Sunteți pe pagina 1din 3

ZDREANT- Tudor Arghezi

Zdreanta este una dintre cele mai frumoase poezii destinate copiilor.
Este o scurt povestire alegoric n versuri, in care autorul personifica un catel pentru a satiriza
deprinderea de a fura, prin urmare este o fabula.
Poezia are in structura o prima parte- povestirea propriu-zis si o a doua - morala. Constructia
poeziei are la baza personificarea ca figura de stil
TITLUL este o metafora care sintetizeaza imaginea personajului principal.
CONTINUTUL
Inceputul poeziei este o interogatie retorica si are scopul de a capta atentia copilului si a-l implica
sufleteste
L-ati vzut cumva pe Zdreanta,
Cel cu ochii de faianta?
Urmeaza descrierea catelului: frumos, cret, latos, cu parul care-I acopera ochii de faianta. Datorita
infatisarii catelului versurile sunt foarte atractive pentru copii:
E un cine zdrenturos
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strans din petice,
Ca s-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atarna
Si pe ochi, pe nara carna,
Si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din calti pe furca.
Are insa o ureche
De pungas fr pareche.
Poezia continua cu pozna lui Zdreanta. El isi propune sa fure un ou din cotetul gainilor, sta la panda pana
cand vede ca o gaina s-a ouat, intra in cotet, fura oul si-l mananca.
Da tarcoale la cotet,
Ciufulit si-asa laiet,
Asteptand un ceas si doua
O gaina s se oua,
Care canta cotcodace,
Proaspat oul cnd si-l face.
De cnd e-n gospodarie
Multe a-nvatat si stie,
Si, pe branci, taras, grabis,
Se strecoara pe furis.
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu totul.
Este insa prins de gospodina si pedepsit. Ca sa-l dezvete de acest urat obicei gospodina a pus in cuibarul
gainilor un ou fiebinte, iar Zdreanta cand a vrut sa-l manance s-a fript.
"Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina. - "L-a mancat!"
"Stai nitel, ca te dezvat
Fara matura si bat.
Te invata mama minte."
1

Si i-a dat un ou fierbinte.


Dar decum I-a imbucat,
Zdreanta l-a si lepadat
Si-a-njurat cu un latrat.
Finalul poeziei este un monolog, din care rezulta ca metoda gospodinei de a-l pedepsi te smercherul catei
a dat roade.
Cnd se uita la gaina,
Cu culcusul lui, vecina,
Zice Zdreanta-n gandul lui
"S-a fcut a dracului!"
Mesajul finalul poeziei este usor de receptat de copii si anume: furtul se pedepseste.
COMPOZITIE
Desi foarte scurta poezia abunda de figuri de stil si tehnici artistice
de epitete la constructia portretul fizic al catelului: de faianta, zdrenturos, flocos, carna, ciufulit, laiet,
si comparatii: Parca-i scos din calti pe furca, Are insa o ureche/ De pungas fr pareche
aliteratii: pe branci, taras, grabis,
personificare: Zdreanta gandeste si vorbeste in gand
dialogul:
interogatia retorica
Versificatia asigura muzicalitate
Ritm: trohaic prima silaba fiind accentuata, iar a doua neaccentuata
Rima: imperecheata
Masura: 7- 8 silabe

TALHARUL PEDEPSIT
Talharul pedepsit este o foarte scurt povestire alegoric, n versuri, n care autorul, personifica
unul dintre animalele din universul inconjurator al copiilor (un soricel) si satirizeaz deprinderea lui de a
fura, cu scopul de a preveni manifestarea unui astfel de prost obicei. Prin urmare are caracteristicile
fabulei ca specie literara
Poezia are in structura o prima parte- povestirea propriu-zis si o a doua - morala.
Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil
TITLUL este o metafora care sugereaza deznodamantul intamplarii descriese in poezie
CONTINUTUL
Inceputul poeziei fixeaxa locul si timul actiunii: Intr-o zi, prin asfintit,
Poezia descrie in continuare isprava micului animalut: facandu-si socoteala ca este mai mare si prin
urmare mai puternic decat o albina, soricelul a intrat intr-un stup sa fure miere.
Soaricele a-ndraznit
Sa se creada in putere
A prada stupul de miere.
El intrase pe furis,
Strecurat pe urdinis,
Se gandea ca o albina -i
Slaba, mica si putina,
Pe cand el, hot si borfas,
Langa ea-i un urias.
In stup insa, a dat ochii cu familia albinei, care a tabarat pe el si drept pedeapsa l-a imbracat tot in
ceara
Nu stiuse ca nerodul
Va da ochii cu norodul
Si-si pusese-n cap minciuna
Ca da-n stup de cate una.
Mesajul finalul poeziei este usor de receptat de copii si anume: furtul se pedepseste si unitatea
familiei inseamna putere .
Nu ajunge, vream sa zic,
Sa fii mare cu cel mic,
Ca puterea se aduna
Din toti micii impreuna
COMPOZITIE
de epitete la constructia portretul fizic al albinei: Slaba, mica si putina,
personificare: soarecele gandeste
Versificatia asigura muzicalitate
Ritm: trohaic prima silaba fiind accentuata, iar a doua neaccentuata
Rima: imperecheata
Masura: 7- 8 silabe