.

Nl'flVARE ~I GAADE E>ID~CE

NELE ® EDE_FI_ : . : : . - - - - - - - - -
~v .EXA.ME
488 PSIHOPEDAGOGIE p

III.2. Proi~ctarea Jectiei , ,. ie§te proiectarea _lectiei ; prin P_recizarea .

,. xt'are nu 1nJocu . · ratii intr-un context, tematic Illai ~1
··x1· de inv" . este mteg . , - . d I arg
Proiectarea pe umui i , ,. ltare 1ec11a . . incluzand un s1stem e ectii §i1 l .
Proiecta~ea unJtiitiJor de mvupra;rdoI,1at~ Ject1e), 1· i.etc.), m;ganizate in juruI Obiectiv al te
,. ift~rP. este s • 1·te excurs ,. . ,-x " e or
Unitatea de mv t - - . n scurt (v1z ;, · t"a este astfe 1 1ptegra1-a mtr-un con
. "d t· e pe terrne 'flee Leci-1 . . . . . text
activitiit1• d~,-11 .ac• al
ic compe te·ntefort
speci· a elemen
· tele· de contmut ~1 act1v1tatlle
. impti·Cate
·
de referm~ ~1 . obiectiv~l~ ace~te1 ' rs ectiva de ansamb~u, m:pqi,r~ .~i coeren
tematic ma1,larg,_taJ t context ofennd o pex Ip o disciplina. Unitatea de inv~tare o~
rteaza la aces ' d sfli§oara a . ,e11
se rapo
asupra procesu u1 . . 1 . d'dactic
1 care se e
:s ectiva strateg1 ,
·ca in timp
• · · ce lect1{l contureaza. ope rs-
intelegerea P-f~~suh:p 9m per- p1 i -didactic, · . · · · . . ·· ·
pectiva operativa a~upra procesu u d .mers apticipativ;_pebaza uqµ! algontm prpeedural
Proiec~a • •
lectiei presupune,..un
tirU mtre a
bexr1· (·11·nga ' Negret, .19_94);: , - -
ce coreJeaz4 unnatoareie..pa. ' I ' •'

• Ce voi unnan. sit rear1zez?· . . · ? .. , • ~"-: :v ·_: ·,

• Cu ce ·voi realiza i:;eea ce 'm1-am propu~ . .. .
• Cum voi realiza ceea ce mi-am propus ·. ? .
• Cum voi fti dadi am realizat ceea ce m~.:.~ _ pr~p~s : •. ! ,,

.
Preciza,re. • de fionnulare -a intrebarilor. in .acest .al~oritm
Marnera d • • • }i:itero~ativ
1 • - . ,· · .
•• , atrage
atentia asupra fap~lui ,ca raspµnsµl fa. P.~fma.Jptreba~~ e~t~ ,.,. }:c ~~~ pent~ conturar~
1
urmiitoarelor etape-ale dem¢rsului .de. proiectare, .....:.. !;_ _ • _. . .~_;.' _;,_· -'.; •' .·~" . :· • . . ' ..
Aceste patru intrebari sunt' expresia eel or patru etape fun~entale m prmectarea lectie1 :
._.. ~, .... -... ... . . ........
. , - ........
Eta a I: id~ntitic~rea obiectivelor lectiei
Obiectivele sunt expres1a ant1c1p m unor rezultate a§teptate intr-un context concret al
instruirji; ele .ne arata ,,ce se un:na.re§te :ip. ,fiec~are ..s<;cventa,a. procesului education~) §i
cum se evalueaza performantele obtinute" . (Strachinaru, ..1986); Identificarea corecta a
. /.
obiecti~elor cpnstitui~ o c_onditie fp,n~amen~.la .a proi~c!ar;ii e~c.iente a ,I_ectiei.

PreciYJre. Pen!fu proiectarea §i -~~sta;u;~rea u~ei:l~~iii ~~te imp.o rtant:

• .~a_exp,:tmam obiectiv~l sau obiective_J_efundameritale ·afe 1ec1iel: Acestea sunt expresia 1

abi~nve!or de .~efermta sau a•competen(elofspeciiiee· unnlirite la disciplina res-

pect1va. In funcf1e de 'Obiectivul fu d .. . . . .
• sii identi cam co I Ob. . n ame~ta1 se precizeaza · tipul lectiei ; .
O
ant1ciparfr de cfl/ ec fizectz ~~le era/wnale ale· lec/iei. Acestea sunt expresia
re pro esor ~~· _ w - , • • •

miisurabile intr-un timp . ,. 1 uno~ comportamente · ale elevulm - observab1le ~1

a orienta pas cu pas acti::; (ti~pul des~~ur4rii u·nei lectii). Rolul acestora este de
desffl§ur~rii Jectiei. ea pe care O desffi~oar4 profesorul cu elevii pe parcursul

in sprijinul unei identificx .

t hn . . an corecte a 0 b" • d u!
e 1c1 sau modele
.
de operat ·
10 .
1- na1izare:
1ect1velor operationale , prezentam 0

• mode/u/ 1:edagogului american R.F .

1. descnerea componamentulu~fi ~-Mager' care stabile§te trei parametri :
l nal al elevuiui .
'
T ~uc pi;
fO~""'
c oRGANIZARE A INSTRUIRIJ. PROIECTAREA SI DES x
. - FI\SURAREA
... 489

•,iarea co~diJi~lor in.care s~ va real~~ comportamentul;

, ef1Tll critenului performanJei acceptabile (criteriul reu .1 ')
1 1 • area
;·1 preciZ d gogului· belgian
I>" · G. de Landsh eere' ®"e stabile§te §tcinci
et ·
. .
3· wt pe aoduce comportamentul dorit ; · . parametrt :
, ~ne va pr..,arnent observ~bil va, dovedi ca obiectivul este ati·n .
I
~ u l acestu1. comportament (performanta) . S,
.rinOr•'
· ce co,,.,,ft
z. va -"iJii trebuie sa aiba loc comportamentul . '
j
ecorw
3. ,n S--- . .. • 1 •
·ul caror cntem aJungem a concluzia ca produsul e s·at'lS1aCator.
x
If• ~e,neJ

~. p_!;:,--- . . '
.
rva11e · prin introducerea pnmulm •. parametru (cine ..•·), G· de Landsheere atrage
o~se
. ! ob1e. ctivul este centrat pe acttv1tatea
x ( ) . . . elevului • nu pe acti v1'tatea pro,esorulm
c. •
;
ie1111~c 'ntre performanta 3 §I cntenul performantei saµ criteriul reu1.:itei (5)
J ,ongel . " .
dIS . . .' . .

£,remPle . .. 1· I .. ti .;
, • ~faf~l activ1tatn, to I e evu vor 1capabili
I, 'f;[ent{fice ,
1- ~ele ._ , .
;. text dat, ·pe_ baza ·o~no~tm/elor fns_u#te_; • · .
4. obiec£ivul v~ fi cons1derat atms daca vor fi 1dent1ficate 8 dintre cele JO subsiantive pe
l. care-le contme textuL· , _ ... ;·. . . .
La sfar~itul activitatii; io/i' 'eievi{ior fi capabili
I.
i, 50 {ieseneze
;, unghiuri -"' . d ·•-11, -h . . ··1 . ·1· " , .
_pe baza unor rr,usun .ate a e ~ng 1u,n or, utz zzanq ~aportbrul ;
4l. obiectivul va fi cons1derat atms dac-a vor fi desenate 7 unghiuri dintre cele JO
precizate in .sarcina de lucru. '"-. . , ·

Precizam in continuare cateva norme '.ce trebuie respectate in forrnularea obiectivelor

~rationale (Vlasceanu, pp. 256-257):
I norme vizand continµtul obiectivelor operationale :

- intr-un obiectiv 'nu se formuleai ~ ,infonriatia, ideea, problema de rezolvat, ci

operafia logica saul~i abilitatea mentala activata, defin~nd astfel modul de rapor-
tare a elevilor la contfnutul vehiculat ;
Formulare gre~ita: ,,elevii sa spuna ca ... ".
Formulari corecte : ,,elevii sa identifice ... " ; ,,elevii sa analizeze. ,." ; ,,elevii sa
compare ... " etc.
· obiectivele trebuie ~a corespunda nivelului de dezvoltare intelectuala a elevilor $i
sa vizeze o dificultate surmontabila ;
- obiectivele trebuie sa fie reale (sa descrie operatii sau actiuni ce pot fl asoci~te cu
experiente de invatare adecvate in situatiile instructive progra~ate _cu elevu) ;_
- o~ratiile sau comportamentele specificate trebuie sa fie cat maz variate' depl1$md
, mvelul simplei reproduceri de informatii.
norrne referitoare Ia forma obiectivelor operationale :
- obiectivul nu descrie activitatea profesorului, ci schimbarea ce urmeaza sa se
Produca fn comportamentul elevului ;
 DE DEFINITIVARE SI GRADE DIDAf-.....
u EXAMENELE - ---~-~~-- :__"'-llC:~
490 PSIHoPEl);\(l()GIE PEi'lfR . vilor cunoitinte despre ... • · su
. transrrut e1e ' ,, delllo
. I·ncorecte. " . " tlst~
Fonnulln abili sA ident1fice... ; .elevjj v
0r fl ea.
'<
elevilor.. ." ete. . elevii vor ft cap
11 · corecte · " ..,ilbiJ ·
Fonnu . n • eic. . ·mat in termeni.comportamenta/j . ,
sa anah.zeze. ·· . nal trebuie e.xpn Plic;li
_ obiectivul operat•~ de acpune. '~Ii~
utilizarea unor ve " ,t l . .
ti ul: a cunO<l§t~, a m,e ~ge, _a s,rrq, etc.
ra~onale verbele d~ P . verbe de t1pul : a identifica, a r1o1: •
Nu sunt ope . nale se exprirnli pnn -JIiii, Q
Obiectivele operapo a descrie etc. · ~-
recun~te' .
mtra, a compara, a . • ·zeze o singunl operaf1e pentru a Jlennite rn•-
t1.onal trebuie Su Vl ~urar
• un obiectiv opera . e realizare ; . . . ea
ii evaluarea gradulm slu d . rimat in ciil ma1 pufme cuv1me, Jlentn,
• un obiectiv opera~onal trebu,e_fiexc~ a u~ura
t1. utul sau speci 1 ' · d · b ·1 l ·
referirea la con ~ • 0fie integrate $1 erzva t e og,c, oferind
• obiectivele operati~nale tr~~u~e s ativ si a situatiilor de inv~tare. 0 expresie
clar~ a logicii contmutulm m orm

Avantajele demersu Im. de operationalii.are a obiectivelor sunt evidente indeosebi

pentru profesorul tara experienta : • . . ...
•. confera pro1esoru
• ll ,,. 1u,· mai multa siguran/a m desfasurarea
l l . .act1v1tatu
fi . ;
• pemut. o eva1uare mai obiectiva a rezultatelor e evu UI ~1 a e 1c1entei activ••lt
l14tu..
profesorului.

Ideea operationalizarii obiectivelor a_ fost ad~s~a critica~, cele mai interesante aspecte
critice fiind semnalate de catre filosofa educat1e1 :
• nu pot Ji exprimate in termeni operaJiona_li com_µonamentele comp/exe ·ale.elevu/ui.
De exemplu, spiritul critic nu e mAsurabII decat daca se reduce la capacitatea de a
evalua un obiect (o opera de arta, o scriere literara etc.) dupa norme date dinainte .
dar, in acest caz, apreciazA un filosof francez al educatiei, 0. RebouI, e vorba mai
degraba despre un ,,conformism inteligent", decat despre spirit critic;
• nu pot ft opera/ionalil.ate cele mai multe obiective ale domeniului afectiv ;
• opera)ionalizarea ar putea ti interpretatll ca o incercare de intdrire a ideii tradiJiona/1
de pedagogie, oJorrnli rrwderna a directivismului in educa[ie. .

f» Activitate
Aducep argumente
demersulu1 in favoarea sau
de operationalizare ! lmpotriva ideilor conturate in contextul criticii

Consideram ca in m~ura •
cantone~ in limi,tel . •~. care acest gen de ,,derivare" a obiectivelor nu ~e
asupra ansamblulu· • • ..relatu
e une1 . unice 0 b'iective-contmut
1
. . c1. e msot1~ de re t1ec1ia
A •
t'
1act1v1tAt11 ~ de I ·fi ' . • · du-
cative, operationalizarea ob· . va on icarea factorilor psihologici ai s1tuat1e1e
1ect1velor nu . . ntru
conceperea ii reaJizarea actul . d . P<>ate constmu dec.lt un factor benefic pe
tehnicism, formalism sau altAu~ e ucat1v. ~u o conditie : sa nu ,,cMem" in mecamc1sm,
onna de d1dacticism !
 E ORGANIZARE A INSTRUIRII. PROIECTAREA SI DESFASUD A DI'! ..
fORfJED - -- - - , . •~... 491
~ i z a resurselor
aaIl-'!;,carea obiectivelor,• profesorul
c,a ·d nu11 . ,. d
trebuie si realizeze O anai ·.,x d ta1·
1" l e 1atA a
pl 1 e •categorii de resurse 1rnp11cate m esfa§urarea activitltii : .
..1J1eJor ( xx . d . .
. ell'... ....nne: elevul trasatun e personahtate, mterese trebuinte de x .
(JO "''"""'. • • • .fl x • 'h ' t mve1tare
~ r u l (pregAtire §tlmt1 1ca §I psi ~pedagogicA, cornpetent1 comunicativi
etc.)' .. . .
icJ; onJinut didactic: ansarnblul valonlor educationale·(cunostinte price .
1
, ~~~r.
~ri, s:e ~ tc~pi:11,;~La~,,d
i t u d..."d~i n1· i ) ce
fa fac obiectul
" fu . procesului
. . de predar;/invltaper~e'.'
dePfl . ntinutunlor 1 ac ice se ce m . nct1e de ob1ect1vele ideritificate (abordare
seJeclla cox) pe baza planului de invi~mant, · a prograrnei c:colare • a ffi""Ual ·
·culara , .l . . 'J . , au u1Ul
1
· curr i a altor matena e miorrnat~ye cu 'caracter didactic ;
~colar ~de ordin material : materiale dida~tice §i mijloace tehnice care pot contribui
5urse ntizarea activhatn;
, re::,;,--, • ·..x ••
la e~c;:sfa$ura~ii activita/ii (c.l~sa, la~orat~r, atelier, biblioteca etc.) ;
, o activitate didacticd.
' tiJEJ!E - -
a III-a : elaborarea strate iilo~did~~ii~~ time . .
FJapa · · .. d.d . d . d · " · · ·
• cienta act1v1tatn 1 actice . epm_ e. m·maire··misura de cahtatea demersului de
tare ~i corelare a celor rna1 potnv1te ·metooe, ,imijloace ,§i .materiale didactice
selec ta etapa mai e cunoscu~. si ca e~a selectdrii •$i corelarii celor ,, trei M" (metod~,
:Snale, mijloace). Cerce~~1le _ex~en~en~~~~i experienta educativ:A·dovedesc, ,aeopo-
ca e~ecul multor .act1v1tlt1 d1dact1ce 1s1 are"cauzele ,la. acest nivel>al. proiectlrii
~~gice. Conturarea strategiei didactioe<ii ·,permite deja profesorului. sl~§i imagineze
scenariul aproximativ al activitatii sale. .
. Cum putem fl siguri ca alegem cea mai po~rivita :strateg.ie ?
Nu intamplator, aceasta etapA urrneaza dupa identificarea obiectivelor si analiza
resurselor. Principalii factori care contribuie la selectarea si imbinarea celor ,,trei-M"
intr-o strategie didactica sunt :
• specificul activita/ii (comunicare/insusire de cuno§tinte, evaluare, formare de priceperi
faeprinderi etc.) ;
• obiectivele opera/ionale identificate ;
• contextul psihopedagogic al instruirii (gradul de motivare a elevilor, nivelul prega-
tirii lor) ;
' cont~tul material al instruirii (materiale §i mijloace didactice disponibile);
' stilul $i personalitatea profesorului.

Precizare. In ultima instantl conturarea unei strategii didactice §i aplicarea ei cu

~ucc~s depind de personalitatea ~rofesorului, de stilul sau pedagogic, de experienta §~
~g~natia sa pedagogica. Nu exis~ 0 metoda ,,mai buna" decat alta; succesul une1
ac11v114
.x • ,. x I
t1 nu depinde atat de alegerea unei' metode, cat de felul m care este pusa m va oare
A

de ~l ce a ~cut alegerea Chiar mult criticata metodA a expunerii, consideratl emble-

lllati
)C • • •X" d )C .,

Uti!' Cci pe~tru sistemul de invAtrunant traditi~nal, poate de~~ru ,,actIVa ·.• l~Ca, pnr
\'alo!zarea e1, profesorul treze§te mintea §i deschide sufletul copulo~ catre tot_ce mseamrm
~re a~tentici, Pe de alta parte, utilizarea unor metode, considerate prm n~tura lqr
ltlai active" decAt altele, _sau a unor mijloace de invatamant nu garanteazl succesul
 DE DEFINITIVARE SI GRADE DID~
EXAMENELE C'rtc~
G()GIE p£NTRU •
J>SJHOPED~ de arta profesorulu1 de a-~i PU
492 depinde . ne i
oape totu1 . e sine prm tot ceea. ce face, Pr' nva
activitllii• To '"::tse
1111
pune in ir:giroe•ionliscutli, ci e•in mare
cuw»tul ii -~,tu!~ o artli care nu e ID Ill~ sor adic~ un model.
pa:;i 1
lot ¾¾
e,r0u~1 Ci
le ofera elevdor s . 'a1 vointei de a pro e ' , nei
. asionate ~1 -- .
munc1 P - - ---:~:;.;;;; telor de evaluare
, instrumen · a ·
"'-a . elabOrarea . functie evaluat1v ; prt;c1zarea corec~ ,
Eta a a ' ,.. . . . deplinesc ~1 o , ., ,' ti x , . : •
. i·zare
1 ·· a,.acestora
A

. . ele .educat1e1
Ob1ecnv . . dmoperat1ona .. o er';'
· un. spnJin . ,.senos in paObiec,
tivelor ~i posibd.1tatdor e elev.Hor ~i a activ1tat11 profes?~1~•~ .~ug~rand alege r0ceSu1
d evaluare a rezultatelor b'ectivelor propuse, ut1h~rea lor in anum· rea llll()
~ente de eval~• •~ecvate oro, ,; lnterpretafea ~i utili~aiea '~ziiltatel Ile
flfo arii acuv1tatn precu " ·. ' · , · · or in
!110in~'.
ale des,Cl9ur . . .. 1. 1. ' 1.cit al pregatirii ~.Iev1 1or. · · sensu
optimizarii ac_uvitatn ~d' ~(Pf~
L. Stan ~1 A. An re1 97 ,
p. 3.46) identifica trei, ,aspect~ fundan-.
.. .,,entale
1
contureaza esenta acestei ~tape : · care
ent anu~e din desta~urarea activ,itafii e-ste .necesara ~i se po
ce mom ate rear
A

• 10

• care este instrumentul de ~valu~e .ce_I·:~ai ~otrivit.,p~ntru ·situatia d~_inv~tare

in functie de obiectivele operat10nale 1dent1ffoate ? ·, ·: . ·- , •. . ., · .. . ~~ij
• cum se va finaliza §i eum va fi.exprimat~reZ\lltatuLeva-Iuarii? . ,.. ·_ ··

Proiectul de Iectie.contine o.parfe 19.troducti¥a, in .care sunt. preciz~te c"t: .

·--x~ · leetn,
comune on\,cUe1 · ...a_eva
.. ~1· o,a -_,doua:: parte, •care :@fer~, o imagine· as\C · .aspecte
derulare a principalelor momente sau _evenimente' ale Jectiei. .. . , . pra .manierei de

Proiectul de lecJie : model orientativ

Data: ., I

Clasa:
Aria curriculara :
Disciplina : . '
Uni~tea de invlitare :
Sub1ectu1 lectiei :
TipuI Iectiei : .
Obiectivut fun,1,._
Ob. . "i'!11enta1 ·
•ect1ve operational . . .
Metoc1e §i procec1 : .
Mijloar.. d • ee dtdactice •
""'- . e 1nvat11 • '
Material b'bl' ..,.mant:
I iografic :
J '

Dest}§Urarea lectiei

Secven1e1e
•~a
Strategii Evaluarea
didactice rezultatelor
 ... uE OE ORGANIZARE A INSTRUIRII. PROIEct
. . "'1tE;,. SI DESFA$URARE,._ __
493
cizofl . l< • • •
pre Jectiei ofera o imagme logic~ asupra de . .
ote1e . A" ftf . mersulu1 d1da f
see!c:orat ~f se p~c1zelaz I~ n~\1: de ti~ul lecpei ; c ic ce unneaz~ a fi
' desijJ't. le operat1ona e .se mscnu m tabel intr-b fi . .
bieCu"ere indic~ ordinea in-care.acestea suht fo~uol rmt "· prescuna~ (01' 0-2 03
O ca . . .· uu a e m parte . '
' etc.), ·ca desti'nata contmutunlor,. cadrul didactic id . f fi a mtroductiv~;
ill J1lbrtnz1toare fiecArei _secvente' ~i stabile~te cores·/n ic~ el~mentele de conptrut
' c0res?u i·vele·opetationale ; , . .:. . . - - . on enta dmtre aceste -elemente
bteCt ta ·· 1 f . d
~i Jlotrll (tecare s~cven todae epc ie1, dca ~I. _didactic indic~=strategiile (ItlOdul "1 .-.
, pe Ia anum1te me . ,_ roce ee, m1Jloace didactice) . . n care va
recurg~ 1 pe :baza ·contmuturilor selectate . cu aJutoruI ~rora va realiza
· cu¥e e, .
1 •. . . . ' · · . .
ob e brica destmatA evalu~rn, ·caclrul •d1da'Ctic precizeaz~ instru . .. · ·· · ·
, ill ru de aplicare a acestora, pentru a cunoa~te in ce ma x mb_ent~le de.evalure •~i
rnodU1 . . - . - . -. - sura o 1ect1vele propuse au
fost reahzate. -

tvfodeluJ p,rezentat.mai s~s o ~a!p_are <;>rientativ~. Liter~~~~ pedag~ i~a este .

eneroasa i~ c.ee~ p_nye~te.~-~~tu~area .-qnor ~odele de .realizar~ '/ proiecni:t~~
de~ Cadrol, d1dacuc:pqate apapta, ~a, randul sau, un. model in funct· de. d'1verse
: ·aspecte
1ecpe., ntextulu1. 1 . . . . • · . . . . ~1e
~e co · concret . a 1mstru~
d 1 rn, · . pe.-, c,are. , •le .cons;1dera . . .relevante
, . Ceea ce- ·conteaza
· .. cu
adevArat este ca p~o1ectu.:· e _eftl~ .:~-~ ~e ~nc~ional ~i, ~a-1 orie~teze in ~od real pe
rofesorfinva~Ator m realA1zarea ~~t1v1tat11 d1~~ct_ice,. _~rojectaiea· J~u e~te importanta in
~ine, ci numa1 m masura m care 11 ofera cadrului didactic un sprijin 'foai in desta~urarea
activitatii. •, ,_ ·1 · ,, . - '.: -, ·, -.-;i.,. _, , i
\. ~ -~~;: .}._ ~'..; ~ • .t I

·.;,~ ,-;,,t _.-. ;:1 ,: •• -~;• . f1...,!!) ;; ,:. _' • •r. · . i ''

111.3, Semnificatia proiectarii lectiei. Lectia intre·rrutina

§i creativitate .. -. - ____ . __·-·--·- _ ___ __ . _,

Nu enici noua §i nici rara ideea potriyit careiapu q~vii un profesor mai bun daca urmezi
un curs de pedagogie, daca-ti insu§e§-ti'outiheti'cul6zitate, de exemplu, teoria pedagogica
referitoare la conceperea ~i desfa§urarea unei activitati didactice. Si nu e nici falsa, dupa
cum nu e nici adevarata in totalitate;· E ,,un fel" de adevar spus pe jumatate: E. Plancfiard
le spune eelor care cred ca secretul intregii pedagogii 'este talentul c~ rostul >~tiintei
'iiedagogice este ,,de a completa lacunele iristinc'tµluil!: E adev~at ca, dupa uri curs de
' , 1 ' i . I • , . •, · 1. \

pedagogie, nu devii in mod necesar uri prqfesor triai bun,;" §i nu devii nici d,up~ doua
cursuri, nici dupa trei ~tc. (§i am pvtefi a~uc~ a~tfei .cu~o.sc\1ta.aporie a ,,gr~mezli". in
domeniul pedagogiei ! ).. Dar nu .avem nici un argume:rnt- s.erios (~i nici n-a,,putea extsta ! )
pentru inutilitatea preg~tirii pedagogice. Dae~ prin preg~tire-pedagogica intelegem
insu~irea unui ansamblu de formule, algoritmi,- scheme, retete miraculoase -etc., atunci
s-ar putea sa ajungem Ia concluzia inutiliditii. La o concluzie falsa, desiguri pentru di
pre~isa argumentatiei ar fi falsa. Pregatirea unei activ~tati didact~ce nu Jn~eamna
apJ~c~rea unui ,,t_ipar", a unei scheme prestabilite "la un anumit contmut; ~roiectarea
act1viijtii didactice inseamn~ anticipare, deci refiec/ie prealabila asupra a ~ee~ ce ar fi
de dorit s~ se intample imaginarea unui .scenariu al acti¥itatii. Dar iroagmatia profe-
soru1u,· nu se va opri aici' . a desta~ura o lectie nu .inseamM ,,a rastigm· .,, rea ni atea pentru
. d
a intra "procustian" in proiectul
' " realizat ·in prealabll, · 1·11· autent1ce e
• ·ci· a ·crea Situa