Fişă de lucru - Imperiul Otoman

Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos:

,,Osman întemeiază în secolul al XIII-lea, în Asia Mică, un stat turc, nucleul viitorului
Imperiu Otoman şi dinastia care îi va puta numele. Urmaşul său, Orhan (1326-1360)
cucereşte de la bizantini oraşul Bursa (1326), unde îşi va stabili capitala. Orhan a organizat
statul, a impus o nouă monedă, a reformat armata, constituind corpul ienicerilor (copii răpiţi
de la populaţia creştină, care erau crescuţi în spirit musulman). Armata otomană mai
cuprindea trupe uşoare (achingii) şi spahii. În anul 1354, pe fondul războiului civil din
Imperiul Bizantin, dintre Ioan V Paleologul şi Ioan VI Cantacuzino, turcii cucersc Peninsula
Galipoli, prima lor posesiune europeană, de unde vor întreprinde dese atacuri de pradă mai
ales în Tracia. La acea dată turcii deveniseră deja stăpânii Asiei Mici. Imperiul Otoman a fost
un stat militar în care sultanul deţinea puterea politică supremă, precum şi calitatea de calif
(şef religios suprem). Cel mai important funcţionar este marele vizir, care împreună cu
ceilalţi funcţionari alcătuiesc marele Divan. Dreptatea este împărţită de cadii, judecători
religioşi, care au jurisdicţie numai asupra musulmanilor’’.
(Robert Mantran, Istoria Imperiului Otoman)

Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menţionaţi numele primului conducător al turcilor.

2. Precizaţi zona de provenienţă a turcilor.
3. Identificaţi structura armatei otomane.
4. Menţionaţi prima posesiune europeană a turcilor.
5. Identificaţi atribuţiile sultanului.
6. Precizaţi cine era cel mai important funcţionar.
7. Menţionaţi modul de realizare a justiţiei la turci.
 Fişă de lucru - Imperiul Otoman

Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos:

,,Murad I (1360-1389) cucereşte în 1365 oraşul Adrianopol, unde mută capitala

imperiului şi este primul conducător, care şi ia titlul de sultan. A fost ucis de sârbi în 1389 în
bătălia de la Kossovopolje, deşi otomanii au câştigat această confruntare. Sultanul Baiazid I
Fulgerul (1389-1402) a cucerit toată Peninsula Balcanică până la Dunăre, i-a învins în bătălia
de la Nicopole  (1396) pe cruciaţii europeni conduşi de regele Ungariei, Sigismund de
Luxemburg. Baiazid a fost învins şi detronat în 1402 în urma bătăliei de la Ankara, când a
fost luat prizonier de Timur Lenk. Mahomed al II-lea (1451-1481), supranumit Cuceritorul, a
cucerit la 29 mai 1453 Contantinopolul, pe care l-a desemnat noua capitală a Imperiului
Otoman, redenumindu-l Istanbul. Expansiunea maximă a Imperiului Otoman a fost atinsă în
vremea lui Soliman I Magnificul (1520-1566). Acesta a cucerit în 1521 Belgradul, în 1522
insula Rodos, iar în 1526 a învins Ungaria în bătălia de la Mohacs şi a desfiinţat acest stat,
care în 1541 a fost transformat, în cea mai mare parte în provincie otomană. După domnia lui
Soliman Magnificul, Imperiul Otoman a intrat într-o perioadă de decădere, fapt care a dat
naştere Problemei Orientale în Europa’’. 
(Robert Mantran, Istoria Imperiului Otoman)

Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Evidenţiaţi importanţa domniei lui Murad I.

2. Precizaţi teritoriul cucerit de Baiazid I.
3. Identificaţi evenimentul petrecut în 1396.
4. Menţionaţi schimbările produse în 1453.
5. Evidenţiaţi importanţa domniei lui Soliman I Magnificul.
6. Precizaţi consecinţele bătăliei de la Mohacs.
7. Identificaţi evoluţia Imperiului Otoman după domnia lui Soliman I Magnificul.
 Fişă de lucru - Imperiul Otoman

Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos:

,,Războiul de independenţă al Turciei (19 mai 1919 – 29 octombrie 1923) este astfel
numit deoarece naţionaliştii turci s-au temut în acea perioadă ca ţara lor, învinsă în Primul
Război Mondial, să nu-şi piardă independenţa, fiind împărţită între imperiile coloniale ale
învingătorilor. După înfrângerea suferită de Imperiul Otoman la sfârşitul primei conflagraţii
mondiale, activitatea naţionaliştilor turci din Anatolia a culminat cu formarea Marii Adunări
Naţionale, care a mobilizat majoritatea resurselor naţionale sub conducerea lui Mustafa
Kemal Paşa împotriva prevederilor tratatului de la Sevres, care practic punea Turcia sub
tutelă şi atribuia largi teritorii Aliaţilor, Greciei şi Armeniei. După războaiele cu Grecia, cu
Armenia şi cu Franţa, revoluţionarii turci, biruitori la rândul lor, i-au obligat pe Aliaţi să
renunţe la pretenţiile lor, să evacuaze teritoriile lor atribuite, şi să negocieze un nou tratat: cel
de la Lausanne din iulie 1923, care a permis incorporarea Anatoliei şi Traciei răsăritene în
noul stat, Republica Turcia (1923). Crearea Mişcării Naţionale Turce a dus la prăbuşirea
sistemului milieturilor otomane şi, după punerea în practică reformelor lui Atatürk, a permis
apariţia unui stat modern, laic şi naţional’’.
(Robert Mantran, Istoria Imperiului Otoman)

Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi perioada de desfăşurare a războiul de independenţă a Turciei.

2. Identificaţi motivele pentru care a avut loc războiul de independenţă a Turciei.
3. Menţionaţi prevederile tratatului de la Sevres.
4. Precizaţi prevederile tratatului de la Lausanne.
5. Menţionaţi anul proclamării republicii Turcia.
6. Evidenţiaţi rolul Mişcării Naţionale Turce.
7. Precizaţi numele conducătorului Marii Adunări Naţionale.
 Fişă de lucru – Imperiul Otoman

Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos:

,,Mustafa Kemal Ataturk, născut Mustafa Kemal (1881, Salonika, azi Salonic, Grecia
– 10.11.1938, Istanbul, Turcia). Soldat, om de stat şi reformator, întemeietorul şi primul
preşedinte (1923-1938) al Republicii Turcia. A modernizat sistemul juridic şi educaţional al
ţării şi a încurajat un stil de viaţă occidental, prin adoptarea alfabetului latin şi a sistemului
onomastic european. Una din marile figuri ale sec. XX, Ataturk („Părintele turcilor”) i-a
salvat pe turcii supravieţuitori ai Imperiului Otoman învins la sfârşitul Primului Război
Mondial. El şi-a încurajat poporul să lupte împotriva forţelor invadatoare greceşti care voiau
să impună turcilor sleiţi de război ordinea Aliaţilor şi a respins agresiunea trupelor britanice,
franceze şi italiene. În urma acestor eforturi, a făcut din Turcia o republică modernă pentru
care este şi astăzi venerat de poporul turc. A reuşit să redea conaţionalilor săi mândria de a fi
turci, împletită cu un nou sens al împlinirii naţionale în contextul lumii moderne. În
următoarele două decenii, Atatürk a creat un stat modern care avea să continue să se
transforme şi sub conducerea succesorilor săi într-o democraţie viabilă’’.
(Robert Mantran, Istoria Imperiului Otoman)

Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi numele personalităţii la care face referire textul.

2. Explicaţi numele de Atatürk.
3. Identificaţi funcţiile deţinute de Atatürk.
4. Menţionaţi reformele lui Atatürk.
5. Precizaţi forţele armate care luptau împotriva turcilor.
6. Evidenţiaţi rolul lui Atatürk.
7. Menţionaţi tipul de regim politic impus de Atatürk.
 Fişă de lucru - Imperiul Otoman

Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos:

,,Legislaţia Turciei în privinţa codului vestimentar începe în 1923 cu un decret legat

de vestimentaţie şi semnat de părintele Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk. Acesta va
înlocui vechiul cod vestimentar emis de Mahmud al II-lea în timpul Imperiului Otoman. În
1925 apare Legea Fesului care introduce portul pălăriei vestice în locul fesului. În perioada
noului conducător, apar în 1921 o serie de articole care descriu viziunea pe care Atatürk o
avea asupra viitorului. Aceste articole, reunite sub titlul de „Pek Uyanık bir Uyku” (Un somn
iepuresc), conţin multe noutăţi pentru lumea islamică turcă din acea perioadă, dintre care şi
menţiuni asupra noului cod vestimentar: „Fesul va fi abolit şi o altă broboadă va fi adoptată;
fabricile de panză vor fi extinse şi altele noi deschise şi Sultanul, prinţii, senatorii, deputaţii,
ofiţerii, persoanele oficiale şi soldaţii vor fi făcuţi să le poarte produsele, femeile se vor
îmbrăca cum vor, dar nu extravagant şi vor fi libere de împuneri sau interferenţe în această
problemă din partea doctorilor in teologie şi drept divin, poliţiei sau plebei; ele vor avea
libertatea să-şi aleagă soţii şi practica peţirii va fi abolită, mănăstirile si lăcaşele de cult vor fi
închise, şi banii lor adăugaţi bugetului educaţiei, toate şcolile teologice musulmane vor fi
închise şi noi institute tehnice, moderne literare vor fi deschise, turbanul, mantaua vor fi
rezervate oamenilor cu certificari profesionale, religioase şi interzise celorlalţi”. Deşi a
întâmpinat multă oponenţă din partea contemporanilor, Atatürk a înţeles importanţa unei
astfel de legi şi a călătorit el însuşi în Anatolia pentru a convinge populaţia să adopte noul
Cod Civil. Iată cum înţelegea el acest nou stil vestimentar, în termenii unei revoluţii pe plan
social: „Văd pe cineva în spate purtând un fes care este total opusul unui aspect modern.
Lumea civilizată va râde de noi, dacă vom continua să purtam aceste haine necivilizate”.
(Robert Mantran, Istoria Imperiului Otoman)

Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi anul în care a fost modificată Legislaţia Turciei în privinţa codului

vestimentar.
2. Identificaţi prevederile Legii Fesului.
3. Menţionaţi numele articolelor emise Atatürk.
4. Identificaţi prevederile referitoare la fabricile de pânză.
5. Menţionaţi prevederile referitoare la statutul femeii.
6. Precizaţi prevederile referitoare la şcoli.
7. Evidenţiaţi rolul lui Atatürk