oet.

ll2tA DENTAefi

l.a
Concepte ti teorll ochuale

In: aprecierea ocluziei ecbilibrate trebule luau: in consideme criteriile morfologicc.

foncponaJc fi clinicc. N ~ autori, pcntru evidcnpcrca accstor clcmcnte, utili7.cazl
planuri de rcfcrintA ~i anume: planul de ocluzie, orimntala de 1a Frankfurt. planul bazal
mandibular. < ,~
· ln lcgAturl cu valoorea elcmcntclor morfologice, pentrn asigurarca cchilibrului t"'1i., .'I>.
...
ocluzal, Hanau a incercat matemativuea·interrelaJillor dintre acestea in cadrul cvintului ce-i
poartl numcle, lutnd in considerare wmitoarclc clcmcntc morfologice: inclinarca traectoriei
condilicnc, inclinarea traectoriei incisive, inAIµmca cuspidiana, profunzimea curbei de
ocluzie, tnclinarea planului de ocluzie. Toate au fost sintetiz.ate schematic in ,,articulation
quint" enuntate sub forma celor zece legi ale echilibrului ocluzal:
~terea inclinArii traiectorii condilienc necesit!:
l' 't
~:-;£ ,
1~ r e a profunzimi curbci de ocluzie ,,Jr
"J
2 ~ inclioarii planului de ocluzie ~· '~ r ,..,
3-c~erea tniilµmii cuspizilor molari :;t:.. ·'
1:f ~T .;.,~
4-diminuarca inclinarii traiectorici incisive
C~a profunzimii curbei de ocluzie necesit!:
.,:·.t ,·
,',"fl,':'
5 ~ lnclin!rii traiectoriei incisive . , ;t.li,. ~:
'Jt';.
6-diminuarea lnclinllrii planului de ocluzie =~!::,: ,..-·.,
7-diminuarea inalpmii cuspizilor molari
~1··
C r ~ inclinarii planului de ocluzie nccesita:
8~reainclinarii traiectoriei incisive
9-diminuarea uniforma a inalµmii cuspizilor
C~ea inclin!rii traiectoriei incisive necesitA: : ·'Jt :
-:;Ji\,
10-c~erea i'niilpmii cuspizilor blocului premolar a primului molar
-J~h
=.a:==Wli::::P~= •
/:~·. ~. :;;,~.-

_W,. ecu,pa ecbilibrolW ocru,ai i;',_t_I:~-• ~./_.[,-_:_.·

in care: Tc = traiectoria condiliana; TI = traiectoria incisiva; Po = inclinarea planului de ,.".,., .

ocluzie· Co = profunzimea curbei sagitale de ocluzie le = i'niilpmea cuspizilor . ,nt~ ,
'Din fonnula 'lui Thielemann, se observa ca, in cazul in care unul din
fuctorii de la ;: ·l~;) ~'.
numarator ~ . pentru plistrarea echilibrului este necesar ca termenul celalalt sa scacia sari <'-i~;-t ?:
este necesarii CI'e§terea valorii numitorului. tmui termen din numitor, face necesari ,\:,ey '} ·
scaderea altora sau nuiniratorului, pentru ca valoarea sa ramW constanta Aceasta :\ ;.f~'
concepfie a echiborului ocluzal este incompleffi, deoarece nu ia in' considerare o serie oo.
Ei{~,,
elemente morfologice importante, cum sunt: distanta intercondilianii, curba_Wilson, distanta·'tJI;
axa ~amierii-punct interincisiv. Teoria neglijeaz.a total contribupa factomlui ;neuro-functional ',.{;;.i t
Ia realiz.area ogluiiei. Teoriile modeme iau in corisiderare, in mod p ~ fuctorul .: };~{; :
funcponal. . · · :-' '' 1 - :,;1;~ i

-
Principalele concepte ochmtle sunt: .
Conceptul ocluziei bilateral balansate (echilibrate bilateral)
: til ",'
· ·· :~it:, \
- CoJiceptul ocluziei funcµonale !:>'.'.,; ,,
Conceptul ocluziei organice (gnatologice) -.~Jt •
- Conceptul ocluziei miocentrice ~¼z/i ~,

'~,,i:.'
,I)

0,

146
.f
ft,
?'."\
··<;,
l OCLUZIA OfNTA~

Conct!ptul ocluzlt!I bllaJua/ balansatt!

Acest concept sc bazeaz.il pc teoria lui Gysi, conform c4reia fetelc ocluzale ~i
marginile inciznle ale dinplor or fl ~ezate pc suprafafa unci calote sferice, avllnd ruza de I 0,4
mm ~i ccntrul in "crista galli". Accastli teorie susfine neccsitatca contactclor multiple in
intccuspidnre maxim!, dor ~i al contactului ocluzal permanent, in toatc zonele arcadelor
dentnre, in tot timpul <leplasllrilor mandibulare cu contact dento-dentar. Se considerii ca, in
toatc mi~ile de protruzie ~i laterotruzie, trebuie sA se pastreze permanent eel pufin trei
contncte ocluzale, unul frontal ~i olte douii bilateral Conceptul ocluzici bilateral balansate
rilmline valabil numai pentru protezarea edentaJiei totale. Nuse aplica la pacientul dentat.

Conceptu/ oclur.leifunc(ionale

Cunoscut ca teoria ocluzalii a icolii din Florida reprezentata de Pankey, Mann ~i

Schuyler accst concept prezintli unnatoarele caracteristici:
1-Relatia centricli. nu corespunde cu intercuspidarea maxima. Se admite existen~ de
freedom in centric. in relatia centricli., condilii sunt in pozifia !or centrica.. Cand arcadele
dentare sunt in intercuspidare maxima, condilii sunt intr-o poziµe anterioarli relatiei centrice.
2-Relafia cuspid-arcadii antagonisul se realizeatii dupa principiul cuspid-ambrazurli..
3-Contactele dentare de intercuspidare maximl1 sunt prezente la nivelul molarilor,
premolarilor ~i a dinJilor frontali.
4-Mi~area de protruzie a mandibulei este asiguratA de cAfre ghidajul incizal,
producandu-se concomitent dezocluzia dinfilor din zonele laterale.
PromlZia este mitcarea de propulsie, cu piistrarea contactelor dento-dentare.
Aparipa 1n timpul protruziei mandibulare a unui spaiiu bilateral de inocluzie la nivelul
dintilor cuspidaµ poartii numele de fenomenul Cristensen sagital.
5-Mi~area de laterotruzie se face pastnind contactul Ia nivelul caninilor, premolarilor
~i molarilor, realizand ghidajul de grup lateral. Laterotruzia este mi1carea de lateralitate cu
piistrarea corJactelor dcnJo-dentare.
6-De partea opusii direcpei, pe care sc face mi~carea de Iaterotruzie (parte
nclucrJtoare), apare la nivelul dinµlor laterali un spatiu de inocluzie, realizand fenomenul
Cristensen de lateralitate.
7-Deglutiµa se face in pozipa de intercuspidare maxima.
Pankey, Mann ~i Schuyler au stabilit cinci criterii ocluzale capabile sa mentina starea
de saniitate a tuturor componentelor aparatului dento-max.ilar:
l .Stopuri ocluzale stabile ~i simultane tara contacte premature pe cat mai multi dinµ,
cu condilii in rela!ie centrica.
2_.Ghidaj anterior de acord cu mi~carile fi.mcµonale ~i cu posibilita!i!e a."ticula~ei
temporo-mandibulare.
3.Dezocluzia dinµlor cuspidafi in propulsie.
4.Prezenta contactelor de partea lucriitoare (partea pe care se face mi~carea) ~i abscnfa
!or de partea nelucriitoare, in mi~carca de Jateralitate.
5.Absenfa interferentelor in tni~carea de lateralitate la nivelul dintilor cuspida!i de
partea activii, indiferent de tipul de ghidaj.
Astfel, mi~carea de laterotruzie se face prin pastrarea pana m pozi{ia de cap la cap a
contactelor dintre versantii interni ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor ~i molarilor
rnaxilari ~i versanpi externi ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor ~i molarilor mandibulari,

147
 O<!Ll/2~ DENfAM
cat ~i tntre cuspidul caninului mandibular 1i fata palatinall a celui rnaxilar. Se rcalizcazA
o.,tfel, un contact unilateral de la canin pAnA la molari (ghlda} tk grup laJeral). . .
Cind mi~ de laterotnme sc face ownai prin pilstnlffll comactelor in~ cet doi
caoioi antagoni~ de partea pe care sc face mipca, produc!ndu-se ~UZUI . ~ r
celorlalli dioµ, se realizea7J gh/doju/ canln. De partea oelucrttoare nu trebuie _sA ext~
nici un contaet ochml atunci C811d, de partea lucratoare, cuspizii vestibulan au aJUllS m
pozitia de cap la cap.
tn mi,carea de protruzie, cAnd dinlii aoteriori ajung in pozipa de cap la cap se
produce dezocluzia tuturor dintilor laterali.

Concq,tul ocl,ulei organice (gnatologice)

Accst conceptul este suspnut de ~ a din California repreuntatl de Mc Collum,
Stuart Stallard. Accst concept considera ca o ocluzie corecta trebuie sA prezinte ,JJ,L
urmAtoarele carai:teristici: · .,.,f
1-Pozitia de relatie centrici coincide cu cea de inteicuspidare maxim! (point centric). .. "''}
2-Contactele ocluzale la nivelul stopurilor ocluzale din grupele I ill sunt de tip,
tripodic, cuspid-fosete ocluzale se stabil~ numai intre dinpi analogi antagoni¢.
3-Deglutipa se face ih relaµe centricl.
4-in poziµa de intercuspidare maximA toti diotii posteriori sunt in contact, pe cand
'intre dintii frontali exist! un spaµu redus de inocluzie. Din momentul in care frontalii •:---~. l
contacteaz! i n ~ de protruzie se incepe dezocluzia dinplor laterali. · .i\_1
5-Mi§C8ffll de protruzie este asigurat4 tot de gbidajul anterior reafuandu-sc
'i-~f:
dezocluzia diolilor laterali. · '• •:f~;:,
......~-
I

. &-in de Iaterotruzie a mandi'bulei, gbidajul sc face numai de canini (ghidaj _.:

carun). . .
in mi~ de Jaterotruzie, pe partea lucratoare, nu existi contacte intre dinpi laterali
.'Jl:.
-~-UJi
.. ;,,1}; ,

<.~<!f:~: '.
ci numai raport intre canini. . '
7-Dewcluzia dioplor cuspidsµ, de partea nelucratoare, in miFC8 de laterotruzie.
Deosebirea intre cele douA teorii (gnatologica ~i funcponalisti): . _2•i·~· ..
8-Gnatologii suspn.necesitatea point centric-ului, in timp ce teoria funcµonalista
proclama long centric-ul.
9-Teoria griatologica sustme, ca fiind funcµonal, in mi~ de laterotruzie nmnai .
. gbidajul canin, in timp ce funclionali¢i suspn gbidajul de grup lateral.
10-Ambele conceppi susµn la dentat teoria ocluziei echilibratc unilateral, in contrast
cu teoria.ocluziei echihorate bilateral suspmita de Gysi. .•,
,
Conceptul oc/,ulei miocentrice

. Sustin~ de !ankelso~ acesta atribuie 11D ~I ptjmoidial, in stabilirea relapilor

mandibulo-maxilare, sJStemulw neuro-muscular. Teoria Jui Jankelson suspne ell:

1-0cluzia denumita "miocentricA" este totdeauna anten·vaia reJ~ti

"'t'e1· certrtce.
·
-~::!i:
/i,
. ftft..x

2-0cluzia miocentrica se caracterizeaz.a printr-o stare de hiliibru .

aparatului dento-maxilar. ec a m~hilor

3-Contactele cuspizilor de sprijin sunt de ti varf . .

',Ii:
alimentelor se face prin verticale. P cuspid • fund foset!. Tnturarea ;~;
irtf.
148
 OClllZtA OENTA~
4 - ~ Ie de lateralitate se fac fara ghidaj dentar mi~ fiind ghidata d ti
consistenta alimentelor. ' e onna ~1

Criteriile oclumi f unctionak

(Scoala rom4neascil de medicinll dentard):

l.Stopuri oc/uzale stabile, multiple fi simultane in rela/ie centricd li intercu=·d

maxima. --rl are

Aceasta situaµe este concretii.atll prin unn1ttoareJe afinnaµi:

-in poziµa de RC ~i IM, stopurile ocluz.ale se realizeazA totdeauna in acel~i loc iar dupa
realizarea lor, mandibula ramane stabila.. · '
-Deplasarca mandibulei se produce cand stopurile ocluzate se realizeaza pe pantele
cuspidiene (contactele ocluzale trebuie sA fie de tip cuspid-fosetii).
-Fortele ocluz.ale acfioneai.ll in axul lung al dinti)or.
-in pozifia de intercuspidare maxima se inregistreaz.a contracµa maxima a mu~chilor
ridicatori ai mandibulei ~i implicit, cea mai mare presiune ocluzala
-Existenta in nceasta pozifie de stopuri ocluzale multiple ~i repartizate bilateral, face ca
presiunile ocluz.ale sii fie suportate de toti dintii ~i sii fie corect dispersate la nivelul arcadelor ·
dentarc.

-Partea lucratoare este cea in care se face ~ a de lateralitate, iar partea nelucratoare este
cea opusa mi~ilrii.

2.Ghidaj anterior armonizat cu m4ciirile func/ionale ale mandibu/ei Ii posibi/itafi/e

articu/atiei temporo-mandibulare.
Explicaµi:

-Ghidajul anterior reprezinta traiectoria dupa care se realizeaz.a contactele dentare in zonele
anterioare ale arcadelor in timpul mi~or funct:ionale de protruzie ale mandibulei.
--Deplasarea mandibulei din pozipa de intercuspidare maxima ~i pana mcea de cap la cap a
dintilor frontali, pastrand dentar, este dependenta de angulatia implantarii frontalilor
maxilari, de morfologia -fi atinale ale acestora, de gradul de overjet ~i overbite ~i de
curbura incizala.
-La randul lor, aceste elem
e morfologie, prin proprioceptorii specifici, influenteaza
programarea reflexa a co
·tor musculare (engrama contracpilor musculare). Se
realizeaza astfel, o annoni
ghidajul anterior functionalitatea neuro-musculara, ce
contribuie la mentinerea i
tii structurilor ADM. Astfel un ghidaj anterior mai deschis
corespunde unui stereoti ·
tip tocator. -~•..
itcatie ur:
de tip frecator, iar ghidaj anterior abrupt, celui de

3.Dez icuspida{i cdnd mandibu/a face mi:jcarea de prolruzie

Ex .
-~
pe fetel
i se produce prin deplasarea dinplor frontali mandibulari
a'Ulari, de Ia locul unde se realizeaza stopnrile oclu1.ale
din · cap Ia cap. Aceasta avansare se insot~te de coborarea
'siva a dintilor cuspidati. Astfel, mpozitia de cap la cap a
-aterala a arcadelor dentare nu trebuie sa mai aiba contact
_en sagital).

149
 OCLllZIA DENTA~
-Traiectoria miFii este dati de caractcristicile gbidajului anterior-

4.Daocluzia dlnplor cuspida/i de parlea ne/ucriJJoore, cond ,nandibula face

t~'.~'
,-... 'L
m;,carea de laterotnaie

-Mi~ de lateralitate cu pnstrarea rapoartelor deuto-<ientzR (/aterotruzie) de partea

lucratoare se face prin dcplasarea 1aterall a cuspizilor de sprijin pe suprafetele de gbidaj ale
antagoni~or.
-Conducerea mi~ de partea lucrAtoare se. poate reali2a prin pAstraie8 contactului
permanent la nivelul caninului (ghidaj canin), caninului UDUia sau mai multor incisivi
(ghidaj antero-laleral) sau a caninului, prcmolarilor molarilor (ghif;/q/ de grup larera/).
-Hemimandibula de partea opusl mi$ciirii (partea nclucratoare) se deplaseazi injos, inainte
in!untru. Aceastli miprc face ca, intr-o ocluzi.e echihl>ratl, taterotruzia sli fie msotita de
dez.ocluzia progresivl a dintilor cuspidap de partea neluaatoare.
-La s~tul mi~i de IaterotJUZie. dud cuspizii vestibulari ai diDplor de partca Iucratoarc ·
au ajuns in pozipa sau pe directia de cap la cap, de partea neluaitoare nu trd>uie sit mai
cxiste nici un dinte cuspidat in contact cu antagonistul (fenomenul Crislensen lateral)".

5.Absen{a inlerferen/elor de partea lucriiloare in ffli1carea de lalerotruzie, indifertnl

de tipul de ghidoj

-in tunpul latcrotruzi.ei, pe partea lucratoare. contactele se stabilesc numai la nivelul dintilor
de gbidaj, orice contact dc:nto-<leutar suplimentar tipului de gbidaj este o interferen/0 ocluzalii
de parte lucriitoare generatoare de trawne ocluzale.
-Preluarea gbidarii miprii numai de citrc un singur dinte, altul dccat caninul. reprczintA o
interfc:rcn!! ocluz.ala de_parte Iucratoare- , . .

150