PROIECT DIDACTIC

Școala:
Anul scolar:
Semestrul: al II-lea
Disciplina: Istorie
Clasa: a VI-a
Manualul: Magda Stan, Istorie, Manual pentru clasa a VI – a, Editura Didactică și Pedagogică, 2018
Unitatea de învățare: Spre o nouă societate
Profesor: Apopei Iulian Florin
Data:
Subiectul lecției: Revoluția franceză. De la supus la cetățean (I)
Tipul lecției: dobândire de noi cunoștințe
Competenţe specifice:
1.2. Utilizarea coordonatelor temporale referitoare la faptele și procesele istorice;
2.2. Utilizarea gândirii critice în analiza surselor de informare;
2.3. Identificarea elementelor de cauzalitate prezente în surse variate;
3.3 Descrierea consecințelor deciziei și acțiunii umane;
4.2. Asumarea critică a unui set de valori recunoscute social.
Scopul lecției: dobândirea de noi cunoștințe referitoare la revoluția franceză și înțelegerea rolului pe care l-a avut acest eveniment în istoria
Franței și a Europei.
Obiective operaționale:
1. să plaseze corect în timp şi spaţiu Revoluţia franceză;
 2. să identifice cauzele Revoluției franceze, pornind de la informațiile dintr-un document istoric.
3. să prezinte principalele etape ale Revoluţiei franceze, în ordine logică și cronologică;
4. să numească cel puțin două consecințe ale revoluției franceze, pe baza informațiilor acumulate în timpul lecției.

Strategia didactică:
a) Metode, procedee, tehnici:
- conversaţia, explicaţia, învăţarea prin descoperire, problematizarea, lucrul cu documentul, exercițiul.
b)Mijloace de învățământ:
- fişe de lucru, manualul, prezentare power-point, calculatorul, videoproiectorul, tabla, caietele elevilor.
c)Forme de organizare a activității:
- activitate frontală, individuală, activitate pe grupe.
d) Resurse:
 umane: elevii clasei a aVI-a
 temporale: 50 min.
 bibliografice: Magda Stan, Istorie, Manual pentru clasa a VI – a, Editura Didactică și Pedagogică, 2018.
Evaluare: continuă, prin întrebări frontale.
Desfăşurarea activității
Nr. Etapele Ob.op Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode, Mijloace de Forme Evaluare
crt lecției și . procedee învățământ de
timpul organiza
acordat re
1. Moment Verificarea prezenței elevilor Elevii se pregătesc pentru Conversația Catalogul Frontală
ul Pregătirea mijloacelor de învăţare oră
organiza necesare activităţii didactice
toric (1
min.)
2. Reactual Profesorul adresează câteva Elevii, ajutaţi de Conversația Conversația Frontală Observare
izarea întrebări cu privire la lecţia profesor, reactualizează sistematică
cunoștin anterioară: Constituirea S.U.A. cunoştinţele acumulate
țelor din 1. Menționați trei cauze ale Aprecieri
lecția revoluției americane. verbale
anterioa 2. Explicați separarea
ră puterilor in stat, conform
(5 min) Constituției americane.
3. Numiți două principii care
se regasesc in Declarația
 de independență a SUA.
3. Captare  face legătura cu lecțiile Notează titlul în caiete Expunerea Tabla, creta, Frontală Observarea
anterioare și integrează
a Explicația Caietele sistematică
noua lecție în contextul
atenției epocii studiate elevilor
 anunță noua lecție
 notează titlul pe tablă
 face referiri la importanța
subiectului despre care
urmează să vorbească

4. Dobândi  adresează întrebări  răspund cerințelor Conversația Videoproiec Frontală

referitoare la termenii:
rea profesorului tor
revoluție, monarhie
noilor absolutistă, monarhie  urmăresc
constituțională
cunoștin prezentarea
 prezintă cauzele revoluției
țe franceze, încadrează Power Point
evenimentele în timp și
 notează ideile
spațiu
O1 Timp istoric :1789-1791 principale în Expunerea,
Spaţiu :Franţa
caiete explicația
1)Franța înainte de 1789
(„Vechiul Regim”)
-monarhie absolutista
-societate feudală-existența celor
3 stări: clerul, nobilimea și starea
a III-a (burghezia si țărănimea).
 analizează fișa de Fisa de Individu Aprecieri
O2 Cauzele:
- economice lucru și identifică lucru nr.1 ală verbale
- sociale
 - politice principalele cauze
- culturale
ale revoluției
franceze (Fisa nr.
1)
O3 Problematiza
Desfășurarea revoluției: 1789-
rea
1791 (faza moderata)
 realizează schița Lucrul cu Tabla, creta
 Convocarea Adunării
Stărilor Generale (5 mai lecției în caiete documentul
1789)
 Formarea Adunării
Naționale Constituante (9  citesc și Învățarea prin
iulie 1789) analizează textul descoperire,
 Declanșarea acțiunilor
revoluționare în Paris (12 despre căderea lucrul cu Fișa de
iulie 1789) Bastiliei și documentul lucru nr. 2
 Căderea Bastiliei (14 iulie
1789) importanța
 Adoptarea Declarației simbolică a
Drepturilor Omului și
Cetățeanului (26 august acestui eveniment
1789) (Fisa nr. 2)
O4  Acceptarea Constituției de
către rege, 1791).

 Îi ghidează pe elevi să
descopere câteva
consecințe ale
 Revoluției:Franța devine o
monarhie constituțională,
adoptarea Declarației
drepturilor omului,
adoptarea Constituției.

Fixarea  Adresează întrebări  Răspund Conversația

referitoare la lecția predată cerințelor
5. noilor
profesorului
cunoștin - Explicaţi noţiunile
de: monarhie
țe
constituțională,
republică.
- Menţionaţi
principalele cauze
ale revoluției  Elevii vor lucra în
franceze
perechi și vor Exercițiul, Caietele
-
 Propune elevilor un realiza un scurt activitate pe Activitat
exercițiu: „reporter în
reportaj despre un grupe e in Aprecieri
timpul Revoluției
franceze” eveniment din grupe de verbale
timpul revoluției câte doi
franceze. elevi
Evaluar  Face aprecieri generale şi  Pot să își exprime Conversația
individuale privind propriile păreri
6. ea
implicarea elevilor în
predarea noilor cunoştinţe
.
Fișa nr. 1

Cauzele revoluției franceze

În ajunul revoluției (1789), Franța era o monarhie absolută, în care regele deținea întreaga putere: el conduce în baza dreptului divin și
numește funcționarii după bunul său plac și nu după merite.
Societatea era încă împărțită, ca în Evul Mediu, în trei „Stări”. Starea I era formată din membrii clerului (reprezentanții Bisericii). Starea a
II-a era alcătuită din nobili. Aceștia dețineau domenii feudale, ocupau funcțiile de conducere în armată sau în administrație și erau scutiți de
impozite, la fel ca membrii Stării I. Starea a III-a cuprindea restul populației, adică peste 97% dintre locuitori: bancheri , negustori, membri ai
burgheziei , muncitori sau țărani săraci. Ei susțineau statul prin plata impozitelor, fără să poată participa la conducerea țării. Această organizare a
societății poartă numele de Vechiul Regim.
Nemulțumirile acumulate față de modul în care era condusă și organizată societatea, precum și răspândirea ideilor Iluminismului prin
intermediul cărților, a presei ori a cluburilor politice, au creat cadrul favorabil izbucnirii Revoluției franceze.
Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, Franța se confruntă cu o stare generalizată de criză: recolta slaba (1788) si o iarna deosebit de grea
(1788/1789), urmate de revolte generate de foamete vor pregăti la rândul lor materialul social exploziv care va da Revoluției Franceze o noua
dimensiune.(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol.3)

 Folosind culori diferite, subliniați cauzele politice, sociale, economice și culturale.

 Fișa nr. 2
Căderea Bastiliei
Importanța simbolică a zilei de 14 iulie este una covârșitoare. În zorii zilei, parizienii s-au revoltat împotriva regimului absolutist al
Regelui Ludovic al XVI-lea. Au atacat Hotel des Invalides și și-au procurat arme. Pentru că se temeau de o confruntare cu trupele care îi
rămăseseră loiale Regelui, revoluționarii au decis să atace Bastilia.
Fortăreața din Paris avea o dublă funcționalitate. Pe de o parte, era un important depozit de arme. Pe de alta, era o temută închisoare.
Revoluționarii au atacat inițial Bastilia pentru a face rost de arme. L-au capturat și ucis pe comandantul fortăreței, iar micuța garnizoană s-a
predat revoluționarilor. Aceștia au capturat peste 30.000 de puști, 12 tunuri și muniția aferentă. În temnița fortăreței se aflau doar șapte deținuți,
care au fost eliberați.
Pentru că Bastilia putea servi drept punct întărit trupelor fidele regelui, iar revoluționarii nu aveau instrucția militară potrivită pentru a o
apăra în caz de asediu, Bastilia a fost dărâmată, iar demolarea a început o zi mai târziu, în 15 iulie. Unele dintre pietrele fortăreței au fost vândute
ca suvenir, dar cele mai multe au fost utilizate pentru construirea unui nou pod peste Sena.
Regele Ludovic al XVI-lea a încercat să evite cu orice preț un război civil și a ordonat trupelor care îi erau loiale să reintre în cazărmi. De
aceea, căderea Bastiliei a fost reinterpretată în sens simbolic. Dintr-un atac al revoluționarilor asupra unui depozit de armament, evenimentul din
14 iulie a devenit un simbol al victoriei libertății împotriva tiraniei. Din 1880, ziua căderii Bastiliei a fost proclamată drept Zi Națională a Franței.
Astăzi, 14 iulie este simbolul atașamentului francezilor față de libertate și al hotărârii lor de a apăra acest ideal, chiar cu prețul sacrificiului
suprem.(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. 3)