lfrl
sIu principal este pregdtirea copilului cu
t METODA PETO
; Aceastl metodi este foarte eficace in
Metr-rcla a fost elaboratzi de citre cloc-
torul Peto in anul 1947 La,,[nstitr-rtul dc
; o persoani care are o tr:lbutare motricd
Peclagogie Concluctivl a Migcdrri" din
I Buclapesta. Opera lui este continuati de
cloctor Maria H6ri. Aici, copiii cu PC sunt
primigi de lavirsta de 3 ani, dupi ce acegtia
I tr.r ficut kinetoterapie - tip Bobath - de
critre apargindtott, la domiciliu gi care au
ckrbindit un anume grad de autonomie.
I Acegtia stau o perioadd de 3-4 ani in
grupuri de 1,2-22 de copii, seleqionagi
I dupi deficien!5, psihic, abilitn;i motrice gi
virsti,.
Metoda se bazeazX pe impactul educa-
f.ional integrat la copiii cu dizabilitdgi,
: amel,iotind:
- ftincliile neuromotorii (mers, echi-
t
Iibru, coordonare, indemAnare etc.);
- activitd;ile cotidiene (autoservire);
- comurricare gi socializare (vorbire,
t sisteme de comunicare non-verbale)
-
;
intelectuale, invi.gare (gtiingele edu-
I caEiei).
Metoda de EducaE-ie Conductoare este
cunoscutd gi utilizati in multe giri, printre
t
care: Ungari a,Belg1a,Anglia, Statele Unite
ale Americii, Canada,Israel gi Polonia.
EducaEia Conductoate @C) este un
I sistem de invigdmAnt cate a fost dezvoltat
special pentru copii cu tulbutiri motorii
cleorigini neurologice, cum ar fi parahzia
cerebrall. Ea se bazeazi pe ptemisa cI
nu are numai o condigie medicald. care
necesiti tratament, dar, foatte important,
o problemi in procesul de invi,tate care
necesiti educaEie. Rlspindirea EC in in-
treaga lume se datoreazd in mare patte
rispunsului pozitiv al familiei interesate,
care benef,ciat de tetapie. Datoriti te-
^
zultatelor gi interesului in Educafa Con-
ductivi, algi oameni de gtiingn au inceput
si examineze aceasti abotdare.
Esen{a metodei Peto
Existi mai multe metode de reabilitare
a copiilor afectap, de paraltzie cerebrali.
Stabilirea metodei de reabilitare numiti
de predare-conducgie (in limba maghiar.d
- I(onductiv Pedagogie, in limba englezd
- Conductiv Education) este sttins legatI
de personalitatea fondatorului sd.u, Andras
Peto gi dezvoltati. la Institutul de persoane
cu deficienge fizice din Budapesta. A. Peto
a pr ct:Lcat mai multe ramud medicale:
medicini internd, neutologie, psihiatrie gi
ortopedie. Copilul este uri tot insepa-
rabil (fizic, intelectual gi emoEionai), este
ideea principali, cu accent puternic pe
dezvoltare a stimei de sine. Obiectir,'r:1
dtzabittda si trdiascd independent.
Metoda Peto incearcd sd integreze
interacgiuni care implici asimilarea in
r'-l
(,-
U
-
l"j
Ff
.,.i l' "o"q
gcoald., combinatl cu exerci;ii f,zice. t i.,.. b:-.,.
i'"+-1^:
ameTiotarea deficitelor motrice la co-
piii cu paraltzie cerebtalX, creAnd con-
diiiile pentru dezvoltarea in paralel a
www.wzornictwdhgj nowka. pl
aptitudinilor psihosociale. Reeducarea
se face in grupuri, selectarea membrilor
echipei flcindu-se dupi tipul 9i gradul de
Echipamentul de bazi este:
- bancd. supraetaiatd.;
invaliditate, de nivelul lor de dezvoltare
intelectuald,. Fiecare copil - participant
al cursului - este beneficiar al asistenEei
-
-
-
scaune;
suporturi pentru picioare;
spaliere;
oferite in grup gi, in cazuri speciale, poa-
te fr ajutat in mod individual (toate tipu-
dle de exercifli pefltru a faclltta migca-
-
-
rop;
clepti.
rea). Copiii din grup trebuie sI fie activi,
ambiEiogi gi sI aibi o atitudine mai
favorablld. fag[. de societate - stimularea
reciproci indeplinind roiul de a duce ia
bun sfdrgit sarcinile gi exercigiiie impuse.
Spa;iul unde se desfigoard actlitatea
este o incipete luminoasd., aerisitX, cu
intindere generoasi, unde acegti copii duc
o viayd" asprd tagd. de hiperprotec;ia din
minul familial. Copiii sunt imbrXcagi sim-
piu, patul pe care dorm fiind din lemn 9i
ci-
multifuncgionai, putind fi in acelapi timp
masi, banci de gcoali gi loc de gimnasticX;
scaunele sunt cu spltare inalte, care devin
spalier gi suport de susginete. Programul
copiilor este organizat strict, flrnd ocupat
E&
ifl-.-ry.
;,: "= s.,il
minut cu minut. 1.;1

w\!\\1 wz o rltictwdhgi norvlia. Pl
Programul este dirii:rt de citre insti-
trltoare, (absolvente ale unui curs special
de 4 luni) care stau in permanenla in
mijiocul copiilor, lucrind in rure 9i avind
tolul,,intengionirii ritmice a gesti-rrilor"'
Intentionarea ritmicd se face prin
repetarea permanenti a comenzilor pe
care copiii sr,rnt obligali sd' Ie zicd' in timp
ce le executi activ.
De exemplu, condr-rcitoarea comandi:
,,Md inclin in Partea dreaptS', 1... 2..'
-)... +...
-tL
f...
tePetd in
Conducitoarea ;i coPiii
timp ce executi:
,,NIi inclin in P^rte stingi, L..- 2... 3...
4...5..."
,,Desfac mAna dreaptd", 1... 2... 3.-. 4...
1...
,,Princl creionul, l... 2... 3... 4.-. 5..-*
Sunt foarte importante tonalitatea 9i
ritmul numiri.torii care impdmd tempoul
miscirilor, in tunc;ie de abilitilile copiilor.
Togi copiii trebuie sI execute micar o
dati exerci;iul comandat.
Votbirea in timpul migcarii reglemen-
teazd, de asemeneq activitatea sistemului
respirator gi imbunitile;te abilitatea votbirii.
Descrierea verbali a aclir-rnilor efec- din gezind, completind cu mi;ciri anali- - lateralitatea;
tice ale degetelor. olientafea spapald.
-
tr-iate de copil sunt intotdear-rna 1a pet-
Programul cuprinde gi exercifi din De asemenea, scopr-r1 final este pregi-
soana intAi, care este mai mult concentrat
sferapsihomotriciti;ii, cum sunt: tirea pentrr-r viafa $colari. (imbr5.care, spd-
pe migcarea proprie, dar subliniazd de
- schema corporali; lare, hrinire) pentru care se acordi un
asemeflea, pozilta gi importanta sa in
timp mai generos in oferitea posibilitntii
rindr-ri colegilor. Vorbirea ritmicd face mai
c1e a fi execLrtate gi de citre copii cu de-
u$oari amintirea modelului de activitate
ficiente severe.
gi imbunitilegte fluidizarea gi r-rsurinta
Se acordi ajutor doar de citre coiegii lor.
punerii sale in aplicare. ir. schimb,
Sunt interzise fotoljile rulante, bastoa-
numlritoarea determina durata fieci.rei
nele, cirjele, aparatele ortopedice, depla-
activiti;i.
sarea ficindu-se cr-l sprijin pe scaunul
Un exemplu: descrierea vetbald a
personel.
operatiunii de cdtre coPii:
Pentrr-r programul gcolat se acordd.2
,,Acum indoi genr,rnchii gi stau unul,
ore pe zi,lrr,dnd programa claselor 1 - 4.
doi, trei, patru, cinci..."
Copilul este in permanenli stimulat
,,Capul meu este drept, in miiloc, in
gi integrat in grr-rp, nefiind izolat niciun
mij1oc..."
moment.
,,Genunchii mei sunt depirtagi, depir-
Copiii care pirisesc institutr,rl spr-rn ci
ta!, depirtap..."
r-rn timp inclelungat dupi aceea ar: tblosit
,,Picioarele mele sunt lipite, hpite, li-
fd"rd s5,' congtientiz eze intengionarea ritmi-
pite, spatele meu e drept, drept, drept..."
ci (deoarece asocierile corticale intre ariile
,,Miinile mele, pe masa, JiPite, liPite,
motorii aie vorbitii gi execu,tiei se pis-
f.ipite. Acum stat-l drept, drept, drept."
treazi gi se perpetueazi tepetAnd).
Planul de exercitii urmiregte dezvol-
tarea copiiului normal, controlul capului
wlwrr lvz o rni ctwdh gj norvka. P
I
,,Dtrc m6.na in fagi, 1...2...3... 4... 5...".
gi aI corpulur, coordonatea simetricl 9i cea
asimetrici. Miqcdrile suflt intotde^Er7a
^c'
tive, insogite de comandi vocald, condu-
citoarea avind ro1 de corectare a gregelilor
2iplrl-rte.
migciri grosiere, termi-
Se incepe cu
nind cu migciri analitice, de hnege. De
exemplu, pregitirea pentrr-t scris se incepe
din decubit dorsal, cu migciti simetrice
ale brale1or, aplrttze, prehensiuni, ur-
mind apoi migclri asimetrice cu 9i fard
prehensiune. Aceleagi exercitii se thc apoi,