Sunteți pe pagina 1din 6

DL GOE

De I.L Caragiale
Scriitorul I.L. Caragiale este unul dintre marii clasici ai literaturii romne. Opera
sa reprezint o oglinda a societii romneti de la sfritul sec. al-XIX-lea i nceputul
sec. al XX-lea.
Temele abordate de prozator sunt, n principal, legate de corupia politica i la
nivelul instituiilor de stat, moravurile lumii bune a Bucuretilor ori educaia defectuas
din familie, caracterizate n schie ca: Bacalaureat, Lantul slbiciunilor, Un pedagog de
coala nou, Vizita i D-l Goe
Titlu schei de fa, alctuit din dou substantive- unul comun (domnul) i cellalt
propriu (Goe) dezvluie de la nceputul inteniile satirice ale autorului, inversnd cele
dou universuri umane: cel al copilului i cel al adultului.
Opera literar D-l Goe (inclus n volumil Momente i schie, 1901) este
un text epic, deoarece gndurile, ideile i sentimentele autorului sunt exprimate n mod
indirect, prin intermediul aciunii i al personajelor. Aparinnd genului epic, schia are o
aciune care urmrete toate cele cinci momente ale subiectului.
n expoziiune sunt prezentate personajele, Goe i cele trei doamne, care ateapt
pe peronul din Urbea X sosirea trenului care le va duce la Bucureti, pentru urmrirea
manifestrilor publice prilejuite de srbtorirea Zilei Naionale, n data de 10 Mai. Se
poart o discuie referitoare la pronunarea corect a cuvntului marinar, fiecare dintre
personaje pronunnd o variant greit a acestuia. n intreg, cei patru pasageri urc n
vagon i, n timp ce doamnele ocupau un loc n cupeu, Goe rmne pe coridor, ca
brbaii. Desfurarea aciunii cuprinde ntmplrile din timpul cltoriei. Mai nti Goe
scoate capul pe fereastr, dei un tnr binevoitor l sftuie s nu fac acest lucru,
pierzndu-i astfel plria n care a crei panglic avea biletul. Vine conductorul, cruia
doamnele sunt nevoite s-i plteasc alt bilet i o amend. Mama l ceart pe Goe, dar
bunica i ia aprarea i din aceast disput, copilul tras de ambele pri se lovete de
clana uii. Situaia se ncheie ns cu bine, Goe primind de la bunica o beret, iar de la
mama o ciucalat. Dup aceea Goe se blocheaz n cabina de toalet, fiind eliberat de
ctre conductor. Astfel, bunica se hotrte s stea cu biatul n coridor. Aciunea atinge
punctul culminant cnd Goe trage semnalul de alarm i trenul se oprete. Cltorii se
alarmeaz, personalul de serviciu se agit, dar nimeni nu poate ti cine a tras manivela,
cci micuul dormea n braele bunicii. Deznodmntul reprezint momentul n care
trenul ajunge la Bucureti i cele trei doamne, mpreun cu Goe, se suie ntr-o birj i
pleac spre bulevard.
ntr-o oper epic, aa cum este i schia D-l Goe aciunea este pus de autor
pe seama personajelor, care particip la ntmplri. n funcie de importana lor, acestea se
clasifica n personaje principale, secundare, episodice i figurante. n opera de fa aa
cum o arat i titlul, protagonistul este Goe. El e un copil rsfat, obinuit s obin uor
tot ceea ce i dorete. Aceast trstur reiese din atitudinea sa i din felul de a vorbi,
atunci cnd ateapt trenul: Cu un ton de comand, zice ntruna: Mammare de ce nu
mai vine Eu vreau s vie! Aceast trstur se red n mod indirect, prin

intermediul dialogului. Goe mai este i obraznic, att cu familia sa, le face proaste pe
bunica i pe mtua sa cnd este vorba de pronunarea cuvntului marinar, dar nu este
mai politicos nici cu strinii. Astfel, tnrului care-l sftuiete s scoat capul pe
fereastr, i rspunde: -Ce treab ai tu, urtule?. i aceast trstur este evideniat
indirect, prin atitudinea personajului i prin felul de a vorbi. Goe este un copil
neastmprat, fiind caracterizat n acest fel indirect, prin faptele sale (scoate capul pe
fereastr, se nchide n toalet, trage semnalul de alarm etc) dar i direct de ctre autor,
n expoziiune, cnd acesta descrie vestimentaia deosebit a biatului.
Celelalte personaje care particip la aciune sunt : bunica, mama i mtua
personaje secundare; tnrul din tren i conductorul personaje episodice.
Fiind o oper epic, n schia D-l Goe se mbin diferite moduri de expunere.
Dac descrierea e folosit n mai mic msur, doar pentru prezentarea felului n care se
mbrac Goe (un frumos costum de marinar, plrie de paie, cu inscripia pe panglic Le
Formidable), naraiunea i dialogul au o pondere mai mare.
Pentru derularea irului de ntmplri, autorul recurge la naraiune. Prin
intermediul acesteia se realizeaz i caracterizarea indirect a personajelor. De exemplu,
gesturile bunicii arat ca aceasta dorete s par o femeie emancipat: Mammare i
face cruce, apoi aprinde o cigar. La rndul su, dialogul d dinamism aciunii i impune
un caracter scenic operei, ajutnd totodat la caracterizarea indirect a personajelor, ceea
ce spun i prin felul n care se exprim. Replici de tipul -Ce faci soro? Eti nebuna? ...
sau tao, mor! arat ca cele trei doamne nu au nici pe departe limbajul unor persoane
educate.
ntr-o oper epic, vocea naratorului este naratorul. n schia D-l Goe...,
prezentnd ntmplri la persoana a III-a, naratorul nu este i personaj. El i manifeste
atitudinea fa de Goe i fa de cele trei doamne folosind umorul i ironia. Comicul
rezult din situaii precum pierderea plriei, disputa dintre doamne i controlor, iar ironia
e pus n eviden prin replici precum : Ce-o s fac Goe la Bucureti cu capul gol?,
autorul dorind s sancioneze obrznicia biatului i grija exagerat a bunicii.
Prezint idei concrete, n propoziii i fraze scurte, schia red o serie de
ntmplri petrecute ntr-un interal de timp, fr indicaii spaiale sau cronologice. Este
surprins o singur ntmplare cltoria celor patru personaje din urbea X pn la
Bucureti, moment reprezentativ pentru afiarea prostiei, a inculturii i a preteniilor
exagerate.
n concluzie, putem spune ca D-l Goe... este o schi deoarece ntrunete
trsturile acestei specii literare.

D-l Goe...

CARACTERIZARE
Opera epic D-l Goe este scris de I. L. Caragiale, mare scriitor romn,
contemporan cu M. Eminescu, I. Creang, I. Slavici, dramaturg i prozator. Prin volumul
Momente (1901), poate fi considerat creatorul schiei n literatura romn. Alte opere
reprezentative: O scrisoare pierdut, O noapte furtunoas, Dou loturi, Calul
dracului, Vizit, Un pedagog de coal nou, Bacalaureat.
n opera D-l Goe... personajul principal este Goe, dup cum o spune i titlul.
nc de la nceput ne dm seama c biatul este un elev foarte slab, care a i rmas
repetent, aceasta din faptul c el nu este numit a fi un copil (pentru c nu se maturizase
mintal), ci un tnr rmas n urm fa de copiii de vrsta lui.
Acest personaj este caracterizat n mod direct de ctre narator. n expoziiune, el
ne este prezentat ca fiind un copil nzdrvan, care nu are stare stmpr. Goe era
impacientat i din discuia sa cu cele patru doamne reiese c era obinuit s i se fac pe
plac. Personajele ncep o discuie filozofic pe baza cuvntului marinar, dar nici o
prere nu este cea corect. De aici ne dm seama c protagonistul primete o educaie
proast n familie, fiind numit chiar i procopsit, ns i el le numete pe rudele sale
proaste. ntr-un fel, copilul nu este de vin pentru purtarea sa rea, deoarece aa a fost
educat de ctre cele trei femei: mama, bunica i mtua sa. n frit ajunge i trenul i cei
patru urc. Nici aici Goe nu poate sta linitit, dei primise atenionarea amical a unui
pasager, scoate capul pe fereastr i pierde plria cu biletele de tren, aceasta fiind intriga.
n desfurarea aciunii, personafele trec printr-o serie de peripeii tot din cauza
biletelor de tren i mai ales a copilului nzdrvan, n final, ajung s mai cumpere biletele
o dat plus amenda, rsfndu-l pe Goe i mai tare. Mamia vrea s-l certe pe biat, cnd
intervine bunica, care-i ia aprarea, trgnd amndou de sracul copil care se
dezechilibreaz i se lovete la nas n cleana de la u, dar nu foarte tare, ns el ncepe
s plng aiurea, dovedind c i place s fie n centrul ateniei.
Copilul este dezmierdat n continuare, primind o plrie nou i ciocolat. Cu
ciucalata mamia face teatru, cerind de la fiul su un pupic pe care-l obine numai
dndu-i ciocolata. Totul decurge bine, pn cnd tnrul dispare nebnuit, el rmnnd de
fapt blocat ntr-o toalet, de unde-l elibereaz conductorul. n urma acestei ntmplri,
bunica se hotrte s stea pe hol, alturi de nepotul ei preferat. Totul nu se ncheie aici,
pentru c urmeaz punctul culminant n care nzdrvanului nu-i ajung poznele fcute
anterior i mai adaug una, trgnd semnalul de alarm al trenului, care se oprete. Abia
atunci i d seama ce-a fcut i se cuibrete n braele bunicii, care-l apr. Totul se
ncheie cu bine, trenul ajungnd n Bucureti cu cteva minute ntrziere, aceste fiind
deznodmntul. Cei patru pleac cu trsura pe bulevard, aceasta fiind nceputul unei noi
peripeii. i n aceast ultim parte Goe e alintat, fiind numit de ctre narator puiorul,
trstur, care nu seamn deloc cu ceea ce era el n realitate.
De asemenea mammare l caracterizeaz prin dialog, ca fiind foarte inteligent,
bine crescut i foarte artos, ns portretul real al lui Goe este urmtorul: obraznic,
ngnfat, neastmprat, rsfat, iret, lipsit de modestie, prost crescut. Trstura
dominant a lui Goe este faptul c era rsfat, de la care pleac toate celelalte trsturi
rele ale copilului.

Modalitile de caracterizare a personajului sunt indirecte prin intermediul


naratorului (D-l Goe este foarte impacientat i...) i directe prin dialog (...nu tii ce
simitor e? zice mam mare).
Acest personaj al operei D-l Goe se aseamn bine cu Ionel protagonistul operei
Vizit, scris de I. L. Caragiale, prin faptul c era neastmprat, aceste personaje fiind
tipice operei marelui scriitor.
Oricum ar fi el, Goe rmne un personaj plin de umor, care ncnt cititorul de
fiecare dat cnd se transpune n lumea lui Caragiale.

Opera epica
Referat despre D-l Goe - demonstatie opera epica
Fiind o opera epica, aceasta schita este prezentata in ordinea momentelor subiectului.
Totusi, ca in multe din operele lui Caragiale, D-l Goe... debuteaza cu intriga,
reprezentata de motivul plecarii lui Goe si a familiei la Bucuresti, anume pentru a nu mai
ramane repetent inca un an.
In expozitiune se prezinta locul initial, peronul garii din urbea X, timpul, data de zece
mai, si personajele, anume Goe, mammare, mamita si tanti Mita. Pe peron, cei patru se
cearta in privinta pronuntarii corecte a cuvantului marinar.
Urmeaza desfasurarea actiunii, care incepe odata cu momentul urcarii in tren. Goe
ramane pe coridor, ca barbatii, si, scotand capul pe fereastra, isi pierde palaria, cu tot cu
bilet. Damele nu-l invinuiesc, dar sunt obligate sa-i plateasca conductorului un nou bilet
si o amenda. Mamita incearca o atentionare pentru Goe, dar din smucitura ei cu cea a
trenului, Goe se loveste, totul devenind un nou pretext pentru rasfatarea baiatului, care
primeste un beret nou de la mammare si ciocolata de la mamita. Nu trece mult timp si
Goe se blocheaza in compartimentul de o singura persoana, neputand fi eliberat decat de
conductor.
Punctul culminant al acestei schite este reprezentat de momentul cand Goe trage semnalul
de alarma, oprind trenul, apoi, urmand exemplul lui mammare, se preface ca doarme,
pentru a nu fi considerat vinovat.
In deznodamant, trenul ajunge la Bucuresti cu o scurta intarziere, iar Goe si damele se
urca intr-o birja, plecand spre bulevard. Se observa faptul ca actiunea este simpla,
observandu-se putine conflicte, si anume cel dintre Goe si dame si cel intre Goe si tanarul
necunoscut.
Personajul principal al acestei schite eset Goe, intrucat participa la toate momentele
subiectului si este amplu caracterizat. Personaje secundare sunt damele, tanarul
necunoscut si conductorul sunt episodice, iar birjarul este personaj figurativ.
Avand in vedere ca este personaj principal, lui Goe i se face un amplu portret, inca de la
inceput fiind caracterizat direct de catre autor ca fiind repetent. El intervine in discutia

damelor despre pronuntarea corecta a cuvantului marinar, pe care le face proaste, desi
nici el nu stia raspunsul corect, dovedindu-se astfel obraznic si lipsit de cultura
(caracterizare indirecta prin limbaj). Aspectul vestimentar dovedeste ca este considerat
barbat de catre dame (caracterizare indirecta prin vestimentatie).
Urcat in tren, Goe arata ca si el insusi se considera barbat, intrucat ramane pe coridorul
vagonului (caracterizare indirecta prin fapte). Apoi el se dovedeste obraznic, cand ii
spune tanarului necunoscut uratule, cand acesta ii dadea un sfat bun (caracterizare
indirecta prin fapte), urmarile fiind imediate, baiatul pierzandu-si astfel palaria.
El se dovedeste a fi rasfatat, mamita dandu-i ciucalata, iar mammare un beret nou
(caracterizare directa de alte personaje). Neastamparat, baiatul se blocheaza in
compartimentul unde nu intra decat o persoana, neputand fi eliberat decat de conductor
(caracterizare indirecta prin fapte). Dupa aceasta, Goe trage semnalul de alarma,
dovedindu-se apoi iresponsabil intrucat, dupa exemplul lui mammare, se preface ca
doarme pentru a nu putea fi acuzat de fapta comisa (caracterizare indirecta prin fapte).
In aceasta schita, modul predominant de expunere este naratiunea obiectiva, care se
imbina cu dialogul. Autorul il dispretuieste pe Goe, mai exact modelul copilului rasfatat
provenit dintr-o familie instarita, dorind sa atraga atentia asupra proastei educatii si
rasfatului excesiv de care au parte acesti copii. Astfel, aceasta schita se dovedeste a fi una
cu caracter educativ, atat pentru copii, cat si pentru adulti.
Domnul Goe - opera epica
Ion Luca Caragiale , nascut in 1852 si decedat in 1912 , este scriitor clasic al literaturii
romane , autor de comedii , creator de nuvele si un maestru al schitei.
,,D-l Goe'' este o opera literara , mai exact o schita.
Schita este un text narativ de dimensiuni reduse , avand actiunea limitata la un singur
episod din viata personajelor.Numarul personajelor dintr-o schita este , de obicei ,
mic.Cadrul desfasurarii intamplarilor est erestrans , ritmul actiunii este viu , dinamic , iar
amanuntele mentionate in text sunt putine , dar semnificative.
,,D-l Goe'' este o opera epica deoarece ideile , gandurile , sentimentele sunt transmise
indirect prin intermediul actiunilor ai al personajelor , si intamplarile sunt prezentate in
ordine cronologica la persoana a 3-a de un narator obiectiv si omniscient.
In expozitiune sunt prezentate cele trei dame , care , asteapta impreuna cu D-l Goe , pe
peronul garii din urbea X , trenul ce urma sa le duca la Bucuresti.In urma unei dicutii
filologice repetentul isi dezvaluie obraznicia.
Motivul calatoriei constituie intriga actiunii.

Venirea trenului si urcarea precipitata a familiei marcheaza inceputul desfasurarii


actiunii.Goe isi pierde palaria si biletul , deoarece nu asculta si astfel , cucoanele sunt
nevoite sa plateasca biletul si pe deasupra o amenda.Enervata, mamitica il zguduie pe
Goe , spre supararea bunicii , care-i ia apararea si-l trage in partea cealalta.Din cauza
acestor miscari bruste , Goe isi pierde echilibrul si lovindu-se la nas , incepe sa
urle.Mam`mare ii inlocuieste palaria baiatului cu un beret.Pentru a se impaca cu baiatul ei
, mamitica ii da lui Goe o ciocolata , pe care prefera sa o manance pe coridor , de unde
dispare.Conductorul il elibereaza pe Goe din toaleta iar , iar mam`mare hotaraste sa
ramane cu el pe culoar , pentru a-l supraveghea.
Punctul culminant este atins atunci cand Goe trage semnalul de alarma si opreste trenul.
Deznodamantul prezinta sosirea trenului la Bucuresti.Ca in orice schita , si in aceasta
opera literara personajele sunt in numar mic.Personajul principal este Goe , personajele
secundare sunt damele , iar episodice uratul si conductorul.
Goe este tipul copilui rasfatat decele trei dame , mamitica , mam`mare si tanti Mita , care
sunt incapabile sa-i faca o educatie solida si temeinica , singurele metode considerate
eficente fiind permanenta admiratie si recompensele ridicole de care beneficiaza
copilul.Portretul moral al eroului principal se incheaga prin caracterizare indirecta , din
comportamentul si felul sau de a vorbi si relatiile cu alte personaje.
Alte trasaturi ale genului epic care demonstreaza ca opera literara ,,D-l Goe'' este o opera
epica sunt indicii de timp si de spatiu , dimensiunile operei reduse , prezentarea unui
singur epidos din viata personajelor , actiunea simpla , liniara , desfasurata pe un singur
plan narativ , modurile de expunere specifice schitei(naratiune , dialog ,fragmente
descriptive in numar mic) , vocabularul folosit ( regionalisme folosite penttru
caracterizarea indirecta a personajelor)
Intrunind toate aceste trasaturi , opera literara ,,D-l Goe'' de Ion Luca Caragiale apartine
genului epic si este ca specie o schita.