FAZA PREINFRACTIONALA:

-reprezinta un ansamblu de circumstante personalitatii infractorului, care

precede actul infractional
-aceasta situatie implica 2 elemente:
aparitia ideii preinfractionale

-evenimentul,

care

determina

-circumstantele, in care infractiunea se

pregateste
-in savarsirea unei infractiuni, autorul acesteia participa cu intreaga sa
fiinta
-punerea in act a hotararii de a comite infractiunea este precedata de o
serie de procese de analiza si sinteza, deliberarea si actele executorii
antrenand profund personalitatea infractorului
-problematica psihologica este axata atat pe coeficentul de risc, cat si
asupra mizei puse in joc
-in procesul de deliberare intervin procese motivationale, morale, afective
si materiale
-capacitatea de anticipare a consecintele influenteaza, de asemenea, in
mare masura actul decizional

FAZA INFRACTIONALA PROPRIU-ZISA:

-in aceasta faza se declanseaza procesele de analiza si sinteza a datelor
despre locul faptei si de structurarea acestora intr-o gama de variante
concrete de actiune
-planul de actiune (timpul de savarsire, etape, mijloace de realizare) este
reprezentat mental
-dupa luarea hotararii, aceasta se caracterizeaza prin activism
-se apeleaza la mijloace ajutatoare, instrumente, contactare de complici,
culegerea de informatii, supravegherea obiectivului
-rezultatul acestui comportament poate fi hotararea de a comite fapta sau
amanarea
-trecerea la indeplinirea actului de asociaza cu trairea unor stari
emotionale intense. Teama de neprevazut, criza de timp amplifica aceste
stari emotionale
-lipsa de control asupra comportamentului in timpul operarii poate genera
o serie de erori, care ulterior, fiind expoloatetea, vor contribui la
identificarea autorului.

FAZA POSTINFRACTIONALA:
-elementul characteristic psihologiei infractorului dupa savarsirea faptei
este tendinta de a se apara, de a se sustrage identificarii, invinuirii si
sanctiunii
-continutul fazei postinfractionale este determinat in mare masura de
modul in care s-a desfasurat faza anterioara
-comportamentul infractorului in aceasta etapa este refleziv-actional,
intreaga lui activitate psihica fiind marcata de viziunea panoramica a celor
petrecute la locul faptei
-o serie de infractori isi creaza alibiuri care sa convinga autoritatile ca era
imposibil ca ei sa fi savarsit fapta
-strategia utilizata este, de regula, aceea de a se indeparta in timp util de
locul infractiunii si de a aparea cat mai curand in alt loc, alteori infractorul
apare in preajma locului unde se desfasoara cercetarile, cautand sa obtina
informatii referitoare la desfasurarea acestora
-fuga de la locul unde s-a produs o infractiune si grija de a procura un alibi
nu este intotdeauna un indiciu cert al culpabilitatii