motoneu cdnrl nuschii schentei de miScare sunt de
,lglur
TEHNICIDEFACILITARENEUR0MUSCULARA
PROPRIOCEPTIVA GNP)
Facilitarea Neuromusculard Proprio-
ceptivi reptezintd, uiurarea, incuraiarea sau
accelerarea rispunsului motor voluntar
prin stimularea proprioceptorilor din
mugchi, tendoane, articulap;la aceasta se
adaugit stimularea extero- 9i telerecepto-
rilor. ln cazul musculaturii hipotone ne
folosim de urmdtoarele mecanisme neu-
rofiziologice in efectr-rarea tehnicilor FNP:
- Lg.n ,jnducgei succesive" a lui Sher-
rington: ,,o migcare este facilitatl de con-
traclia imediat precedenti a antagonistr:lui
e1
Mugchii hipotoni (agonigtii) se intind
progresiv in timpuJ conuacgiei antagonis-
tului gi, ca urmare, la finalul migcdrii (cAnd
sunt maxim intinpi) vor fi facil-ita1i prin
I impulsuri provenite de la nivelul fusului
*or.rlo, (de la receptorul secundar Ruf-
fi"i).
: in umpul contraclei izotofle cu re-
- acflunii musculaturii puterflice
zistengl maximald 9i izometrici, este fa-
ciLitat sistetnul gema 9i' ca urmare, aie'
It rentele primare ale fusului vor conduce
la recrutdri de motoneuron\ alfa 9i gama
; suplimentari. Astfel, ttusul neuromuscu-
lar va continua trimiterea unor influxuri
nervoase cu caracter predominant facili-
I tator;
- in timpui intinderilor rapide, repe-
tate, se declangeazd reflexul miotatic, ce
are efect facilitatot; comenzile verbale pot
'r 22
rdspunsul prin
avea rol facilttatot mirind
sistemul reticular activator;
- in timpul contracEiei izometrice a
musculaturii puternice-flormale aP^re
fenomenul iradierii de la nivelul moto-
ai acestei musculafuri
neuronilor
^cfivat;
(superimpuls creat de izometrie), spre
motoneuronii musculatutii slabe;
-coritrac,tia excentrici prornoveazd
gi intinderea extrafusali 9i pe cea tnttafu'
sald - ceea ce miregte influxul aferentelor
fusale;
- atunci cind contracgia izometrici
se
executl irt zorn scurtatX, apare fenomenul
rde coactivare (facilitarea simultand a mo-
toneuronilor alfa 9i gama)'
Conttaclta determini facilitarea mo-
toneuronilot alfa 9i gama; cre$te recru-
tarca de unitIfl motorij sub contracliiie
izometrice aplicate pe fiecare parte a artic-
ulafilor. tn caz.rl musculatutii hipettone'
ne folosim de urmitoarele mecanisme
neurofiziologice: izometria pe mugchii
care rea)lzeazd migcarca limitatd deter-
mini un efect de inhibife reciprocd pentru
antagonist (mugchiul hiperton, care lim-
tteazil rnigcarea); rezistenla Ia migcare de-
terminl o influenli inhibitorie a reflexului
Golgi asupra motoneluonului mupchiului
care se contracti gifacitteazdprin acfune
reciproci agonistu! in timpul contracEiei
mugchiului hiperton, descltclrile celu-
r^- Renshaw scad activitatea
f:'l',? '- tt?:t-1yj-:-:::i,ti::li:
"----
'*l^r,^t
"aimugchiuluirespecti*'deciau '- a aclluill gravltauel' lar mus-
eliminate
." *r"* inhibitorie'
"'tor,""ui, ver- culatura si fie in zona alungiti 9i se fac
influenlat de comenzile
ul-
VA., r, ,ol inhibitor asuPra tonusului intinderi rapide, scurte' ale agonistului;
^n al musculaturii hipertone; re- tima intindere este inso,titd de o comandd
J;;;,
articulari excita,ti de migcarea de verbali fermi de
cootfaclie a mugchiului
;;
motone- voiuntare apirute i se
;;il;-* rol inhibitor pentru reiaxare respectiv; migcdrii maximali. Este foar-
*",* (rotalia are efect de oprrr. o rezistenld
mugchii periarticulari); izometria
care
;;, ^* te importantd sincronizarea comenzii
(mugchii trebuie frcutr inainte de a efectua
ultima
In,"go*t*tui migcirii limitate
Zniur.,. tur;1 duce la oboseala
unitlflor indndere, astfel incAt contraclia voluntarl
ca ur-
miotatic'
motorii ra placa neuromotorie 9i' si se sumeze cu efectul reflexului
scade. 2 saa ) Potta
rnare, tensiunea mugchiului - tind nu;chii sunt deJor{d
2 = mugchiul poate tealiza migcarea pe
Tbhni.ci FNP generale toati amplitudinea, dar flu are suficienti
lentd Ei inaersa'r? forli pentru a invinge gravitalia); (Forga
Inaersarea
lentd. cu opanere (it gl tto)
pe
3 = mu$chiul poate reahza migcarea
toati amplitudinea 9i are foryd suficientl
con-
iL reprezinti contracqii concentrice doar pentru invingerea gravitagiei):
antagonig- traclie izotonici cu tezistengd Pe
toatx am-
ritrnice ale tuturor agonigtilor 9i
pe toatl loc in loc se
tilor dintr-o schemi de migcare, piitoai.r., de migcare, iar din
intre inversdri; ap,cd intinderi rapide, scurte'
amplituclinea , fdtd patzd'
,.rirr..r1u aphcatd" migcirilor este maxl- c,,n, mu;chii sunt de forld 4 -
5' dar
ma15. (cel mai mare nivel
al rezistenlei ce -
fdri' sd arhd" o fotgilegali peste tot
(fo4a 4
lasI ca migcarea si se poatd executa)' Pri-
= mu$chiul poatereahzamigcareapetoatd
t:*
ma migcate (primul timp) se face amplitudinea gi impotriva unei
forle mai
(con1rac1.e
*r.i d..At gravitalia): contraclie izotoni-
li i*','l 1TY *o'** de ro4i undese
;:?i.i:':3,:,n:ilfft.'l#T#.iT;
agonigtii siabi (vezi ex-
se face izometrie' urmatd' de
relaxare;
efect facilitator pe scurte' ale
executi apoi intindeti rapide'
plica$ile neurofiziologice)' .. +- aBonistu]ui' o*i--:-t se reia
contrac!]a
^
rl-o este o vatianti a tehnicii IL, in trecan-
care se inttocluce contfacfiz izometricd
la izotonicl cu rezistengi maxrmali'
sfirgitul amplitudinii fecirei migciri
(atit du-se de zona "golrrlui" de fo4i' si se
pe agonist cit 9i pe antagonist)' "
-T^i-T"nt
CR' este btne
ContracliiletePetate(CR)_seapli_rcohzezecontacliiizotonicepemusculatura
antagonist-normali (sau aproape)' Penffu
ci in 3 situagii diferite:
23
4l

rLtiicilitrL trrrst:trl:Llurlt rt!,()rlisl,r, sllrl,rt, 1rrirr
indticgie succesivli.
Secvenlialitatea pentru intirire ($I).
Se realtzeazd, atr-rnci cind Lrn component
dintr-o schemi de migcare este slab. Se
executi o contractie izometrici maximd in
puncrul ,,optim" al musculatutii putetnice
normale.
-
Aceasti musculaturi se alege din grupui
mugchilor cate ,,intri in lanEul liinetic ce
etectr-reazi aceeagi diagonali I{abat cu
mugchiul vizat (de preferingi se alege un
grup muscular mare 9i sitr-rat mai proximal),
ori este acelagi mugchi de pe partea con-
traiaterali; odati ce aceasti contractie izo-
metrici s-a maximalizat, se menline aceasti
izometrie adiuginclu-se contractia izotond
(impotriva r-rnei rezistenge matrime) a mus-
culaturii slabe (vizate).
Punctul optim pentru crearea super-
impulsuiui variazd in general, pefltru mu$-
chii flexori este in zona medie, iar pentru
cei extensori , in zona scurtati.
Inversarea Agonisti (IA).
Se
conffactii concentrice pe toad amplitudinea,
apoi, progresiv, (ca amplitudine) se intro-
duce conffacgia excentrici.
Tbhnici FNP specifice
1. Tehnici pentru promovaria mo-
bilititii
Inilierea Ritrnici (IR) se rctltzeazd.
atit in caz c1e hipertonie cit gi in hipotorue.
Se reahzeazi migciri lente, ritmice, mai
intii pesiv. epoi treptrt plsivo-rctiv si rctiv.
I)(' intt'(1lgir ru)rl)lilu(lnlr' :r rrttt i sclr, tttc rlr'
t.nigctrc. in c,rzul itr c:Lrc existi o hipcrkrnic
carc limitcaz'.i n.i;c'lrct, scoptLl estc obginerca
relaxirii; cind existir o hipotonie, IR are ca
scop inipa,l mentinerea rnemoriei kinestezice
gi pistrarea amplitLrdifli de mipcare.
Rotalia Ritmici (RR) este vtl\zatd.
in srmagr de hrpertorue cu dificultig de
migcare activi.. Se rcohzeazd. rotagii ritmice
medial), pasiv sau
stAnga-dreapta (lateral -
pasivo-activ (in articulafile in care se poate
- cea Scapulohumerali gi cea Coxofemura-
1d - in care existi migcare osteokinematici
de rotalie), in axul segmentr-ilui, lent, timp
de aprox. 10 secunde.
pasivi de rota;ie poate fi
Nfigcarea
irnprimatL oriclrei articulzrfi (chiar cla-
ci aceasti articulagie nu prczintd mig-
care osteokinematici de rota;ie, ci doar
migcare artrokinematici de rota,tie (numr-
ti gi rota,tre conjuncti) Ex.: articulagiile
- - I. RO antagonisti - in care se va
interfalangiene). Se poate admite ci migci-
rile de supina;ie-pronape gi cele de rotatie a cepLlt, rotati:1 se face pasirl apoi pasivo-ac-
executi genunchiului (atunci cind genunchiul este
flectat gi glezna dorsiflectati) sunt misciri
de rotagie osteokinematici.
Migcarea actiyd de relaxare-opu-
nere (MARO) se aplica in cazurile hipo-
ronic-i muscrrhrc ce nu permitc mipce-
rea pe o directie. Se executi astfel: pe
mr-rsculatuta slabi, in zona medie spre
scurti, dar acolo unde existi o tbrti ,,ma-
re", se executi o contfactie izometdci.
Atunci cind se simte ci aceasti contractie
a ajuns maximi, se soliciti pacientului o
relaxare brusci (veri{1cati de citre terapeut
trlttlitrl r-,)lllIlll)l-iz( l), tlttl':l t:tt't
lrlin irtlt l
terrpetttrtl cxcculli rlllricl o tllilcrLtc slrrt'
zgnr alungiti a tnusculah-rri,i rcspcctivc,
rplicind Ei citeva inrincleri rapicle in
irceasti zond de alungire musculari (citeva
arcuiri). Urmeazi o contractje izotonici ctr
rezistenli pe toati amPLitudinea posibila.
indicalii metodice: Arcuirile se rca)tzeazd'
cu accefltuarea (efectllzue rapidi) mrgclru
cle ilexie, pentru declangarea reflexuluj
miotatic.
Relaxare - Opunere (RO)
se mai nllmeste ,,pne-relaxeazd" - ttadt-
cerea denumirii din englez:a ,,hold" -
relax). Se utt\zeazd" cAnd ampiitudinea
unei migciri este limitati de hipertonie
musculari (contractr-rri miostatici); este
indicatd gi amnci cind durerea este cauza
limitirii migcdrii (durerea iiind deseori
asociati hipertoruei).
Tehnica RO ate 2 varia:nte
,,lucra" (se va tace izometria) mugchiui
hiperton;
- II. RO agonisti - in
va face izornetria) mugchiui ca
(se
,,lucre"
re tace migcarea limttati (considerat mus-
chiul agonist).
in embele veriante, izometria se vr
execllta in punctul de limitare a mlgcirii;
dupi menginerea timp de 5-8 sec. a unei
izometrii de intensitate maximi,
pacienrului o relaxare lenti.
Odeti relaxaree tdcutd, se poate repe-
t:r izometria de mai multe ori sar-r paci-
entul, in mod activ, va incerca si treaci
de puncrLrl iruual cle limitare a mrgciru
((()t)lt-:t(-ll( 17()l()tlt(':t :t :tg()lilslttltri, tltflr
rczis t cn tri cl i n llrltc'.r tcrapclrtr-rlu i).
Pct'itru a maximiza intensitatca izome-
triei, pacientului ,,si tind", adicd nu
se cere
pecientul r r impinge cu o t'orti (,rrecrrc si
terapeutul se va opune, ci liinetoterapeutul
va impinge, (spre contractia excentrici,
fdrd si provoace insi acest tip de contractie
muscr-r1ari), desislrr, ginind cont de forta
actu2lld a pacientului. RO - agonist: se
rca)izeazi izon-ietria muschiului care thce
(tehnica miEcarea cc este limitati.
Relaxarea - Contraclia (RC) se
rcthze:tz| in caz cle hipertonie musculard.
Se aplici numai antagonistuiui, adici
celui care limiteaz.i migcarea (vezi tehnica
RO); cste md clificil de aplicat in caz de
durete. La punctul de limitare a mi;cirii se
o izometrie pe mugchiul hiper-
relt1sze',tzi
ton ;i, concomitent, o izotonie executxti
lent gi pe toati amplitudinea de mipcare
de rota;ie din articula;ia respectivi (1a in-
tiv, activ gi chiar activ cu rezisteng! desi-
care se va
gur ci in cazul articuia;iilor ce nu ptezinti
migcare osteokiriematici de rota;ie - vezt
tehnica RR -, tehnica RC se va aplica doar
imprimincl pasiv migcarea de rotalie).
StabiTtzarea Ritrnici (SR) este uti-
hzatd. in limttirile de mobilitate clate cle
vil cere contractura musculari, durere sau redo'.r-
se
rc postimobilizrre. Sc exccuti conrrttcfii
izometric. pc rgonisri ;i pc entrgonisri'
in puncnrl cle limitere a migcirii; intre
contrxclia agonistLrlui si cea a antaqonistuLri
nu se permile relaxarea (co-contrec;ie)'
25
El
 Tehrrica are doui variante ce se exe-
cuti in ordine: prima este varianta simu/-
tand (mu simplu de efectuat de cdtre
pacient) urmatd de variatta alternatiud.
Comanda verbali (valabild mai ales pefltru
tehnica alternativl) este ,,Jjle, nu mi. ld.sa
sI-gi mipc segmentul uihzat...t".
Exemplu: Extensia cotului este limita-
td de contractura flexorilor cotului.
Tehnica simaltarud. Ne bazim (cdutim)
pe mugchii care sar o articulalie proximald
sau distali ceiei afectate. Concomitent cu
tensionarea (prin izometrie) uneia dintre
pi4ile articulate a)e cotului, prin comanda
de flexie (sau extensie) a coh.rlui, rrom pu-
tea efectua tensionatea pdrfii artictlare
opuse, prin izomeuzarea muschilor biarti-
culari (incercarea de a migca articulagia su-
ptaiacentd, adici umirul - n caztl folosirii
muschilor biceps sau Eceps brahial, ori cea
subiacentS, adic5 pumnul -fut cazri" folosirii
flexorilor sau extensorilor pumnului).
Varianta alternatiud. Pacientul incearcd"
sd mengini pozitla cotului in flexie 1a
niveiul de limitare, iar terapeutul impinge
antebragul pacientului, atat spre flexia cAt
gi spre extensia cohrlui, alternAnd rapid -
din ce in ce mai repede - ceie doud direcqii.
Tb bnici p entyu promoaarea
stabilitdpii
ContracSe Izometricd fir zona Scur-
tate (CIS). Se executi contracgii izometrice
repetate, cu pauzd. intre repetlfi, la nivelul de
scrutare a musculaturii. Se executi, pe rdnd,
pentru musculatura tuturor direqiilor de
26
migcare araculard..In vederea cAgtigdrii co-
contracfiei in pozi$a neincdrcat[,, in cazul
in care pacientul nu este capabil si execute
direct tehnica CIS, se executd urmdtoarea
succesiune: ir - Lo - CIS.
lzometia Alternanti (IzA) repre-
zinti executarea de contrac;ii izometrice
scurte, alternative, pe agonigti gi pe anta-
gonigti, frrd. sd. se schimbe poziEia seg-
mentului (articulagiei) gi firi paazd"
contraclii.
rind) in toate punc-
Se realtzeazd, (pe
teie arcului de migcare gi pe toate direc!ile
de migcare arnctiard, (pe rand).
in caztil, in care pacientui nu poate
trece direct de la CIS lalzfu, se va face
cu sciderea ampiitudinii de mipcare, in apa
fel incit izometia ILO-ului
de 1a sfArgitul
si nu se mai facd. ia capdnrl amplitudinii
de migcare arttcalarS,, ci progresiv si se
ajungd. Ia punctul dorit pentru efectuarea
IzA.
Stabilizarea Ritmici (SR) este utiJi-
z^td ?i pentru refacerea stabiJiti,tii (tehnica
.uriliz.ali penftu testarea unei articula;ii
in ceea ce privepte stabilitatea acesteia).
Se rcahzeazd in toate punctele arcului
de mipcare, pe toate direcgiiie de mipcare
aric.iard,. Tehnica este descrisi la tehnici
pentru tefacerea mobilitigii.
O datd, rczolvati co-contracfl a din pos-
tura neinci.rcati - se trece la poziEia de
incdrcare, de sprijinire pe articulatia res-
pectivd. @x.: ,,patrupedfa" - bun[ pentru
incdrcarea articulaliilor poldului, um5.rului,
cohrlui, pumnului) gi se repetl succesiunea
tehnicilor (CIS-SR).
Tehnici Pentru Promovarea mobi-
litdgii controlate
in cadrul acestei etape se urmiresc
obiectivele de mai ios:
1. Tontfretea musculard pe parcursul
migclrii disPonibiie;
2. Obignuitea pacientului cu amplitu-
dinea func;ionald de migcare;
3. Antrenarea pacientului de a-gi lua
intre singur Posturi variate etc.
Tehnicile FNP ce se attltzeazd' pentru
mobilitatea controlati sunt iL, [q CR,
$I,IA.
Tehnici pentru promovarea abilitn$
Pefltru Ptomovarea acestei etaPe, Pe
ILO Iangd tehnicile FNP Ptezentate anteriot,
se mai ttitzeazd. doui tehnici specifice.
Ptogresia cu Rezistenli (PR) repre-
zirtd opoztrja frcutd de terapeut locomo-
giei (tirAre, mers in patrupedie, pe palme
in ortostatism); deplasarea
gi tdlpi, mers
dintr-o posturi rcprczintd" ttecerea de
la stadiul mobilitdqii conttolate (pozigia
propriu-zisi este in lang kinetic inchis), la
stadiul abilitngii prin ,,deschidetea" alter-
nat',vd. a c6te unui lan1 kinetic (ridicarea
cAte unui membtu) 9i migcarea in 1an1
kinetic deschis (pdgitea).
Astfel, de ex., pacientulin ortostatism,
terapeutui, efectudnd cu ambele mAini
pnze la nivelul pi4ii anterioate a bazr-
nului, contteazd (rezistenll maximald)
migcirile de avansare (prizele se Pot face
gi la nivelul umerilor sau pe un umlr gi
hemibazinul contralateral).
Secven$alitatea Normali (SN) es-
te o tehnicd prin care se urmdregte coor-
donarea componentelor unei scheme de
migcare cu fo4l adecvatd. Pentru execu-
tare, dar secvenlialitatea nu este corectd
(incootdonarc datd' de o ordine gtegiti
a intrdii mugchilor in activitate - nu de
la distal la proximal - sau de gtade de
contracEie musculari inadecvate in ra-
portul agonist - antagonist)'
Ex.: Acgiunea de apucare a unui obiect
din pozigia a?ez^t cE mAna Pe coaPsd,
obiectui f,ind pe mas6, inaintea pacientului.
Tetapeutul faceprize ce se deplaseazdin
funqie de intrarea in acliune a segmentelor;
inifal se vor plasa prizele Pe partea dorsali
a degetelor - palmei (opunAnd rezistenli
maximi extensiei degeteior 9i pumnului) 9i
pe partea latero-dorsald a treimii distale a
antebraEului (opunAnd rezisten,tX maximi
flexiei con:Iui).
Va urma opuflerea rezistefllei la mig-
carea de flexie a umdrului, prin mutarea
prizei de la nivelul degetelor, la nivelul
pdrgii distale a braEului, pdn apucarea
pirEii acestuia. Apoi prizele se vor muta in
mod coresp :unzdtor urmitoarei secvente
de migcare ce trebuie sX se deruleze tot de
la distal proximal (flexia degete-pumn,
1a
extensia cotuiui gi extensia cu anteducgia
umiruiui).