a z i despre...

ARĂTURILE
DE TOAMNĂ
se pot executa
ÍN CINSTEA CELEI DE-A XXV-a ANIVERSĂRI A REPUBLICII
şi ziua şi noaptea
............''I Sîntem într-o perioadă care pendulează intre toamnă şi
_J iarnă. Noaptea îngheaţă terenul şi se poate ara în ori
ce loc. Ziua se dezgheaţă şi numai locurile ridicote,
În trecerea s o c ia l is t ă şi f r u n t a ş ii ei
expuse mai mult radiaţiei solare, sínt accesibile trac-

AVEM DOUA ŞANTIERE NAVALE ÎN JUDEŢ,

** toarelor. Avem de-a-face cu o situaţie proprie acestui
—1"- " an. fn asemenea condiţii, organizarea muncii impune, în
fiecare unitate de mecanizare din judeţ, orientare, ini­
ţiativă.
Ziua tractoarele trebuie dirijate, fireşte, pe terase. Noaptea, in
schimb, condiţiile de lucru sínt aceleaşi pe întreaga suprafaţă. Nu
rămîne decit de rezolvat problema iluminatului. Tn acest sens, la S.M.A.
Hotarele se aplică un procedeu interesant : tractoarele' lucrează gru­
pate, ultimul fiind prevăzut şi cu lumină in spate, două faruri reglate
astfel incit să lumineze zona de acţiune a plugului. Tractoarele din
CARE SE ’VA SITUA ÎN FRUNTE ?
faţă au asigurată lumina în spate, de la tractoarele care le urmează
Nu pot fi ignorate greutăţile, intre care temperaturile joase din
timpul nopţii. Echipaţi corespunzător, protejaţi de cabină, mecaniza­
torii din judeţul nostru au posibilitatea să mărească numărul orelo:
Principalul cîştigâtor:
ECONOMIA NAŢIONALĂ
de lucru in brazdă, îndeosebi pe seama schimburilor de noapte. Această
cerinţă se impune, în primul rînd, prin suprafaţa de teren ce aşteaptă
plugul. După „operativa* de ieri erau arate aproape 150.000 ha. din
270.000 existente. Au mai rămas, deci, 120.000 ha. Fără o organizare
S . N. C.
riguroasă, care să mărească ponderea orelor lucrate in cursul zilei,
această suprafaţă nu va fi arată integral In acest sezon.
Eforturile mecanizatorilor, eforturi mari, eroice, trebuie susţinute de
cooperatori prin urgentarea eliberării ogoarelor de produsele secun­
Planul anual în deplinit Relatam cu cîteva luni în urm ă
dare. Realizările cu care s-a încheiat activitatea ultimei zile a lunii Telefonic ni s-a com unicat ieri
că m uncitorii, inginerii şi tehnicie­ că in ju d eţu l nostru există două
noiembrie demonstrează că şi în această acţiune se pot face multe. nii de Ia Şantierul naval G iurgiu şan tiere navale — la G iurgiu şi
Suprafaţa de teren eliberat la această dată se apropia de 60.000 ho. au îndeplinit, la 30 noiem brie, p la­ O lteniţa — angajate în tr-o pasio­
nul anual la producţia m arfă vîn- n an tă întrecere în cinstea an iv er­
Cu un plus de eforturi şi celelalte 60.000 ha. pot deveni, in zilele sării Republicii. Ne întrebam a-
dută şi încasată şi la beneficii.
următoare, ogoare bune de arat tunci : cine va cîştiga întrecerea ?
Astăzi consemnăm aspecte de la
cele două şantiere,
DIN DATELE PE CARE LE DE­
ŢINEM LA ORA ACTUALA RE­
IESE CA IN ÎNSUFLEŢITĂ ÎN

COMUNIŞTII IN FRUNTEA TRECERE VOR FI DE

TREI CÎŞTIGATORI : CONSTRUC­
TORII DE NAVE DIN OLTENIŢA.
CONSTRUCTORII DE NAVE DIN
GIURGIU ŞI ECONOMIA NAŢIO­
NALA.
FAPT

ACŢIUNILOR PENTRU Colectivul din G iurgiu îşi spo­

reşte în aceste zile strădaniile
p en tru a obţine, pînă la sfîrşitul
anului, im portante producţii supli­
m entare. Se preconizează ca pînă
la 31 decem brie să se realizeze

REALIZAREA SARCINILOR peste plan o producţie m arfă vîn-

d u tă şi încasată în valoare de 29
m ilioane lei şi beneficii de 4 m i­
lioane lei.
D intre fru n taşii întrecerii socia­
liste de la Ş.N.G. m enţionăm pe

DE PLAN
î n ca d ru l lu crărilo r plenarei C.C.
al P.C.R. din 20—21 noiem brie a.c.
s-a acordat o aten ţie deosebită sar­
cinilor ce stau în fa ţa agriculturii
p en tru an u l 1973. S porirea produc­
ţiei de cereale, a efectivelor de a-
nim ale, îm b u n ă tă ţirea structurii
cu lturilor im pun lu area de m ăsuri
h o tă rîte de c ă tre colectivele de oa­
m eni ai m uncii ce lucre'ază în a g ri­
cultură. R ealizările de pînă acum
ale celor două cooperative agricole
din com una n oastră ne dau con­
v ingerea că, în fru n te cu com uniş­
tii, lucrătorii ogoarelor din Sineşti
vor face totul p en tru a contribui la
o bţin erea celor 17 000 000 tone ce­
reale prevăzute p en tru an u l 1973.
In acest an, C.A.P. Sineşti şi-a în­
deplinit şi depăşit planul la toate
culturile. La orz s-a obţinut cu 300
kg la h ectar peste producţia p la­
nificată, la soia 400 kg. De pe cele
918 ha cultiv ate cu porum b s-au
realizat în m edie cîte 5 130 kg boa­
be la hectar, producţie ce va p er­
m ite liv rarea c ă tre sta t a 700 tone
porum b peste can tităţile co n tracta­
te. La C.A.P. H agieşti s-a realizat
o producţie de 5 500 kg porum b
boabe la hectar. Din cele 40 ha
cu ltivate cu soia, 25 au fost cala­
m itate. Totuşi de pe 15 h a răm ase
din cu ltu ră s-a obţinut o produc­
ţie de 2 000 kg la hectar, reuşin-
du-se să se îndeplinească planul.
Aceste cifre vorbesc de faptul
că com uniştii au înţeles sarcinile
m ari ce le stau în faţă şi au mo­
bilizat în treag a suflare a comunei
la îndeplinirea planului. Cele 5 000
ha ale celor două unităţi coopera­
tiste au fost lucrate în întregim e
în acord global. M unca politică de
la om la om a asig u rat lucrarea
păm întului, în tre ţin ere a culturilor
în cele mai bune condiţiuni. în ­
deplinirea sarcinilor de plan a con­
stitu it problem a nr. 1 a organiza­
ţiilor de partid, a com uniştilor. îm i
este foarte greu să evidenţiez co­
m unişti, organizaţii fruntaşe.
constructorii navali M arin Mihai
şi A ndrei Victor, m ecanicii G heor-
ghe C ăpăţînă şi G heorghe Stan,
stru n g aru l Dum itru Popa şi frezo­
rul M arin Popescu.
tru , brigadier, a u m obilizat pe toţi P en tru 1973 am întocm it un plan
m em brii cooperatori la executarea de m ăsuri care cuprinde acţiuni
lucrărilor agricole de calitate şi la concrete ce vor fi desfăşurate de
tim pul optim. , organizaţiile de p artid în aşa fel
S arcinile izvorîte din lucrările încît fiecare organizaţie, fiecare co­
P lenarei im pun ca p en tru anul 1973 m unist să poarte răspunderea p en­
să luăm m ăsuri serioase p en tru ob­ tru îndeplinirea planului de produc­
ţin erea de rezultate bune şi în zoo­ ţie. A cţiunea „Brigada noastră, gos­
tehnie. Aici planul nu a fost rea­ podăria noastră“ va cuprinde toate
lizat. O rganizaţia de p artid a ajuns form aţiile de lucru din cele două
la concluzia că această situaţie se cooperative ale com unei. P rin a-
datoreşte slabei preocupări pentru ceastă acţiune vrem să punem c a ­
asig u rarea bazei fu rajere. în 1971 păt risipei de orice fel. în că de pe
C.A.P. Sineşti a treb u it să cum pere acum ne gîndim la form e şi m e­
fu ra je de la cooperatori. Efectivul tode de m uncă m enite să situeze
de anim ale este îm bătrînit. A nim a­ m unca noastră la nivelul sarcini­
le care nu mai sínt producătoare lor izvorîte din docum entele de
de 2—3 ani sínt ţin u te în lot, pen­ partid.
tru a fi la num ăr. Şefa de ferm ă,
inginera Nona N elerşa, nu a fost VASILE ANGHEL
exigentă ; nu în suficientă m ăsură secretarul
îşi cunoaşte în d ato ririle şi atrib u ţi­ com itetului com unal de p artid
ile ei. Sineşti
S. N. O.
Decada cârtii româneşti
La lib răria
Sadoveanu“ din Capi­
„M ihail vînzare
prin d eri şi
în
la
în tre ­
sate,
I 488 419 000
re.
exem pla­ editorial îl reprezintă
literatu ra ştiinţifică şi
Aşa se materializează angajamentul
ta lă s-a deschis vineri largi dezbateri cu citi­ L ite ra tu ra social-po- tehnică, num ărul de
Decada cărţii rom â­ torii, întilniri cu edi­ litică al cărei tira j a titlu ri în 1971 fiind de Ş antierul naval O lteniţa cu­ cu exigenţă lu c ră ri complexe Ea înfăţişează un alt aspect sem ­
neşti, am plă m anifes­ tori şi autori. atins in ultim ii 25 de două ori mai m are noaşte zile de activitate intensă. care cer o în altă pregătire pro­ nificativ. Concom itent cu opera­
ta re cu ltu rală dedicată E diţia din acest an ani aproape 48 m ilioa­ decît în 1949. Constructorii navali şi-au luat fesională. Şi preg ătirea profesio­ ţiunile la m otonava 46, con­
celei de-a 25-a an iv er­ a Decadei cărţii rom â­ ne exem plare, include Totodată, cele 12 000 angajam entul să dea peste plan nală a constructorilor de nave structorii navali au început lu ­
sări a proclam ării Re­ neşti îşi propune să docum entele p artid u lu i de titlu ri ap ăru te în două m otonave de 5.000 tone în crările la motonava 47, pregăti-
252 m ilioane exem pla­ din O lteniţa este pe m ăsura anga­
publicii. ilustreze bogata activi­ şi statu lu i nostru. în cinstea celei de-a 25-a an iv er­ tind astfel un sta rt corespunză­
P rim a zi a „Decadei tate editorială desfăşu­ aceeaşi perioadă au ie­ re sínt relevante pentru sări a Republicii. U na din ele, jam entului asum at. tor p entru producţia anului 1973.
cărţii rom âneşti“ a fost rată în ţa ra noastră, şit de sub tip ar 250 de volumul literatu rii motonava nr. 45, a fost lansată Dar cea de a treia fotografie ? F o to tex t : EMIL COJOCARU
dedicată E diturii P oli­ in ultim ul sfert de titlu ri ap a rţin în d cla­ beletristice din ultim ul la apă cu cîtva tim p în urm ă.
tice, cu care ocazie veac. sicilor m arxism -leni- sfert de veac. în prezent se lucrează intens
V alter Roman, direc­ După cura rezultă din nism ului. Din dom e­ Din literatu ra u n i­ p entru ca şi cealaltă, m otonavă
torul Editurii, a făcut statisticile U.N.E.S.C.O. niile filozofiei, sociolo­ versală au fost traduse nr. 46, să fie term in ată şi lansată
o p rezen tare a cărţii Rom ânia se situează giei, esteticii, logicii au în acest sfert de veac la apă. Fotoreporterul nostru a
social-politiee, a func­
ţiei şi rolului ei în
contextul general al li­
te ratu rii.
p rin tre prim ele 15 ţări
în ce priveşte n u m ă­
rul de titlu ri rap o rtat
Ia num ărul de locui­
putut fi cunoscute o
serie de lu crări valo­
roase de autori ro­
m âni, iar în colecţia
circa 5 000 de titlu ri,
reprezentînd peste
do literatu ri naţionale,
în domeniul cărţii de
60
în reg istrat im aginile pe care Ie
prezentăm astăzi. Iată, m otonava
nr. 46 a prins contururi de oţel,
aşa cum se vede în prim a foto­
LABIŞ - Numele
To­ Asem enea m anifes­ „Clasicii literatu rii artă. al lucrărilor de

tuşi, pot afirm a că organizaţia nr.
2 din C.A.P. Sineşti se num ără
p rin tre prim ele. Aici, cu toate că
au fost cele mai grele condiţii de
m uncă, s-au obţinut cele mai mari
producţii. Florea D ragomir, secre­
ta ru l organizaţiei, şi G avrilă Dumi­
— Vasile s-a dus cu tractorul după bujii ?
— Ar fi vrut, dar i-am spus : nu, băiete, economii I Duci
copiii contabilului la şcoală şi vii direct înapoi
tă ri consacrate cărţii
rom âneşti sínt organi­
zate în întreaga ţară,
fiind înso ţite de expo­
ziţii de carte, v itrine
festive în toate librăriile
judeţene, expoziţii
Deseo de G. FRED
şi conştiinţa tinereţii
tori. In tre anii grafie. în curînd ea va prim i
1949—1971, lucrările universale“ au fost ti­ teorie, critică şi istoria
artei, num ărul de ti­ botezul apei, trecînd de pe cală
publicate în lim ba ro­ p ărite lucrările p rin ci­
pale ale filozofilor şi tlu ri a crescut faţă de în albia D unării.
m ână şi în lim bile n a­ Pe zi ce trece, strădaniile spo­
ţionalităţilor conlocui­ reprezentanţilor gîndi- 1949 de peste p atru
resc. Se execută cu sirguinţă d e­
cu
toare se ridică
153 000 de titlu ri, tota-
lizînd un tira j de
la rii social-politice
an tich itate pînă azi.
Un extins
din
domeniu
ori, iar
aproape şase ori.
tiraju l de
(Agerpres)
taliile, aşa cum ne a ra tă cea de
a doua fotografie. Se efectuează comuniste
Acum treizeci şi şapte de ani, voluţionar prin care a trecut,
se năştea poetul Nicolae Labiş. al prim elor iubiri. A fost o
în 1958, la un an după m oartea conştiinţă. N eobişnuitul său tem ­
sa, am aflat că pe lum e a e- peram ent poetic s-a dezvoltat
Douâ ceasuri „rele x istat Nicolae Labiş, la o repe­
tiţie de cor, stu d en tă în anul în-
ca o personalitate. T înărul a-
cesta şi-a priceput vrem ea şi a
tîi fiind. D irijorul corului, Ni­ luptat, a a ră ta t m otivele spe­
colae Ciobanu, a in tra t în am fi­ ranţei lui şi un drum spre vi­
pentru şoferi teatru şi n e-a spus : vom începe
repetiţiile la un orato riu care
are ca tex t poezia m arelui poet
itorim e. A fost un om vrednic
şi brav. N um ele Iul m erită a
fi pom enit ca un semn de unire
rom ân m ort de un an, Nicolae pentru alţi tineri adunaţi, de
Labiş, „C om unistului“. N -am p u ­ aici înainte pentru a citi versu­
P en tru p articipanţii la tra fi­ şi nebălţate, m ari şi mici, ocu­ tu t să cînt o notă. A scultam rile Iui şi ale lor şi p entru a
cul ru tie r (destul de intens) pe pă întreaga p arte carosabilă şi poemul, ex trao rd in aru l poem, iar se lega într-o nobilă şi în a ltă
.. .cooperativa de ru ta Bucureşti-Bolintin Vale,
consum Urziceni zona verde, calcă totul sub co­ la sfîrşitul repetiţiei, m -am a- prietenie“ — scria Tudor Vianu.
sínt în fiecare zi două ceasuri propiat de d irijo r şi l-am în tre ­ Sinteza m arelui om de cultură
(preşedinte A. Guli) rele : dim ineaţa şi după am ia­ pite, lăsînd pe asfalt o peliculă
_7_ nu asigură difuza- bat, cu o voce pe care nu mi-o mi se pare exem plară. Acesta a
za. Două ceasuri oferite, pe ne­ alunecoasă care-ţi am inteşte de recunoşteam : „cine este Nicolae
CZ t rea la tim p a că r­
dorite şi cu îngăduinţa au to ri­ poliţa de asig u rare turistică. Labiş ?“ .
fost Nicolae Labiş, cel născut
la două decem brie în 1935. De
ţilor către cele 21
de un ităţi ce le are C iudatul cortegiu de p atru ­ în tre b area studentei de acum o neobişnuită cu ltu ră pentru
tă ţilo r locale, de conducerea paisprezece ani este aceeaşi care
în subordine? D rept vîrsta şi vrem ea tinereţii sale,
cooperativei agricole de produc­ pede ia centrul comunei de la tu lb u ră critica literară, publicul pătim aş de Villon şi Rimbaud,
urm are, depozitul un capăt la altul, trece prin faţa
^ de p ăstrare a aces­ ţie Ciorogîrla. Vai de nervii, rom ânesc iubitor de poezie, tot era la fel pătim aş, poate mai
frînele şi am breiajele celor ce prim ăriei, postului de m iliţie şi de atunci. Cine este Nicolae L a­ pătim aş, de M arx, căruia îi de­
tora are toate şan- biş ? Un m are ppet, o tu lb u ră ­ dică unul d intre cele mai stră ­
au neşansa de a ajunge la Cio­ altor in stituţii locale şi nimeni,
O sele să devină o a- toare sp eran ţă sugrum ată de lucite poeme ale sale. G îndea
rogîrla cînd sínt scoase din în afară de participanţii la m oartea absurdă, sau num ai o
• d ev ărată „sursă de lum ea sa şi tim pul său, poezia
g rajd u ri sau cînd se-ntorc din traficul ru tier, nu găseşte anor­ m are conştiinţă, sau toate trei
devorare“ p en tru la un loc ?“ A fost nu num ai SMARANDA JELESCU
cîmp vacile am intitei coopera­ m ală această folosire abuzivă a
rozătoare. un poet al ţării lui, al n atu rii
tive. Cireada de cornute bălţate drum ului public.
şi trad iţiilo r ei, al tim pului re­ (Continuare in pag a 3-a)
 Pag. a 2-a
CLIMATUL ŞCOLII
Peşte toţ — cel puţin aşa ne pla­
ce să credem — unde germinează
su flet tînăr, cutezanţa şi visul se
află la loc de cinste. Ceea ce-1 pre­
ocupă pe educatorul adevărat însă
n u e atît im aginea pe care o va
lăsa el posterităţii, cît ideea dacă
acytu. aici, in universul lui de
m uncă, există un clim at propice
de afirm are. V irtual el există prin
natiţrg relaţiilor şi principiilor care
acţionează în societatea noastră
socialistă, d ar fapteţe oferă şi e-
xem ple cînd pe un fond dat se pro­
duc şi fenomene lăturalnice. Nu ne
pi opunem, fireşte, să analizăm fie­
care caz în parte, dar credem că
nu este lipsit de interes să discu­
tăm o chestiune atît de im portantă
cum este ceg a clim atului de m un­
că. Şi nu a oricărui clim at, ci a
aceluia generat de şcoală, loc de
confluenţă a atîto r năzuinţe şi gîn-
duri.
Dacă cineva ne-ar cere să form u­
lăm pe scurt ce înţelegem prin cli­
m at adecvat de m uncă într-o insti­
tu ţie de învăţăm înt, i-am răspunde
că. în orice caz, definirea lui tre ­
buie să vizeze cîteva repere : exis­
te n ţa uppi colectiv ce-şi im pune
sieşi m ari responsabilităţi intelectu­
ale, etice şi politice, avînd im pli­
cit p otenţa fixării şi atingerii lor ;
acţionează u n ita r în sens pozitiv ;
îşi păstrează tinereţea prin pasiu­
ne şi m a tu ritatea prin echilibru ;
sensibil la dialectica vieţii şi pu­
ţin d Droba, totodată, ca model. A-
dăugăm im ediat că în preajm a u-
nui asem enea colectiv a r trebui să
fiinţeze un mediu receptiv şi in te­
resat, un cadru m aterial derivînd
din cerinţe, iar toate acestea — pu-
S" sub deviza „fapte, nu vorbe“ —
să p rindă contur în procesul de
creaţie didactică.
Nu este nevoie, după
noastră, să stai ani şi ani într-o
opinia
ŞPQftlă p enţru a sesiza o anum ită
a ‘m oşieră, un anum it clim at. P ra c­
tica şcolară confirm ă acest lucru.
Vom lua, pen tru ilustrare, două
exemtole. P rim ul : asistăm la un
consiliu profesoral. Se em it păreri,
unele contradictorii, se oferă cîteva
soluţii, iar în final se ajunge la
un consens unanim că aşa e bine
să procedăm şi nu altfel. Ceea ce
se întîm nlă însă după contrazice
principiul şi acordul, produeîndu-
se un dezechilibru în tre ceea ce s-a
spus si ceea ce se face. în tre vorbă
> r faptă a in tervenit om ul care nu
se integrează exact în obligaţiile
colectivului, m inîndu-i autoritatea
£' 'n flu enţînd nociv asupra clim a-
tu'Mi.
Al doilea exem plu : un profesor
porneşte cu elevii la o acţiune lău­
dabilă, dar el este p riv it de cei din
ju r cu scepticism . Nimeni nu-1
sprijină, nim eni n u -1 încurajează.
Aici colectivul este cel ce nu sus­
Elevele şcolii nr. 2 din Arţari la orele de curs
Ac
REGIMUL ALIMENTAR
a l v iito a re i m a m e
T rebuie sau nu ca viitoarea
mamă să m ănînce „pentru doi“ ?
Nicidecum. Gravida nu trebuie
să se supraalim enteze! Nevoile
calorice ale fem eii însărcinate
sporesc doar cu 20 la sută, ceea
ce înseam nă că raţia calorică
a unei femei de 60 kg. să nu de-
păşeaseă 2400—2700 de calorii pe
zi în acelaşi tim p principiile ali­
m entare — proteine, grăsim i, za-
haruri — îşi schim bă însă pro­
porţia d in tre ele, iar aportul de
vitam ine, fier şi calciu trebuie
să crească. Proteinele trebuie să
ajungă la 2,5 g pe kg. corp. Din
cantitatea lor totală, trei sfer­
turi vor fi neap ărat de origine
anim ală, în special din lapte,
brînzâ, ouă (uşor digerabile şi
asim ilabile), cît şi din carne.
G răsim ile în schimb, nu suferă
variaţii cantitative faţă de p eri­
oada dinainte de sarcină; jum ă­
tate d in tre ele vor fi de prove­
nienţă anim ală (unt, spre exem ­
plu, care este totodată şi sursă
valoroasă de vitam ină A) şi ju '
m ătate grăsim i vegetale (untde­
lemn). C antităţile norm ale sínt
de 70—100 g pe zi şi se găsesc
cuprinse, în m are parte, în la p ­
tele, brînza, sm întîna, uleiul etc.,
din m eniul zilnic al gravidei.
Excesul de grăsim i şi m al ales
p repararea culinară necorespun­
ţine o in iţiativ ă b u n ă şi lasă totul
pe seam a preocupărilor individua­
le, care, lipsite de spriijn, se pot
pierde. De aici şi din alte exem ple
ce mai pot fi date rezu ltă că m ul­
tiplele obligaţii ce rev in şcolii, atît
în cadrul activ ităţilo r cu elevii, cît
şi în colectivele m ai largi de oameni
ai muncii, în in stitu ţiile de cultu­
ră, necesită u n ita te de acţiune, un
acord perfect de m uncă în tre toţi
cei chem aţi să facă in stru cţie şi
educaţie com unistă tinerei genera­
ţii.
M ulţi directori de şcoală (şi nu
num ai ei) îşi închipuie că îm pă-
cînd lucrurile de pe a?.i pe mîine,
atenuînd asperităţile, cpltivînd un
„dolce farn ien te“, rezolvă totul.
Alţii, dim potrivă, incită, se scanda­
lizează, acţionează represiv,
punîndu-se pe seam a cerinţelor.
Conducători buni cred că sínt în ­
să aceia care acţionează în prim yl
rînd în direcţia creării clim atului.
Şi rezultatele b une se obţin mai
ales acolo unde clim atul este p riel­
nic, bine orien tat d e-a lungul
tim pului. Cunosc m ai m ulte şcoli
unde o m înă de oam eni au făcut
lucruri m inunate. M eritul în toate
cazurile revine întregului colectiv,
cu o m enţiune specială pen tru a-
ceia care au stim u lat şi cultivat un
stil propriu, specific : aici s-ar cere
să num im conducerile acelor şcoli,
organizaţiile de p artid , deci alţi fac­
tori im po rtan ţi generatori de cli­
m at. P entru că nu este suficient să
fixezi sarcini, să stabileşti obiecti­
ve, ci m ai ales treb u ie să faci ca
în ţre acestea şi colectiv să circule
fapte, convingeri, dorinţe, satisfac­
ţii. Omul de la catedră se leagă de
un loc anum e, de un colectiv oa­
recare, în m ăsu ra în care există o
consonanţă în tre ceea ce el gîn-
deşte şi aspiră şi ceea ce se în-
tîm plă în jur.
Stim ulînd aceste consonanţe,
funcţia socială a clim atului şcolar
se potenţează şi se am plifică, tre-
cînd de la nucleul educatorilor
spre m area m asă a elevilor, a fa ­
m iliilor acestora, a întregii colecti­
v ităţi unde profesorul îşi exercită
actul său m oral şi civic. Şcoala îşi
va putea astfel îndeplini —
cum sublinia recent secretarul ge­
neral al partid u lu i,
Nicolae Ceauşescu, la consfătuirea
tovarăşul
cu cadrele didactice care predau
ştiinţele sociale în în v ăţăm în tu l su ­
perior — „înalta m isiune de a sădi
în conştiinţa generaţiilor noi idear
lurile nobile ale socialism ului şi
com unism ului, în altu l sp irit de res­
ponsabilitate faţă de interesele su ­
prem e ale societăţii, faţă de cauza
fericirii poporului şi a p atriei noas­
tre socialiste".
VALENTIN OLTEANU
— profesor em erit —
c u im m m i
zătoare (prăjire) a acestora, se
contraindică.
în ceea ce priveşte zaharurile,
aces.tea să nu depăşească 500—
600 de g. pe zi, fiindcă orice
abuz favorizează obezitatea şi
chiar, la fem eile predispuse ge­
netic, ap a riţia diabetului. Surse
de glucide nu sínt, cum poate se
crede, num ai p răjitu rile şi dul-
ceţurile; pîinea, făinoasele, p ro ­
dusele de patiserie, ş.a. trebuie
luate în consideraţie la alcătui­
rea raţiei alim en tare p entru a
se evita surplusul gluoidic.
M etabolism ul m ineral deosebit
în tim pul gravidităţii, im pune
creşterea aportului de calciu şi
fosfor, mai ales în ultim ele luni
de sarcină în directă legătură,
desigur, cu reten ţiile crescute ale
sărurilor acestor elem ente de
către scheletul fătului. în u lti­
m ele p atru săptăm îni de viaţă
in tra u terin ă viitorul născut in ­
corporează de şapte ori mai
m ult calciu şi de cinci ori mai
m ult fosfor decît în lu n a a cin-
cea. De aceea, nevoia zilnică va
fi sporită în această perioadă,
fiind calculată la 1,5—2 g cal'
eiu şi 1—1,5 g fosfor. L aptele şi
produsele lactate, unele fructe
oleaginoase (nucile, alunele) sín t
sursele natu rale ,d ar un surplus
de calciu m edicam entos (lactat
STEAGUL ROŞU
S O O O O O O O O O O O O O C C G O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O nQ O S O O S S O S eO O G O O O Q Q O O O O O O O O O G O O O O O O O Q Q O O O Q O O '
O
O
O
s>
Unităţile „G O SPO D IN A "
o
o
o SI DE IA EAPÂT
O în t r e b a r e pe a d re s a pătrund şi in judeţ
o
o
o
o
o
U. J. C M. - Ilfov Pentru a veni în sprijinul
consumatorilor din localităţile cu
o
o
ca Trai, nineaca, cu pensia... răposaţilor!
9
CINE EFECTUEAZĂ REPARAŢII LA SOBE un număr ridicat de
riaţi în întreprinderile indus­
sala­
9
o M arin Stau, fqst casier la ră p o sa ţilo r! Se vede însă că
triale, IJECOQP-Ilfov a luat ini­ o
DE ÎNCĂLZIRE CU PETROL? ţiativa înfiinţării de unităţi „Gos­
podina“ care să • ofere o largă
9
O
C.A.P. Alexetţi, era pînă nu de
m ult în cău tarea unui paradis.
spiritele s-au ag itat prea m ult
şi M arin Stan a început să facă
Un grup de cetă­ s-a răspuns că mese­ Ilfov sínt trei centre gamă de produse. Date de curînd o N-a treb u it să-l caute cu prea Pe m ortu-n păpuşoi. Nu i-a
ţeni din comuna Şte? riaşii unităţii fac re­ îţi exploatare în localităţile Buf­ 9 m ultă insistenţă. în calitatea ce mers. Alergînd după un paradiş
specialitate în astfel O
făneştii de Jos se a- medieri numai pentru de prestări de servi­ tea, Afumaţi, Otopeni, Chitila, O O deţinea a rid icat de la Casa efemer, s-a ales cu izgonirea din
dr8şeazâ redacţiei cp locuitorii cqmunelor cii — la Giurgiu, OU Pantelimon, Mihăiţeşti şi Fundu- O de pensii a U .J.C.A.P.-îlfov o rai, adică din funcţia ce o de­
două întrebări. Intîi aflate pînă la linia teniţa şi Urziceni, cu lea, noile unităţi pun zilnic în vîn- o
vor să afle cui tre­ de centură a Capita­ zare cele mai solicitate preparate o im portantă sum ă în num ele a ţinea. în schimb, in stan ţa i-a
meseriaşi autorizaţi o trei persoane decedate pe care
totul buie să se adreseze lei. şi cu posibilităţi ca la şi semipreparate : sarmale, şniţele, o Ie-a sem nat pe ştat. O vrem e
oferit o „consolare“ : un fel de
pentru repararea de­ Deci a doua între­ nevoie să schimbe chiftele, pîrjoale, ardei umpleţi, o o
fecţiunilor ce apar la bare : noi cei din Şte- gamă variată de preparate de o lucrurile au m ers bine. Vorba pensie, cu m ajorări, pe un tim p
piesele defecte. Dacă o
sobele de încălzit cu făneşţi, care sîntem pe actele de garanţie peşte conservat şi salate de sezon ceea... trai, nineacă, cu pensia... m ai îndelungat.
petrol, avînd mărcile dincolo de lijţia de primite o dată cu etc. Ţot la aceste unităţi se des­
Satu Mare şi Bucu­ centură, cui să ne cumpărarea sobelor fac şi produse de carmangerie în o
reşti, deoarece nu adresăm pentru a ne sínt trecute centrele stare finită ca tobă, cîmăciort, le- o9
este peripiş să fie re­
parate de persoane
repara sobele de cu-
rîpd cumpărate ?
din Bucureşti, atunci
numai lor trebuie să
băr, preparate după reţete proprii
tip „Gospodina".
9
9
Vâ enervează electricitatea?
neavizate. Vă rugăm — în­ Vă adresaţi pentru 9
cheie scrisoarea — să eventuale remedieri e
„După ce am bătut o Experienţele realizate de un tic au, în m ulte cazuri, influen­
multe drumuri ca să ne trim iteţi răspunsu­ şi reparaţii. Dacă nu, A apărut „TREPTE SPRE o
rile pe adresa Consi­ 9 grup de specialişti din A ustria ţe negative asupra psihicului ce­
putem cumpăra aces­ atunci trebuie să vă au dem onstrat că în locuinţele
te sobe, acum ne tre­ liului popular comu­ adresaţi centrului 9 lor dinăuntru. Razele soarelui
zim în situaţia că nu nal care ne cunoaşte
necazurile şi este gata
specializat din Urzi­ ÎMPLINIRE" 9
9 unde sé află m obilă din mase
plastice există, în aer, un cîmp
creează, în contact cu aceste p er­
le putem folosi pen­ ceni. în cazul în care 9 dele, un cîmp electric care, deşi
tru că apar dese de­ să ne ajute“. sínt în comună mai 9 electric de 40—70 ori m ai m are
mulţi solicitanţi de Comitetul judeţean de cultură 9 este de scurtă d urată, totuşi „e-
reglări la butonul de Drept care ne con­ şi educaţia socialistă anunţă mem­ 9 decît în încăperile cu m obilă o-
distribuire a petrolu­ formăm. Am luat le­ reparaţii, atunci pri­ O nervează“ oam enii făcîndu-i să
brii cenaclurilor literare din ora­ bişnuită. De asem enea, perdelele
lui. Sobele, fiind in gătura cu serviciul măria poate lua legă­ şele şi satele judeţului că a apă­ 9 şi d rap eriile din m aterial sinte­ nu se sim tă în apele lor.
perioada de garanţie, producţiei al Uniunii tura cu Urzicenii şi O
ne-am adresat coope­ cere un tehnician rut culegerea intitulată „Trepte 9
judeţene a cooperati­ spre împlinire“, dedicată celei de O
rativei Metalo Cas­ velor meşteşugăreşti care să vină în co­ a 25-a aniversări a Republicii. O
nica din Bucureşti,
str. Avrig. De aci ni
care ne-a răspuns ur­
mătoarele : In judeţul
mună o zi, sau
este nevoie, şi să re­
zolve doleanţele.
cît Exemplarele se distribuie gratuit
şi pot fi ridicate de la sediul
9
9
9
Focul in sprijinul agriculturii ?
Comitetului din str. Ilfov nr. 1 9
Bucureşti. (R. ALMAŞU) 9 ...,Da !“ afirm ă specialiştii so­ fel, oam enii de ştiinţă sovietici
9
Produse de cofetărie la domiciliu 9 vietici, Ei au propus o m etodă au construit o instalaţie care
9 de d istrugere a plantelor şi in ­ este trac tată de o m aşină p u te r­
IJECOOF Ilfov a lu a t de curînd o nouă in iţiativ ă p en tru lărg i­ O
O sectelor d ău n ăto are cu ajutorul nică şi care lansează în urm a
rea gamei de servicii oferite consum atorilor. Este vorba de livrarea
la cerere a unor produse de cofetărie şi patiserie la dom iciliul con­
Vă recomandăm: 9
9 focului. S-a calculat că d ău n ă­ ei flăcări. Focul arde toate re s­
9 torii respectivi fac să se piardă turile vegetale, plantele d ău n ă­
sum atorilor din judeţ. Comenzile pen tru to rtu ri, p ră jitu ri etc. se 9
uneori o treim e din întreaga toare, insectele şi larvele lor
adresează direct cooperativei de consum din localitatea respectivă 9
urm înd a fî executate şi liv rate de către laboratorul de cofetărie al „M ere pentru E va" O
9
recoltă. S ubstanţele toxice nu P ractica a dovedit că ogoarele
IJECOOP din Bucureşti. U nitate recent înfiinţată, laboratorul asi­ sínt totdeauna suficient de trebuiesc prelucrate în acest fel
O
gură aprovizionarea cu ren tă a 150 u nităţi din ju d eţ cu produsa de la Giurgiu 9
9 eficace deoarece d ăunătorii ca­ im ediat după strînsul recoltei,
sau după ce s-a făcut arătu ra
cofetărie şi patiserie, realizate pe baza unor reţete proprii, în sor­
9 pătă, la un m om ent dat, im u n i­ de toam nă, în tim pul înm ulţirii
tim ente variate, Teatrul Tineretului din Piatra 9
Neamţ urmează să prezinte dumi­ 9 tate îm potriva acţiunii lor. Ast­ ierburilor şi insectelor.
aşa nică 3 decembrie, la orele 17 şi O
ÎN ATENŢIA PROFESORILOR DE LIMBA ROMÂNĂ 20, pe scena Casei de cultură din
9
9
Giurgiu spectacolul „Mere pentru O
„Biblioteca critică" Eva“ de Gabriel Arout după An­
ton Cehov. In distribuţie : Adria
9
9 O zi táró matematică
9
Iniţiată de Editura Eminescu, studenţilor. Prin caracterul ei de Pamfil Almáján, Eugenia Balaure, 9
colecţia „Biblioteca critică“ este Marga Pavlidis, Lucia Ştefănescu, 9 „O zi fă ră m atem atică“ s-a de-a face cu nici un fel de
monografie critică, colecţia nă­ 9 desfăşurat în tr-o şcoală din o-
prezentă zilele acestea in libră­ zuieşte să pună la îndem îna celor Nina Zăinescu, Corneliu Dan Bor- 9 cifre.
cia, Alexandru Lazăr. Cornel Ni- raşul am erican Tvesson. Elevii şi E xperienţa, a dem onstrat, de
rii eu o nouă apariţie care în su ­ interesaţi luările de poziţie faţă coară, Boris Petroff şi Mitică Po-
mează referirile critice la opera profesorii au h o tă rît să nu facă fapt, cît este de necesară m ate­
de operă şi autor de-a lungul u- pescu. Regia aparţine lui Emil în ziua aceea nici un calcul, să
lui Zaharia Stancu. U rm ind sin ­ nor perioade de tim p cuprinză­ Mândrie iar scenografia lui Mi- m atica. Elevii inşişi, după cîte­
nu folosească ceasurile şi calen­ va ceasuri, s-au convins că nu
tezelor despre Tudor Arghezi, toare. hai Madescu.
George Călinescu, Cam il Petres- Sîntem inform aţi că vor apare darele şi îndeosebi să nu aibă pot tră i fără m atem atică.
cu, Al. Philipide, colecţia se a- în continuare referiri privitoare
dresează în prim ul rînd profeso­ la Bolintineanu, Sadoveanu, Ion In ciclul Schubert—Brahms g
rilor de limba română, elevilor, Eliade Rădulescu. (A. C.)
La sala mică a Palatului va a-
O
o Longevitate
Snagovul şi salba lui de lacuri a scăpat vea loc luni 4 decembrie, ora 20,
în ciclul Schubert-Brahms con­ Se spune că cetăţeanul am e­ por devenind apoi sclav în L u­
o rican de culoare C harlie Sm ith m ea nouă. Avea 21 ani, cînd A-
de poluare... certul cuartetului „Pro arte“. îşi
vor da concursul : Varujan Cozi- 9
9
din Florida este cel m ai b ătrîn braham Lincoln a abolit scla­
Nu de mult, presa Întemeiate. Oricum, lajelor ; o pompă de ghian — vioara I ; Avy Abramo- 9 om din S.U.A. El revendică 130 via, şi lucra la o ferm ă în T e­
lansa un semnal în staţia de epurare era capacitate dublă faţă vici — vioara a Il-a ; George Po- 9 de ani şi îşi am inteşte foarte xas, apoi a participat Ia războiul
legătură cu deversă­ subdimensionată şi nu de cea existentă, ape­ povici — violă ; Alfons Capitano- 9 bine ziua cînd, acum 118 ani,
vici — violoncel. în program : 9 de secesiune şi îşi am inteşte de
rile de reziduri no. putea face faţă soli­ le reziduale sínt pu­ 9 s-a u rcat din L iberia pe un v a­ războiul hispano-am erican.
oive de la Întreprin­ citărilor. Cînd au in­ rificate integral. Sna­ Schubert : Quartet în Si bemol 9
derea de Stat pentru tervenit şi forurile govul şi salba de major op. 168 ; Brahms : Quartet O
creşterea şi îngrăşa- competente din minis­ lacuri din amonte nu nr. 3. în Si bemol major. 9
O
rea porcilor Periş. A-
ceste deversări afec­
ter, cînd întreprinde­
rea a primit sprijinul
vor mai primi rezi­
duuri nocive de la
9
9
9
Au existat amazoanele ?
tau atît bazinele pis­ de care avea nevoie, I.S.C.I.P. Periş. Vara, Pianul si contrabasul în recital 9
cicole din îm prejuri­ s-a văzut că proble­ apele epurate se vor O Conchistadorii sosiţi în A m eri­ rea acestor fiinţe — denumite
mi cît şi zonele de a- ma nu era chiar atîta folosi la irigaţii, iar O ca de sud în secolul al X V I-lea de Herodot amazoane — şi a
grement din aval, de complicată, pe cît sedimentele la fertili­ Sala Studio a Ateneului Român 9
chiar Snagovul. se părea. Printr-un zarea ogoarelor unită­ va găzdui marţi 5 decembrie, ora 9 au afirm at că au fost întîm pi- descoperit în pădurile braziliene
Primul ecou la cablu suplimentar, 20, un nou concert în cadrul ciclu­ 9 naţi aici de nişte femei înalte, peste 40 de localităţi construite
ţilor agricole din îm­ lui „Studio 72 73" — Debuturi— 9 blonde, în arm ate cu arcu ri cu
semnalele presei a care asigură energie O de chachapoyas — o rasă de in­
fost suita de motivări electrică pentru func­ prejurimi. (G. ŢAPÎR- Afirmări—Confirmări. Pe afişul O săgeţi. îm p re ju ră rile presupun că dieni cu pielea albă şi ochii al­
şi, ce-i drept, unele ţionarea tuturor uti­ DEA) manifestării : Recitalul de pian e spaniolii s-au ţin u t la d istan ţă de
Sandu Sandrin, avînd în program: o baştri. întors din această expe­
Bogdan Moroianu — Variaţiuni 9 aceste fiinţe agresive, fapt pen­ diţie care a durat 50 de zile,
e tru care ar fi fost greu să se
(primă audiţie) ; Chopin — Fante­ 9 profesorul american a declarat
zia în fa minor, op, 49 ; Eiszt — 9 afirm e cu certitudine dacă erau
Fantezia quasi Sonata după o lec­ 9 femei. A ntropologul am erican că conchistadorii i-au putut foar­
tură din Dante. Partea a doua a O Gene Savoy, a pornit-o pe u r­ te uşor lua pe indienii blonzi
concertului ne va rezerva un re­ O
Cu încredere îmi fac datoria fi astfel aflat, în adevărata lui lu­ 9 mele conchistadorilor în cău ta­ drept femei.
cital de contrabas Ştefan Thomasz 9
faţă de conştiinţa mea cît şi faţă mină, exemplul oamenilor legii, (lai pian Ioana Thomasz) cu urmă­ 9
de ziarul „Steagul roşu“ la care în uniformă albastră, însărcinaţi torul program : Ekles — Sonata în 9
sínt abonat de ani de zile în şir, să vegheze la bunul mers al trey 9
trimiţîndu-vă spre cunoaştere
popularizare faptele unui om.
şi burilor, la buna convieţuire dint
tre oameni.
la minor ; Beethoven — Sonata
în la major, op. 17 ; Filip Lazăr
— Bagatella (primă audiţie) ; Hin­
9
9
O
Un Galilei britanic
Este vorba despre plutonierul ma­ Dacă voi mai fi impresionat în demith — Sonata. (G. MIHU) O
jor de miliţie, Nicolae Stan din viitor şi de alte cazuri similare, O Născut, la O xford, Thomas te mare şi datorită faptului că a
comuna noastră. Eu cred că fap­ chiar de-ar fi să mă repet, eu tot 9 H arriot care, potrivit unor fost martor la schingiuirea prie­
9
tele înaintate de muncă, de sacri­ 9 recente descoperiri, a stu ­ tenului său Walter Raleigh, pe
ficiu pot servi exemplu de com­
am şă vă scriu. (GH. ENEA pen- „P o rtretu l en g le z " 9 diat corpurile cereşti cu aju to ­ care îl trimisese în 1585 în Ame­
portare in viaţa colectivă. Poale sionar, comuna Călugăreni) 9
9 rul telescopului şi a alcătu it p ri­ rica, unde savantul şi-a publicat
M uzeul de artă al Republicii 9 ma h a rtă a Lunii cu „m ările“ şi unica mare lucrare — despre
O
Notati RĂSPUNSUL Socialiste România găzduieşte o
remarcabilă m anifestare artisti­
9
9 craterele ei. Unii sínt de părere statul Virginia.
O oamenilor înaintaţi dramatice din toamna 9 că H arriot a descoperit, în ain ­ In prezent, un comitet anglo-
Rîndurile de expli­ că : expoziţia „Portretul englez“. 9
O caţie care însoţesc din zilele noastre. Vă aceasta cînd apele au 9 tea lui Galilei, petele solare. american creat ad-hoc, pregăteş­
O portretul scris de dv. mulţumim cu căldu­ năvălit peste aşezările O bogată şi reprezentativă exp u ­ O N umele lui H arrio t a fost cu­
a omeneşti, despre care 9 te pentru publicare cele mai im ­
o şi dedicat omului ale ră pentru sprijinul ce
s-a mai scris, repor­
nere oferă publicului posibilita­ 9 noscut pînă acum doar de iti
portante lucrări ale lui Harriot
o cărui fapte v-au im­ ni-1 daţi pentru popu­ tea unui larg schim b de păreri a- num ăr mic de specialişti, deoa­
o presionat, ne-au dat larizarea faptelor fru­ tajul — portret pe — 10 000 de pagini de manuscri­
c care ni l-aţi trimis a rece el nu şi-a publicat lu c ră­
a o mare bucurie. Se moase şi mai ales a supra unor opere de gen, reali­
e vede că sînteţi nu activităţii acelor oa­ fost pregătit pentru rile — de team a învinuirii de e- se ştiinţifice care nu au apărut
apariţie, urmînd să-i zate de reprezentanţi ai unor cu­
o numai un fin obser­ meni care ne veghea­ rezie. T eam a sav an tu lu i era fo ar­ niciodată.
a vator al oamenilor, ză liniştea, viaţa, bu­ vină rîndui în curînd. rente şi stiluri diferite. Expoziţia
e nurile obţinute pentru Aşteptăm cu bucurie
o al faptelor lor, dar va fi deschisă pină la sfîrşitul lu­
o şi că experienţa dv. noi şi pentru sporirea şi alte asemenea veşti
o de muncă şi viaţă vă avuţiei naţionale. de ia dv. m i ianuarie 1973.
lî dă putinţa să vedoţi Cu cîteva prescur­
în spatele unor fapte tări mici, mai ales Redactorul rubricii : MARIA ŞTEFĂNESCU
aparent normale şi în capitolul în care
fireşti trăsături ale evocaţi momentele Telefon 15.43.14
Oful căluşarilor din Băneasa
Se lot întreabă n u m iţi d in această Ia argumentarea
o a m e n ii: „Oare noi. localitate. Că or fi concretă, căluşarii
calciu) poate fi necesar. laureaţii atîtor con­ alte echipe de călu­ din Băneasa iţi ser­
levoile de fier cresc, deasem e-
, de zece ori în cea de a FABRICA DE CONSERVE cursuri să fim aşa
de uşor daţi uitării?
şari d in ju deţ mai
bune, m ai pline de
vesc drept argu­
m ente temeinice in
a p arte a sarcinii, justificate
de sporirea cantităţii totale
T alentul nostru, fr u ­
m useţea dansurilor
talent — poate f *
un adevăr. Că pen­
favoarea lor trofee­
le cucerite nu de
sînge, de care am mai po-
lit. Ouăle, carnea, spanacul,
„FRUCTONUL - GIURGIU cu care am sm uls
ropote de aplauze
tru festiva lu l „Da­
n u b iu s“ au fost se­
mult t titlul de lau­
reaţi la concursul
:ul sín t alim entele furnizoare
fier. Str. Portului nr- 25
să se fi pierdut ? Ce
explicaţie să găsim
lecţionate cele mai
bune fo rm a ţii artis­
„Omagiu partidului“,
precum şi trumosul
itam inele sínt indispensabile
luţiei norm ale a sarcinii;
lipsei noastre de la
festiva lu l „D anubius
tice din judeţ, şi a-
cest lucru e posi­
trofeu cucerit
festivalul
la
folclor io
iele principale sínt, pen tru
le d in tre ele, fructele şi le­
ANGAJEAZĂ ’72“ care a a vu t loc,
aci aproape de noi,
bil. Dar pentru ce
n u li se explică ce­
vrtncean din anul
trecut.
nele proaspete, iar p entru al- !a G iurgiu ?..." lor din Băneasa in
ouăle, laptele, brînza, untul, tractorişti-rutierişti conform legii nr. 12/1972 si H.C.M. A tunci de unde
TrecinA n u de
tele, carnea. V itam inlzarea m ult prin comuna ce constau m inusu­ „oful" călu şarilor!
914/1968 şi jurisconsult.
ficiâlă este necesară în se­ Băneasa am auzit rile lor ?
rele reci. Vitam ina D are o Informaţii suplimentare la sediul fabricii sau telefon oful căluşarilor re­ D eocamdată, pină M. P.
aţie specială. A portul ei ali-
îta r este insuficient şi adm i­ 2732 ; 3575-
rarea in tra-m u scu lară lu n ara
zilnică p er-o rală se începe
lu n a a şaptea.
endinţa de a reţine sarea, şt
i şi apa, observată la mat
;e gravidele în ultim ul tri-
itru de sarcină, sugerează I .J .E .C .O .O .P . - ILFOV
rîn g erea clorurii de sodiuj
isirea pîinii nesărate şi re ' AUTOBAZA 4 MILITARI
iţarea de a mai adăuga sare
m încare pot fi m ăsuri proft-
;ice utile. _
cu sediul în Bucureşti, str. Preciziei, nr- 24- sectorul 7, BUCUREŞTI
rin urm are, se im pun cîteva
icipii de igienă alim en tara.
;area supraalim entării, meni-
Angajează de urgenţă: str. Serg. Nuţu Ion Nr. 8— 12 sect. VI
gustoase şi preparate cu „ar-
bogate în proteine, legume — Şoferi — pentru transporturi interurbane posesori ai
fructe proaspete, restrîngerea
sum ului de cafea şi ceaiuri
permisului de conducere gradul C- E. ANGAJEAZĂ URGENT:
, evitarea bău tu rilo r alcoolice, — Mecanici auto — cu domiciliul în Bucureşti sau în
iu se subestima, totodată, re- judeţul Ilfov. Autobaza asigură transportul salariaţilor din contabili şefi pentru cooperativele de consum şi care
aritatea orarului de masă,
icatul încet şi m asticaţia în- diferite puncte ale Capitalei.
indeplinesc condiţiile legii Nr. 12
ingă, am bianţa plăcută Şi Doritorii se vor adresa ia Serv. Personal — capătul
ia în tim pul mesei. tramvaiului 13 şi autobuzul 74. Relaţii se pot lua Ia telefon 31 39 41 între orele 7— 15,30
Dr. MIHAIL MIHAILIDE Telefon 46 10 20. şi 46 29 15. şi sîmbătă de la ora 7— 13,30.

Activitatea comuniştilor,
a celorlalţi salariaţi
confruntată cu NORMELE
ETICII Şl ECHITÄJU
SOCIALISTE
P roiectul de norm e ale vieţii şi
m uncii com uniştilor, ale eticii şi e-
cjiităţii socialiste se a flă în prezent
în dezbaterea ad u n ărilo r generale de
p artid . A nalizînd cu răspundere co-
m unisţă acest cod m oral, m em brii
de partid urm ăresc în cetăţenirea
p rev ed erilo r ce le conţine în viaţa
şi ac tiv itatea lor, a tu tu ro r oam e­
nilor muncii.
Com uniştii din organizaţia de
bază de la I.U.T. Ştefăneşti au a-
v u t zilele trecute o astfel de dez­
batere. L a ad u n a re a u fost invi­
ta ţi şi 25 cad re de conducere, m em ­
b ri ai activului de sindicat, U.T.C.,
fru n ta şi şi evidenţiaţi în m uncă.
D upă cum se vede, o ad u n a re de
p a rtid deschisă.
P en tru a p u tea stim u la dezbate­
rile, biroul organizaţiei de bază,
secretar m a istru l G heorghe Stere,
a socotit util — şi bine a făcut —
să prezinte o sinteză a concluziilor
u n o r studii întrep rin se în acest do­
m eniu şi a discuţiilor av u te în ca­
d ru l biroului pe astfel de tem e.
A şa dar, în sinteză, după prezen­
ta re a concisă a P roiectului de no r­
me, au fost înfăţişate fapte pozi­
tiv e şi negative din m unca în tre ­
gului colectiv.
A d u n area de p a rtid astfel p re ­
g ă tită a p rile ju it o co nfruntare a
v alorilor m orale exprim ate în do­
cu m ent cu atitudinile, cu faptele de
m uncă şi com portare ale colectivu­
lui, o replică d ată unor m entalităţi
greşite. M ulţi vorbitori p rin tre care
M ihai U leia, Iacob M erghişescu,
P e tr e P etu, V ictor P erescu, s-au
re fe rit în cuvîntul lor la necesitatea
in sta u ră rii unor rap o rtu ri de stim ă
CORESPONDENŢII
NOŞTRI
NE INFORMEAZĂ:
Drumul cel m ai scurt
ele la propun eri la fa p te
La ad u n a rea generală de dare
de seam ă şi alegeri a organiza­
ţiei de p a rtid din I.A.S. A du-
naţii-C opăceni, com uniştii, m ulţi
din ei m uncitori, tehnicieni şi
ingineri cu vechim e în produc­
ţie, au lă sat de o p arte rea li­
zările obţinute — care sínt fi­
reşti şi cunoscute de noi toţi —
şi S-au referit la n eajunsurile şi
g reu tă ţile care m ai există şi
care, lichidate, a r da posibili­
ta tea obţinerii de realizări şi m ai
m ari. A fost un m om ent de
au to an aliză exigentă, critică şi
au to critică din p a rte a fiecărui
com unist, a ap o rtu lu i ce tr e ­
buie adus penţpu ca au to ritatea
şi com petenţa organizaţiei de
p a rtid să crească în v ia ţa u n i­
tă ţii noastre.
Comuniştii G heorghe Calciu,
A lexandru G hlţă, I, Grosu, C.
Roşu şi G heorghe C londir
venit cu propuneri concrete care
au
au fost însuşite şi au îm bogăţit
p la n u l de m ăsuri adoptat. Aces­
te p ropuneri, m ajo ritatea rod al
cunoaşterii concrete a nevoilor
producţiei, privesc pregătirea
„din m e rs“ a bazei m ateriale a
p lan u lu i pe 1973, o m ai strîn -
să colaborare în tre ferm ele de
producţie şi sectoarele de deser­
vire, m ai buna gospodărire a de p artid al I.A.S.
bazei furajere. în legătură cu
Spre luarea am inte a tinerilor
L a F ila tu ra Baloteşti lucrea­
ză m ulte fete tinere, aflate în
preziua evenim entului m ult vi­
sat, al întem eierii unor fam ilii.
C om itetul U.T.C. al F ilatu rii a
venit în în tîm p in a re a unor în ­
tre b ă ri fireşti pe care şi le pun
tin erii înaintea căsătoriei, or-
ganizînd o in teresan tă dezba­
tere în ju ru l unei m ese ro tu n ­
de. S -au ascu ltat p ăre ri şi învă­
ţă m in te in teresan te despre v ia­
ţă, derivînd din etica relaţiilor
de fam ilie în societatea noastră,
s-a răsp u n s la în treb ări, s-au
ascu ltat păreri, opinii.
M ulţumiri
ş i omenie
Am fost nu de m ult in te rn at
p entru în g rijire în Sanatoriul
T.B.C. Izvorul, din com una V înă-
torii Mici. M -am p rezentat aco­
lo cu sufletul cuprins de îndo­
ieli, cu te am a că boala pe care
o contractasem m ă va ţintui
m ult la pat, d eparte de cei
dragi de acasă. Şi ce să vă
spun, acum , cînd văd că m -am
făcut sănătos, că am fost redat
m uncii şi vieţii m ele de fiecare
zi, gîndul m ă p o artă cu recu­
noştinţă spre doctorii Teodoru.
soţ şi soţie, care lucrează la a-
cest sanatoriu. Nu num ai că îşi
iubesc m eseria nobilă pe care
şi-au ales-o, practicînd-o cu
dem nitate şi foarte m are ră s ­
pundere, d ar sínt pe deasupra
doi oam eni de m are omenie.
Ei ştiu p rin vorbă frum oasă şi
caldă să-ţi redea încrederea în
viaţă, să te vindeci în tîi de
team ă.
şi respect reciproc, la unele aspec­
te ale disciplinei, la n eaju n su ri p ri­
vind p reg ătirea profesională şi spe­
cializarea cadrelor.
— Cum se îm pacă unele practici
cu prevederile P roiectului de nor­
me ? — în tre b a în ad u n are com u­
nistul A lexandru P odaru. Ogre, fap ­
tu l că unii m ecanici, forjori, cer
conducătorilor au to care aduc m a­
şinile la re p a ra t „să facă cin ste“
p en tru „a găsi“ piese de schimb,
sau p en tru a rep ara u tilaju l mai
repede se îm pacă cu cinstea şi co­
rectitudinea ?
In fo rm area biroului a m enţionat
pe Vasile Petcu, Nicolae Iordache,
care folosind asem enea practici
înapoiate fac ca unele m aşini să
stea cîte o lună, două în aştep tarea
reparaţiilo r, ceea ce provoacă p ier­
deri m ateriale im portante.
în c etă ţe n ire a norm elor de etică în
v ia ţa întreg u lu i colectiv, atitu d in ea
com bativă, m ilitan tă faţă de to t ce
contravine acesto ra s-a desprins ca
una din concluziile principale for­
m ulate de mai m ulţi vorbitori.
— Nu e un act de colegialitate,
spunea ing. Iu stin A rdeleanu, a te
face că nu vezi o încălcare a nor­
m elor de conduită. M ulţi ştim că se
p retind recom pense de la colegi
p entru în d ep lin irea unor obligaţii
de serviciu, că m ai sínt cazuri de
curse ilicite cu m aşinile în tre p rin ­
derii. D ar nu luăm poziţie dintr-o
falsă şi d ău n ăto are înţelegere a no­
ţiunii de coleg. A titudinea colegia­
lă treb u ie să se m anifeste tocmai
prin ferm itate şi h o tărîre faţă de
asem enea ab ateri.
N ecesitatea co n fru n tării zilnice a
stabilirea cadrelor, îndeosebi a
îngrijitorilo r-m u lg ăto ri, organi­
zaţia de p artid a propus m ăsuri
care privesc conducerea în tre ­
p rinderii în dom eniul organiză­
rii m uncii şi al cointeresării în
funcţie de ca n titatea şi ca lita­
tea m uncii, îm bogăţirea cunoş­
tinţelor profesionale, şi organiza­
ţiile de bază în ce priveşte în-
ţeţirea m uncii de agitaţie în
rîn d u l acestor salariaţi, a edu­
cării lor în sp iritu l răspunderii
faţă de disciplină şi calitatea
producţiei.
C onvingerea un an im ă cu care
am plecat cu toţii de la aceas­
tă adunare generală, adevărată
şcoală a educaţiei com uniste,
este aceea că d ru m u l în tre p ro ­
puneri şi fapte stă în puterea
noastră, a com uniştilor, să-l
realizăm cît m ai direct, fără
ocolişuri şi întîrzieri.
P rin tr-u n efort colectiv sporit,
Cum ?
de descoperire şi valorificare a
rezervelor care există în dom e­
niul în tă ririi disciplinei, al or­
ganizării m uncii, în v alorifica­
rea şi ex tin d erea m etodelor îna-
in ta te de m uncă.
NICOLAE VOICU
m em bru al Com itetului
A dunaţii Copăceni
La m u lte d in tre în treb ări au
răspuns cadre ale C om itetului
jud eţean Ilfov al U.T.C. şi din
conducerea filatu rii, oferind
exem ple de tin e ri în a in ta ţi care
s-au cunoscut în fabrică şi au
în tem eiat fam ilii. S -a făcut cu­
noscut că anii v iitori tinerii
nefam ilişti care lucrează în fi­
la tu ră vor p rim i în foiosinţă
un căm in nou de locuit.
Prof. DOMNIŢA ŞTEFAN
activ istă U.T.C.
pentr îngrijire
Şi cu un suflet scăpat de
frică şi îndoială să p articip i cu
încredere, a lă tu ri de străd u in ţa
lor, p rin m edicam ente, h ran ă
bună, cu răţen ie desăvîrşită, la
vindecarea bolii. Aceşti doi oa­
m eni sín t în acelaşi tim p şi
educatori.
în san ato riu l în care am fost
in te rn a t şi unde ei se află p re ­
zenţi din zori şi p în ă în n oap­
te, am în v ă ţa t m ulte lucruri
folositoare vieţii, m uncii, igienei,
com portării în societaţe. Scriu
la ziar p en tru că v reau să afle
to ţi concetăţenii mei, to ată lum ea
dacă este posibil, despre fap te­
le om eneşti ale acestor medici,
să se ştie că politica p artid u lu i
de ocrotire a să n ătă ţii celor ce
m uncesc are în aceşti doi m e­
dici slujito ri devotaţi.
ION STAN
ţă ra n cooperator
com una F rum uşani
activ ităţii fiecăru ia cu cerinţele
norm elor eticii şi echităţii a fost
deseori subliniată în cadrul ad u n ă­
rii. Ing. Penelopa Drâghici a fost
sever criticat p en tru lipsă de exi­
genţă în m uncă, p entru toleranţă
faţă de acte de indisciplină ce s-au
soldat nu o dată cu pagube în a v u ­
tul obştesc. A cesta a invocat scuze
că cei vinovaţi au familii... „M-am
gîndit, în prim ul rînd, la copii, de
aceea nu am ap licat prevederile le­
gale“.
P e bună dreptate, Ion Chitic, di­
recto ru l în trep rin d erii, a ră ta că to ­
le ra re a indisciplinei loveşte a tît în
interesele societăţii în general cît
şi în cele fam iliare. Că rep etarea
actelor de indisciplină, rezu ltat al
lipsei de exigenţă a re pînă la u r­
m ă consecinţe grave, uneori irep a­
rabile.
D ezbaterile din ad u n area de p a r­
tid au relevat necesitatea continuă­
rii unor astfel de acţiuni. A ctuala
tem atică a în v ăţăm în tu lu i de partid
cuprinde tem e privind : „Prom ova­
rea norm elor eticii com uniste“,
„Com unistul, model de principiali­
tate şi responsabilitate“ şi altele, o-
feră un cadru propice p entru adîn-
cirea analizelor şi mai ales pentru
sporirea eficienţei acţiunilor. Legat
de aceasta a fost rem arcată activ i­
tatea agitatorilor D um itru Panait,
Ilie Porojan, Constantin G herghi-
ceanu care au organizat discuţii pe
tem e ale disciplinei, utilizării m ij­
loacelor de tran sp o rt şi altele. A-
sem enea acţiuni s-au m aterializat
în tr-o atitu d in e m ai responsabilă
faţă de problem ele în trep rin d erii. Se
cita ca exem plu valoarea inovaţii­
lor şi au to d o tărilo r care se ridică
la circa 500 000 lei şi faptul că a-
cestea au condus la sporirea pro­
ductivităţii muncii. P lanul de p ro ­
ducţie a fost realizat lu n ă de lună,
ia r angajam entele anuale asum ate
au fost îndeplinite integral. P en­
tru sp iritu l lor de responsabilita­
te şi d ăru ire în m uncă, ad u n area
de p artid a evidenţiat pe com uniş­
tii Nicolae Mareş, G heorghe Noghi,
M îndru P aul şi alţii.
Făcînd un p rim bilanţ a l rezul­
ta telo r obţinute în direcţia educă­
rii colectivului de m uncă, reliefînd
n eaju n su rile ce persistă, ad u n area
com uniştilor a co n tu rat noi m ăsuri
în dom eniul muncii politico-ideolo-
gice care să conducă la m ateriali­
zarea norm elor de etică şi echitate
socialistă în v iaţa şi activ itatea de
zi cu zi a întregului colectiv.
M. MANEA
STEAGUL ROŞU
A apărut revista
MUNCA DE PARTID
SUMAR
C re şte re a a v u ţiei n a ţio n a le , s a r ­
cin ă de m a re r ă s p u n d e re a p a rti­
d u lu i, a în tre g u lu i pop o r.
D ezb a te ri activ e în c o n fe rin ţe le
p e n tru d ă ri de se a m ă şi alegeri.
A. D o b re î L u p ta p e n tru eco n o ­
m ii, cau ză a fie c ă ru i om a l m u n ­
cii.
SĂRBĂTORIREA A 25 DE ANI
DE LA PROCLAM AREA
R E PU B L IC II
CREŞTEREA FO RŢEI
DE ACŢIUNE A ORGANELOR
ŞI o r g a n i z a ţ i i l o r
DE PARTID
T ra ia n D u d aş : R e a liz a re a cin ci­
n a lu lu i în a in te d e te rm e n rid ic ă
n o i ex ig e n ţe in f a ţa m u n c ii
p a rtid .
T eo d o r D u m itriu : S en su l m a jo r
al a c tiv ită ţii o rg a n iz a ţiilo r
p a rtid .
N ăstase Călin : G rijă
du cţiei.
p e rm a ­
n e n tă p e n tru b u n u l m e rs al p ro ­
P e tre S im io n : C o n d u cerea po­
litică a c o m ite tu lu i o am en ilo r
m u n cii.
P o m p ei S trlm b u s o d u b lă r ă s ­
p u n d e re , u n s in g u r scop.
MUNCA * POLITICO-EDUCATIVA
LA NIVELUL EXIGENŢELOR
ACTUALE
A m u n ci şi tr ă i în ch ip co m u ­
n is t : D ezb a te rea P ro ie c tu lu i de
n o rm e a le v ieţii şi m u n c ii co m u ­
n iştilo r, ale e ticii şi e c h ită ţii so­
cialiste ; C o m u n istu l, om de om e­
n ie ; „A fi c o m u n ist“...
S im ion O rb án : S p iritu l de eco­
no m ie, tr ă s ă tu r ă im p o rta n tă a
c o n ştiin ţe i so cialiste.
N. A n d ro n a c h e : L a rg ă m işcare
de m asă su b d ev iza „M ai iu te,
m ai b in e, m ai e fic ie n t“.
C o n stan tin B an ciu î P o p u la riz a ­
re a leg islaţiei so cialiste.
IN IŢIA TIV E M ETODE, ACŢIUNI
INVAŢA M INTUL DE PARTID
ŞI PROPAGA NDA
P R IN CONFERINŢE
V asile C o n stan tin : E ficien ţa e-
d u c a tiy ă a în v ă ţă m în tu lu i de p a r­
tid.
CONSULTAŢII,
PLA N U RI T E M A T IC E
V. E n ach e : E co n o m iile de re ­
su rs e m a te ria le şi de m u n că.
Ş tefan L ach e : A c tiv ita te a P a r ­
tid u lu i C o m u n ist R o m ân p e n tru
p re lu a re a d e c ă tre clasa m u n ci­
to a re a în tre g ii p u te ri p o litice şi
tr e c e re a la re v o lu ţia so cialistă.
A b o lirea m o n a rh ie i şi in s ta u r a ­
r e a rep u b licii.
Io n C h ircu lescu : O rie n ta re o p ­
tim ă şi efic ie n ţă m a x im ă în re a ­
liz a re a p ro g ra m u lu i de in v estiţii
în a g ric u ltu ră .
DOCUMENTAR
M ihai Io rd ă n e sc u : In stru c ţia
p u b lică — în f ă p tu ir i şi p ersp e c ­
tive.
DIN VIAŢA
PA RTID ELOR COMUNISTE
ŞI M UNCITOREŞTI
Czeslaw R och : C înd o rg a n iz a ­
ţiile de b ază acţio n e a z ă d e sine
stă tă to r.
IN T E N S IF IC A R E A C O N T IN U A
A V IE Ţ II IN T E R N E
D E P A R T ID
Io n C ucu : B iro u l o rg an izaţiei
d e bază, o rg a n co lectiv d e con­
d u cere.
G rig o re D u m itru : In s tru ire a
m ai ju d ic io a să a activ u lu i.
F ilo fteia M a n ta : F ru c tific a re a
id eilo r v a lo ro a se ale co m u n iştilo r.
O RG ANIZAŢIILE DE PARTID
DIN ŞCOLI ŞI FACULTĂ ŢI
M asă r o tu n d ă : P e co o rd o n atele
e s en ţiale ale a c tiv ită ţii u n iv e rsi­
ta re .
NOTE
A deja D eac : C ulpa m o ra lă a
celo r c a re „în ch id o c h ii“.
Noul nomenclator al specialităţilor
in invăţămintui postuniversitar
începînd cu prim a zi a lunii a-
cesteia, a in tra t în vigoare noul no­
m enclator al specialităţilor în în v ă-
ţăm în tu l postuniversitar, p en tru a-
n ul 1972—1973. P o triv it inform aţiilor
furnizate de M inisterul Educaţiei şi
în văţăm întului, el cuprinde 185 de
LÂBIŞ - Numele
şi conştiinţa tinereţii
de
de
comuniste
(Urmare din pag. 1)
şi vpcaţia d e poet, grandios şi
sever, cu sev eritatea şi g randoa­
rea înaltelor ard eri ale geniului.
M oştenirea lui lite ra ră este o
săgeată verticală, d rum ul său
în poezie are dim ensiunea şi
strălucirea fulgerului. Conştiinţa
Iui u0 pqeţ com unist este a-
proape dureroasă. Nu cunosc o
d ăru ire lite ra ră m ai profundă,
m ai totală, un orez politic m ai
acut ca acela al lui Nicolae L a-
biş. Avea proiecte la fel, g ran ­
dioase. S pera să conceapă o
im ensă p anoram ă lirică a ideei
m orale com uniste, panoram ă
din care nu n e-a răm as decît
tu lb u răto ru l început, „L upta cu
in e rţia “. N eliniştit, b în tu it de
tristeţi capitale, triste ţi care
yin din povara geniului era în
acelaşi tim p riguros şi exact in
concepţiile sale, un vizionar de
„două zeci de ani şi încă u n u l“,
cînd pasărea cu clpnţ de ru b in
l-a ucis. E x u b eran t şi juvenil
n i-1 povestesc contem poranii,
blind şi m oldovean în toate cele,
prietenos şi cald. P în ă cînd de­
odată, Şi fără motiv aparent,
trăsă tu rile lui de copil m atu r
se înăspreau, în treag a sa fiin ţă
se d ep ărta de cei din ju r, v isă­
toare şi severă totodată, in stau ­
ra în ju ru l său o tăcere tim idă
şi respectuoasă. La in augurarea
şcolii de literatu ră, colegii săi
CUPA ROMÂNIEI
LA FOTBAL
în. cadrul „16“-im ilor „Cupei Ro­
m âniei“ la fotbal, astăzi sín t pro­
gram ate trei m eciuri : Dinamo
B ucureşti — Chim ia Făgăraş (Sta­
dionul Dinamo, orele 13,30. Meciul
este program at în C apitală deoare­
ce terenul din Făgăraş este sus­
pendat) ; M etalul O radea — U niver­
sitatea Cluj şi C onstructorul G alaţi
— Jiu l Petroşeni.
C elelalte în tîln iri vor av ea loc
duminică. în C apitală, de la orele
11,00 sínt program ate partid ele :
M etalul — U niversitatea Craiova
(teren M e ta lu l); Progresul — Pe­
trolul Ploieşti (teren P ro g re su l);
A utobuzul — U.T. A rad (teren Au­
tobuzul).
Pag. a 3 -a
venţă. C ursurile vor fi organizate
în instituţii de înv ăţăm în ţ superior
din m ajo ritatea centrelor universi­
ta re şi în u n ităţi de cercetare ştiin­
ţifică şi de proiectare.
N om enclatorul de specialităţi pen­
specialităţi în 20 domenii ale ştiinţei,
tehnicii şi culturii. In cadrul aces­ tru învăţăm în tu l post-universitar
se înscrie în ansam blu] m ăsurilor
tui nom enclator peste 30 000 cadre
preconizate de conducerea de p a r­
cu calificare superioară urinează
tid şi de sta t privind continua per­
să-şi perfecţioneze p reg ătirea la
fecţionare şi specializare a lucră­
cursuri de zi, serale şi fără frec-
torilor din diferite dom enii de ac­
tivitate.
(Agerpres)
începe sezonul
de VÍNATOARE
de generaţie au rec itat versuri.
La sediul Asociaţiei G ene­
rale a V înătorilor şi P escari­
lor Sportivi, a av u t loc vineri
V ersuri cam cum se făceau pe o conferinţă de presă cu oca­
atunci, grăbite şi nu o odată zia deschiderii sezonului de
lipsite de har, în care m arile vînătoare la iepuri şi fazani.
idei erau v îrîte cu d e-a sila în
Cu acest p rile j au fost rele­
haine urîte. Labiş s-a ridicat v ate acţiunile întrep rin se de
încet, şi a spus : „vă voi recita Asociaţie în direcţia sporirii
un poem de Nicolaus Lenau, în
efectivelor de v înat şi contri­
trad u cerea lui Nicolae L abiş“ . buţia v înătorilor la com bate­
Acest gest din 1952 mi se pare rea dăunătorilor.
exem plar p en tru felul în care
P en tru a oferi vînătorilor
exista ca poet, Labiş. El, care cît m ai m ulte „ţinte“ zbură­
închinase p atriei socialiste, ideii toare în acest an au fost co­
de com unism, p artidului, cele lonizaţi în toate judeţele ţă ­
m ai frum oase versuri din lite­ rii peste 75 000 de fazani, Se
ra tu ra de după război — a tră ­ preconizează ca în 1975, să
gea aten ţia că poetul com unist, se aju n g ă la lansarea în te­
poetul unei ţă ri care renaşte, ren a 200 000 fazani. La rîn ­
trebuie să fie un om cult, un dul lor, pescarii sportivi au
om stăpîn pe m area m oştenire la dispoziţie 10 000 km de ape
cu ltu rală a secolelor. G eneraţia de m unte şi peste 18 000 ha
ape stătăto are şi bazine a-
şa, car© şi-l revendică pe bună
dreptate, a înţeles şi a 'iubit cu m enajate sau sem iam enajate.
în acest an în apele de m un­
entuziastă adeziune lecţia lui
Labiş. N ichita Stănescu, loan te au fost deversaţi aproxi­
m ativ 5 m ilioane de pueţi de
A lexandru, A na Blandiana, A-
drian Păunescu, îi datorează păstrăvi, ia r în apele de şes
peste 16 m ilioanae de pueţi
imens.
de clean, m reană, pe .ti fito-
F lacăra p u ră a tin ereţii sale
de m are artist şi m are p atrio t fagi. Se preconizează ca în
anul viitor baza piscicolă des­
încălzeşte inim ile noastre, va
tin a tă sportului cu undiţa să
încălzi inim ile copiilor, nepoţi­
lor noştri. crească cu 1500 ha. De ase­
m enea, se întrevede o creşte­
Să punem pios un buchet de
re cu cel pu ţin 200 000 n u ­
flori la căpătîiul am in tirii ce­ m ărul celor care practică u-
lui care a fost unul d in tre cei
ceşt frum os sport.
m ai m ari poeţi rom âni, una
d in tre cele m ai ardente conş­
(Agerpres)
tiin ţe rom âneşti, Nicolae Labiş.
TURNEUL C A M P IO N IL O R
D E TEN IS
tase pe spaniolul O- ţiei F rance P resse a-
BARCELONA, 1
(Agerpres). — „Trei ran tes (6—3, 6—4). rată că înaintea se­
tenism ani am ericani „Spectatorii l-au sus­
ţin u t frenetic pe O-
m ifinalelor Sm ith şi
N ăstase pornesc m ari
şi rom ânul Ilie Năs­
tase" s-au calificat ranteş, însă rom ânul favoriţi. Totuşi, se
subliniază că Năşta-
p en tru sem ifinalele a ştiu t să aplice o
tactică adecuată şi se va trebui să
„T urneului cam pio­
n ilo r“, scrie într-un să cîştige în două joace la adevărata
se tu ri“, scrie în ace­ sa valoare pentru a
com entariu corespon­
dentul agenţiei laşi com entariu co­ se im pune în faţa
respondentul „A P“. tânărului _ Connors
„AP“, pe m arginea
ultim elor jocuri pre­ In com entariul agen­ care a a ră ta t un e-
ţiei F rance Presse v id şn t progres te h ­
lim inarii ale acestei
com petiţii de la B ar­ se a ra tă p rin tre a l­ nic, obţinînd prim ul
tele : „D upă 55 de său succes în faţa
celona- Relevînd jo­
cul excelent prestat m inute Ilie N ăstase fostului profesionist
S-a im pus cu uşu­ Gimeno.
de Sm ith (fi—I, 6—0
ou Kodes) şi Connors rin ţă în faţa spanio­ în sem ifinale N ăs­
(6—3, 6—7, >6—2 cu lului M anuel O ran- tase va juca cu Con­
spaniolul Gimeno), tes. în setul doi în nors, ia r Smith cu
corespondentul ace­ decurs de trei ghe­ Corm an. în tîln irile
leiaşi agenţii subli­ m uri, N ăstase a ju ­
se vor disputa după
niază totodată m a­ cat m ag istral“. în sistem ul „cel mai
n iera clară cu care aceeaşi cronică co­
l-a dom inat Ilie Năs­ respondentul agen­ bun din cinci seturi“.
IN C.C.E. LA POLO
■ L a B u d a p esta a u în c e p u t În tre c e ­ în p rim u l m eci s-a u in tiln it fo rm a ­
rile tu rn e u lu i fin al al „C upei c a m p io n i­ ţiile O.S.C. B u d a p e sta şi D inam o B u c u ­
lo r e u ro p e n i“ la polo pe ap ă , co m p e­ re şti. L a c a p ă tu l u n u i jo c e ţh iih u a t,
tiţie care re u n e şte fo rm aţiile P a r ti­ sp o rtiv ii m a g h ia ri a u o b ţin u t o v icto ­
zan B elg rad , ŢSKA M oscova, D tnan.o rie la lim ită cu sc o ru l de 5—1 .U 1»
B u c u reşti şi O.S.C. B u d a p esta. 1—1, 1—1, 2—1).
PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT
p C o h ţin u în d u -şi ţu rn e u l în F ra n ţa , 6 A u to m o b ilistu l b ra z ilia n E m erso n
ech ip a m ascu lin ă de volei D u k la B rag a F ittip la d i a fo st d e s e m n a t „„P ilotul n r.
1 al a n u lu i 1872“, ca u rm a re a un ei a n ­
a ju c a t la P a ris cu fo rm a ţia „Stade
F ra n c a is“. V o leibaliştii ceh o slo v aci au ch ete îp tre p rin s ă d e re v ista v est-g er-
te rm in a t în v in g ă to ri cu sc o ru l de 3—0 m an ă „A uto Z eitung« In rîn d u l c itito ri­
(15—7, 15—8, 15—7). lor săi. T itlu l de cel m ai h u n pilo t v esl-
g e rm an a fo st a tr ib u it lu i Jo c h e n M ass.
a L a B u d a p esta s-a d isp u ta t re tu ru l
m eciu lu i d in tre ech ip a locală F e re n c v á ­ Q U n g ru p de sc h io ri sovietici în
ro s şi fo rm a ţia iu g o slav ă O lim pia L iu- fru n te cii N ik o lai K ed rin şi A lev tin a
b lian a, co n tîn d p e n tru sfe rtu rile de fi­ A sk aro v a se a n tre n e a z ă în p re z e n t îJ1
n ală ale „C upei cam p io n ilo r e u ro p e n i“ R.F. a G erm an iei. în sc u rt tim p se lec­
la h o ch ei p e g h eaţă. V icto ria a re v e n it ţio n a ta de schi (nordic) a R.F. a G erm a­
g azd elo r cu sc o ru l de 6—5 (2—0, 1—2, n iei u rm e a z ă să plece In U.R.S.S. p e n tru
3—3). în v in g ă to a re în p rim u l jo c cu 3—0, a p a rtic ip a la u n sta g iu de p re g ă tire în
ech ip a O lim pia L iu b lian a s-a calificat co m u n a lă tu ri d e cei m ai b u n i fo m b şti
p e n tru tu ru l u rm ă to r ăl co m p etiţiei. sovietici.
• în c a d ru l „C upei E u ro p ei c e n tra le “ p In s fe rtu rile d e fin ală ale tu rn e u lu i
la fo tb al, e c h ip a ceh o slo v acă Z b ro jo v k a in te rn a ţio n a l d e te n is re z e rv a te p ro fe ­
sio n iştilo r, ca re a re loc la Jo h a n n e sb u rg ,
B rno a în tiln it pe te re n p ro p riu fo rm a ţia
iu g o slav ă Celik Z en ik a. F o tb a liştii ceh o ­ Jo h n A le x a n d e r (A u stralia) l-a în v in s cu
slovaci a u o b ţin u t v icto ria cu sc o ru l de sc o ru l d e 6—2, 7—5 p e Cliff D ry sd a ’e
2—1 (1—0). (R epublica S u d -A fric a n ă ). A lte re z u l­
ta te : R o b e rt M aud (R epublica S ud-Ä fr i ­
• C un o scu tu l a tle t W olfgang N ordw ig cana) — B ria n F a irb e (N oua Z eelanüá)
(R.D. G erm an ă), cam p io n olim p ic la s a ‘ 4—6, 7—6, 6—5; F re d M cM illan (R epublica
r itu r a cu p ră jin a , a a n u n ţa t în cad ru l S u d -A frican ă) — T e rry A ddison (A us­
u n u i in te rv iu că a b a n d o n e a z ă ac tiv ita te a tralia ) 6—1, 6—3; Bob C arm ich ael (A us­
co m p etţţio n ală. N ordw ig este în v îrstă tralia ) — F re d Stolle (A ustralia) 4—6,
d e 29 de a n i şi este stu d e n t în u l t i m i 6—1, 7—6; G erald B a ttric k (Anglia) —
an. M ark Cox (A nglia) 7—6, 6—7, 6—4.
m F p ştu l cam p io n m o n d ial de box p T u rn e u l in te rn a ţio n a l m ascu lin de
h a n d b a l de la T b ilisi a p ro g ra m a t ţlouă
C assius Clay a a c c e p ta t o fe rta de a s u s­
ţin e tre i m eciu ri d e m o n ştra tiv e în A u s­ p artid e în c h e ia te cu u rm ă to a re le re z u l­
tra lia . In p rim a d e m o n s tra ţie la 18 d e ­ tate teh n ice : R.D. G erm an ă — U.R.S.S.
cem b rie Clay II va în tîln i la S y d n ey , pe
a u s tra lia n u l M undlne.
(selecţio n ata stu d e n ţe ască) 18—17; C eho­
slovacia — R.S.S. G ru zin ă 17—15.
• D u p ă cu m s-a m ai a n u n ţa t în m e ­ • In „C u p a c a m p io n ilo r e u ro p e n i“ la
b asch et (m asculin) la M ilano ech ip a
ciul de la H an o v ra, ec h ip a se c u n d ă de
ru g b i a, F ra n ţe i a în v in s cu sc o ru l de S im m en th al (Italia) a d isp u s cu sco ru l
11—0 (Q—0), p rim a re p re z e n ta tiv ă a R*F. de 93—76 (43—41) d e W ieneberg — V tena.
a G erm an iei. Jo c u l a fo st u r m ă rit de T ot în tr- u n m eci tu r, Ţ.S.K.A . M oscova
p este 2 500 de sp e ctato ri. In a c e a stă p a r ­ a d isp u s la G en ev a de S tade F ra n c a is
tid ă fra n c e z ii a u u tilizat, p r in tr e alţii P® — G en ev a cu 121—92 (67—43). D ouă p a r ­
G reg o rio , S en al, S eg u ier, A g u irre şi A u ­ tide d isp u ta te In „C upa c u p e lo r“ s-a u
gust. în c h e ia t cu u rm ă to a re le re z u lta te te h ­
nice : S p a rta k B rn o în v in g e la A ten a
• Cu o cazia lu c ră rilo r u n iu n ii in te r n a ­ cu 97—87 (45—46) pe O lim piakos P ire u ,
ţio n ale de ciclism de la G en ev a a fo st ia r M.T.V. G iessen (R.F. a G erm aniei)
d a t p u b licităţii şl c a le n d a ru l m a rilo r a în tre c u t p e te re n p ro p riu cu 102—51
co m p etiţii in te rn a ţio n a le re z e rv a te r u tie ­ (51—27) p e K r R e y k ja v ik .
rilo r a m ato ri. In c a le n d a r, fig u re a z ă şl
T u ru l ciclist al R o m ân iei ca re v a avea a A u c o n tin u a t în tre c e rile tu rn e u lu i
loc in tre 3 şl 10 se p te m b rie 1973. in te rn a ţio n a l m ascu lin de volei de la
E rfu rt (R.D. G e rm a n ă ). E ch ip a Ţ.S.K.A.
p S elecţio n ata ra a şc u lin ă d e volei a Sofia a în v in s cu sc o ru l de 3—1 ech ip a
Ja p o n ie i va su sţin e la 20 şi re sp e c tiv 22 S teau a R oşie P ra g a .
d ecem b rie d o u ă jo c u ri în sa la c o u b e rtm
d in P a ris. V oleibaliştii jap o n e z i v o r in- • In p rim u l m eci d in c a d ru l fin alei
tîln l în p rim a p a rtid ă ech ip a F ra n ţei, „C upei cam p io n ilo r e u ro p e n i“ la ho ch ei
iar în cea d e -a d o u a se le c ţio n a ta o ra ş u ­ pe g h e a ţă , e c h ip a Ţ.S.K.A . M oscova a
lui P a ris. în v in s cu sc o ru l de 8—2 (1—1, 3—1, 4—0)
fo rm a ţia su e d eză B y rn aes. P a rtid a r e ­
p L a F u k u o k a v a av ea loc la 3 d ecem ­ v an şă se v a d isp u ta în ziu ă d e 5 d ecem ­
b rie tra d iţio n a lu l m a ra to n in te rn a ţio n a l. b rie, la M oscova.
La a c e a stă ed iţie şi-a a n u n ţa t p a rtic ip a ­
re a şi cam p io n u l o lim pic a tle tu l a m e ri­ • L a Oslo s-a d isp u ta t in tiln ire a in ­
can F ra n k S h o rte r. In a fa ra celo r 70 i?e te rn a ţio n a lă d e h a n d b a l d in tre ech ip ele
m a ra to n işti jap o n ezi v o r m ai lu a s ta rtu l m ascu lin e ale N orvegiei şi R.F. a G er­
a m e ric a n u l M oore, a u s tra lie n ii F a rrin g ­
to n , C layton, englezul M acgregor şi lin - m an iei. G azdele a u o b ţin u t v icto ria cu
lan d ezu l N ikkarL •corul dt u —8*i
 H E L S IN K I
Securitatea europeană
nu se poate împlini decît prin
participarea directă şi cu
sprijinul efectiv al tuturor
statelor, pe baze egale
— Cuvintul şefului delegaţiei române —
HELSINKI 1 — T rim isul special,
D um itru Ţinu, tran sm ite i L a H el­
sinki, continuă dezbaterile genera­
le din cadrul consultărilor m u ltila­
te ra le p rivind C onferinţa p en tru
secu ritate şi cooperare în Europa.
In şedinţa de v ineri a u expus po­
ziţiile guvernelor loc c u p riv ire la
p reg ă tirea şi desfăşurarea Confe-
rin eţi europene reprezen tan ţii Ca­
nadei, Cehoslovaciei, Italiei, R epu­
blicii D em ocrate G erm ane, Elveţiei,
Rom âniei şi B ulgariei.
In cuvîntul său, şeful delegaţiei
Republicii Socialiste Rom ânia, M ir-
cea Bălănescu, după ce a a r ă ta t că
ţa ra n oastră acordă o im p o rta n ţă
deosebită înfăp tu irii secu rităţii şi
colaborării pe continentul
pean, a s p u s ; P roblem atica secu­
rită ţii europene s-a situ at m ereu
euro-,
la loc de fru n te pe agenda con­
v o rb irilor p u rtate de şeful statu lu i
rom ân, preşedintele N i c o 1a e
Ceauşescu, cu em inente personali­
tă ţi ale vieţii politice europene.
R om ânia a p articip a t activ, a lă tu ri
de alte ţă ri socialiste europene, la
elab o rarea şi prom ovarea unor in i­
ţia tiv e care — începînd cu D ecla­
ra ţia de la Bucureşti, din 1966 —
au d at un im puls energic dialogu­
lui general-european în problem e­
le secu rităţii şi colaborării.
S ecuritatea europeană nu se poa­
te îm plini decît p rin p articip a re a
directă şi cu sp rijin u l efectiv al
tu tu ro r statelor, pe baze egale, in ­
d iferen t de sistem ul lor social, de
m ărim ea, potenţialul sau nivelul
lor de dezvoltare, de ap a rten e n ţa
sau n eapartenenţa lor la alianţele
m ilita re existente. P artic ip an ţii la
această largă dezbatere europeană,
a tit în etapa pregătitoare, cît şi la
C onferinţa pentru securitate şi co­
lab o rare în Europa, rep rezin tă sta ­
te suverane şi exprim ă opiniile şi
poziţia guvernelor respective.
D upă p ărerea guvernului rom ân,
C onferinţa p entru securitate şi co­
op erare în E uropa va treb u i să-şi
concentreze atenţia, în prim u l rînd,
asu p ra problem elor politice legate
de în făp tu irea securităţii europene
şi ren u n ţa re a la folosirea fo rţei şi
am en in ţarea cu fo rţa în rela ţiile
reciproce d in tre statele continentu­
lui nostru. A ceastă dezbatere va
treb u i să se încheie prin adoptarea
u nui docum ent care să p revadă în
m od expres angajam entul tu tu ro r
statelo r participante ca în relaţiile
lo r in ternaţionale să nu recurgă, în
nici o îm prejurare, sub nici o for­
m ă, in diferent sub ce p retext, la
folosirea forţei şi la am eninţarea
cu fo rţa şi să utilizeze exclusiv
m ijloacele paşnice p en tru regle­
m e n tarea disputelor existente sau
a celor ce a r putea apărea în vii­
tor.
De asem enea. C onferinţa va tre ­
bui să consfinţească principiile
.m enite să guverneze relaţiile d in tre
sta te în Europa, şi îndeosebi ega­
litatea în drepturi, respectul inde­
pendenţei şi su v eranităţii naţionale,
in teg ritatea teritorială, neam estecul
în treb u rile interne, av a n ta ju l re­
ciproc, dreptul fiecărui popor de a
dispune în mod liber de destinele
sale. In acest cadru, a r urm a să fie
consacrată obligaţia clară a fiecă­
ru i sta t de a aplica aceste p rin ci­
pii in tegral şi p erm an ent fa ţă de
toate celelalte state.
In al doilea rînd, a continuat
vorbitorul, la C onferinţă va trebui
să fie exam inate căile şi m etodele
p en tru lărgirea legăturilor com er­
ciale, economice şi tehnico-ştiinţi-
fice. fără nici un fel de restricţii
şi b ariere discrim inatorii.
De asem enea, considerăm că va
treb u i să se acorde o deosebită a-
ten ţie dezvoltării relaţiilo r cu ltu ra ­
le, artistice, a schim burilor de in ­
form aţii, turistice, sportive şi în
alte domenii, în scopul prom ovării
v alo rilor fiecărei culturi, al unei
m ai bune cunoaşteri şi înţelegeri
reciproce, al consolidării păcii şi
prieteniei în tre popoare.
A vînd în vedere preocuparea
reală ce există azi faţă de proble­
m ele ecologice, se im pune ca la
» de ştiri. 23.05 M uzică de dans. 24.00
TELEVIZIUNE
H SIM BATA 2 DECEMBRIE
* PROGRAMUL I
9.00 D esch id erea em isiu n ii. T elex.
9.05 S tu d io u l a rtis tu lu i a m ato r.
9.15 A fo st o d a tă ca n icio d ată...
B „C h eiţa de a u r “
9.45 De v o rb ă cu gospodinele
B 10.00 U n iv ersitatea T.V.
10.40 S elecţlu n i d in em isiu n e a „P o r­
ta tiv ’72“.
10.55 P u b licitate
11.00 C o m en tariu la 40 de stem e.
Ju d e ţu l M ehedinţi.
11.20 Un sfe rt de v eac tn m uzica
a ro m â n e a sc ă .
12.05 B iblio teca p e n tru toţi.
12.50 T eleju rn al
15.00 T en is : „ T u rn e u l c a m p io n ilo r“.
16.30 E m isiu n e în lim b a g e rm a n ă
18.15 R itm , tin e re ţe , dans
19.00 D esene an im ate.
19.10 P u b licitate.
a 19.20 1001 de se ri
19.30 T eleju rn al
■ te lo r cu ltu ra le . 16.55 S fatul m ed icu ­
20.00 „ în c ă u n Im n, ţie, ţa r a m ea
m u lt d ra g ă “.
B 20.20 T eleen ciclo p ed ia
21.00 Film se ria l : M annix
B 21.50 „M ereu, m e re u tîn ă r I“.
22.40 T eleju rn al.
22.50 T en is : fin a la ^ T u rn eu lu i ca m ­
B p io n ilo r”.
B PROGRAMUL II
B M areu, B en ő n e S in u lescu şl D um itru
16.30 A genda
B 16.40 A n sam b lu ri folclorice
17.10 R e p o rterii n o ştri p este h o ta re
B 17.30 A rm onii In tim e
18.00 Isto ria film u lu i : P e a tu n c i
B fe ra t, 22.30 R om anţe. 23.00 B uletin
co m ed ia e r a în că rege
REDACŢIA Şl A D M I N I S T R A Ţ I A : B u c u r e ş ti, s tr a d a B r e r o ia u u ar. lî, t e le fo n T5 13 U : 14 14 72. A b o n a m e n t e le se fac ta o f ic iile p o ş la le , fa c to r ii p o ş ta lii şi d ifu r o r ii d in în tr e p r in d e r i şi i n s l i l u ţ i i t i p a r u l : în tr e p r in d e r e a poligrafică «INFORMAŢIA"
Cititorii din străinătate pot face abonamente adresîndu se întreprinderii „ROMFRESFILATELIA” — Serviciul Import Export Presă — Bucureşti — Calea Grivlţei nr. 6Í—66, P.O.B, 8 001,
C onferinţă să se exam ineze proble­
m ele cooperării în dom eniul p ro te­
jă rii şi îm b u n ătăţirii m ediului
înconjurător.
în al treilea rînd, considerăm
că este deosebit de im portant ca
la C onferinţă să fie exam inată
crearea unui organism p erm anent
p entru problem ele securităţii şi co­
laborării în Europa. Un asem enea
organism , form at din rep rezen tan ­
ţii tu tu ro r statelor, cu d rep tu ri ega­
le, conceput suficient de suplu, fă ­
ră a im plica in stitu irea unor stru c­
tu ri com plicate şi greoaie, va fi
chem at să asigure legătura d in tre
C onferinţe şi, deci, continuitatea
contactelor şi negocierilor, să con­
tribuie la preg ătirea urm ătoarelor
întîln iri.
Desigur, — a spus vorbitorul —
pe ordinea de zi pot fi înscrise şi
alte problem e, care, în cadrul actu ­
alelor consultări, vor în tru n i con­
sensul general.
Aşa cum a subliniat în mod con­
secvent, guvernul rom ân consideră
că problem ele securităţii europene
nu pot fi separate de celelalte p ro ­
blem e fundam entale ale vieţii con­
tin en tu lu i şi, în prim ul rînd. de
cele privind dezangajarea m ilitară,
în general de problem ele dezarm ă­
rii, care constituie o parte in teg ran ­
tă, esenţială a securităţii europene.
In cadrul Conferinţei europene,
a r fi necesar să se discute m oda­
lităţile şi form ele în care ar urm a
să se negocieze problem ele reduce­
rii şi retrag e rii tru p elo r aflate pe
terito riu l alto r state, ale trupelor
şi arm am entelor naţionale, precum
şi alte m ăsuri de dezangajare m i­
lita ră şi de dezarm are în Europa.
In tru c ît toate statele europene sínt
interesate în realizarea unor ase­
m enea m ăsuri, ele au dreptul şi
trebuie să aibă posibilitatea efec­
tivă de a particip a direct, de a-şi
spune cuvîntul şi de a-şi ap ăra in ­
teresele legitim e în cadrul oricăror
negocieri de dezarm are referitoare
la Europa, inclusiv în ceea ce p ri­
veşte reducerea forţelor arm ate şi
arm am entelor.
R eprezentantul rom ân a subliniat
că trebuie depuse eforturi în con­
tin u a re p entru găsirea unei form ule
de organizare, pe etape, care să co­
respundă cerinţelor unei m axim e
eficienţe, dorită de toţi. In acelaşi
tim p, considerăm că este necesar
să se asigure, în tr-o anum ită fază,
participarea la nivel de şefi de state
sau guverne.
Ţ inînd seam a de opiniile ex p ri­
m ate şi în tru c ît este larg accepta­
tă părerea că lucrările Conferinţei
se vor desfăşura în mai m ulte e ta ­
pe, delegaţia rom ână apreciază că
trebuie ca fiecare în tîln ire să aibă
loc în capitala unei alte ţări p a rti­
cipante, în conform itate cu p rin ci­
piul rotaţiei.
în ceea ce priveşte d ata convo­
cării Conferinţei, delegaţia noastră
consideră, că este necesar să se de­
pună eforturi ca ea să aibă loc cît
mai curînd posibil.
A preciem — a spus vorbitorul —
că la baza aran jam en telo r proce­
d urale p entru Conferinţă trebuie
să fie puse aceleaşi principii care
au fost elaborate în comun şi a-
doptate p rin consens la reuniunea
pregătitoare.
însem n ătatea problem elor care
îşi aşteaptă rezolvarea la această
reuniune, m u ltitu d in ea p ro p u n eri­
lor şi ideilor reclam ă din p artea
noastră, a tutu ro r, o am bianţă de
receptivitate faţă de opiniile in te r­
locutorilor, perfecţionarea d ep rin ­
derii de a lucra în comun, căuta­
rea răbdătoare, cu răspundere, a
soluţiilor m enite să ducă la adopta­
rea de m ăsuri p entru pregătirea
cît mai bună a Conferinţei.
In încheiere, reprezentantul ţării
noastre a spus că delegaţia ro m â­
nă este gata să coopereze cu toate
delegaţiile, dorind să contribuie în
continuare la reu şita acestei opere
comune, în care sínt angajate sta­
tele noastre, p entru ca securitatea
şi colaborarea în Europa să devină
o realitate, aşa cum o doresc po­
poarele.
RADIO 'p.i-
■■■ -■•.î
SIM BATA 2 DECEMBRIE
PROGRAMUL I
15.00 B u le tin de ştiri. 16.00 R adio­
ju rn a l. 17.00 Ş tiin ţă , teh n ică, fa n te ­
zie. 17.25 I n te rp r e ţi în d ră g iţi. „7 45
P ag in i co ra le alese. 18.00 O rele serii.
20.00 R ep u b lica la Un sfe rt de veac.
20.10 Zece m elodii p re fe ra te . 20.45
C o n sem n ări. 20.50 L a h a n u l m elo d i­
ilo r. 21.25 M om ent poetic. 21.30 R e­
vista şla g ărelo r. 22.00 R a d io ju rn al.
22.30 E x p re s m elodii. 24.00 B uletin de
ştiri. 0.03—6.00 E stra d a n o c tu rn ă .
PROGRAMUL II
14.00 B u letin de ştiri. 14.05 A plauze
p e n tru tin e ri. 14.30 De to ate p e n tru
toţi. 15.30 R adioşcoală. 16.00 R adio­
ju rn a l. 16.15 M elodii de G eorge G ri-
gorlu. 16.30 S im fonia n r. 21 în La
m a jo r de H ay d n . 16.45 R evista re v is­
lui. 17.00 B u letin de ştiri. 17.05 M u­
zică p o p u la ră cu Ile a n a C o n stan ti-
n escu, F elician F ă rc a şu şi Ion D ră-
goi. 17.30 C a rte a ro m â n e a sc ă in civi­
liz a ţia m o n d ială. 17.45 O rch estra T heo
S ch u m an n . 18.00 P u b licitate radio.
18.20 O pera p e n tru toţi. 19.00 B uletin
de ştiri. 19.05 C întec şl jo c cu M aria
Z am fira. 19.30 L e c tu ri lite ra re . 19.50
N o ap te b u n ă , c o p il 1 20.00 C oncert
sim fonic. 22.05 D an saţi în ritm u l p re ­
O .N .U . adunarea generală a adoptat
REZOLUŢIILE COMITETULUI POLITIC
PRIVITOARE LA DEZARMARE
NEW YORK 1 — Coresponden­
tu l A gerpres, C onstantin A lexan-
droaie, tran sm ite : A d unarea Ge­
n erală a O.N.U. a ad optat rezolu­
ţiile C om itetului politic privitoare
la dezarm are — convocarea unei
conferinţe m ondiale de dezarm are,
activ itatea A genţiei In tern aţio n ale
p en tru Energia A tomică (ÁIEA),
interzicerea napalm ului şi a altor
bombe incendiare, lim itarea în a r­
m ărilor cu arm e strategice, in terzi­
cerea arm elor chimice, interzicerea
experienţelor nucleare şi denuclea-
rizarea A m ericii Latine. De asem e­
nea, a fost adoptată o rezoluţie
p rivind nefolosirea forţei în re la ţii­
le in tern aţio n ale şi prohibirea p e r­
m an en tă a folosirii arm elor nucle­
are — problem ă dezbătută în ple­
nară. Totodată, a aprobat, fără vot
şi fă ră dezbateri, două rezoluţii
p riv in d posibilitatea adm iterii Re­
publicii P opulare Bangladesh în
O.N.U.
P rin rezoluţia privind conferinţa
m ondială de dezarm are — adoptată
cu 105 voturi, nici u nul contra şi o
ab ţin ere — A dunarea G enerală a
h o tă rît în fiin ţarea unui com itet fo r­
m at din 35 de state p en tru a e x a ­
m ina toate propunerile şi sugestii­
le ţă rilo r m em bre ale organizaţiei,
privind convocarea unei conferinţe
m ondiale de dezarm are şi proble­
me legate de aceasta, care vor for­
m a obiectul unui rap o rt al secre­
ta ru lu i general, ce va fi prezentat
sesiunii viitoare a A dunării G ene­
rale.
Adoptarea unor proiecte de rezoluţie în Comitetul
pentru probleme coloniale
NAŢIUNILE UNITE 1 — Cores­
pondentul A gerpres, C. A lexan-
droaie, transm ite : C om itetul pentru
problem e coloniale al A dunării G e­
n erale a adoptat cu 103 voturi, trei
îm potrivă (Portugalia, M area B ri-
tanie şi Statele Unite) şi 10 a b ţi­
neri, un proiect de rezoluţie, p re­
zentat de 44 de state, p rin tre care
şi Rom ânia, care cere M arii B ri­
tanii să convoace la Salisbury, cît
m ai curînd posibil, o conferinţă
constituţională p rin care să dea po­
sibilitatea adev ăraţilo r rep rezen ­
ta n ţi ai poporului Zim babw e să de­
cidă asupra viitorului Rhodesiei
de sud.
Tot în problem a Rhodesiei, Co­
m itetu l a adoptat cu 87 de voturi,
8 îm potrivă şi 21 de ab ţin eri un
proiect de rezoluţie elab o rat de 38
de state, între care şi Rom ânia,
carş condam nă refuzul anum itor
Lucrările Conferinţei consultative
pentru comerţul Est-Vest
NEW YORK 1 — Corespdndentul
Agerpres, C. A lexandroaie, tran sm i­
te : în tre 28 şi 30 noiem brie, la
New York s-au desfăşurat lu c ră ri­
le Conferinţei consultative p entru
com erţul Est-Vest, organizată de
In stitu tu l de com erţ m ondial din
Statele Unite, la care au particip at
rep rezen tan ţi diplom atici şi ai unor
în trep rin d eri de com erţ exterior
din Bulgaria, Cehoslovacia, Polo­
nia, R.D. G erm ană, Rom ânia, Un­
garia şi U.R.S.S. Din S.U.A. au lu at
p arte reprezentanţi ai D epartam en­
tului de S tat şi M inisterului Co­
m erţului, industriaşi, oam eni de a-
facerî, delegaţi ai firm elor com er­
ciale şi băncilor.
în cuvîntul de deschidere a lu ­
crărilor, W illis A rm strong, ad ­
ju n ct al secretarului de sta t pen­
tru problem ele economice, a sub-
b lin iat că „relaţiile com erciale Est-
Vest au in tra t în tr-o eră n ouă“. El
a reliefat, în detaliu, evoluţia favo­
rab ilă a relaţiilo r com erciale am e-
ricano-sovietice, care, în viitorii
trei ani, va duce la trip la re a ac­
tu alu lu i volum al schim burilor. W
A rm strong a declarat că sp rijin ă
proiectul de lege p entru acordarea
reciprocă de către S.U.A. şi Româ-
BONN. — P o triv it unui raport
d at publicităţii de Oficiul federal
vest-germ an de statistică, în p ri­
mele 9 luni ale acestui an în Re­
publica F ederală a G erm aniei s-au
în reg istrat 13 647 de m orţi şi 395 820
de răn iţi ca u rm are a accidentelor
de circulaţie.
ROMA. — în ultim ele 24 de ore,
deasupra Italiei s-au ab ă tu t p u ter­
nice fu rtu n i, care au provocat nu-
D iv ertism en t p e n tru o rc h e stră de
co ard e şi d o u ă cla rin e te de D u m itru
C apoianu. 0.55—1.00 B u letin de ştiri.
DUMINICA 3 DECEMBRIE
PROGRAM UL I
6.00 B uletin de ştiri ; 6.05 C oncertul
d im in e ţii; 7.00 R a d io ju rn a l; 7.45 A-
v a n p re m ie ră c o tid ia n ă ; 8.00 S um arul
p re se i; 8.08 Ilu s tra te m u zicale; 9.'00
O ra sa tu lu i; 10.00 R ad io m ag azin u l fe­
m e ilo r; 10.30 S uccese ale d isc u lu i;
11.00 B uletin de ştiri ; 11.05 în tîln ire
cu m elodia p o p u la ră şi in te rp re tu l
p re fe ra t; 11.35 La m icro fo n , Gigi M ar-
ga şi R a p h ael: 12.00 De to a te p en tru
to ţi; 13.00 R a d io ju rn a l; 13.15 T ono-
m at in te rn a ţio n a l — m u zică u şo ară.
PROGRAMUL II
6.00 M atineu d u m in ic a l; 7.00 R adio­
ju r n a l; 8.00 T e a tru rad io fo n ic p e n tru
copii. „B ăiatul şi lu n a “ de N ieolae
T â u tu ; 9.00 R ecitalul ved etelo r. 9.30
B uletin de ş tiri; 9.35 Vă place o p e ra ?
10.00 A v a n p re m ie ră c o tid ia n ă ; ro.15
C in stire ţie, p a trie ! — cîn te c e ; 10.30
A 7-a a r tă ; 10.50 M ic ro p o rtre t T ony
C h ristie ; 11.10 In v ita ţiile
P ro g ra m de In fo rm a re şi
m uzicală.
T fA TK t
SIMBATA 2 DECEMBRIE
S p ă rg ă to ru l de nuci, o ra 19.30: O
p e ra R om ână
în rezoluţia p riv ito are la activi­
tatea AIEA se cere, în esenţă, exa­
m inarea căilor şi m ijloacelor desti­
nate a facilita accesul statelor în
curs de dezvoltare la cuceririle
ştiinţei şi tehnologiei nucleare în
vederea prom ovării efo rtu rilo r de
folosire a lor în scopuri paşnice
de către aceste state, p en tru indus­
trializare şi progres m aterial şi
social. D ocum entul a fost adoptat
cu 100 de vo tu ri pentru, nici unul
contra şi 10 abţineri.
In ce priveşte problem a in terzi­
cerii arm elor chimice, p len ara a a-
doptat — cu 113 voturi, nici unul
contra şi două ab ţin eri — o rezo­
luţie p rin care se cere C om itetului
p entru dezarm are de la G eneva să
acorde p rio ritate în dezbaterile sa­
le problem ei interzicerii arm elor
chimice.
P len ara A dunării G enerale a a-
doptat apoi trei rezoluţii p rivind
interzicerea experienţelor nucleare.
Rezoluţia p riv ito are la denuclea-
rizarea A m ericii L atine a în tru n it
101 voturi pentru, nici unul contra
şi 17 abţineri.
Rezoluţia p rivitoare la „re n u n ţa­
rea folosirii forţei sau am eninţării
cu forţa în toate form ele ei de
m anifestare în relaţiile in tern aţio ­
nale. în conform itate cu C arta N a­
ţiunilor U nite şi prohibirea perm a­
nentă a folosirii arm elor nucleare”
a fost ado p tată de A dunarea Ge­
nerală cu 73 de voturi, 4 contra şi
46 de abţineri,
state m em bre ale O.N.U. de a tra n s­
pune în v iaţă h o tărîrile Consiliului
de S ecuritate privind aplicarea de
sancţiuni economice îm potriva regi­
m ului m in o ritar de la Salisbury,
ca u rm are a politicii rasiste şi de
discrim inare rasială practicate în
dauna poporului Zim babw e.
Luînd cuvîntul în ain te de trece­
rea la vot, în sp rijin u l proiectelor
de rezoluţie m enţionate, delegatul
rom ân P etre V lăşceanu a declarat
că, în prezent, este necesară în
mod im perios u n irea forţelor p ro ­
gresiste ale epocii contem porane
pen tru a im pune lichidarea oricăror
form e de dom inaţie colonială, în lă­
tu rarea regim ului m in o ritar ilegal
de la Salisbury, acordarea unui a-
ju to r sporit poporului Zim babw e în
lupta sa p en tru realizarea dreptului
său suveran la o v ia ţă liberă şi in ­
dependentă.
nia a clauzei naţiu n ii celei mai fa­
vorizate şi că se deschid posibili­
tăţi unor in teresan te cooperări in ­
dustriale com une rom âno-am erica-
ne.
A sosit tim pul — a spus el —
ca oam enii de afaceri am ericani să
fie prezenţi pe pieţele Europei de
răsărit. Am irosit 20 de ani rid i-
cînd ziduri discrim inatorii în ju ru l
com erţului cu această p arte a lu ­
mii, perm iţînd, astfel, firm elor din
Europa occidentală să ne-o ia în a­
in te pe aceste pieţe. A titudinea gu­
vernului S-U.A., în ain te am biguă,
este acum în cu rajato are dezvoltării
com erţului cu Estul. Noi acţionăm
acum în direcţia norm alizării con­
diţiilor com erţului Est-Vest.
A m basadorul Rom âniei în S.U.A.,
C. Bogdan, a prezen tat o expunere
in titu lată „Rom ânia — posibilităţi
pozitive pen tru com erţul in tern aţio ­
nal şi cooperarea econom ică“.
O deosebită atenţie au acordat
p articip an ţii la C onferinţă necesi­
tăţii intensificării efo rtu rilo r p en­
tru lichidarea discrim inărilor şi tu ­
tu ro r celorlalte piedici care încă
mai obstrucţionează com erţul Est-
Vest.
meroase pagube m ateriale. în ca­
pitala Italiei, cupola unui circ a ce­
dat sub presiunea vîntului, provo-
cînd răn irea a 12 persoane. în pro­
vincie, v în tu l puternic a doborît
stîlpii liniilor telefonice şi ai reţe­
lelor electrice. D atorită ploilor a-
bundente, suprafeţe întinse de cul­
turi au fost inundate, iar t—'
ru tier a fost în tre ru p t în m ai m ul­
te regiuni.
C ontesa M aritza, o ra 19.30; T e a tru l
de O peretă
P ă rin ţii terib ili, o ra 20:
N aţio n al „I. L. C arag iale“ Sala Co­
m ed ia
M o artea u ltim u lu i golan, o ra 20 :
T e a tru l N aţio n al „I. L. C a rag iale“,
S ala Studio.
O sc riso are p ie rd u tă , o ra 20: T ea­
tru l „L ucia S tu rd z a B u la n d ra “, Sala
S chitu M ăg u rean u
V alen tin şi V alen tin a, o ra 20: T ea­
tru l „L ucia S tu rd z a B u la n d ra “, Sala
Studio
S tan a, o ra 19.30 : T e a tru l „C. I. N ot­
ta r a “, S ala M agheru
D upă căd ere, o ra 19.30: T e a tru l Mic
M u tter C ourage, o ra 20: T e a tru l de
Com edie
R evista are cu v in tu l, o ra 19.30: T ea­
tru l S atiric M uzical „C. T ă n a se “ Sala
S avoy
T ră sn itu l m eu d rag , o ra 19.30 : T ea­
tru l S atiric M uzical „C. T ă n a se “, Sala
V ictoria.
Cînd rev o lv erele tac, o ra 19.30 :
T e a tru l „Ion V asilescu “.
T ig rişo ru l P e tre , o ra 17: T e a tru l
E u te rp ei. „ Ţ ă n d ă ric ă “, S ala A cadem ia
c u ltu ră A u to ru l m o are azi, o ra 20: S tud io u l
de T e a tru I.A.T.C.
F lori alese, o ra 19.30: R ap so d ia Ro­
m ân ă
S pectacol In te rn a ţio n a l
U lan -B ato r, P ra g a , B u c u reşti, o ra 16
şi o ra 19.30: C ircul „ B u cu reşti“.
Un şirag de perle, o ra 19.30: T ea­
tru l E vreesc d e S tat B u cu reşti.
M uzică de cam eră, fo rm a ţia „Les
M usiciens de P a r is “, o ra
Continentul latino-american doreşte
independenţa economică
Convorbirile preşedintelui Salvador Ailende la Lima
şi Ciudad de Mexico
LIMA. Cu prileju l unei conferinţe
de presă, organizată im ediat după
întrevederea pe care preşedintele
peruan, Ju an Velasco A lvarado, a
avut-o cu omologul său chilian,
Salvador Allende, la aeroportul din
Lima, şeful statului P eru a decla­
ra t că au fost discutate problem e
de interes bilateral, „com une popoa­
relo r noastre şi popoarelor lum ii a
tre ia “, cum a r fi problem a bogăţii­
lor naţionale şi exp lo atarea lor de
către popoarele respective. „Dialo­
gul n o stru — a declarat Velasco Al­
v arado — s-a caracterizat p rin tr-o
deplină id en titate a punctelor de
vedere — relevă P ren sa L atina.
CIUDAD DE MEXICO, 1 (Ager­
pres). — Continentul latino-am eri­
can doreşte independenţa econom i­
că, stabilitate şi su v eran itate — a
declarat la sosirea în cap itala Me­
xicului, preşedintele chilian, Sal­
vador Allende. La rîndul său, şe­
fu l statului mexican, Luis Echever-
ria, a subliniat că A m erica L atină
năzuieşte să trăiască în lib e rtate şi
DUPĂ ALEGERILE DIN OLANDA
Dificultăţi în alcătuirea unei noi
formaţii guvernamentale
HAGA 1 (Agerpres). — F rac­
ţiu n ile p arlam en tare rezu ltate din
alegerile generale ce au av u t loc
m iercuri în O landa s-au re u n it în
şedinţe separate, p en tru d esem n a­
rea liderilor respectivi. R euniunile
constituie p rim u l pas în direcţia
soluţionării crizei, liderii aleşi u r-
m înd să înceapă apoi, cu regina
Iuliana, consultările în vederea e-
laborării unei form ule g uverna­
m entale. Referindu-se la perspec­
tivele form ării unui nou cabinet
în viitorul apropiat, p rem ieru l de-
m isionar. Barend Biesheuvel. a de­
clarat că ele sínt în prezent „ex­
trem de slabe“.
A legerile au m arcat, după cum
s-a anunţat, o alunecare spre stînga
a electoratului, considerată de a-
genţia U.P.I. drep t cea mai sem ni­
ficativă schim bare survenită din
acest punct de vedere în ultim ii 25
de ani. Cele trei p artid e denum ite
„confesionale“ — nucleul fostei
coaliţii guvernam entale — au p ier­
dut 10 m andate (de la 58 la 48),
în tim p ce gruparea form aţiunilor
de stînga, condusă de P artid u l
Muncii, a totalizat 56 m andate, cu
p atru mai m ult decît în vechea
cam eră.
Com entînd progresul grupării
sale, liderul P artid u lu i Muncii,
Joop Den Uyl, a declarat că „ale­
gerile au în tă rit probabilitatea unui
Strigătul de alarmă
„salvaţi m ările!“ con­
stituie tem a unei confe­
rinţe care s~a desfăşurat
în luna septem brie la
Tokio şi care a reunit
20 de ţări m em bre ale
O.C.D.E. Poluarea m ă ­
rilor şi oceanelor, pro­
blem ă la ordinea zilei
prin gravitatea ei, con­
tinuă să îngrijoreze oa­
m eni de ştiinţă care dis­
pun de date pesim iste
privind viitorul im en ­
selor cantităţi de apă
ce înconjoară uscatul.
Concluzia lor este îngri­
jorătoare: oricît de vas­
te ar fi ele, şi oricît
de puternice ar fi posi­
bilităţile lor de auto~
regenerare, oceanele ris­
că să moară. Trei sfer­
turi din globul păm în-
tesc vor răm îne acope­
rite de apă, dar aceasta
va fi o apă fără viaţă,
inutilizabilă şi chiar p e­
riculoasă.
De-a lungul perioadei
postbelice, au fost in ­
ventate în lum e n u m e­
roase aparate din ce în
ce mai perfecţionate
destinate studierii florei
şi faunei subm arine.
Abia în ultim ii ani, în ­
să marele public a luat
cunoştinţă de faptul că
pe de o parte marea
creează o cantitate fa ­
buloasă de bogăţii d i­
verse (floră, faună, m i­
nerale, energie), iar pe
de altă parte este tot
B O B I B H G K B a i I
A.R.I.A. (S tudioul de C o n certe
R a d io telev iz iu n ii).
T e a tru l
F ru m o s, o nest, e m ig rat în
tra lia : P a tria (9 ; 11.30 ; 14 ; 16.30 ;
19 ; 21.15).
B u lev ard u l R om u lu i : S cala (8.30 ;
11 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21) ;
c u re şti (8.30 ; 11 ; 13.30 ;
18.30 : 21) ; F av o rit (9.30 : 12 ; 13.30 :
18 ; 20.30) ; M odern (8.45; H ; 13.30;
16 : 18.30 ; 21).
Cazul M a tté i: C apitol (9 ;
13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21).
S ăgeata c ă p ita n u lu i Ion : L u m in a
(9 ; 11.15 ; 13.30 ; 116 ; 18.15 ; 20.30);
M ioriţa (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 15.45 : 18 ;
20.15).
F ugi, ca să te p rin d ă : V iitorul
(16; 18 ; 20) .
M artin în al n o u ălea ce r : C o tro -
ceni (15.30 ; 17.45 ; 20).
Cu m iin ile c u ra te : G iuleşti (15.30 ;
18 ; 20.30) ; Volga (9 ; 11.15 ; 13.30 ;
16 ; 18.15 ; 20.30) ; A u ro ra (9 ; 11.15 ;
13.30 ; 15.45 ; 18 ; 20.15); C e n tra l
11.15 ; 13.30; 15.45 ; 18.15 ; 20.30).
S eceră, v în tu l sălb atic : L u c e a fă ­
M oscova, ru l (8.30 ; 11 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 : 21) ;
F estival (8.30 ; 11 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ;
21) ; F ero v iar (8.45 ; 11 ;
16 ; 18,30 : 21) j M elodia (8,30 ; 11 ;
13.36 ; 16 ; 18,30 ; 21).
D rum in p en u m b ră :
19.30 : (15,50 i 18 ; 20,15).
S u ccese ale p a trio ţilo r
lao ţien i
SAM NEUA, 1 (Agerpres), ~ A
genţia K haosan P a th e t Lao in fo rî
m ează că, în in te rv alu l august*
respinge orice politică colonialistă noiem brie 1972, S.U.A. şi aliaţii lor
dóm Laos au la n sat num eroase a-
sau de protectorat.
In tr-u n in terv iu acordat agenţiei tacuri îm potriva regiunilor V ăii Ul-
cioarelor şi X ieng Quang, în care
P re n sa L atina, vicem inistrul in ­
dustriei şi com erţului din Mexic, au a n tre n a t şi u n ită ţi ale forţelor,
speciale ale lui Vang P ao şi u n i­
M endoza B errueto, a ară tat, în tre
tăţi taiiandeze, sp rijin ite m asiv de
altele, că cele două » ţări sín t u ni­
te p rin politica economică a guver­
nelor lo r în lu p ta p en tru recupe­
ra rea bogăţiilor naţio n ale şi utiliza­
rea acestora în interesul propriilor
av iaţia am ericană.
Încercările acestor forţe de a p ă­
trunde în Valea U lcioarelor şi în
alte zone au su ferit în să un serios
eşec, num eroase u n ităţi inam ice
popoare.
fiind respinse de patrioţii laoţieni
pînă la bazele lo r de pornire, re ­
latează K haosan P ath e t Lao. Con­
Stabilirea relaţiilor form datelo r prelim inare,
interval de p a tru luni, pînă la 15
în tr-u n
diplomatice între noiem brie, forţele F rontului P atrio ­
tic L aoţian au scos din lu p tă peste
5 000 de m ilitari inam ici, au dobo­
R.D. Vietnam şi Austria rît 20 de ap a rate de zbor duşm ane
Şi au c a p tu ra t sa u distrus o im ­
HANOI, 1 (Agerpres). — Un co­ p o rtan tă ca n titate de arm am ent.
m unicat al M inisterului de E x ter­
ne al R.D. Vietnam inform ează că
guvernele R.D. V ietnam şi A ustriei
au h o tă rît să stabilească relaţii di­
plom atice la nivel de am basadă —
Val de arestări
an u n ţă agenţiile de presă.
în Vietnamul de sud
VIETNAMUL DE SUD 1 (Ager­
pres). — A genţia de presă „Elibe­
ra re a “ a dat p u b licităţii o decla­
raţie în care condam nă recentele
represiuni ale regim ului de la Sai­
gon îm potriva populaţiei sud-viet-
nameze.
D eclaraţia relevă că, regim ul
Thieu şi cei ce-1 sp rijin ă au orga­
guvern m in o ritar progresist, dar nizat o cam panie de represiune,
form area acestuia va fi dificilă“. efectuînd arestări m asive în rîn d u l
Pe de a ltă parte, se subliniază că
resta u rarea fostei coaliţii guverna­
fam iliilor particip an te la rezis­
ten ţa p e n tru salvarea naţională, în
m entale nu va putea constitui o rîndul funcţionarilor şi m ilitarilor
şi al fam ililor acestora. In context,
soluţie viabilă, m ajoritatea în p a r­ declaraţia a ra tă că, la o conferinţă
lam ent pe care aceasta ar avea-o de presă organizată la 10 noiem ­
în cazul în care Biesheuvel va brie a.c. la Saigon, H oang Duc
Nha, consilier special al lui Thieu,
reuşi să redobîndească sp rijin u l
a adm is că, în prim ele zile ale
form aţiunii „Democraţii 70“, fiind lui noiem brie, au fost arestate
de num ai un vot. 50 000 de persoane.
Declaraţii privind relaţiile indo-pakistaneze
RAW ALPINDI. — P akistanul e WAGAH 1 (Agerpres) — India
gata să continue convorbirile cu şi P ak istan u l au procedat vineri,
India p en tru delim itarea liniei de în localitatea de frontieră Wagah,
control în Jam m u şi Caşm ir — a la un im portant schim b de p ri­
declarat, în tr-u n discurs, rostit la zonieri capturaţi în cursul ostili­
lu crările Convenţiei P artid u lu i tăţilor din decem brie 1971. Au fost
Poporului, la Raw alpindi, preşedin­ repatriaţi, sub supravegherea re­
tele Z ulfikar Aii Bhutto. El şi-a prezentanţilor C om itetului In te r­
exprim at, totodată, sp eran ţa că a- naţional al Crucii Roşii, 540 ce­
ceste convorbiri vor fi încununate tăţeni pakistanezi şi peste 600 in­
de succes. dieni — relatează agenţiile U nited
Press International şi Reuter.
Z ulfikar Aii Bhutto şi-a ex p ri­
m at sp eran ţa că va putea invita
pe p rem ieru l In d ira G andhi în P a­
H otărîrea de eliberare a prizo­
nierilor fusese an u n ţa tă anterior
la Islam abad, de preşedintele P a­
kistan, p en tru a exam ina problem e
kistanului, Z ulfikar Aii Bhutto,
de interes comun, în spiritul acor­ iar, la Delhi, de m inistrul de ex­
dului de la Simla. terne indian, S w aran Singh.
m ai distrusă de către au fost slabe şi a fost în afara apelor terito­
om (im ersiunea deşeu­ nevoie de intervenţii riale britanice, iar con­
rilor atomice, ape toxice cîteva luni pentru a pu- <[ secinţele sale a . ruinat
de origine industrială, tea repara cît de cît Coastele britanice, ir­
poluată de petroliere pagubele. G rav nu a landeze, franceze, ş i]
sau nave de război. La fost fa p tu l că plajele belgiene. După „Torrey
Tokio s-a evocat e x e m ­ poluate nu şi-au mai Canyon“ au urm at alte
plul avarierii lui „Tor- p u tu t prim i turiştii, ci naufragii, tot atit de ca­
rey Canyon“, care, la faptul că flora şi fauna tastrofice: „Marpessa“
18 m artie 1967 tran- m ării au suferit seri­ în 1969, „Maetra“ în 1970,
sportînd 117 000 tone de oase deteriorări. Petro­ „Pacific G lory“, „A lle­
petrol brut, s-a ciocnit lul a distrus planctonul, gro“, „Panther“ în 1971,
de un recif de corali hrana principală a peş­ „Trinity Navigator“ e-
şuat cu 40 000 tone de
petrol în cală. De fie ­
care dată au fost fo ­
losite m ijloace de luptă
„SA L V A Ţ I contra m areei negre —
şi de fiecare dată s-au
constatat distrugeri ale
bogăţiilor m arine. P en­
M Ă R I L E !“ tru că dacă petrolul dis­
truge, detergenţii dis-
strug şi ei. Dezastrele
provocate de eşuarea
tancurilor petroliere în ­
grijorează din ce în ce
lăsind în urm a sa o ve~ tilor de suprafaţă. A lte
ritabilă m aree neagră. victim e au fost păsările, m ai m ult, m ai ales
După ce a poluat Ocea­ care s-au otrăvit cu acum, cînd se proiec­
nul pe o distanţă de peşti contam inaţi. Cînd tează petroliere de
100 km , ea a atins la s-a pus problem a plă­ 500 000 tone. Mai m u lt
10 aprilie coasta fra n ­ ţii pagubelor nu s-a p u ­ chiar, consecinţele, in
ceză lăsînd în urm a sa tu t găsi responsabilul perspectivă, sínt şi mai
un strat de petrol gros dezastrului. „Torrey Ca­ alarm ante, dacă ne im a­
de 50 cm. După aceasta, n yon“, u nul dintre cele ginăm la eşuarea unui
au fost necesare efor­ m ai m ari petroliere la tanc petrolier cu pro­
turi serioase p entru a vrem ea aceea, se afla pulsie atomică. C onfe­
lupta cu consecinţele sub pavilion liberian, a rinţa de la Tokio a fă ­
unui dezastru naţional: fost construit în Ja­ cut apel la toate ţările
tone de detergenţi, ru ­ ponia, aparţiunea unei să-şi conjuge eforturile
m eguş de lem n, nisip, companii americane, e-
pudră de cretă au fost chipajul era italian, iar pentru protejarea în
răspindite la suprafaţa încărcătura era desti­ com un a m ărilor şi
m ării p entru a n eutra­ nată com paniei „British oceanelor.
liza pînza de petrol şi P etroleum “, In sfîrşit, (După „Journal de Te­
a o localiza. R ezultatele naufragiul a a vu t loc heran “)
■ i B B i a i i i i i i
al V aca n ţă la R om a : E xcelsior (9 ;
11.15 : 13,30 : 16 ; 18,15 ; 20,30) : G lo­ GIURGIU
ria (8,45 ; 11 : 13,30 ; 16 ; 18,30 ; B u cu reşti : P ro v in c ia lii.
20,45) ; T o m is (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15.45; L u m in a : Cu m iin ile c u ra te ,
18.15 : 20,30)
S ftn ta T ereza şi diavolii i P ro ­
g resu l (15.30 ; 18 ; 20), OLTENIŢA
M area h o in ă re a lă : D oina (11 ;
13.15 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30 ; F lacăra F la c ă ra : Jo c u l d e -a m o a rte a
15.30 ; 18 : 20,15) S.N.O. ; F a n fa n la T u lip e
P a să re a lib eră s M oşilor (15,30 :
A us­ 17,45 ; 20).
F a ta care v inde flori i A rta (10 î URZICENI
12.30 ; 15 ; 17.30 ; 20). P acea : M ihai V iteazul (se ria I şi
Am tn c ă lc a t legea : G riv iţa (9 ;
Bu­ 11.15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; F la ­
H).
16 ; m u ra (9 i 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 : BUFTEA
20.30) :
N ăscu t lib er : T im p u ri Noi (9.15 i L ib e rtă ţii : U ltim u l d o m iciliu cu­
20.15 tn co n tin u are). no scu t.
11.15 ;
A n o nim ul V e n etian : L ira (10,30 i
12.30) .
C heia ! F e re n ta ri (15.30 ; 17.45 ; 20 ; BOLINTIN
V agabondul 9,30 ; 12)
L u c e a f ă r u l; E v ad are d in P la n e ta
F uga e să n ă to a să : F lo reasca (15,30;
18 ; 20,15) î D ru m u l săiril (16: 18 i m aim u ţelo r
20 ) .
In tre c e re p rin M oscova : L aro m et
(15.30 ; 17.30 ; 19,80).
A fost o d ată un p o liţist : Bucegi
(15,45; 1 8 ; 20,15): P o p u la r (15,30: STARiA TIMPULUI
18 : 20,15).
D au ria : C rîngaş! (15,30 ; 19).
F erm a d in A rizona : Buzeşti
(15,30 ; 19) In stitu tu l M eteorologic C e n tra l co ­
E lib erarea lui L B. Jo n e s 1D a dma u n ică : în u rm ă to a re le 24 de o re
(9 ; (9 : 11,15 : 13,30 ; 16 :18.15 :20.30v).rem ea v a fi re la tiv fru m o a s ă cu
A venit u n soldat de pe fro n t : ceru l v a riab il, ca re v a p re z e n ta în -
n o u ră ri m ai a c c e n tu a te . V in t slab
R ahova (15,30 : 18 : 20,15).
M ania g ran d o rii : P acea (15.45 ţ pîn ă la p o triv it. T e m p e ra tu r a m in im ă
va fi c u p rin să in tre m in u s 2 g rad e
18 ; 20).
tm b lin zirea focului : V itán (15.30 : şi zero g rad e, ia r m a x im a în tre 9 şi
19). 11 grad e.
13.30 ; C reieru l : M unca (15,30 : 18 : 20.15). In u rm ă to a re le tre i zile ; v rem e re ­
A v en tu rile unei p rin ţe se la cu rtea lativ c ă ld u ro a să la în c e p u tu l in te r ­
reg elu i S o are : Cosm os (15.30 : 18 ;
20.15) v alului. C eru l va fi sc h im b ă to r. V or
U n irea căd ea p loi slab e. V în t p o triv it. T em ­
A g entul n r . I i C lubul uzin elo r
R ep u b lica (ru lează tn 3 decem brie). p e r a tu ra u şo r v a ria b ilă .
40368