METODE ŞI INSTRUMENTE DE EVALUARE A

POTENŢIALULUI ENERGETIC

student:
ING. Lunã Gina-mihaela

CRAIOVA 2020
 VâNTUL- NOŢIUNI GENERALE

Vântul se caracterizează prin urmatoarele aspect:

- Viteză - reprezintă spațiul parcurs de aerul ce se deplasează pe
orizontală în unitatea de timp. Viteza vântului se exprimă în m/s sau în
km/h;
- Direcție;
- Intensitatea sau tăria vântului – acesata se apreciază vizual, indirect cu
ajutorul scării Beaufort (concepută de amiralul francez în anul 1805 și
modificată ulterior pentru a putea fi aplicată și pe uscat), după efectele
mecanice pe care le produce vântul asupra vegetației, construcțiilor etc.
VâNTUL- NOŢIUNI GENERALE

Figura 1. Scara Beaufort

 Determinarea diercȚiei Și mÃsurarea vitezei vÂntului

Determinarea direcţiei și vitezei vântului se face:

• mecanic (anemomentrul);
• metoda cu ultrasunete;
• dispozitive cu laser;
 Instrumente de mÃsurare al potenȚialului eolian

Pentru măsurarea vitezei vântului cu precizie mai mare se utilizează

anemometrul.
După principiul care stă la baza construcţiei și funcţionării lor, anemometrele
pot fi:
- Anemometru cu cupe, cel mai răspândit, este compus din patru cupe
emisferice montate pe un ax, care acționează la cel mai mic curent de aer.
Prin înregistrarea numărului de rotații într-un
interval de timp se poate calcula viteza
medie a curentului de aer (vântului).
 Instrumente de mÃsurare al potenȚialului eolian

• Anemometru cu palete are piesa receptoare formată dintr-un număr

de palete fixate radial pe ax;

• Anemometru digital cu fir cald.

Figura 3. Anemometru cu palate

Figura 4. Anemometru digital cu fir cald

 Instrumente de mÃsurare al potenȚialului eolian

Un anemometru dotat cu mijloace de înregistrare a rezultatelor citirilor se

numește anemograf

Figura 5. Anemograf

Aparatul care arată direcția vântului, utilizat de regulă împreună cu

anemometrul, se numește anemoscop.
 METODE DE EVALUARE A POTENȚIALULUI
ENERGETIC EOLIAN (EPEE)

La suprafaţa solului pot fi colectate:

- Date despre vânt care sunt monitorizate și colectate continuu.
Aceste seturi de date sunt obţinute folosind giurete, anemometre cu
cupe, barometre și termometre poziţionate de obicei la înăltimi precum
10, 40 sau 60 m deasupra solului.
- Date despre vânt care sunt monitorizate și colectate discontinuu.
Este o metodă tot mai des întâlnită pentru evaluarea potenţialului
energetic, utilizându-se sodare și lidare.
 METODE DE EVALUARE A POTENȚIALULUI
ENERGETIC EOLIAN (EPEE)

• Sodarul este instalaţia specializată, portabilă, care are la baza o

matrice cu 24 de difuzoare, acestea emit impulsuri sonore scurte însă
de putere mare, pe cinci direcţii în atmosferă.
Avantajul acestei tehnologii este că sodarul este mobil și nu necesită
autorizaţie de construcţie comparativ cu un stalp de măsură. Sodarul
poate să măsoare viteza vântului până la 200 m înălţime, și poate
funcţiona de la temperatura de -400C până la temperatura de +600C, cu
acurateţea de 0,1m/s.
 METODE DE EVALUARE A POTENȚIALULUI
ENERGETIC EOLIAN (EPEE)
• Light Detection And Ranging (LIDAR) este tehnologia optică de sondare la
distanţă, prin intermediul acestuia, după măsurarea luminii care a fost
dispersată de obiectele aflate la distanţă, pot fi extrase informaţii despre
acestea, astfel se obţine viteza vântului printr-un mijloc precis și simplu.
Caracteristicile LIDAR sunt următoarele:
- Permite măsurarea direcţiei și vitezei vântului;
- Datele obţinute au o precizie ridcată;
- Poate să măsoare la distanţa de maxim 4 km;
- Temperaturile la care funcţionează sunt de la -150C până la +350C;
- Poate efectua măsurări în zone acidentate sau acoperite cu păduri;
- Este portabil;
- Poate studia mai multe turbine eoliene din cadrul aceluiași amplasament;
- Ȋn comparaţie cu sodarul, este mai scump.
 METODE DE EVALUARE A POTENȚIALULUI
ENERGETIC EOLIAN (EPEE)
Sistemul Informaţional Geografic are următoarele avantaje:- Evaluarea
resurselor eoliene se poate face la nivel de ţară, continent dar și la nivel global;
- Permite evaluarea nu doar a potenţialului eolian ci și a altor suse de energie
regenerabilă.
Dezavantajele acestei metode sunt următoarele:
- Sunt necesare sisteme de calcul foarte sofisticate și servere mari pentru a
stoca datele culese;
- Nu poate evalua cantitatea de energie care poate fi produsă de o turbină
eoliană sau un parc eolian;
- Rezoluţia hărţilor obţinute este mică, ea fiind de ordinul zecilor, sutelor chiar
și a miilor de km;
- Nu ţin cont întotdeauna de factorii locali care pot afecta rezultatele obţinute.
 METODE DE EVALUARE A POTENȚIALULUI
ENERGETIC EOLIAN (EPEE)
Atmosfera este sediul tuturor tipurilor de mișcări începând cu fluxuri
foarte mici, având dimesiuni sub un metru, până la circuaţia globală. Denumirea scării Scara de timp Intervalul scării Exemple de Cracteristicile sursei
Aceste mișcări influenţează direct mișcare de energie

Circulaţia Săptămâni- De la 1000 km la Vânturile de  

generală anotimpuri 40.000 km veste, undele
componentele atmosferei, printre acestea (Global) planetare Distribuţia inegală
de încălzire solară

fiind direcţia și viteza vântului. Harta Meteo

(Scara sinoptică)
Zile - săptămâni De la 100 km la
5000 km
Ciclonii,
anticiclonii
Căldura latentă de
condensare

Pentru a descrie mișcările atmosferice, Mezoscară Minute - ore De la 1 km la 100

km
Brize marine,
furtuni, tornade
Răcirea și încaălzirea
diurnă, mișcarea pe
verticală a maselor

se utilizează scările spaţio-temporale de aer și căldura

latentă

care sunt prezentate în tabelul următor: Microscară Secunde –minute < 1 km Turbulenţa Interacţiunea cu
obstacolele,
încălzirea
pământului
neuniformă și
Tabelul 1. Scările temporale și spaţiale pentru mișcările atmosferice vâscozitate

Moleculară 1ˑ10-9 secunde 1ˑ10-6 m Creșterea Teoria cinetică a

picăturilor de gazelor
ploaie
 METODE DE EVALUARE A POTENȚIALULUI
ENERGETIC EOLIAN (EPEE)

Suprafeţele supuse EPEE pot varia de la câţiva m2 până la sute de mii de

km2 iar toate metodologiile de EPEE au unul sau câteva modele, în
funcţie de complexitatea lor.
• Macroscara- rezoluţia hărţilor variază de la 10 până la 1000 km.
Aceste metodologii pot fi folosite la identificarea zonelor care au
potenţial eolian ridicat la nivel de insulă, peninsulă, ţară sau
continent, însă nu pot fi utilizate pentru a evalua potenţalul unei zone
în vederea amplasării unei turbine sau a unui parc eolian.
• Modelul la Mezoscară - rezoluţia hărţilor variază de la 1 km la 100
km. Aceste modele sunt ideale pentru prognoza meteo și în
aeronautică
 METODE DE EVALUARE A POTENȚIALULUI
ENERGETIC EOLIAN (EPEE)

• Modelele la Microscară – rezoluţia hărţilor variază între 1 m până la

1000 m, aceste modele sunt folosite pentru amplasarea unui parc
eolian sau unei turbine eoliene, cu posibilitatea de a calcula producţia
acestora. Hărţile rezultate au rezoluţie și precizie mare, fiind luate în
considerare efectele locale cum sunt: obstacolele, orografia, fluxurile
acţionate termic, rugozitatea suprafeţei.
 EVALUAREA POTENȚIALULUI EOLIAN LA NIVEL NAȚIONAL

România în domeniul energiei eoliene are potenţialul cel mai ridicat din
sud-estul Europei, zona Dobrogei plasându-se chiar pe locul al doilea la
nivelul întregului continent.

Figura 6. Harta potentialului eolian din Romania

 EVALUAREA POTENȚIALULUI EOLIAN LA NIVEL
NAȚIONAL

Ȋn urma studiului, se poate oberva că zona cu cel mai mare potenţial

eolian este pe vârfurile montane, unde viteza vântului poate să depășească
8 m/s. Litoralul Mării Negre, Delta Dunării și regiunea Dobrogea este a
doua zonă cu potenţial eolian ce poate fi folosit în mod rentabil, aici
viteza medie anuală a vântului se situează în jurul a 6 m/s.
Pe baza evaluării și interpretării datelor înregistrate, în România se pot
monta instalații eoliene cu o capacitate de până la 14.000 MW, ceea ce
înseamnă un aport de energie electrică de aproape 23 000 GWh/an. Potrivit
unui studiu al Erste Group, potențialul eolian al țării, estimat la 14.000 de
MW, este cel mai mare din sud-estul Europei și al doilea din Europa.
 EVALUAREA POTENȚIALULUI EOLIAN LA NIVEL
NAȚIONAL

În sectorul eolian din România au investit CEZ (Cehia), ENEL (Italia),

Energias de Portugal (Portugalia) și Iberdrola Renovables (Spania)
CEZ a instalat 115 turbine la Fântânele, 90 dintre ele fiind deja legate la
rețeaua natională de energie electrică. Eolienele au cca 100 m înălțime.
Turbinele pentru parcul eolian construit de CEZ sunt livrate de către gigantul
industrial american General Electric. 
Energias de Portugal (Portugalia), al treilea cel mai mare investitor în
energie eoliană la nivel mondial, a terminat construcția unui parc eolian de
69 MW la Cernavodă, în mai 2011. Energia poate alimenta 70 000 de
gospodării și a costat 200 milioane de dolari. La această dată
în Dobrogea sunt construite deja parcuri eoliene care însumează 600MW.
EVALUAREA POTENȚIALULUI EOLIAN LA NIVEL
european

Ȋn urma studiului realizat de Universitatea din Sussex, Marea

Britanie, a descoperit că turbinele eoliene pot fi montate pe 46% din
suprafața Europei, adică peste 5 milioane de kilometri pătrați și
aproape 500 de exajouli de putere (un exajoule este echivalentul unui
miliard de miliarde de jouli).
Studiul a evidențiat doar zonele care sunt adecvate pentru a
monta turbinele eoliene și a dorit sa obtina raspuns la întrebarea „Ce
potențial de energie eoliană are Europa?”.
 EVALUAREA POTENȚIALULUI EOLIAN LA NIVEL
european
În prezent, Europa ocupă locul unu în producerea energiei electrice din
energie eolian, astfel turbinele de
pe uscat dar și cele din ape,
generează aproximativ o
treime din energia eoliană la
nivel mondial.

Figura 7. Obiectivul Europei stabilit până în anul 2050

EVALUAREA POTENȚIALULUI EOLIAN LA NIVEL
MONDIAL
Ȋn anul 2012 China şi-a consolidat poziţia de lider în acest
clasament, capacitatea eoliană totală instalată ajungând la 62.364
MW, ceea ce înseamnă 26,2% din resursele globale. Doar în anul
2011, chinezii au înfiinţat noi parcuri eoliene cu o capacitate totală
de 17.631 MW.
Pe poziţia secundă a clasamentului se află Statele Unite, cu
46.919 MW şi o cotă de piaţă de 19,7% din capacitatea pieţei la nivel
mondial. Germania se află pe locul al treilea – cu 29.060 MW şi o
cotă de piaţă de 12,2%.
Figura 8. Potenţialul eolian la nivel mondial
 RadiaȚIA SOLARÃ – noȚiuni generale

Soarele reprezintă practic o sursă inepuizabilă de energie,

estimându-se o durată a existenţei radiaţiei solare de încă aproximativ
4…5 miliarde a ani.
Pentru studiul radiaţiei solare, este important să fie definita
constanta solară, acesata reprezintă fluxul de energie termică unitară
primită de la Soare, măsurată în straturile superioare ale atmosferei
terestre, perpendicular pe direcţia razelor solare.
 RadiaȚIA SOLARÃ – noȚiuni generale

Atmosfera terestră şi suprafaţa Pământului interacţionează cu radiaţia

solară, producând o serie de transformări ale acesteia, aşa cum se
observă în figura cu numarul 8.

Figura 8. Schema interacţiunilor dintre energia solarã și atmosferã, respectiv suprafaţa terestrã
 RadiaȚIA SOLARÃ – noȚiuni generale

Mecanismele prin care se modifică intensitatea radiaţiei solare, la traversarea atmosferei,

sunt absorbţia şi difuzia.
Radiaţia solară este influenţată de modificarea permanentă a câtorva parametrii
importanţi, cum sunt:
• Înălţimea soarelui pe cer (unghiul format de direcţia razelor soarelui cu planul
orizontal);
• Unghiul de înclinare a axei Pământului;
• Modificarea distanţei Pământ – Soare (aproximativ 149 milioane km pe o traiectorie
eliptică, uşor excentrică.);
• Latitudinea geografică.
Radiaţiile solare pot fi captate şi transformate în alte forme de energie: electrică sau
termică
 Metode de evaluare a potențialului energetic solar

Pentru a investii într-un sistem fotovoltaic trebuie să se ţină cont de

potențialul energetic al zonei. Studiind datele meteorologice și
climatologice, se poate face o analiză pertinentă a potențialului.
PVGIS (modelul de evaluare al producției de energie electrică solară
(Photovoltaic Geographical Information System)) este modelul ideal
pentru evaluarea potenţialului solar, care ține cont de foarte mulţi factori
de geometrie a traiectoriei solare, a factorilor meteorologici și a
reliefului. PVGIS poate să estimeze producția de energie electrică solară
la locația dorită, înclinarea și orientarea panourilor fotovoltaice. PVGIS
poate evalua temperatura panourilor fotovoltaice, utilizând temperatura
mediului ambiant, radiația difuză, directa și reflectată, și aptitudinea
panoului de a se răci, fără să se ţină cont de viteza vântului. Acest tip de
evaluare poate să fie foarte precisă pentru micile instalații fotovoltaice
 Instrumente de mÃsurare a potenȚialului solar

Piranometrele sunt radiometre proiectate pentru măsurarea radiaţiei

solare totale (globale) obţinute pe o suprafaţă plană din fluxuri radiante
cu lungimi de unde cuprinse între 300 nanometri (nm) si 3000 nm.
Piranometrele sunt alegerea ideală pentru prospectarea
amplasamentelor, cercetări tehnologice și monitorizarea de înaltă
calitate a radiaţiilor solare în aplicaţii bazate pe energia solară. Este
utilizat în special în staţiile de monitorizare solară bazate pe dispozitive
de urmărire solară.

Figura 9. Piranometru
 Instrumente de mÃsurare a potenȚialului solar

• Pirheliometrul este un instrument proiectat special pentru măsurarea

iradierii directe a fluxului solar folosind un camp vizual limitat la 5°.
Acest lucru este realizat prin forma tubului de colimare, prin
deschizături de precizie și prin modul de proiectare a detectorului.
Deschizătura frontală este prevăzută cu o fereastră din quartz, care
protejează instrumentul dar are și rolul unui filtru care permite
trecerea radiaţiilor cu lungimi de undă între 200 nm și 4000 nm.

Figura 10. Pirheliometrul

 Instrumente de mÃsurare a potenȚialului solar

Pirgeometrul are o fereastră din silicon cu filtru care blochează toate

radiaţiile solare (de unde scurte). Suprafaţa exterioară a ferestrei este
acoperită pentru a se proteja de efectele mediului.
Pirgeometrele sunt concepute pentru utilizarea permanentă în exterior,
indiferent de condiţiile meteorologice. Un senzor interior de
temperatură este disponibil pentru calculul radiaţiei descendente în
domeniul infraroșu îndepartat.

Figura 11. Pirgeometrul

 Instrumente de mÃsurare a potenȚialului solar

Albedometrul
Albedoul unei suprafeţe reprezintă gradul în care acea suprafaţă
reflectă radiaţia solară difuză din domeniul undelor scurte (300 la 3000
nm). Este raportul dintre radiaţia reflectată și cea recepţionată.
Albedometrele sunt alcătuite de obicei din două piranometre. Senzorul
orientat în sus măsoară radiaţia care vine dinspre cer, iar cel orientat în
jos radiaţia reflectată de suprafaţa pământului. Dupa ce semnalele de
ieșire ale piranometrelor sunt convertite în radiaţie (W/m2), albedoul
se poate calcula cu usurinţă
Figura 12. Albedometrul
 Instrumente de mÃsurare a potenȚialului solar

Radiometre UV
Componenta ultravioletă (UV) a spectrului solar are numeroase
efecte benefice asupra biologiei umane, dar prea multe astfel de radiaţii
pot fi dăunatoare.
Este vorba despre radiații invizibile ochiului, dispersate de soare, fiind
compuse din:
- UVA (95% dintre UV care ating pielea);
- UVB (5%);
- UVC (nu ating suprafața Terrei).
Figura 13. Radiometrul UV
 Instrumente de mÃsurare a potenȚialului solar

Radiometre Nete
Radiatia netă constă în bilanţul dintre radiaţia descendentă de la soare și
cer, pe de o parte, și radiaţia reflectată de suprafaţa solului, pe de altă
parte.
Cel mai simplu tip de radiometru net folosește un singur senzor pentru
măsurarea sumei celor patru componente ale radiaţiei nete. Acest tip de
instrument se mai numește și pirradiometru net.

Figura 14. Radiometrul Net

 Instrumente de mÃsurare a potenȚialului solar

Sun Tracker
Dispozitivele de urmărire a traiectoriei solare sunt folosite pentru
direcţionarea precisă a unui pirheliometru spre soare pentru măsurarea
radiaţiei directe. Dacă se instalează și un ansamblu de umbrire opţional
și un piranometru, se măsoară radiaţia difuză fără să fie necesară
reglarea manuală periodică. Prin adăugarea unui al doilea piranometru
pentru radiaţia globală, se obţine un sistem complet de calitate
superioară pentru monitorizarea soarelui.

Figura 15. Sun Tracker

 EVALUAREA POTENȚIALULUI solar LA NIVEL
naȚional
România se află în zona B europeană din punct de vedere al însoriri
(1200-1600 kWh/mp pe an), între ţări cu o industrie solară puternică
dar cu o însorire considerabil mai mică (Germania, Suedia, Danemarca
– 2,4 -3,4 kWh/m2 zilnic) și ţările Europei de sud ( Portugalia, Spania,
Italia, Grecia – 4,4 -5,4 kWh/ m2 zilnic).
Conform studiului întocmit de ICEMENERG (Institutul National de
Cercetare – Dezvoltare pentru Energie) cu privire la radiaţia solară de
pe teritoriul României, în luna iunie, radiaţia atinge valori maxime (1,49
kWh/mp/zi) și valori minime în luna februarie (0,34 kWh/mp/zi.
 EVALUAREA POTENȚIALULUI solar LA NIVEL
naȚional
Conform aceleasi surse, având în vedere distribuţia fluxurilor medii
anuale ale energiei solare incidente pe suprafaţa orizontală pe teritoriul
României, au fost identificate cinci zone:

 
Figura 16. Distribuţia radiaţiei solare pe teritoriul României
 EVALUAREA POTENȚIALULUI solar LA NIVEL
european
În Europa, Turcia a avut cea mai mare piață de energie solară în anul
2017, crescând cu 213% față de 2016 și instalând cel puțin 1.79 GW,
urmată de Germania (1.75 GW) și Marea Britanie.

Figura 17. Distribuţia radiaţiei solare pe teritoriul Europei

 EVALUAREA POTENȚIALULUI solar LA NIVEL
MONDIAL

Capacitatea globală a energiei solare a crescut cu 98.9 gigawaţi în 2017

faţă de 2016, atingând un total de 405 gigawați, conform
unui raport realizat de SolarPower Europe.

Figura 18. Distribuţia radiaţiei solare la nivel mondial

 EVALUAREA POTENȚIALULUI solar LA NIVEL
MONDIAL
Piața mondială a energiei solare a crescut cu 29.3% în anul 2017, față
de 49% în 2016. 89% din capacitatea totală a instalațiilor solare de pe
glob a fost adăugată în ultimii șapte ani.
Mai mult de jumătate din capacitatea solară instalată în 2017 vine
din China, care a adăugat 52.8 gigawați. SUA este pe locul doi, cu 10.6
GW de energie solară nouă, urmată de India, cu 9.6 GW.
China și India au contribuit anul trecut cu mai mult de 63% din
capacitatea solară globală.
 Concluzii
România are un potențial foarte mare ȋn domeniul energiei eoliene de
aceea, conform unui articol publicat de către “ECONOMICA.net”, Guvernul
olandez doreşte sa subvenționeze un proiect care va cuprinde 362 de
turbine eoliene, acestea fiind amplasate ȋn două județe precum: Buzău,
care va cuprinde 120 de turbine de 4 MW fiecare şi sudul Dobrogei, unde
242 de turbine vor fi amplasate, cu o capacitate de 2 MW fiecare. Aceste
doua parcuri eoliene au puterea instalată de peste 1000 MW. Ȋn urma
acestei investiții se vor obține aproximativ 3TWh de energie electrică,
având ponderea de 5% din producția națională. Acest proiect ar fi cea mai
mare investiție din domeniul energiei regenerabile din România. Despre
acest proiect nu s-a mai discutat din luna februarie 2018, urmând ca ȋn
anul 2019, acest proiect să apară pe sit-ul Directorului pentru Energie.
 Concluzii
• Acest proiect nu este caz singular, există o listă lungă de investitori precum:
- Compania germană WBD doreşte să investească ȋntr-un parc eolian şi
fotovoltaic, cu capacitatea de 200 MW ȋn Dolj şi ȋn Hunedoara cu o capacitate de
până la 210 MW.
Tot WBD doreşte să investească ȋntr-un proiect la Oradea, Arad şi Baia Mare
(eolian, fotovoltaic plus cogenerare), fiecare cu o capacitate de până la 100 MW.
- Enel Green Power – doreşte sa investească ȋntr-un parc eolian de 150 MW ȋn
Constanța;
- Elwan Energy - a instalat deja capacități eoliene de 2000 MW, ȋnsă doreşte să
investească ȋntr-un parc eolian de 48 MW la Berzeni, județul Vaslui. Ȋn Falciu, tot
ȋn Vaslui compania dorește să dezvolte o soluţie hibridă eolian-solar-biomasă-
stocare, componenta eoliană având capacitatea de 42 MW, cea fotovoltaică de
2,5 MW, biomsăaä 1 MW. Tot Elwan are două proiecte, unul în Oltenia,
localitatea Livezi din Mehedinţi cu capacitatea de 45 MW, și unul in Costești,
judetul Vaslui, cu o capacitatea de 36 MW.
 Concluzii

- Verbund dorește să investească într-un parc eolian cu capacitatea de

57 MW în localitatea Casimcea;
- IWE intenţionează să investească într-un parc eolian în Botoșani cu o
capacitate de 100 MW;
- Siemens-Gamesa dorește să investească într-un parc eolian în judeţul
Alba cu o capacitatea de 36 MW.
 Concluzii

• România are un grad de radiaţie solară bun pentru a produce energie

electrică, acest lucru evidenţiindu-se prin numărul mare de proiecte
menţionate anterior dar și cele care nu au fost nominalizate, precum:
- Enel Green Power – are un proiect în localitatea Țintesti, judeţul
Buzău, cu capacitatea de 10MW și în localitatea Sinești, în judeţul
Ialomiţa de 20 MW.
- WBD – dorește să investească în judeţul Brăila în panouri fotovoltaice,
turbine eoliene și în centrala de cogenerare existentă în zonă, cu o
capacitate de 220 MW.
 Concluzii
• România va dispune de câteva miliarde de euro prin intermediul
sistemului de emisii de noxe (EU ETS) pentru atingerea obiectivelor
sale pentru 2030 și perspectivele unei economii decarbonizate total
până în anul 2050. Una dintre surse va fi Fondul de Modernizare al
Comisiei Europene (mecanism care este cunoscut ca 10d pentru ca
acolo apare in directive EU-ETS ), un fond la care se strâng banii de la
toţi poluatorii din statele membre și din care apoi Comisia selectează
proiecte la recomandarea Băncii Europene de Investiți (BEI) și decide
ce proiecte pot fi finanţate.
- Ghidul de finanţare a proiectelor prin mecanismul Fondului de
Modernizare a fost publicat în luna aprilie a anului 2020, după care
trebuie trimis statelor member urmând sa fie selectate proiectele.
Vã MULȚUMESC!