Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În cadrul primei întâlniri cu părinții elevilor din clasa pregătitoare , învățătorul trebuie să le
spună acestora care sunt disciplinele ce urmează a fi studiate pe parcursul celor cinci ani de
scoala și să le explice faptul că elevii trebuie să-si însușească competentele cheie în funcție
de cunoştinţele, abilităţile și atitudinile ce le definesc.
Începând cu învățarea citirii și a scrierii la clasa pregătitoare, elevii vor ajunge șă dobândească
la sfârșitul clasei a IV-a:
CUNOSTINȚE
• îmbogățirea vocabularului
• noțiuni elementare de gramatică
• acte de vorbire
• conștientizarea principalelor tipuri de interacţiune verbală
ABILITĂȚI
ATITUDINI
CUNOSTINȚE
• acte de vorbire
• interculturalitate
• îmbogățirea vocabularului
ABILITĂȚI
ATITUDINI
CUNOSTINȚE
• numere, măsurători
• operaţii fundamentale şi prezentări matematice de bază;
• înţelegerea termenilor şi a conceptelor matematice
ABILITĂȚI
ATITUDINI
CUNOSTINȚE
ABILITĂȚI
ATITUDINI
CUNOȘTINȚE
ABILITĂȚI
ATITUDINI
CUNOȘTINȚE
ATITUDINI
• colaborarea
• încrederea în sine
• disponibilitatea de a învinge prejudecăţile
• manifestarea unui sentiment de apartenenţă la propria comunitate, la ţară, Uniunea
Europeană, la Europa, în general.
ANALIZĂ PROGRESIVĂ – COMPETENȚA SPECIFICĂ
CLASA PREGĂTITOARE
CLASA I
În clasa I, putem observa că se pune accent pe formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii
de comunicare, cee ace înseamnă un grad mai ridicat de dificultate față de clasa pregătitoare. (de
exemplu: utilizarea formulelor specifice în situaţii concrete de tipul: invitaţie, urare, solicitare,
prezentarea unor scuze, jocuri de rol. oferirea unor informaţii despre sine, despre familie, colegi,
despre activităţile preferate etc., folosind enunţuri simple, formularea unor întrebări şi răspunsuri
prin care se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la diverse teme din sfera de interes a
copiilor, exersarea unor formule de adresare, de solicitare, de mulţumire, adaptate
interlocutorului, relatarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie sau din activitatea
şcolară/ a clasei, enumerarea unor reguli de joc, a unor norme ale clasei, formularea de enunţuri
pe baza unei imagini/ suite de imagini sau folosind cuvinte date dialoguri în pereche sau în
grupuri mici pe teme familiare reale sau Imaginate etc.)
CLASA A II -A
În clasa a II-a, putem să observăm cum gradul de dificultate în învățare crește și anume prin
formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare, alcătuirea unor propoziţii
prin care se formulează o solicitare, o întrebare, o mulţumire, o rugăminte, un îndemn, un salut,
oferirea unor informaţii despre sine, despre familie, colegi, despre activităţile preferate folosind
enunţuri, reformularea unor propoziţii prin schimbarea intonaţiei sau a accentului, în funcţie de
scopul comunicării, schimbarea topicii propoziţiei, cu accentuarea unor detalii ale mesajului
transmis, transformarea/ completarea unor enunţuri după modele date identificarea şi corectarea
greşelilor de exprimare, formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date
dramatizări ale unor fragmente din texte narative cunoscute etc.
CLASA A III-A
În clasa a III-a, putem să observăm că vocabularul este unul mult mai vast și că se pune accent pe
exercițiu. Utilizarea cuvintelor, sintagmelor, expresiilor noi în enunțuri proprii cu scopul
solicitării/oferirii de informații, pe teme familiar, exerciții de exprimare orală după modele
date, exerciții de completare a unor enunțuri date cu cuvinte/sintagme potrivite, exerciții de
transformare/completare a unor enunțuri după modele date, scurte relatări pe baza întrebărilor de
sprijin, exerciții-joc de comparare a unor evenimente și personaje cunoscute sau din povești,
interacțiune cu diverși parteneri de dialog/colegi prin jocuri de rol, activități în perechi, activități
în grup, dialoguri în perechi/grup etc.
CLASA A IV-A
În ultimul an al ciclului primar, se pune accent pe alcătuirea unor mesaje orale corecte în
schimbul de informații, pe teme cunoscute, exerciții de reglare a intonației, a vitezei proprii de a
vorbi, exerciții de utilizare în enunțuri proprii a cuvintelor și structurilor lexicale
învățate, exerciții de completare a enunțurilor cu informații potrivite, exerciții de povestire orală
a unor texte citite sau a unor mesaje audiate, interacțiune între elevi prin întrebări și răspunsuri
(exprimarea acordului/ dezacordului, formularea scurtă a unei păreri), activități de grup: relatări
ale unor întâmplări simple, din experiența proprie interacțiune cu colegii prin jocuri de rol,
activități în perechi, activități în grup, exerciții de monolog cu sprijin, dialoguri în perechi/grup
etc.
În concluzie, în urma acestei analize putem observa faptul că trecerea de la un nivel la celălalt se
face treptat, cu cât se mai urcă o treaptă cu atât nivelul de informații crește exponential.