Proiect didactic

Instituţia: Liceul Liceul Tehnologic Henri Coanda Buzau

Profesor: Militaru Alexandru-Lucian
Clasa: a XII-a A
Data: 08.03.2017
Obiectul: Istorie
Aria Curriculară: Om şi societate
Unitatea de învățare: Statul şi politica
Lectia: b)Statul român de la 1859 la 1916.Proiecte şi realizări.
1.Unirea Principatelor şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza
Tipul lecției:mixtă
Locul de desfășurare:sala de clasă
Timp:55 min

Competenţe generale:
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea
surselor istorice.
4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

Competenţe specifice:
2.2.Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea
unor scopuri comune.;
2.3.Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate.

Metode şi procedee: conversaţia euristică, expunerea, analiza, comparaţia,

demonstraţia.

Mijloace de învățare: fişe de lucru, manualul, tabla, creta

Forme de organizare: activitate frontală, individuală, pe grupe

BIBLIOGRAFIE:
 (Coord. BOGDAN MURGESCU , Istoria României în texte,2001
 MIHAIL MANEA, MIC DICŢIONAR DE TERMENI ISTORICI, BUCUREŞTI, ED.
ALL,1999
 IANCU MOŢU, ATLAS ISTORIC ŞCOLAR, BUCUREŞTI, CORINT, 2002
 Dan Berindei, Epoca Unirii
 Florin Constantiniu ,O istorie sinceră a poporului roman;
 Nicolae Isar, Istoria modern a-românilor 1774/1784- 1918;

1
  Vlad Georgescu , Istoria Românilor de la origini până în zilele noastre;
 Keith Hitchins, Romînii 1774-1866;
 Keith Hitchins, Românii 1866- 1947

VALORI ŞI ATITUDINI

-Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune

-Gândire critică şi flexibilă
-Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
-Respectarea drepturilor fundamentale ale omului
-Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi cea socială
-Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi
ca factor de predicţie a schimbărilor
-Rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor
-Acceptarea reprezentărilor multiple asupra istoriei, culturii, vieţii sociale
-Asumarea diversităţii etnice, sociale, religioase şi culturale

2
 Desfăşurarea lecţiei
Planul de Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode, procedee,
recapitulare mijloace de Evaluare
învăţământ
1. Organizarea - notează absenţele - se pregătesc pentru lecţie
clasei - pregătirea clasei şi a materialului didactic pentru - sunt împărţiţi pe 4 grupe
desfăşurarea orei
- clasa e împărţită în 4 grupe:
Grupa 1
Grupa 2
Grupa 3
Grupa 4
2. Captarea - anunţă tema de dezbatere: - sunt atenţi şi urmează - conversaţia
atenţiei. b)Statul român de la 1859 la indicaţiile profesorului
Anunţarea
titlului si a 1916.Proiecte şi realizări.
competenţelor 1.Unirea Principatelor şi reformele
specifice. lui Alexandru Ioan Cuza
Distribuirea
sarcinilor de - prezintă competenţele specifice urmărite - primesc sarcinile de lucru
lucru
- distribuie celor 4 grupe fişe de lucru ce conţin un
text istoric ce urmează a fi dezbătut:
1. Grupa 1 primeste un text ce se referă la contextul
intern si extern ce a favorizat Unirea
2. Grupa 2 primeste un text ce se referă la marile
reforme din timpul domniei lui Al. I. Cuza
3.Grupa 3 primeste un text ce se referă la cauzele
care au dus la abdicarea lui Al. I. Cuza

3
 4. Grupa 4 primeste un text ce se referă la
semnificatia zilelor de 5 si 24 ianuarie 1859.
3. Contextul - Elevii grupei 1 dezbat textul - dezbaterea
intern si extern - coordonează dezbaterile între membrii grupei 1 şi primit, evidenţiind contextul
restul clasei inter si extern al luptei pentru - conversaţia
Unire, plasându-le în timp şi euristică
spaţiu - orală
- după prezentarea ideilor de - lucrul cu textul
către un membru al grupei istoric
ceilalţi elevi din celelalte grupe
vor adresa grupei 1 întrebări în - argumentarea
vederea aprofundării temei
4. Marile - Elevii grupei 2 dezbat textul - dezbaterea
reforme - coordonează dezbaterile între membrii grupei 2 şi primit, evidenţiind importanţa - orală
restul clasei reformelor adoptate (agrară, - conversaţia
electorală, a secularizării averilor euristică
mănăstireşti, a învăţământului)
- după prezentarea ideilor de - lucrul cu textul
către un membru al grupei istoric
ceilalţi elevi din celelalte grupe
vor adresa grupei 2 întrebări în - argumentarea
vederea aprofundării temei
5. Epilogul - Elevii grupei 3 dezbat textul
domniei lui Al. I. - coordonează dezbaterile între membrii grupei 3 şi primit, evidenţiind cauzele care - dezbaterea
Cuza restul clasei au dus la abdicarea domnitorului - orală
Al.I.Cuza - conversaţia
- este prezentat şi episodul euristică
detronării Domnului
- după prezentarea ideilor de - lucrul cu textul
către un membru al grupei istoric
ceilalţi elevi din celelalte grupe

4
 vor adresa grupei 3 întrebări în - argumentarea
vederea aprofundării temei

6. Semnificatia - Grupa 4 dezbate textul primit

istorica - coordonează dezbaterile între membrii grupei 4 şi - după prezentarea ideilor de - dezbaterea
restul clasei către un membru al grupei
ceilalţi elevi din celelalte grupe - conversaţia
vor adresa grupei 4 întrebări în euristică
vederea aprofundării temei - orală
- lucrul cu textul
istoric

- argumentarea
7. - subliniază importanţa epocii studiate în crearea - urmăresc imaginile prezentate - consolidarea
Concluzionarea. României Moderne şi identifică obiectele şi - concluzionarea
Elemente de aspectele surprinse - fotografii - orală
istorie locală
8. Aprecierea - se fac aprecieri generale şi individuale privind - conversaţia
activităţii implicarea lor în dezbaterea
elevilor - se notează elevii care au participat activ la oră

5
Fișa nr.1
Cerințe: Pe baza surselor istorice de mai jos identificați contextul extern si intern
care a favorizat realizarea unirii în 1859.
S1. Congresul de la Paris a oferit românilor noi posibilităţi de acţiune Tratatul de la
Paris a contribuit la o consolidare a autonomiei Principatelor, din nou reafirmată solemn
şi de data aceasta garantată colectiv de puterile europene, înlăturându-se protectoratul
ţarist unilateral. A fost în fond principal realizare a păcii din 1856, căci garanţia
colectivă , dată fiind imposibilitatea realizării unui consens al marilor puteri, a dat mână
liberă românilor, ameninţaţi numai de consensul marilor puteri! Problema Unirii nu a
fost soluţionată, o rezolvare deplină a chestiunii Principatelor fiind amânată şi
aşteptându-se în prealabil concluziile dezbaterilor Divanurilor ad-hoc-condiderate de
patrioţii români Adunări ad-hoc-mai ales acelea de informare a puterilor. În realitate,
puterile n-au putut ajunge la un compromise şi din această cauză au amânat rezolvare
aproblemei româneşti.Totuşi ,convocarea celor două Adunări ad-hoc a reprezentat, din
puctul de vedere al românilor, o izbândă, deoarece prin intermediul acestora ei aveau să-
şi poată exprima punctele de vedere, chiar dacă nu le-a stat încă în putinţă –cum s-a
întâmplat doi ani mai tărziu-de aimpune Europei soluţia pe care o doreau.
(Dan Berindei, Epoca Unirii)

S2.„Art. XXII. Principatele Muntenia şi Moldova vor continua să se bucure, sub

suzeranitatea Porţii şi sub garanţia puterilor contractante, de privilegiile şi de
imunităţile pe care le au. Nici o protecţie exclusivă nu va fi exercitată asupra lor de
vreuna dintre puterile garante. Nu va exista nici un drept particular de amestec în
treburile lor interne.”
(Tratatul de pace de la Paris (30 martie 1856)

S3.,,1. Respectarea drepturilor Principatelor, îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea

vechilor capitulaţii încheiate cu Înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 şi 1634.
2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România.
3. Prinţ străin cu moştenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare din ale Europei şi
a cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării.
4.Neutralitatea pământului Principatelor.
5. Puterea legiuitoare încredinţată unei obşteşti Adunări, în care şa fie reprezentate toate
interesele naţiei.
Toate aceste sub garanţia colectivă a puterilor care au subscris tratatul de la Paris ...”
(Rezoluţia Adunării ad-hoc din Ţărea Românească cu privire la Unirea
Principatelor)

S4.,,Art. 1. Principatele Moldovei şi Valahiei, constituite de acum înainte sub denumirea

de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, rămân sub suzeranitatea măriei sale
sultanul.

6
Art.2.[...] În consecinţă, principatele se vor administra liber şi în afară de orice amestec
al Sublimei Porţi, în limitele stipulate prin acordul puterilor garante cu curte suzerană.
Art.5. Puterea executivă va fi exercitată de către hospodar (domn).
Art.6. [...] Legile prezentând un interes special pentru ambele Principate vor fi pregătite
de către Comisia Centrală şi supuse votării adunărilor de către hospodari.
Art.7. Puterea judecătorească, exercitată în numele hospodarului, va fi încredinţată
magis-traţilor numiţi de el, fără ca cineva să se poată sustrage judecătorilor săi
naturali.”(Conventia de la Paris)

7
Fișa nr.2
Cerințe: Pe baza surselor istorice de mai jos identificați principalele reforme
înfăptuite in timpul domniei lui Cuza.
,S8.,Sătenilor! Îndelungata voastră aşteptare, marea făgăduinţă, dată vouă de înaltele
puteri ale Europei prin articolul 46 al Convenţiei, interesul patriei, asigurarea proprietăţii
funciare şi dorinţa cea mai vie s-au împlinit. Claca este desfiinţată pentru de-a purerea şi
de astăzi voi sunteţi proprietari pe locurile supuse stăpânirii voastre în întinderea
hotărâtă prin legile în fiinţă […]. De astăzi voi sunteţi stăpâni pe braţele voastre, voi
aveţi o părticică de pământ, proprietate şi moşia voastră, de astăzi voi aveţi o patrie de
iubit şi de apărat.”
(Proclamaţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza (din 14 august 1864)

S9. In realizarea marelui sau proiect de a dota Principatele Unite cu institutii moderne,
Cuza a dat o atentie speciala sistemului judecatoresc, pe care dorea sa-l remodeleze in
conformitate cu nevoile unui stat european. Printr-o serie de legi,promulgate in 1864 si
1865, a asezat administrarea justitiei pe baze esentialmente vest –europene(...)Noul Cod
Civil, pe care l-a promulgat la 16 decembrie 1864,era alcatuit dupa modelul Codului
civil francez din 1804(…)Cuza a promulgat cuprinzatoarea Lege asupra instructiunii
publice, care reglementa invatamantul la toate nivelurile; formula principiul ca
invatamantul primar va fi obligatoriu si gratuit si ca fiecare sa aiba propria scoala.
Keit Hitchins, Romanii 1744-1866

8
Fisa nr. 3
Cerinte: Pe baza surselor istorice de mai jos, identificati principalele cauze care au stat la
baza complotului ce urmarea abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza
Alegerea lui Cuza a fost un compromis pe care Cuza l-a cunoscut si stia ca trebuie
sa abdice ulteior. Singura greseala a lui Cuza a fost ritmul reformelor pe care a vrut sa il
impuna, asta mai ales dupa lovitura de stat din 2 mai 1864, prin care si-a largit
prerogativele.
Impotriva clasei politice din acea vreme, formata din boieri, clerici si negustori,
expresie a unui feudalism tarziu, atasata unor traditii depasite, Cuza, cu ajutorul lui
Kogalniceanu , impune o serie de legi moderne care zdruncina din temelii interesele
acesteia.
Secularizarea averilor manastiresti, reforma agrara care consfintea desfiintarea
iobagiei, reforma electorala care spulbera monopolul boierimii asupra puterii, sunt numai
cateva din loviturile dureroase pe care clasa politica a acelor vremi le-au resimtit ca pe niste
atingeri de neiertat asupra intereselor proprii.
Regimul personal instituit de Cuza dupa 2 mai 1864 a provocat nemultumiria
liberalilor radicali, care ulterior s-au aliat cu conservatorii. Acest fapt a slabit pozitiile
domnitorului si a animat activitatea monstruoasei coalitii, hotarata sa il inlature pe Cuza.
Complotistii au reusit sa isi realizeze planurile atragand de partea lor o fractiune a
armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca si altii) si l-au constrans pe domnitor
sa abdice in noaptea de 11 februarie 1866.

Dupa 7 ani de domnie, Cuza isi semna abdicarea : „ Noi, Alexandru Ioan I, conform
dorintei natiunii intregi si angajamentului ce am luat la suirea mea pe Tron, depun astazi
11 (23) februarie 1866, carma guvernului in mana unei Locotenente domnesti si a
Ministerului ales de popor. „

Către orele 4, pe o vreme cu lapoviţă şi vânt puternic, sub pretextul unui exerciţiu
de noapte, fără ştirea şi participarea maselor populare, cu roţile tunurilor înfăşurate în fân,
trupele regimentului 7 de linie şi două baterii de artilerie, au fost plasate în preajma
Palatului de pe Calea Victoriei. Pe la orele patru şi jumătate, un grup de ofiţeri, forţând uşa
camerei unde dormea domnitorul, au năvălit în încăpere. Cuza sări din pat. Întrebându-i ce
doreau, a fost somat să abdice. Era prea mare patriot pentru a nu ceda cu eleganţă, Cuza
semnând actul de abdicare adus de militari: „Noi Alexandru Ioan I, conform dorinţei
naţiunii întregi şi angajamentului ce am luat la venirea mea pe tron, depun astăzi 11/23
februarie 1866 cârma guvernului în mâna unei Locotenenţe Domneşti şi a ministerului ales
de popor”.

(Grigore Chiriţă, Cauzele detronării lui Cuza-Vodă, în Revista de Istorie, nr. 3, 1976)

9
Fișa nr.4
Cerințe: Pe baza surselor istorice de mai jos identificați semnificația istorică a zilei
de 5 ianuarie 1859 si 24 ianuarie 1859.
S5. Unirea Principatelor , prima etapă pe drumul constituirii României moderne în
hotarele ei desăvârşite , n-a însemnat numai o ştergere de hotar şi nici doar unificarea
deplină a două ţări într-una ,ci, neăndoielnic, momentul istoric a avut implicaţii cu mult
mai ample. Constituirea statului nou, a statului modern, a reprezentat consecinţa logică
a actelor de la 5 şi 24 ianuarie 1859.(...)
Evenimentul de la 24 ianuarie/5 februarie 1859, care se lega strans de cel de la5/17
ianuarie 1859, a reprezentat unul dintre momentele cele de seama ale istoriei Romaniei
si totdeodata , etapa culminanta a luptei pentru Unire.Pe calea ingenioasa a unei duble
alegeri, respectand formal dispozitiile Conventiei, romanii au reusit sa izbandeasca in
lupta pentru faurirea statului national.Dubla alegere,primul pas pe calea realizarii
statului unitar roman, a avut urmari adanci pe plan politic,economic si social.
Dan Berindei, Epoca unirii

S6. Unirea este îndeplinită! Naţionalitatea Română este întemeiată!Acest fapt măreţ,
dorit degeneraţiile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare,chemat cu căldură de Noi, s-
a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante, şi s-a înscris în datinile naţiunilor.
Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu Ţeara, a fost cu Noi. El a întărit silinţele Noastre
prin înţelepciunea poporului, şi a condus Naţiunea către un falnic viitor.
În zilele de 5 şi 24 ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în alesul naţiunii, aţi
întrunit speranţele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru vă dă astăui o singură
Românie.
Vă iubiţi Patria,veţi şti ,dar ao întări!
Să trăiască România.
Proclamaţia lui Alexandru Ioan Cuza din 11 decembrie 1861.

S7. „Eu însă, credincios misiunii ce mi-aţi dat şi cunoscând statornica voinţă a românilor
de a rămâne pururea uniţi, am proclamat, atât înaintea domniilor voastre, cât şi înaintea
ţărei, Unirea definitivă a Principatelor. V-am zis, ea va fi precum România o va dori şi o
va simţi. Nu mă îndoiesc, domnilor, că nici Înalta Poartă, nici puterile garante nu vor
cugeta a desfiinţa în viitor Unirea ce au recunoscut-o atât de necesară pentru fericirea
Principatelor.”
(Discursul lui Al.I. Cuza în faţa Adunării legislative a României (1862))

10