitatea obiectului exa!inat este "a(i",: 6 *ntr-un grad s!%eri#r #cel mai frumos dintre copii " din clas&+ 6 *ntr-un grad in$eri#r #cel mai puin frumos dintre copii " din clas&. 6!%erlati !l a3s#l!t se caracterizeaz prin $= <ntensitate !axi!%, $3 7o!para"ie%: foarte corect, foarte amabil, >i *n acest caz, intensitatea "a(i", poate fi: 6 *ntr-un grad s!%eri#r #foarte amabil&+ 6 *ntr-un grad in$eri#r #foarte puin amabil&. 0.&. 'elaia gra%are ! si$tax

5radele de intensitate caracterizate prin trstura $= 7o!para"ie% # c#"%arati !l de egalitate* de inegalitate 'i s!%erlati !l relati & i!plic !atricial #deci prin se!antica 'i sintaxa lor intern& apari"ia unui com&leme$t al com&araiei, co!ponent care expri! entitatea cu care se face co!para"ia #vezi infra, 7.&.8 7.&.&.+ vezi 'i C#"%le"ent!l c#"%arati &: mai frumos " mai puin frumos %ect ,,,+ la fel de " tot aa de frumos ca (i) ,,,+ cel mai frumos " cel mai puin frumos %i$tre / %i$ ,,,+ 7hiar 'i atunci c(nd co!ple!entul co!para"iei nu este expri!at, acesta este, se!antic 'i sintactic, i!plicat, deductibil contextual: 0n anul terminal, ma$oritatea sunt studeni de nota 1-2, numai vreo zece sunt mai (u$i ) 9, iar 3,4, este cel mai (u$ ) 9,

2e observat c, *n raport cu )ra!atica tradi"ional, unde ter!enul cu care se face co!para"ia apar"ine circu!stan"ialelor, aici este inclus *n clasa com&leme$telor, pe baza trsturii co!une cu cea a co!ple!entelor de a fi :cerut; de o anu!it particularitate a centrului de )rup, *n cazul de fa" de asocierea centrului ad.ectival cu !rcile de )radare # mai ,,, dect, mai puin ,,, dect, la fel de ,,, ca #i&, cel mai ,,, din " dintre&.
0.0. *arcarea categoriei gra%elor %e i$te$sitate 0.0.1. /pre deosebire de celelalte cate)orii ale ad.ectivului, realizate flexionar, cate)oria )radelor de intensitate se expri! analitic #prin co!ponente nele)ate de ad.ectiv&, provenind, cu excep"ia !rcii variabile cel, din adverbe , )rupuri adverbiale: 3 pozitivul este )radul ne!arcat: bun, frumos+ 3 co!parativul de ine)alitate 3 de superioritate: mai bun, mai frumos+ 3 de inferioritate: mai &ui$ bun, mai &ui$ frumos+ 3 co!parativul de e)alitate: la fel %e bun, tot aa %e bun+ 3 superlativul relativ 3 de superioritate: cel mai bun, cel mai frumos+ 3 de inferioritate: cel mai &ui$ bun, cel mai &ui$ frumos+ 3 superlativul absolut: foarte bun, foarte frumos, pop. tare bun, 0.0.&. 0precierea )radelor de intensitate intr #ca orice apreciere& *n sfera :subiectivit"ii;, uneori a :stilisticului;, ceea ce explic nu!rul !are #'i niciodat *nchis& de ",rci e(%resi e ale grad,rii 'i dificultatea de a stabili o li!it precis *ntre !rcile )ra!aticalizate 'i cele lexicostilistice.

2at fiind dificultatea de a stabili li!ita dintre !orfe!ele )ra!aticalizate ale )radrii 'i alte !rci ne)ra!aticalizate sau !ai pu"in )ra!aticalizate, precu! 'i din nevoia de a si!plifica interpretarea, aici, spre deosebire de tradi"ia )ra!atical 'i spre deosebire de 50?@, se va proceda !ni$icat#r, prin separarea sintactic, a !rcilor de )radare de centrul de )rup: $50d. $%estul %e%7irc7ant frumoas7entru%+ $50d. $suficie$t %e%7irc7ant frumoas7entru%+ $50d. $teri(il %e%7irc7ant frumoas7entru%+ $50d. $$es&us %e%7irc7ant frumoas7entru%+ $50d. $cea mai%7irc7ant frumoas7entru%+ $50d. $cea mai &ui$%7irc7ant frumoas% etc. n acela'i !od vor fi analizate sintactic 'i for!ele )ra!aticalizate ale )radrii: mai 'i foarte: $50d. $foarte%7irc7ant frumoas7entru%, $50d. $mai%7irc7ant frumoas7entru%.
- ti%#l#gie a ",rcil#r e(%resi e ale )rdrii per!ite s distin)e!: !rci se!i)ra!aticalizate, aflate la li!ita dintre )ra!atical 'i lexical: $ vreme% colosal de rece, cumplit de rece, e5traordinar de rece, grozav de rece, teribil de rece etc.+ clasa este extre! de lar), incluz(nd: #a& ad.ective propriu-zise adverbializate+ #b& ad.ective adverbializate derivate din verbe+ #c& supine inversate 'i adverbializate+ #a& idiot de sentimental, inuman de dureros, penibil de greu, ridicol de modest, sngeros de violent+

#b& c6inuitor de dulce, derutant de plcut, enervant de delicat, e5asperant de amnunit, impresionant de vrednic, 7nfricotor de violent, uimitor de amabil; admirabil de clar, incredibil de neatent, insuportabil de dureroas, interminabil de lung, ludabil de tenace + #c& negrit de dulce, ne7nc6ipuit de limpede, nepermis de lstoare, nesperat de avanta$os, nespus de frumos+ !rci lexicale realizate ca substantive adverbializate, care fac parte din expresii cvasifixe #beat turt, gol puc, 7ndrgostit lulea, 7ng6eat tun, rcit cobz, scump foc, singur cuc, slab scndur, suprat foc " nevoie mare&, sau !orfolexicale, realizate ca prefixe superlative # e5trasensibil, 6iperaglomerat, superinfluent, suprasolicitat, ultrafin&+ construc"ii sintactice ob"inute prin repetarea ad.ectivului, *n postpunere # film bun, bun8& sau *n antepunere #bun, bun film8&+ structuri sintactice co!parative realizate prin acela'i tipar cu %e, unde aprecierea :superlativ; se ob"ine nu!ai extratextual, prin raportare la cuno'tin"ele curente ale colectivit"ii: $iarb% pn la bru de 7nalt, $brum% de trei palme de groas, $porumb% ct un stat de om de 7nalt+ structuri sintactice co!parative realizate prin tiparul co!parativ prototipic cu prepozi"ia ca, aproape cli'eizate, unde aprecierea :superlativ; se ob"ine extratextual: $ fat% proast ca noaptea, $fat% alb ca varul, $persoan% bun ca pinea cald; structuri consecutive, unde aprecierea :superlativ; se ob"ine din :interpretarea; consecin"elor posedrii *ntr-un anu!e )rad a propriet"ii: #a& $cine% agresiv de nu puteai s te apropii de el, $copil% prost de ddea 7n gropi+ #b& $fat% cura$oas de speriat, aprig de temut+ structuri sintactice cu )enitiv 'i repeti"ie: frumoasa frumoaselor i credincioasa credincioaselor #/adoveanu, 9ivanul persian&+ !rci fonetice const(nd: *n lun)irea vocalei #buun8, ru8, teriibil8& sau a consoanei #rru8, gallben8&+ *n utilizarea unui accent frastic special, *nso"it sau ne*nso"it de lun)irea vocalei # film (u$8, film (uu$+&, *nso"it sau ne*nso"it de inversiunea ad.ectivului # (uu$ film8& etc.

2e re"inut c, *n ciuda valorii :superlative; co!une, structurile inventariate sunt analizabile din punct de vedere sintactic #vezi infra, :.&.&.
;. Ti%#l#gia adjecti el#r ;.1. #lase sema$tico"gramaticale ;.1.1. n interiorul clasei ad.ectivului s-au separat a%jectivele calificative 'i cele categoriale, 7elor dou subclase se!antice le corespund i!portante diferen"e de co!porta!ent !orfosintactic, caracteristicile )ra!aticale constituind teste de recunoa'tere a fiecrei subclase. Tr,s,t!ri se"antice Adjecti e cali$icati e expri! propriet"i ale entit"ilor #$copil% cuminte, frumos, gras, iste, inteligent, mare, negli$ent, prost& for!eaz perechi antoni!ice #frumos urt, slab gras, activ inactiv, ieftin scump, 7nalt scund& sunt aprecieri de tip subiectiv se!antic, accept ur!toarea echivalen": :sta e un scaun conforabil A :sta e un scaun& A :sta e confortabil ocup pozi"ia 48 #$scaunul% este confortabil, frumos, Adjecti e categ#riale restr(n) clasa de referen"i dese!nat prin substantiv la subclase #$comitet% orenesc, $concurs% regional, $magazin% stesc& nu intr *n rela"ii antoni!ice sunt trsturi obiective se!antic, nu accept acest tip de echivalen": 'sta e o reacie c6imic A 'sta e o reacie A -'sta e c6imic *n )eneral, nu ocup, sin)ure, pozi"ia 48 #B'cidul e clor6idric, -Cartea e c6imic "

ieftin, 7nalt, scund& accept co!ple!ente 'i ad.unc"i #$3oana% este %i$ ce ,$ ce mai drag colegilor& sunt )radabile #=film% mai frumos, $director% din ce 7n ce mai obosit, $coleg% prea sincer& au topic liber, accept(nd antepunerea 'i izolarea #interesantul studiu, copleitoarele gnduri+ Copleitoare, gndurile numi ddeau pace& apar *n structuri excla!ative #Ce frumos8, Ce inteligent copil8& suport construc"ii supradeter!inate cu deter!inantul e!fatic cel #$omul% cel frumos, $copilul% cel inteligent, $fratele% cel mare& intr *n coordonare cu calificative, niciodat cu cate)oriale #$copil% frumos, inteligent, -soluie ingenioas i -uniform roie i militar&
1

Tr,s,t!ri "#r$#sintactice

botanic, -;rsul e polar, -<coala e steasc& nu accept co!ple!ente 'i nici ad.unc"i #este -clor6idric acizilor, este -din ce 7n ce mai clor6idric& nu accept )radarea #-foarte clor6idric, -mai c6imic, -mai clu$ean, -mai stesc & au topic fix, *n postpunere #-clor6idricul acid, -lingvisticul studiu, -maritimul vas, -regionalul congres, -steasca primrie&

nu apar *n structuri excla!ative #-Ce clor6idric8 -Ce strad steasc8& nu suport construc"ii deter!inate cu deter!inantul e!fatic cel1 #-acidul cel clor6idric, -profesorul cel universitar, -ziarul cel clu$ean, -proiectul cel regional& ad.ective nu apar *n coordonare, ci nu!ai *n rela"ii de ad.ective supraordonare fie cu alte ad.ective cate)oriale spontan+ #$$$curent lingvistic% structuralist% c6imic, european%&, fie cu ad.ective calificative #$$lingvist structuralist% serios i muncitor%&

@e)ula de neacceptare a deter!inantului e!fatic cel prive'te nu!ai ro!(na actual, cci *n li!ba veche #chiar p(n t(rziu, spre sf(r'itul secolului al C<C-lea& structurile cu cel erau !ult !ai extinse, ata'(ndu-se 'i clasei ad.ectivelor cate)oriale #vezi construc"ii din li!b veche ca: pre omul cel (isericesc, dragostea cea creti$easc, 0nti!, 4redici, sau construc"ii de la sf(r'itul secolului al C<C-lea: cu finalul -u cel flexio$ar rom$esc, instruciunea cea cm&ulu$gea$, Dasdeu, E1@&.

2istinc"ia calificativ vs categorial este departe de a fi foarte ri)id, av(nd *n vedere c: testele de distin)ere suport unele excep"ii #s se co!pare: ->istemul e solar, -'ceast grup e sa$gui$, unde ad.ectivele cate)oriale nu ad!it pozi"ia 48, cu ?inul este rom$esc, 9ecizia e &olitic, i $u militar, unde alte ad.ective cate)oriale apar *n pozi"ia 48&+ exist nu!eroase ad.ective care au un co!porta!ent dublu, func"ion(nd de la un context la altul #cu schi!bare de sens& c(nd calificativ, c(nd cate)orial: sistem $ervos $cate)orial% vs om $ervos $calificativ%+ roc vulca$ic $ad.ectiv cate)orial% vs comportament vulca$ic $calificativ%+ consiliu &rofesoral $cate)orial% vs atitudine &rofesoral $calificativ% etc. ;.1.&. n afara celor dou subclase, s-a separat o a treia subclas, denu!it a a%jectivelor situative, care se caracterizeaz prin ur!toarele trsturi:
Tr,s,t!ri se"antice 6!3clase se"antice Tr,s,t!ri "#r$#sintactice 0nte8ostEcup 5radare punere punere pozi"ia 48 = 6,= 6,= ?

n! %artici%,* <n general* la ec=i alen.ele se"antice caracteristice cel#rlalte

adjecti e deictice > te"%#rale #fost, actual, urmtor, viitoare $mam, soie%&+

d#!, ti%!ri #@a este o viitoare mam A @a este o mam A @a este viitoare&

> s%a.iale #$eta.ul% superior " inferior, $partea% dreapt " stng $a strzii%& adjecti e "#dali5at#are #aparent, adevrat $minciun%, aa-zis $prieten%, curat $plastograf%, eventual, posibil, potenial, pretins, probabil, pur $7ntmplare%, simplu $cetean%& adjecti e de ierar=i5are #individual, personal, privat, propriu, unic, caracteristic, singular, specific& adjecti e a$ecti e #biata $femeie%, blestematul $impozit%, sracul $profesor%

=,6

@ @

@ ?

@ ?

? ?

2e observat eter#genitatea se!antic a clasei #sensuri diferite: !odalizatoare vs ierarhizatoare vs afective&, dar 'i etero)enitatea de co!porta!ent )ra!atical #ceea ce apare notat cu $= , 3%&: 3 Unele ad.ective nu accept deloc postpunerea, iar altele pot s apar 'i *n postpunere #Bpreedintele fost, dar preedintele actual&+ *n postpunere, unele for!e *'i schi!b sensul, intr(nd *n clasa calificativelor #poveste adevrat, cas curat, ap pur&. 3 Unele ad.ective !odalizatoare nu accept pozi"ia 48, iar altele o accept # 4rostia lui e -aazis " -pretins, dar 4rostia lui e aparent&. 3 4u!ai unele ad.ective situative nu particip la rela"iile de echivalen" specifice claselor anterioare+ altele pot intra *n rela"iile de echivalen" proprii cate)orialelor # @a este o biat profesoar A @a este o profesoar, dar A -@a este biat&. 3 Unele dintre ad.ectivele situative pot func"iona ca non-deictice, devenind cate)oriale #plmnul drept " stng, lobul drept " strng&.
;.&. #lasificare ,$ fu$cie %e &osi(ilitile %e gra%are Ur!rind co!porta!entul ad.ectivelor *n raport cu )radele de intensitate, se distin): A adjecti e grada3ile 3 care accept ata'area !rcilor )radrii+ A adjecti e negrada3ile 3 care nu accept !rcile de )radare. 4eacceptarea )radrii prive'te siste!ul sau uzul li!bii, *n func"ie de explica"iile diferite pe care le pri!e'te: #a& explica"ii eti!olo)ice #sunt *!pru!uturi savante, reprezent(nd co!parative de superioritate *n latin: anterior, inferior, posterior, superior, ulterior , iar altele, provenind din superlative latine'ti: e5trem, infim, ma5im, minim, pro5im, suprem, ultim&+ #b& explica"ii se!antice #sunt ad.ective care includ *n !atricea lor se!antic trsturi superlative: colosal, cumplit, desvrit, enorm, e5traordinar, gigantic, grozav, magistral, nemaipomenit, teribil, uria, precu! 'i ad.ective derivate cu prefixe superlative: ar6icunoscut, e5trafin, 6ipersensibil, preafericit, rscopt, strvec6i, supraaglomerat, supersensibil, ultrasecret &+ #c& explica"ii sintactico-se!antice #sunt ad.ective de tip cate)orial, care, neexpri!(nd direct propriet"i ale entit"ilor, nu per!it )radarea: $ acid% clor6idric, sulfuric, $uniform% militar, colar, $comitet% orenesc, regional, $student% bucuretean, ieean, clu$ean, $coal% comunal, profesional, steasc etc.+ vezi supra, ;.1.1.&.

Este o deosebire esen"ial *ntre #a, b& vs #c&, av(nd *n vedere c, *n #c&, este vorba de constr(n)eri i!puse de tipul se!antic de ad.ectiv, *n ti!p ce *n #a, b&, este vorba de constr(n)eri i!puse de nor!a literar, 'i nu de tipul se!antic de ad.ectiv, cci ad.ectivele din #a, b& sunt calificative, ad!i"(nd )radarea, cu!, de altfel, se 'i *nt(!pl frecvent *n uzul neliterar.
;.0. #lasificare ,$ fu$cie %e relaia cu ver(ul 2intre ad.ectivele derivate #ob"inute prin derivare&, se deta'eaz clasa ad.ectivelor de %r# enien., er3al,, fie c sunt ob"inute prin derivare sufixal #aduce B aductor, folosi B folositor, compara B comparabil&, fie c sunt ob"inute prin conversiune, din participii # cumprat cumprat,

pasionat pasionat& sau din )erunzii #suferind suferind, eznd eznd&, ad.ective care pstreaz *nc trsturi ale bazei verbale. ;.0.1. Exist s!$i(e care transfor! verbe *n ad.ective, dar conserv trsturi sintacticose!antice ale bazei verbale: -#"i"&tor " -ator #$ziarist% a&rtor al drepturilor omului, $obiect% folositor colii, $semn% &remergtor bolii, $ziarist% susi$tor al guvernului , $copil% temtor de consecine&+ -ant #$student% &artici&a$t la demonstraie+ -#a&bil #$rezultat% com&ara(il cu cele din strintate, $7mprumut% &lti(il 7n zece ani, $rezultat% &refera(il celor anterioare, $rezultat% utiliza(il 7n viitoarele studii&. n construc"ii ca: suferin &remergtoare o&eraiei $= 4o!inal2%+ efecte com&ara(ile cu cele anterioare $= cu $= 4o!inal0%%+ soluie &refera(il acum celorlalte $= 4o!inal2 = 7irc9i!p%+ student &artici&a$t c$%va la revoluie $= la $= 4o!inal0% = 7irc9i!p% etc., ad.ectivele reflect particularit"i de construc"ie ale verbului din care deriv # >uferina premerge operaiei, >e compar cu cele anterioare, / prefer acum celorlalte, ' participat cndva la revoluie &. ;.0.&. Partici%iile, caracterizate flexionar prin trsturi de tip ad.ectival, pstreaz 'i trsturi sintactico-se!antice ale verbului #vezi '#r"e er3ale n#n4$inite1 in$initi * s!%in* %artici%i!* ger!n5i!, &.&.&.&. 7onstruc"ii precu!: cri trimise astzi co&iilor $= 4o!inal2 = 7irc9i!p%+ tez alctuit %i$ articole anterioare $= %i$ $= 4o!inal0%%+ elev %eve$it ve%et de televiziune $= 48%+ reflect construc"iile verbelor corespunztoare # cri care se trimit azi copiilor, tez care se alctuiete din articole anterioare, elev care a devenit vedet de televiziune&. ;.0.0. Unele dintre ger!n5iile acordate pstreaz 'i ele, *n oarecare !sur, trsturile bazei #vezi co!ple!entul prepozi"ional 'i circu!stan"ialul te!poral din femeie suferind %e ctva tim& %e cor% $= %e $= 4o!inal0% = 7irc9i!p&. 7. Tr,s,t!ri sintactice ale adjecti !l!i. Gr!%!l adjecti al (GAdj) Gr!%!l adjecti al (GAdj) se constituie dintr-un centru ad.ectival *!preun cu to"i subordona"ii le)a"i sintactic 'i se!antic de acesta: copil $50d. foarte %rag &ri$ilor%+ medicament $50d. %ttor %e s&era$e%+ a a$uns $50d. foarte ostil ,$$oirilor%+ este $50d. mai ate$t %ect -o$%+ avocat $50d. cele(ru c$%va%. 50d. poate fi c#"%le( #ca *n exe!plele anterioare, c(nd centrul ad.ectival are subordona"i& sau poate aprea ca "#n#"e"3r!, *n condi"iile absen"ei altor constituen"i dependen"i de centru: copil $50d. frumos%. 7.1. .tructura i$ter$ a gru&ului a%jectival Gr!%!l adjecti al c#"%le( #centru = co!ponente dependente& are ur!toarea structur: (Adj!nct1) BAdjecti
Centr!

(C#"%le"ent)C (Adj!nct&)

 2e observat c un sin)ur constituent al )rupului este obli)atoriu: centrul de )rup ad.ectival. 7eilal"i #inclu'i *ntre paranteze& pot lipsi dintr-un )rup sau altul. 8entru ad.ectivele care cer co!ple!ente, acestea, *n !od curent, nu lipsesc+ ad.unc"ii sunt *ns constituen"i facultativi pentru orice ad.ectiv.
/tructurile co!plexe ale unui 50d. *!brac for!e ca: Cartea a a$uns $50d. foarte plin de praf%. .emeia este $50d. foarte temtoare de 6oi%. 4rinii lui par $50d. destul de ostili 7nnoirilor%. &aria este $50d. mai talentat dect 3on%. G,4,, cntre $50d. celebru pe atunci%, era 7n topul muzicii uoare, &ama este $50d. bolnav la pat de dou luni%. A C#"%le"entele sunt co!ponente dependente de centru caracterizate prin: 6 sunt a'ezate, de re)ul, la dreapta centrului ad.ectival+ 6 sunt cerute !atricial, prin sintaxa 'i se!antica centrului+ 6 pot fi cerute nu direct de centru, ci de !rcile de )radare asociate centrului+ 6 sunt le)ate de centru sau de !rcile de )radare prin restric"ii de for! i!puse no!inalelor: restric"ii de caz #drag stu%e$ilor, ostil co$%ucerii&, de prepozi"ie #plin %e praf, temtoare %e 6oi, dependent %e prini, sinonim cu C, atent la nevoile altora, mai frumoas %ect mama& sau, c(nd co!ple!entul se realizeaz propozi"ional, prin restric"ii de co!ple!entizator # sigur c ,,,, capabil s ,,,, curioas %ac ,,,&+ 6 *n cazurile de nelexicalizare a co!ple!entului, disponibilitatea ad.ectivului de a pri!i co!ple!ent exist, co!ple!entul put(nd fi introdus oric(nd # Copilul este bolnav $ D %e gri&%, Cartea este folositoare $ D stu%e$ilor%&. A n clasa adj!nc.il#r* constituen"i facultativi, neceru"i de trsturile !atriciale ale centrului, se distin) dou tipuri: unii, a'eza"i, de re)ul, la st(n)a centrului ad.ectival #0d.unct 1&, al"ii, a'eza"i, de re)ul, la dreapta centrului #0d.unct2&, fiecare cu roluri specifice. Cei a)e5a.i la stEnga sunt circu!stan"iale cantitative, circu!stan"iale de !od 'i de !odalitate, *ndeplinind func"ii precu!: F expri! )radarea #teribil de frumoas, nespus de frumoas, mai puin frumoas, suficient de frumoas&+ F expri! pro)resia )radrii #din ce 7n ce mai frumoas, tot mai frumoas&+ F aproxi!eaz proprietatea #cam urt, oarecum urt, 7n oarecare msur urt, relativ satisfctoare, ceva mai rela5at&+ F !odalizeaz proprietatea #cic " pasmite bolnav, pretins bolnav& etc. Cei a)e5a.i la drea%ta sunt circu!stan"iale spa"io-te!porale, de rela"ie sau de cauz, av(nd rolul de a li!ita proprietatea, de a o deli!ita din punct de vedere te!poral 'i spa"ial, de a-i fixa :cauza; sau de a expri!a :consecin"a; unui anu!e )rad de de"inere a propriet"ii: F circu!stan"ial de loc #$este% bolnav la &at&+ F circu!stan"ial te!poral #$ avocat% celebru c$%va, $elev% bolnav %e %ou s&tm$i / %i$ c$% ,$ c$%&+ F circu!stan"ial cauzal #bolnav %i$ srcie&+ F circu!stan"ial de rela"ie #bolnav &si/ic, interesant teoretic&+ F circu!stan"ial consecutiv #urt %e s&eriat, palid %e i"era fric s"o &riveti&. 7.&. #lasificarea si$tactic a a%jectivului n cadrul 50d., n!"ai c#"%le"entele, care reprezint tipul de co!ponen"i cel !ai str(ns le)at de centru 'i constr(ns de acesta la diverse restric"ii de for!, particip la clasi$icarea sintactic, a ad.ectivelor.

7.&.1. Clasificarea ad$ectivelor dup cum accept sau nu complemente Adjecti e care cer c#"%le"ente #3ligat#rii . 7ele !ai nu!eroase sunt ad.ectivele provenind din verbe #a&, dar sunt 'i ad.ective pri!are #b&: #a& cauzatoare de suferin, folositoare copiilor, premergtoare morii #b& drag copiilor, ostil societii, atent la zgomote, egal cu suprafaa casei . Adjecti e %entr! care c#"%le"entele s!nt $ac!ltati e 0 / se co!pare: B lovitur cauzatoare, unde ad.ectivul nu accept supri!area co!ple!entului, cu femeie $bolnav de grip , bolnav%, copil $politicos cu prinii , politicos%, unde ad.ectivele ad!it supri!area co!ple!entului.

/pre deosebire de ad.ectivele postverbale, care accept !ai )reu supri!area co!ple!entului, ad.ectivele propriu-zise, nederivate, per!it !ai u'or nelexicalizarea acestuia.
Adjecti e care n! acce%t, c#"%le"ente #casa nou i curat, elev inteligent i drgla, acid clor6idric, curent filozofic&.

2e observat c toate ad.ectivele cate)oriale nu accept co!ple!ente, *n ti!p ce ad.ectivele calificative apar *n a!bele situa"ii: accept sau nu accept co!ple!ent.
7.&.&. Clasificarea ad$ectivelor dup tipul de complement /e distin): Adjecti e care %ri"esc !n c#"%le"ent indirect. /e cuprind *n aceast cate)orie: #a& adjecti e n#n4 er3ale #anterior procesului, antipatic colegilor, contrar rezultatelor, credincios stpnului, drag familiei, e5terior rii, familiar lor, favorabil lor, fidel soiei, inerent sensului, loial directorului, necesar studenilor, opus situaiei, ostil guvernanilor, prealabil operaiei etc.&+ #b& adjecti e %#st er3ale, derivate sufixal #bunuri aparintoare comunei, suferin premergtoare morii& sau participiale #carte trimis elevilor, mas oferit mamei, discurs adecvat situaiei&. Adjecti e care %ri"esc !n c#"%le"ent %re%#5i.i#nal. <ntr *n aceast cate)orie: #a& adjecti e n#n4 er3ale1 6 ad.ective :si!etrice;, care cer prepozi"ia cu #analog cu, compatibil cu, complice cu, comun cu, conform cu, contemporan cu, egal cu, identic cu, paralel cu, sincron cu, sinonim cu, solidar cu&+ 6 ad.ective construite cu prepozi"ia %e #apt de, avid de, capabil de, contient de, demn de, gata de, lacom de, plin de, stul de, setos de, sigur de, strin de, susceptibil de, vinovat de, vrednic de, inclusiv ad.ective de stare psihic: furioas de&+ 6 ad.ective construite cu la, prepozi"ia expri!(nd :orientarea; *nsu'irii: Ginta # atent la, imun la, receptiv la, surd la&+ 6 ad.ective construite cu prepozi"ia &e, prepozi"ia expri!(nd Ginta #furios pe, gelos pe, sigur pe&+ #b& adjecti e %#st er3ale, reprezentate prin: 6 ad.ective participiale 'i ad.ective ob"inute prin derivare sufixal, care pstreaz prepozi"ia din construc"ia verbului # a6tiat dup, comparabil cu, 7nrudit cu, interesat de, obligat la, $ec6ip% participant la, predispus la, referitoare la, temtoare de&+ 6 ad.ective participiale de la verbe tranzitive psiholo)ice care cer rolul /ti!ul, le)(ndu-l prin prepozi"ia %e #decepionat de, dezamgit de, indignat de, indispus de, intrigat de, 7ncntat de, uimit de&+ 6 ad.ective derivate sufixal de la verbe tranzitive care lea) co!ple!entul expri!(nd 9e!a , 8acientul prin prepozi"ia %e #lovitur cauzatoare de moarte, debut dttor de speran&+ 6 ad.ective participiale cu sens pasiv 'i unele ad.ective derivate cu sufixul - bil #cu sens pasiv&, construite cu un c#"%le"ent de agent #carte trimis de " de ctre profesori, lege propus de " de ctre guvernani, soluie acceptabil de ambele pri &.

8entru ad.ectivele care ad!it un c#"%le"ent %re%#5i.i#nal, clasificarea poate !er)e !ai departe, diferen"iindu-se: #a& ad.ective care ad!it construc"ii verbale non-finite 6 (Pre% @) In$initi : capabil DdeE a crmui, decis D7nE a proceda, drz #7n& a-i apra ansele, gata DdeE a sri 7n a$utor, vrednic DdeE a reprezenta ara+ 6 %e @ 6!%in1 struguri buni de cules, este gata de plecat, demne de luat 7n seam, vrednic de ales ambasador+ #b& ad.ective care ad!it propozi"ii con.unc"ionale+ *n func"ie de co!ple!entizatorii accepta"i, se distin): 6 ad.ective care ad!it a!bii co!ple!entizatori # c, s&: $este% bucuroas c " s, fericit c " s, mndr c " s+ 6 ad.ective care ad!it nu!ai pe c: $este% contient c, sigur c, vinovat c+ 6 ad.ective care ad!it nu!ai pe s: $este% #in&apt s, atent s, avid s, #inEcapabil s, datoare s, demn s, gata s, liber s+ 6 rar, ad.ective care ad!it pe %ac, se!n al unei intero)ative totale *n discurs indirect: $este% curioas dac a luat e5amenul,

n for!a disc!rs!l!i indirect #vezi Disc!rs!l ra%#rtat8 Ti%!ri de en!n.&, orice propozi"ie deriv(nd din transpunerea unui enun" din vorbire direct #unde apare ca independent sintactic& *n vorbire indirect devine, sintactic, subordonat+ *n cazul de fa", este vorba de transpunerea unei propozi"ii intero)ative totale *ntr-o propozi"ie subordonat # 3on este curios :3 .e va mai &leca azi1; $discurs direct 3 propozi"ie independent% H 3on este curios %ac se va mai &leca azi $%ac apare nu!ai *n discursul indirect 3 propozi"ie subordonat%&.
Adjecti e c#nstr!ite c! !n c#"%le"ent sec!ndar 3 clas li!itat la c(teva participii pasive de la verbe dublu tranzitive, care, dup pasivizare, pstreaz co!ple!entul secundar # copil 7nvat ta(la ,$mulirii, copii anunai %ata exame$ului&.

n structurile verbale prototipice #cu verb la for! finit&, verbele corespunztoare se construiesc cu 72 = 7/ec #$4e copil l-%72 dublat au 7nvat $tabla 7nmulirii%7/ec&.
Adjecti e %#st er3ale care %ri"esc !n c#"%le"ent <n geniti 6 clas li!itat la ad.ective provenind din verbe tranzitive al cror co!ple!ent direct are trstura $= 2efinit% # rani care &streaz tra%iiile 2 rani &strtori ai tra%iiilor&.

/unt structuri sintactice a cror interpretare este a!bi)u, re)entul )enitivului #un derivat postverbal *n -tor& per!i"(nd calificarea ca ad.ectiv #vezi acordul& sau ca substantiv #*n construc"ii care pri!esc un alt ad.ectiv: persoane pstrtoare fidele ale tradiiilor &+ a se vedea 6!3stanti !l )i gr!%!l n#"inal* &.&.&.&. n consecin", c#"%#nent!l <n geniti poate fi interpretat drept co!ple!ent #de natur verbal& al ad.ectivului sau al substantivului.
Adjecti e c#nstr!ite c! !n n!"e %redicati sa! c! !n c#"%le"ent %redicati al #3iect!l!i ? clas li!itat la participiile provenind de la verbe copulative sau atributive, care pstreaz de la radicalul verbal disponibilitatea construirii cu 48 sau 78E # ri foste comu$iste " devenite ca&italiste+ episcop uns mitro&olit, director numit mi$istru&. Adjecti e care ad"it gradarea )i acce%t,* i"%licit* !n c#"%le"ent c#"%arati . 7o!ple!entul co!parativ este un co!ple!ent specific pentru 50d., fiind cerut de ad.unctul de )radare #vezi supra, 0.0.1.+ mai frumoas %ect, la fel %e sigur ca, mai &ui$ frumoas dect, cea mai frumoas %i$ / %i$tre&. 7.0. 3oziiile ocu&ate %e 45%j ,$ orga$izarea &ro&oziiei 7.0.1. 4oziii caracteristice

P#5i.ia n 54

'!nc.ia !odificator #cu rol calificativ sau restrictiv&

n 5I

*n raport cu verbe copulative, ocup pozi"ia 48 n structuri cu elips, apare ca 8/ reor)anizate cu elips 'i a!al)a!are, apare ca 8/

E(e"%le elev (u$, sim&aticul 3on, copil i$telige$t+ acid clor/i%ric, coal clujea$, alegeri locale, uniform militar, imn $aio$al este vesel, devine i$teresa$t, se face mare, rmne t$r >-a 7ntors $'i este% trist0 0l consider pe 3on i$telige$t F Consider c 3on este inteligent,

8rin amalgamare se *n"ele)e :*!pletirea; a dou structuri sintactice #*n cazul de fa", re)enta 'i subordonata&, const(nd *n :avansarea; unui co!ponent din subordonat *n re)ent, asociat cu elipsa copulativului din subordonat #vezi Predicati !l s!%li"entar&.
7.0.&. 4oziii sintactice rare, mai puin caracteristice P#5i.ia n 58rep '!nc.ia E(e"%le *n rela"ie cu prepozi"ia %e, >-a rsturnat %e &li$ $ce era% *ntre)ul )rup apare ca ad.unct ' ratat plecarea %e $eate$t $ce era% , circu!stan"ial de cauz Grece %e &refcut, / ia %e (u$, / ia %re&t &refcut, / consider ca foarte i$telige$t, @ mai bine s fie sntoas %ect $s fie% (ol$av,

*n rela"ie cu 48 prepozi"iile 78E :calit"ii;, *ntre)ul 8/ )rup apare ca: *n structuri co!parative, c(nd ter!enul cu care se face co!para"ia este ad.ectival, apare drept co!ple!ent al co!para"iei n tipare apozi"ie apozitive cu suport ad.ectival

@ste imbecil, adic foarte &roast,

Except(nd prepozi"iile :calit"ii; #ca, drept, de&, apari"ia unui )rup ad.ectival *n context prepozi"ional, de'i posibil, este rar 'i nespecific, presupun(nd, adesea, o elips.
:. Di$ic!lt,.i de anali5, :.1. 5m(iguiti %e i$ter&retare :.1.1. 9istincia ad$ectiv substantiv n pozi"iile predicative #48 sau 8/&, pot s apar at(t un ad.ectiv, c(t 'i un substantiv. 7a ur!are, *n absen"a altor contexte deza!bi)uizatoare, unele cuvinte pot fi interpretate 'i ad.ectival, 'i substantival: 3on este mu$citor / lu&ttor / a%uctor %e &rofit $ad.ective sau substantive% vs @l este foarte mu$citor $ad.ectiv%, este sim&lu lu&ttor $substantiv%, 0l consider a%evrat a%uctor de profit, $substantiv% n pozi"iile predicative #48, 8/&, trecerea de la substantiv la ad.ectiv se realizeaz !ult !ai u'or dec(t *n alte pozi"ii, fiind suficient ata'area !rcilor de )radare:

@a este mai mam dect toate celelalte, Gotdeauna am considerat-o foarte &rofesoar, /unt 'i alte situa"ii sintactice *n care e posibil confuzia *ntre cele dou clase: #a& 6ragul $ad.ectiv% meu prieten, de ce nu-mi rspunziH vs 6ragul $substantiv% meu, de ce nu-mi rspunziH #b& &rostlul / i$oce$tul 4opescu $ad.ective%, $stru$icul copil $ad.ectiv% vs un &rostlu de scriitor, i$oce$tul de mine, $stru$icul de copil $substantive%+ din pricina &ctoasei istorii $ad.ectiv% vs din pricina &ctoasei de istorii $substantiv%+ contra $e(u$ei mele prietene $ad.ectiv% vs contra $e(u$ei mele de prieten $substantiv%. :.1.&. 9istincia ad$ectiv adverb 2at fiind o!oni!ia for!ei adverbiale 'i a celei ad.ectivale de !asc. s)., confuzia celor dou clase apare frecvent *n construc"ii ca: Ia vrsta asta, orice copil e %ificil, $ad.ectiv% vs /rice copil e %ificil de strunit, $adverb%+ >portul e s$tos, $ad.ectiv% vs @ s$tos s faci sport, $adverb%. :.&. -$ter&retarea gru&ului $cel 7 Adj% n prezen"a unui centru substantival, )rupul $ cel / cea / cei / cele 7 Adj% #casa cea $ou& include deter!inantul ad.ectival e!fatic cel, coocurent cu deter!inantul prototipic 3 articolul definit le)at 3, 'i un co!ponent ad.ectival #nou&, cu func"ie de 1odificator #s se vad Pr#n!"ele )i adjecti !l %r#n#"inal de"#nstrati * 7.&: $54 casa7entru=2et $cea%2et e!fatic $$ou%1odif% n absen"a unui centru substantival, cel / cea / cei / cele , un pronu!e de!onstrativ se!iindependent, preia calitatea de centru prono!inal de )rup, iar ad.ectivul, pe aceea de !odificator cu statut de co!plinire obli)atorie: 0mi plac toate fructelei, dar 7n mod deosebit $54 pron celei 7entru $dulci i zemoase%1odif%+ vezi 'i Pr#n!"ele )i adjecti !l %r#n#"inal de"#nstrati * 7. E construc"ie de tipul: contra prietenei celei mai $oi este a!bi)u, cci )rupul $ celei mai $oi% poate fi interpretat, fie ca #a&, unde cel este co!ponent al !rcii de )radare superlativ-relative, fie ca #b&, unde cel este un deter!inant e!fatic ata'at unui co!parativ de superioritate: #a& contra $54 prietenei $50d. $celei mai%7irc7ant $oi%1odif%%+ #b& contra $54 prietenei7entru*2et $celei%2et e!fatic $50d. $mai%7irc7ant $oi%1odif%. :.0. -$ter&retarea co$struciilor cu valoare su&erlativ /tructurile cu valoare :superlativ; #vezi supra, 0.0.& sunt foarte diverse. 7o!un tuturor este *ns natura lor sintactic analizabil, chiar dac func"ia sintactic a !rcilor :superlative; este diferit de la o construc"ie la alta+ s se co!pare: Casa este $50d. $foarte%7irc7ant frumoas7entru%. >oluia este $50d. $nespus de%7irc7ant interesant7entru%. >-a fcut $50d. alb $ca varul%77o!p%. ' czut o brum $50d. $de trei palme de%7ir7ant groas%. @ste o soacr $50d. urt $de speriat%7irc7ons%. F. As%ecte n#r"ati e F.1. 5cor%ul a%jectivului

A 0d.ectivele 'i participiile #variabile& se supun re)ulii sintactice de acord *n )en, *n nu!r 'i *n caz cu substantivul re)ent. 0cordul prive'te 'i co!ponentul cel din structura superlativului relativ sau din )rupurile no!inale cu deter!inant e!fatic $/ubst. = cel = 0d..: omului celui bun%: 3 /unt corecte construc"iile datorit prietenei mele celei mai (u$e, contra profesoarei noastre celei $oi, 'i nu construc"iile datorit prietenei mele cea mai (u$, contra profesoarei noastre cea $ou, 9rebuie evitate falsele :acorduri; din structuri: 3 *n care, )re'it, adverbul sau )rupul adverbial )radat cel * 0dv se acord #a&+ 3 *n care ad.ectivul se acord, prin atrac"ie, cu re)entul #b&. #a& /unt corecte construc"iile copiii cel mai uor influenabili, rile cel mai ate$t monitorizate, 'i nu construc"iile copiii cei mai uor D cei mai uori influenabili, rile cele mai atent monitorizate. #b& /unt corecte construc"iile contra acestei fete aju$se %e&e$%e$t de droguri, asupra acestei cntree co$si%erate tale$tat, *n care dependent, talentat au for!e de no!inativ, explicabile prin func"ia lor de 48, respectiv 8/, 'i nu construc"iile acestei fete a$unse %e&e$%e$te de droguri, acestei cntree considerate tale$tate, F.&. #o$strucia com&leme$tului %e com&araie 8repozi"ia care introduce co!ple!entul de co!para"ie difer *n func"ie de !arca de )radare care o i!pune. 3 /unt corecte construc"iile #a&, #b&+ este acceptabil construc"ia #c&, dar nu este acceptat construc"ia #d&: #a& @ste mai frumoas " mai &ui$ frumoas %ect sora ei, #b& @ste la fel %e frumoas " tot aa %e frumoas ca #i& sora ei, #c& @ste mai frumoas ca sora ei, #d& @ste mai frumoas " mai &ui$ frumoas ca i sora ei, 3 /unt corecte construc"iile: este cea mai frumoas %i$tre copii $= 8lural% " %i$ clas $= 7olectiv%, dar nu 'i construc"ia: este cea mai frumoas %i$ copii, F.0. 8(servaii fo$etice i grafice F.0.1. /e cere aten"ie la pstrarea intact a )rupului cu difton) final # " u& pentru ad.ectivele *!pru!utate ter!inate *n -toriu. 3 /unt corecte for!ele: aleatoriu, ambulatoriu, articulatoriu, contradictoriu, definitoriu, derizoriu, giratoriu, iluzoriu, meritoriu, notoriu, obligatoriu, peremptoriu, premonitoriu, probatoriu, pro6ibitoriu, provizoriu, tranzitoriu, 'i nu for!ele: aleator, ambulator, articulator, contradictor, definitor, obligator etc. 3 8entru c(teva for!e, 2EE1 2 reco!and fie o diferen" )ra!atical #ad.ectiv vs substantiv: ondulatoriu ondulator, oscilatoriu oscilator &, fie o specializare se!antic a variantelor # e5ecutor :care execut;: membru e5ecutor vs e5ecutoriu :care trebuie executat;: 6otrre e5ecutorie, plan e5ecutoriu&. F.0.&. E aten"ie special cere 'i )rafia for!elor de plural ale ad.ectivelor propriu, straniu, care pri!esc: 3 doi GiH *n postpunere #pri!ul apar"ine radicalului, al doilea este desinen"a de plural pentru !asc. 'i fe!.: oc6i stranii, cri proprii&+ 3 trei GiH *n antepunere #pri!ul apar"ine radicalului, al doilea este desinen"a de plural, al treilea este articolul definit pentru !asc. pl.: propriii tovari&+ 3 trei GiH = cliticul de dativ posesiv #propriii-i colegi :cole)ii lui proprii;&. F.0.0. 9rebuie acordat aten"ie )rafiei for!elor fe!inine de 5-2 s)., care pot pri!i fie doi GiH #dragii mele surori, largii mele roc6ii, 7ntregii mele cariere, vagii mele amintiri&, fie, di!potriv, GeiH #aprigei mele mame, blegei mele surori, dulcegei mele poezii, vitregei noastre soarte&, diferen"iere

care se face *n func"ie de for!a de fe!. pl. a ad.ectivelor cu radicalul ter!inat *n -g #dragi, largi, 7ntregi, vagi, dar aprige, blege, dulcege, vitrege&.