PROIECT DIDACTIC

Clasa : a VIII-a
Propunător: prof. Alecu Oana
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Buda
Obiectul: Istoria Românilor
Tema lecţiei: Unirea Principatelor Române şi reformele lui Alexandru Ioan
Cuza
Tipul lecţiei: mixtă

Competenţe generale:
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea
surselor istorice.
4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

Competenţe specifice:
1.2. – Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din
spaţiul românesc în Epoca Modernă şi în secolul XX, în diferite
situaţii de comunicare scrisă sau orală;
2.2. – Participarea la acţiuni care valorizează trecutul localităţii sau
al regiunii;
2.3. – Realizarea prin cooperare a unei investigaţii istorice, care
implică relaţionarea pozitivă cu ceilalţi.

Metode şi procedee: conversaţia euristică, argumentarea, analiza, sinteza,

demonstraţia.

1
 Desfăşurarea lecţiei

Planul de Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode,

recapitulare procedee, Evaluare
mijloace de
învăţământ
1. - notează absenţele - se pregătesc pentru lecţie
Organizarea - pregătirea clasei şi a materialului didactic - sunt împărţiţi pe 4 grupe
clasei pentru desfăşurarea orei
- clasa e împărţită în 4 grupe:
Grupa 1: Unioniştii
Grupa 2: Naţionaliştii
Grupa 3: Progresiştii
Grupa 4: Reformiştii
2. Captarea - anunţă tema de dezbatere: - sunt atenţi şi urmează - conversaţia
atenţiei. indicaţiile profesorului
Anunţarea “Unirea Principatelor Române şi
titlului si a
reformele lui Alexandru Ioan Cuza”
competenţelor
specifice. - prezintă competenţele specifice urmărite
Distribuirea
- distribuie celor 4 grupe fişe de lucru ce
sarcinilor de - primesc sarcinile de lucru
conţin un text istoric ce urmează a fi
lucru
dezbătut:
1. „Unioniştii” primesc un text ce se referă
la lupta pentru Unire
2. „Naţionaliştii” primesc un text ce se

2
 referă la dubla alegere a lui Al. I. Cuza
3. „Progresiştii” primesc un text ce se referă
la recunoaşterea dublei alegeri şi a Unirii
depline
4. „Reformiştii” primesc un text ce se referă
la marile reforme şi sfârşitul domniei lui
Cuza.
3. Lupta - „Unioniştii” dezbat textul - dezbaterea
pentru Unire - coordonează dezbaterile între membrii primit, evidenţiind aspectele
grupei „Unioniştilor” şi restul clasei importante ale luptei pentru - conversaţia
Unire, plasându-le în timp şi euristică
spaţiu - orală
- după prezentarea ideilor de - lucrul cu textul
către un membru al grupei istoric
ceilalţi elevi din celelalte
grupe vor adresa - argumentarea
„Unioniştilor” întrebări în
vederea aprofundării temei
4. Dubla - „Naţionaliştii” dezbat - dezbaterea
alegere a lui - coordonează dezbaterile între membrii textul primit, evidenţiind - orală
Al. I. Cuza grupei „Naţionaliştilor ” şi restul clasei politica faptului împlinit - conversaţia
Recunoaştere realizat de români euristică
a dublei - după prezentarea ideilor de
alegeri şi a către un membru al grupei - lucrul cu textul
Unirii depline ceilalţi elevi din celelalte istoric
grupe vor adresa
„Naţionaliştilor” întrebări în - argumentarea

3
 vederea aprofundării temei
5. Marile - „Reformatorii” dezbat
reforme - coordonează dezbaterile între membrii textul primit, evidenţiind - dezbaterea
grupei „Reformatorilor” şi restul clasei importanţa reformelor - orală
adoptate (agrară, electorală, - conversaţia
a secularizării averilor euristică
mănăstireşti, a
învăţământului) - lucrul cu textul
- este prezentat şi episodul istoric
detronării Domnului
- după prezentarea ideilor de - argumentarea
către un membru al grupei
ceilalţi elevi din celelalte
grupe vor adresa
„Reformatorilor” întrebări
în vederea aprofundării
temei

6. Epilogul - „Complotiştii” dezbat

domniei lui - coordonează dezbaterile între membrii textul primit - dezbaterea
Al. I. Cuza grupei „Complotiştilor” şi restul clasei - după prezentarea ideilor de
către un membru al grupei - conversaţia
ceilalţi elevi din celelalte euristică
grupe vor adresa - orală
„Complotiştilor” întrebări în - lucrul cu textul
vederea aprofundării temei istoric

4
 - argumentarea
7. - subliniază importanţa epocii studiate în - urmăresc imaginile - consolidarea
Concluzionar crearea României Moderne prezentate şi identifică - concluzionarea
ea. Elemente - este propusă spre vizionare o prezentare obiectele şi aspectele - prezentare PPT - orală
de istorie PPT ce conţine imagini culese cu ocazia surprinse - fotografii
locală vizitei la Muzeul Unirii din Focşani - portofolii ale
realizată cu d-nul profesor în prealabil
8. Aprecierea - se fac aprecieri generale şi individuale - conversaţia
activităţii privind implicarea lor în dezbaterea
elevilor - se notează elevii care au participat activ la
oră

Bibliografie:
1. Anton Caragea „Pagini de istorie ascunsă”, Editura Cartier, Bucureşti, 2004,
2. Bogdan Murgescu „Istoria României în texte”, Editura Corint, Bucureşti, 2001.
3. C. Gh. Marinescu „Epopeea Marii Uniri”, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1993.
4. C. C. Giurescu „Viaţa şi opera lui Cuza Vodă”,Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2000

5
Grupa unioniştilor

“Pentru noi toţi lupta era viaţa; a scri, a vorbi, a lucra, a alerga de la Paris la
Viena şi de la Viena la Constantinopol în timp ce alţii făceau anticameră
săptămâni întregi, cu o răbdare de fachir, la lordul Palmerston în Londra – era
viaţa noastră. Aşa înţelegeam noi fericirea. Niciodată n-am ştiut ce va să zică
descurajarea; nu ştiam ce este osteneala. Tineri, veseli, neobosiţi cum eram,
eram siguri că viitorul era al nostru [...]. Deznădejdea nu ne-a muşcat
niciodată din inimă; nepăsarea, mai groaznică decât disperarea, nu ne-a
omorât niciodată iluziile. Şi să mă credeţi că nu era lesne.”

(Aug. R. Clavel, Vasile Alecsandri. Mirceşti, schiţe şi impresiuni, Bucureşti,

1890)

Grupa naţionaliştilor

“Alegându-te pe tine domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce

toată ţara doreşte: la legi nouă, om nou. O, Doamne! Mare şi frumoasă îţi este
misia. Constituţia din 7 (19) august ne însemnează o epocă nouă şi măria ta
eşti chemat să o deschizi! Fii dar omul epocei; fă ca legea să înlocuiască
arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, măria ta, ca domn, fii bun, fii blând; fii
bun mai ales cu aceia pentru care mai toţi domnii trecuţi au fost nepăsători sau
răi. Nu uita că, dacă cincizeci de deputaţi Te-am ales Domn, însă ai să
domneşti peste două milioane de oameni!”

(Discursul lui Mihail Kogălniceanu către domnitorul Alexandru Ioan Cuza în

Adunarea Electivă a Moldovei în D.A.Sturdza, Divanurile Ad-hoc din Iaşi şi
Bucureşti)

Grupa reformiştilor

6
 La 2 mai 1864 Adunarea legislativă se întruni în sesiune extraordinară
convocată de Cuza. Mihail Kogălniceanu, şeful guvernului, urcat la tribună,
ceru Adunării să voteze legea electorală anunţată prin mesajul domnesc. Dar
majoritatea deputaţilor declarară printr-o moţiune că nu acceptă discutarea
acestei legi decât cu un alt guvern. Când membrii majorităţii erau pe cale de a
prezenta o nouă propunere, Kogălniceanu s-a ridicat în picioare şi a dat citire
decretului domnesc de dizolvare a Adunării. În vacarmul vociferărilor,
Kogălniceanu depune pe biroul preşedintelui decretul domnesc. Lovitura de
stat era înfăptuită. Enervat, părăsi sala urmat de ceilalţi membri ai guvernului.

(Marin Mihalache, Cuza-Vodă, Ed Tineretului, Bucureşti, 1967)

Grupa complotiştilor

Către orele 4, pe o vreme cu lapoviţă şi vânt puternic, sub pretextul

unui exerciţiu de noapte, fără ştirea şi participarea maselor populare, cu roţile
tunurilor înfăşurate în fân, trupele regimentului 7 de linie şi două baterii de
artilerie, au fost plasate în preajma Palatului de pe Calea Victoriei. Pe la orele
patru şi jumătate, un grup de ofiţeri, forţând uşa camerei unde dormea
domnitorul, au năvălit în încăpere. Cuza sări din pat. Întrebându-i ce doreau,
a fost somat să abdice. Era prea mare patriot pentru a nu ceda cu eleganţă,
Cuza semnând actul de abdicare adus de militari: „Noi Alexandru Ioan I,
conform dorinţei naţiunii întregi şi angajamentului ce am luat la venirea mea
pe tron, depun astăzi 11/23 februarie 1866 cârma guvernului în mâna unei
Locotenenţe Domneşti şi a ministerului ales de popor”.

(Grigore Chiriţă, Cauzele detronării lui Cuza-Vodă, în Revista de Istorie, nr.

3, 1976)

7
Grupa unioniştilor

1. Ce fel de ideal nutreau aceşti tineri, era un ideal personal sau unul
naţional? Idealul acestor tineri era unul naţional, ei doreau unirea Moldovei
cu Ţara Românească şi modernizarea societăţii româneşti .

2. Unde considerau aceşti tineri că pot primi ajutor, din ţară sau din
capitalele marilor puteri europene? Aceşti tineri considerau că pot primi
ajutor din capitalele marilor puteri europene.

3. Care era statutul Principatelor Române după revoluţia de la 1848 şi

până la 1856, sub suzeranitate otomană sau sub suzeranitate otomană şi
protectorat ţarist? Principatelor Române după revoluţia de la 1848 şi până la
1856 au fost sub suzeranitate otomană şi protectorat ţarist.

8
- Cine erau acei tineri neobosiţi care alergau între capitalele marilor puteri
europene siguri că viitorul era al lor? Acei tineri neobosiţi erau foştii
fruntaşi ai revoluţiei române de la 1848: Vasile Alexandri, Costache Negri,
Nicolae Golescu, C.A.Rosetti, Nicolae Golescu, Dimitrie Brătianu, Christian
Tell, Ion Heliade Rădulescu

- Au fost simple iluzii sau au atins acel ideal şi dacă da cum? Nu au fost
simple iluzii, problema românească se considera că putea fi însă rezolvată
doar pe cale diplomatică într-un context internaţional favorabil. Acest context
a apărut în 1853 când a izbucnit un nou război ruso-otoman la sfârşitul căruia
marile puteri s-au aşezat la masa tratativelor în cadrul Congresului de pace de
la Paris din 1856 şi au luat în discuţie problema românească.

Ce au hotărât marile puteri despre situaţia Principatelor? Asupra

Principatelor Române, marile puteri au stabilit: înlocuirea protectoratului ţarist
cu garanţia colectivă a acestora, numirea a doi caimacami până la o organizare
definitivă a acestora, revenirea în graniţele Moldovei a celor trei judeţe din
sudul Basarabiei, autonomia Principatelor dar sub suzeranitate otomană,
crearea a două adunări ad-hoc prin care era consultată populaţia în privinţa
Unirii în condiţiile în care marile piteri şi-au exprimat puncte de vedere
divergente

- Cine s-a opus ideii Unirii Principatelor? Se opunea Unirii Principatelor,

Imperiul Otoman deoarece considera unirea un pas spre independenţă şi
Imperiul Habsburgic deoarece considera noul stat format o atracţie pentru
românii din Transilvania şi Bucovina

- Cum s-au desfăşurat alegerile pentru realizarea Adunării ad-hoc din

Moldova? Alegerile au fost falsificate de caimacamul Nicolae Vogoride
pentru a da câştig de cauză antiunioniştilor dar românii au protestat ,
Alexandru Ioan Cuza demisionând din funcţia de pârcălab de Covurlui. În
acest moment problema românească atinge punctul maxim devenind o

9
 problemă europeană. Situaţia s-a rezolvat prin anularea alegerilor dictată în
urma compromisului franco-englez.

- Care a fost rezultatul noilor alegeri? Noile alegeri au fost câştigate de

susţinătorii unirii, în Adunarea ad-hoc intrând pentru prima dată şi deputaţi
clăcaşi printre care şi Ion Roată, deputat de Putna

- Ce au hotărât Adunările ad-hoc ale Moldovei şi Ţării Româneşti?

Adunarea ad-hoc a Moldovei la 7/19 octombrie 1857 a cerut marilor puteri
Unirea Moldovei cu Tara Românească sub conducerea unui prinţ străin,
denumirea noului stat de România, o putere legislativă reprezentativă,
respectarea drepturilor şi autonomiei Principatelor şi neutralitatea acestora

Grupa naţionaliştilor

1. La care constituţie face referire Mihail Kogălniceanu în discursul

său, la Regulamentele Organice sau la Convenţia de la Paris? În discursul
său Mihail Kogălniceanu face referire la Convenţia de la Paris din 1858

2. Care a fost misia lui Alexandru Ioan Cuza şi a generaţiei lui? Misia
lui Alexandru Ioan Cuza şi a generaţiei lui a fost aceea de realizare şi
modernizare a statului naţional român.

3. De ce a fost ales Alexandru Ioan Cuza domnitor al Moldovei?

Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei deoarece era cunoscut
ca o personalitate moderată care nu urmărea un interes personal ci realizarea
binelui ţării era deci omul epocii. De altfel a şi înteles că alegerea sa
reprezintă o etapă intermediară pentru realizarea dorinţelor adunării ad-hoc:
unirea sub conducerea unui prinţ străin

Cum s-a realizat la 1859 unirea Moldovei cu Ţara Românească? Unirea

Moldovei cu Ţara Românească s-a realizat prin alegerea lui Alexandru Ioan

10
 Cuza ca domnitor atât pe tronul Moldovei la 5 ianuarie cât şi al Ţării
Româneşti la 24 ianuarie.

- Această dublă alegere a lui Alexandru Ioan Cuza era în acord cu ceea ce
au hotărât marile puteri? Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza nu era în
acord cu ceea ce au hotărât marile puteri. Convenţia de la Paris din 1858
prevedea o unire formală cu doi domni, două guverne, două adunări
legislative existând doar două instituţii comune cu sediul la Focşani: Comisia
Centrală cu rol legislativ şi Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie cu rol
judecătoresc, dar nu se preciza ca cei doi domni să fie persoane diferite. O altă
neconcordanţă era în legătură cu denumirea statului: Principatele Unite ale
Moldovei şi Valahiei în loc de România

- Cum au reacţionat marile puteri faţă de actul de la 24 ianuarie 1859?

Marile puteri au reacţionat diferit, cele favorabile unirii au acceptat dubla
alegere a lui Alexandru Ioan Cuza încă de la începutul discuţiilor în aprilie
1859 iar Imperiul otoman şi cel habsburgic au cerut chiar o intervenţie
militară dar în final în august 1859 vor recunoaşte dubla alegere.

- Cum au funcţionat Principatele-Unite în primii ani ai domniei lui

Alexandru Ioan Cuza? În primii ani de domnie, Alexandru Ioan Cuza a
început opera de unificare instituţională: a unificat armata, administraţia,
telegraful, serviciul vamal, circulaţia monetară. În acelaşi timp a continuat
negocierile cu marile puteri pentru recunoaşterea unirii depline recunoaştere
obţinută în decembrie 1861 dar numai pe timpul domniei lui Cuza În
consecinţă la 22 ianuarie 1862 se formează primul guvern unic iar la 24
ianuarie 1862 se alege o singură adunare legiuitoare

Grupa reformiştilor

11
 1. De ce a fost nevoie de această lovitură de stat, adunarea era
predominant conservatoare sau liberală? A fost nevoie de această lovitură
de stat, deoarece adunarea era predominant conservatoare şi se opunea
adoptării reformelor de modernizare a ţării.

2. De ce au refuzat membrii Adunării să voteze noua lege electorală,

consolida puterea domnitorului sau a Adunării? Adunărea a refuzat să
voteze noua lege electorală, deoarece consolida puterea domnitorului.

3. Cine a condus guvernul în timpul marilor reforme, Mihail

Kogălniceanu sau Barbu Catargiu? În timpul marilor reforme guvernul a
fost condus, de Mihail Kogălniceanu.

Ce acte legislative au fost adoptate prin plebiscit în urma loviturii de stat

din 2 mai 1864? După lovitura de stat a fost adoptată o nouă constituţie
“Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris” prin care domnul dobândea
mai multe puteri şi o nouă lege electorală prin care dreptul la vot era lărgit.

- Care era cea mai importantă reformă cerute de români? Cea mai
importantă reformă cerută de români era reforma agrară. prin care era
desfiinţată claca, circa 500 000 familii de ţărani primind aprox 2 milioane
hectare de pământ în funcţie de zona geografică şi de numărul de vite posedat.

- Ce alte reforme a mai realizat domnitorul Unirii? Alte reforme

realizate în timpul domniei lui Cuza sunt: legea învăţământului prin care
învăţământul primar devenea gratuit şi obligatoriu, legea secularizării averilor
mănăstireşti prin care averile mănăstirilor pământene şi închinate Locurilor
Sfinte erau trecute în patrimoniul statului, circa un sfert din suprafaţa ţării,
legea sistemului metric prin care se stabile un sistem unic de măsuri şi
greutăţi, Codul Civil ce proclama libertatea şi egalitatea omului în faţa legii
inspirat din Codul lui Napoleon, Codul Penal ce reglementa activitatea
judecătorească

12
 Grupa complotiştilor

1. Cum apreciaţi actul din noaptea de 10/11 februarie 1866, a fost

încheierea firească a domniei sau a fost o lovitură de stat? Actul din
noaptea de 10/11 februarie 1866 a fost o lovitură de stat deoarece Cuza a fost
forţat să abdice.
2. Cum apreciaţi atitudinea lui Cuza, lipsită de curaj sau curajoasă şi
patriotă? Atitudinea lui Cuza a fost curajoasă şi patriotă, şi-a iubit ţara şi a
acceptat schimbarea fără să se folosească de sprijinul european şi puterea
deţinută pentru a nu complica situaţia ţării.
3. Cine a realizat detronarea lui Cuza? Detronarea a fost realizată de
“monstruoasa coaliţie” o alianţă formată în 1863 între conservatori şi liberali
radicali, două grupări care nu aveau nimic în comun ci doar un singur scop:
îndepărtarea lui Alexandru Ioan Cuza de la conducerea statului.
- De ce a fost detronat Alexandru Ioan Cuza? Conservatorii au participat la
detronarea lui Cuza deoarece erau nemulţumiţi de adoptarea reformelor agrară
şi electorală care le afecta interesele iar liberal-radicalii erau nemulţumiţi că
domnitorul nu le-a cerut să participe la conducerea ţării. În acelaşi timp se
dorea realizarea şi ultimului punct al dorinţelor Adunării ad-hoc: aducerea
unui prinţ străin pe tronul României.

- Cum apreciaţi personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza? Revoluţionar la

1848, atitudine plină de demnitate ( în 1857 demisionează ) om al
schimbărilor moderne agreat şi apreciat de marile puteri, liberal moderat,
patriot

- Ce locuri amintesc astăzi de Cuza în Vrancea? Casa memorială a

lui Ion Roată din Câmpuri, strada Comisia Centrală din Focşani, Muzeul
Unirii in cladirea unde a fost vama între cele două Principate, Colegiile
Naţionale Unirea şi Alexandru Ioan Cuza

13
14