Sunteți pe pagina 1din 163

,

Prefatli: • ..

CAP' TOLUL I

II

II

10,

;;

..

..

9

e

SUPRAC'O'PB ,TA ~I co ,--E'B.T UlUTRU o· -seu

C !!i to 'I~ .. '!! ~I ., 1-· _1 lI!

1;1] , a - tel ,'SViC Il,erl clp,a e al' exp - I --' till ,u~ - WO'gtIC

2. !jPO Z - iii testar -a ipotez . ,~ !! 01 II II ~

J. Variabilele si eontrolul variabilelor . .. . ~ .

Tipul de variabil -. ~ !!i ~ ~ .. I ~ •

Con .ro I - -1 varl hi .e : r '.' . .. .. II ~ .. •

4. Planul expe lim -_ - tal ~i --~ urile Id, - e :p1eriment. ..

Organizarea experirnentu lui si p.]an'ul experimental ;I Era i acoidentale ~i ero i metodologice I II

, elu ra a, i rterp .etarea ~i gener lizarea

ipurilc de experiment II .,.. II

5,. est ~i expe' iment I' .. .. .. 10 ., !! ,.' •

Bibliogra/ie .. .' II ,i, ~ .. II ~, ~ ,~ '.

e - -ITOLUL ]1

II

,.,

0,

t 13 16 6

9 2 24 31 32 1 38 41

II



..

!I!'

..

'"'

ill'

"'



'I



II'

II'

II



II,

!II

'10

Ie

" Pragurile senzorial- - I' ~ ~. • II

Dln,·tia $i earacterizarea pragurilo 'I' • ,.

-' t- ,I de determinare '"pragurilorr ,. !!i ~

10 ... h III. II! .,

,-- -- e, msnrum ~- - ta ~I _ - , D1., : 'e tllD V - sngare a

• '!Ii

OZ_ 11 e mt ·flne . ,. I I' 'Ii

Senzat: ile kinestezice _ i e echilibru ., ,~

S z iile O1Lf - ti _. ., ~

S i-Ie gus ~i Iii '"' ~

S - z 't" -1 cu ~ D_ i 'II II ,. ~

Senzatijle aUt · i' e ~ .

S nzatiile vizu _ I . 'I ~ .. • .. •

Bibliogr: fIe • t, I I '!Ii

UL

II

'"

Ii!

II

• ~I •

..

..

43 43 45

5 56 62 67 71 84 93

109

• II Iii

"

• * •

--:nza ijlo .



,.

..

.'

II

iI! I

...

II

..

"

iI,

,.

II!

II



!I!'

II' iii III

"

ece 1. Cap 2. f

.,

itatea ,_

con- c

aprehen . iune . ~, e f:i!Ii r le III

il III • '!Ii t 0
'" III Iii! I ,. 2
.' s

.3., Osc·llalii~le. pcr'cep~iei.. ., ~ . .. I. '. HI

4~ 'Mi,cari.;le oculare in perceptia vizuala .. . . ..

5 C '110 •

•. Ii ons'ta'n~ percept1e:I.!Ii .. to ;j •

Const30\a ma.nmi.i '. I~, .~ II. I. Ii '.

Constanta fOlrmei.. ~ . . " (I II

. _,~ ill .... '!Ii U1'" il"

Constenta CiwrOnl ql 5·t;ra.JlUClfll ". [I, I. ~ Ii '.

6[11 Pereeptia ~&c,imiti ~i distan~ei ~ ~ ~, 'iii ~ ~

7. Localiaarea obi~ec·telo'l' in sp atiu ,i orientarea spla·tialil ..

8. Pereeptia cim~pUllu,i • ~ iii' ~, " '"' ~, !Ii ~

9. Perceptia mi~irii It '. • " !Ii I.. ~ !I

10. Perceptia rc:auzalitatii 'I, ~ • I. ~ ~ I~ iii ..

1 !Ii Rolul cuvlin'tu]~ui in pelicepere '. Ii ., .. ~ i' ;0

Bib,li,og1alie . . · ~ .. . !I .. I ~ ~ !I

CAPITOLUL rv

T,jDlP'W de realctie

lOi Aspecte teoretiee ~i aplioative _ II .. ' .. _ .. _ ~I. ii, .. _

2 I . I' h 01-.1 d' U ti I'" d v!!!!

t. nstrumentar ~m teo mci ., ~e ~,as'urar'e a- ,._ mpuiua '_ e eeac ,:le ..

J'i Timpu] de reactie ca 'v'ariabila deplendenta.. Ii '. ..

Bibliogra/ie . !I .. 'iii II ,~ !Ii !Ii • !Ii i !Ii

CAPIT'OLUL V





II!

..

~I

'II'

I

I!!

ii'

Iii

!!!

M'eDloria

1. Memoria ,i luva\a,l1e,a.. ~ Ii " _'" !I ii '. ..

2. Metode $i tehnici experimentale de studiere a. memoriei 'i

Metodele de studiu ale nnemorizarii ~ ~ ~ ~ ,~ ;0

Metodele de studio ale retentiei !I, .~ ~ I. ~I ~ 'i,

M · 1 "il A doll 1 ~I I'

.J,~ atena,e $1 mstrurnentar In stu" lU :mem,Orle..l II • 10. i

'V" I d 1 iii t, ~ ~'ll d !I 'Ii

4. '. anante a e ·m,eti(), cicr I~i tenmcr or c e cercetare a memonei 'I

5. Memoria de scurta durata iii ~ ~ ~ iii .. ill .. ~

·6. M,arturia 'I .. I~ • iii 'II "' iii' '. " '.. iii ,iI

Bibliog,aJie I~ 'I ~ 'I' ,~ III i' " I~ • ~ I. I~

CAPITOL,UL, VI

-9'__ ,._.

.--LDv,a, area

;II

1 Ii Acceptiuni ale notiunii de in vi,~ar'e ,~. ~ ~ ""

2: ,... C dllll! 1!Ii •. ...", i U'

- on' Ilion area ULarslca iii ;0 .. '" ~

,3,.. COllditiona,rea instrumlcntat~la iii ~I I~

4. ~nvalarea p1erceptiv'a ,~, Ii ~ ,~

5 ' v ~ ~

'- .. 1Dvala,rea sen,ZOflCI-11l.otofle il ~, ~ ~ I!!

6~ tnva~alrlea velib,ala:.. ~ " .. ..

7. Transferul iii ii iii Ii ~ .. I., iI

Bi',blio gra/ie . ii iii .. iii ~ ~ •

CAPITOLUL VII

HI

I~

III

,Ii!

'iI!'

,",

I

ill

..

~,

..

III

'I'

II!

A. di.

,ID. rea

1 a Pri yire 1S'oorica Ii ,10

2~ Fomna.rea. fIlo'liunil'or Metod,a Inva·tarii ~ Metoda clas~fi'carii ..

~I

I.,

II!

~

..

..

II!

II!



, .

III

Ii



~

.. '

III'

III

'I!





'"



III

6



II

II'

II!

ii

Iii

III

II!

Ii

iii

~

!II!

'I'

iI

..

~

II!

II!

'.

~



~I

I.

II!

iii

iii

115 117 1,22 121 127

128 '1' 30'

j .... ,'

13.5 1,41 1,42

145, 146 148

Insusirea Inotiun~lor din contex Ii ~ .. I !II! I 'I " .. Formarea notianilor i~n relaeie cu formerea operatiilor intelectuale ,i

a aetinnilor mintale . .. ~ . !!I .' ,Ii Ii .. II! • HI

Strategiile j'D insu~irlea notiunilor . . !Ii ~ .. iI ~ ~ •

em de facilitare :31, procesului de insu,'lie, a oo~i~unilor ~ I .. ..

3,~ Rezolvarea problemelor !Ii _!II! !II!_ 10 • ~ ~ ~ • .. ~

A_,tillUdinea (serul) ca. Iactor in, rezolvarea p1ro·b]emelof'.. .. .. .

, . I!II !II! r-' ,~ 1 V fll !II hi. .......... .... ,1 [II

:lXltatea, l,unC:IJon,a.a; ixrtatea O,_lec'l;wUl • ~ • I .' !II! ..

Fixitatea £unctionala;1 ,fixitatea enetodei to _ ~ • iI I' ~ '"'

Prohleme desprins'e, din materii de Anvalimiot, .. iii • I, ..

U iIi'I'1ii .. C il .,

't.l~ iza,re a, ]:11 lomn.a ~lel Ii ,~ "' .. !!' " I' ~ ~ ... ~ I

4,1 Deseoperirea de relatii ~i legita,~ii ~, ~ ~, I~ I.. I. i t I.

e oIi'~· " d· 'III!!!

5, ~ ·rea tlVJ la tea I~-.n··· lnl III .. ~ .. ~ .. i 'II ,~ '. ,~

6. Rela~~ dintre pfon,direi ~i limbaj' ~ ~ .. i ~ iI ~ ~

Bihlliogf,tlJie • ~I 'I i ~ •• I! 'i ,~ Ij " ~ ,.. ~

..

..

..

15'-- 15,2

1613 16,6·

CAPITOLUL VIII l\Ioti"Va,tia

ill

1,~ Varietatea motivelor uma,nle '~I ..

2~ Trebuinta de stimware', explorare ,i perfo manta "

T bni d iii ul

.l re~. . 1m la~1 e stml,-' are .1 'i' !I '"

Curiozitatea peroeptiva $i epi,stemic,i ..

Aotivitatea de orientare .. ~ .

In teresele !! ii' .. !I ,~ ~I •

Trebuinta die perfomn,anta iii "" ..

3,. Mctivaria ,i s-cop'wl attivi·titii II ..

Nil [r- d iI!I 'I

lve ·U. .• Ie ~'splrall·e OJ • .. ii'

Cunoasterea rezultatului ca motivatie ~

4ji Frustrare, agresiune, conflict ;0 ~ ,~

B,ibl;'o',g7aJ'i'e • I~ I. ~ ~! ~ ~

~I

, ..

..



I~

II'

ill

..

~



1.67 16,7

1168 1'71

--'77

1:8: 1,83

185 1:86

ii!i!l

Iii

~,

iii

'"

~I

HI

,~

Iii

'll

I

"

..

II'

..

ill

• !III

!I'

II! I

..

'Il

..

i

CAPITOLUL IX Afectivi,tatea

188

1'1)'8·:'"

,Ial ',I

195 196 '1'97 205 209 2'101

. ~ Complexiratea fenornenelor afective ~

2. Varieratea rnetodelor de i-nV'eStilgare "

M d di HI V'~

]'1 _ eto ·_a I(on· monaru ~ ~ . ~ ~

4~ Moditfic,ame corpof21,e in r'ea.c~iile 'afectivlel •

Rea,ctia electroder~ma'la. ~ ,~ ;I II!

nreiistrarea .modif,irci ~lor circulatoriil ..

t iii ...JI!. -,~ v .1 .I'. I~'~

.lnre.gtstr~ea lmo(;uJ· te.an_lDr reSplratofJl ..

T ~ 1 'lUI

eO'Sluoea museu ara ~, II • iii ~

Acnvitatea elec'lnca a ,sooar,tei ,C'er,ebralle

5 ~ Alte rmodificari fi1zioJogice., CoocLuzii ..

Bihliogralie II • ~ ~ ~ ~ ~ ~

lndic,e de num,f Ji mater;;' '" " ~ .. ~

!Ii! II! iii

iii I! II!



I~

211 213 2 4- 216



2,20 222 227 ,22,9

231 232 236 238 .242 244 246 248 254 264

!Ii

iI

268 268 268 269 274 276 279 280 280 282 ':84 290

iI

292 292 297 298 2'99 301 307 312 313 ),16

320 321

~

II





~

I !Ii - NJ; 1· ". !II . I U' Fie di !II vI''''' .;ji

1111',1:2 am mtenuonat ca prezenta iucrare sa rre 0 lei. Lt1e noua at ucrarn:

Tebnica p5'ihlologiei experimentale ,5i practice, ,aparuta in, 1947,~ Curind mi-am

d A~ v' 'b-'~1i;,;II II 1 ·u v'"' ·'U

at msa seama ca va tre ui sa scrru o jucrare noua, care sa rera ~1. sa con-

I!!' v '"'1 dill h] d . iii' U III A U d ·

tinue preocupan, e m vecnea 'u,crare,: ar cu 0 temanca mal restrmsa, e~l

~ I;;; ..J~ i dill 1 d 1 I~ 'h·

ia U,R vo um ceva rna mare, pentru a putea aamct stu IU metoc eior $1 te nrn-

cilor lear!' au contribuit mai mult la progresele psihologiei sciinrifice.

In consecinta, 10 prezenta lucrare, comparativ cu lucrarea anterioara, nu ne vom referi la metode ,i tehnici care sint specifice psihologiei animale, De asemenea nu ne vom ocupa cu teste si, in, general, die metodele Ji tehnicile

d ~h diiii 'i' .~I iii dId ill

e psi 01 iagnosnc, carle au devemt mestur voe numeroase pentru a. necesita

I A " 1- d 1 '., II' d

o rucrare apartev z m ren·un~at,i a prezentarea metoc e or stansnce . e pre-

lucrare a datelor, care nici ele nu mai pot fi l:n,ghesuitle lntr-un capitol sau d10ua ale unei lucrjiri, al c.arei ohiectiv prjncipal sint tehnicile psihologiei

experirnentale.

Adaug, totusi, . .;:3. dara, fiind legatura dintre experiment tli test, in lucrarea

de fata se va arata, aceasta leg,'a.tu,r'iil.; precum ~.i caille de: trecere de la experi-

l- ,I Ii; D U A ]- v u ... ..

ment a test 'I mvers, Ie asernenea se vo:r arata, an egatura cu anumite pro-

bleme, care dnt metodele ~.i procedeele statistice cele mai adecvate .,i cum se' poate asigura interpretarea statistica a datelor ..

Lucrarea nrezentf '[ d 1 "!.!II 'iii 101 d I b SO, I

u,crarea prezenta n.u este un ma.n·u.,1 _ . e u.crarl practice ·-·e I a iorator. - - copu '

.. II! 1- I I U II< Ii U !Ii Iecti [ d I' h i'" d

pnncipai a. ucraru este sa, prezmte, se ectiv, ace e meto e ~I te nruci e care

1 '1 v 'II! t iho] ,~ "" ] u ] .J~~

este egat progresu cercetarn ,pSI .. I.O ogle-€! experimenta e. I.~ 'nele nm aceste me-

d iii h iii 'I' d 'I ~, idi d d d di I

to, e ~ tenmcr au rievemt curente ~!Il cu un ru teat gra__ e stan- ar izare; e e

pot fi adaptate cu usurinta cerintelor Juc.raril1of practice die ~abora.to'r"

Lucrarea se adreseazii, i:n primul rind, studentilor si tinerilor cercetato'ri dill domeniul psiholcgiei, dar spcrarn ca va putea fi utili. si alter zititori, care sint

W f·l dit ih II! I · I~ 111 ,.. i!i

sa a, e cum S'C poate stuc ia ps '_~tCU" ornenesc prm mlJJL.oace stun-

!!Ii i'

mteresati

tifice,

AUTORUL

L

CAPITOLUL I.. Metoda

1,~ CARACTERlSTICILE PRINCIP'ALE ALE EXP.ERIMENTULUI PS,IHOLO'GIC,

Experirnentul nu este uniea me to ,da:. de cercetarea psihclogiei, dar este, fara indoiala, metoda cle·a mai irnportanta, rnai precisa ,i 'mati fecunda, Int.roducerea acestei metode in studiul fenomenelor psihice a. perrnis desprinderea psihologiei

di £lt1 ~ fi A -. - V'_ . d Ii 'I II' <Ii i·,", ,. I;. .. ti· 'I;"o!I

In ·1 02·01.]e, In jumatatea a •. oua ,a! secoru -. ui trecut ,1 constmnrea ei In stunta

v

autonoma,

Spre deosebire de cercetarorul care, u,tilizea%,a metoda observatiei sistematice, care de asemenea este 0 metoda imporranta a _psih'ologiei." experiments-

I v f II I 1 dli! \,;II' d III:JI !Ii

torn nu asteapta c·a : enomenu sau evemrnentu stu .... · rat sa. se pr'o···uca. atune]

clod se VOl' ivi conditiile, EI intervine activ in. producerea fe.nomen.ului psihic, creind conditiile care .sa d.uca la aparitia lui, in timpul ~i 1-n locul dorit, Experimentnl permite controlarea factorilor care pot infhienta fenomenul studiat, in sensul ·:ii se rnentin constanri ·to~i factorii, care ar putea in.f]uenla conduita CUt exceptia unuia, care este variat de citre experimentator intr-un anume fel, pentru a stabili d·ac3, aceasta variere sau modificare produce modificari in con.duita ,i ce anume modificari, Totodata experirnentatorul esre pregatit pen,-

f . b v 1111- 'Y U '1'1 '"' A I' . v ii'1 di fi \.oiI·l ~ i A

tru a . a,ce' onservari e, masuratorr e '1 mregtstrarue 01011 ), icaruor rvite In con-

d !I'. U - '~1· 1'0 d ~- .. . ..J ,0; .;,:, L '" ii d

uita, 'U'~lflZtl~nl':_ In acest seep enetone i'l tennict a ecvate,

o alta caracteristica esen~iala a experimentului este posibilitatea de a fi repetat, Repetind observatiile ~i Snregis~rar'ile: in aceleasi conditii, riguros CODtrolate, experimentatorul i,i poate verifica datele obtinute cu prileju] experirnentului precedent, T1000 d,ata" descriind conditiile experimentului sa.u, el pe:rmite ~i altui experimentator sa repete experirnentul ~i s.a verifice datele in mod independent, Un astfel de experiment -reptic,a este un mijloc foarte important pentru progresul psihologiei stiintifice,

Metoda experimentala est,e metoda preferata a cereetiitorului, Ia care el recurge ori die cite ori sint date conditiile pentru utilizarea ei adecvata. Uneori,

.Ii. "'"" dill I 101 f' '''bil d '" 101 11 d

insa, stu. nu anumttor .enomene nu este azcesn .. 1 metoc em experimentate, ar

fill' ibil d I 1- A f l b·19

poate 1. aocesn 11L u.norm1e'tol e non-experrmenta e. .. .st ei, pentru star ] .irea

virstei la care copiii incep sa faca primii pasi, sa rosteasca primele cuvinte etc. c a mai indicata es e metoda observatiei sistematiee naturaliste (adica obscr ... vatia sistematica in conditii1e vietii de toate zilele}. Cele mai reusite observatii le-au facut asu .. pra propriilor copii p.ari'n~i care, 1n acelasi timp, erau ~i psihologi,

Una dintre critieile ca.re' se aduc adeseori metodei experimentale I mai exact experimentului de laborator, este caracterul 'artificial al conditiilor in care este pus subiectul, Iaptul ca, adus In conditiile die laborator, Ienornenul psihologic

11

A f I .. fI 'fJ I I' bil -11 d v I 1 ~ I! 1 "

m ce re 11 uenteaza e I· vana nia uepen enta ~1 une e pile arte e atunci '0

intelegere ~_manll.n';ita a eve - imentului natural va fi realizata, ara 10 astfel die analiza a e - enimentelor i, I labor' tor se pare ca n -, Yom, p tea fj n iciod ta in st fie sa Ie In ~e gem I~n mo adecvat (18, p. 60),~

se poate schirnba, AS~D£1 A. Chapanis (7) obs rva _ ca experimentele de laborater sint nurnai m dele aproxirn uive ale situatiilor vietii reale, i toate variabilele inder ndente, sp ne Chap nis, care pot influen a conduita i si-

11· , d 1 b 1 · A if

tuatii re,ale, Ul!est!l.garea ., e at orator 3 ege .puma.l crteva pentJl"'u ven lc~e; ~e

In, le le enun co stant " Ie controleazf, dar pe II ulte altele le gno'ra,

sau, in tot cazul ra.min necon relate, To asa in ceea ce privesn v iabilele dependente, modi ficarile ivite i ' conduitd ca urrnare a influentei variabilelor i~ __ ependente sint foart - umeroase, dar lexp erime I' tatorulc:'_le,ction ,alZa. nu i

lit. '"'}it II< ~ b ~'1 ., I 'I 1 I· ~

cneva, care-r SIn t rnar accesi me, rar pie ce. e a,' e e rgnora

. i d v v • bit I dilf'l 'W II dAY v I

Se mar ac auga ca varia -·1, eie 51: rnoui .ica, pierc In mare masura caracterui

lor d I alism cind si ~ t introduse in condii ii de Iaborator; unele elemente origi ale se : ierd, iar altele, carle n'u apartineau si uatiei 0' igin·' ile, se dau,ga.

ln cercetarile de' . psihologie, spre deosebire Ide' cele din fizica, sau chimie de exemplu, unde obiectul d.e studiu este natura inanimata, experimentul este

'Ii .. ow; ,~ ., l~ v III ~ bi d !II V

o srtuane sociaia, care Imp lea u ' expert, ent tor ,I un SU uect ue experienta,

J .xperimentatoru poate sa influen.\ez,e IC. ,jar numai prin prezenta sa, Ia care se adauga co stiinta sub iect ui ca est!' ,S ,pu.s exp ri nrei E

V v A. !I!' [i!;.;!! d ~ b ~ '[" A di!!1· iii'!!; ~ 'I b ~ idi V

-ara In __ o13 _ ac cere sutnectunn I; concntn ,. e ianorator runca numeroase

obiectii fi dificultati, dar ele nu slot de atura., nici pe departe, sa invalideze expe imentul, M.ai d egraba smt probleme ,.e tru cer reta e ex erimentala.

C- ira . pia - is mentioneaza cal In m ad sigur in unel ~ cazuri, rezultatele

~ 1 iii d ] b 'W f b ., I di ~ 'lUI

exp~m1t:nt~ U! eao:atorpo sa • ie sU'stan,.a_, ICO~, ~ct!, a.le! pot s~ pr,-'e:

vada cu un. acurate a cum se or compo ta oarnen ,1 m viata, La cealaltii

extrema rezultat Ie experirne tului Ide laborator ra,mIn, ;nsa departe de pre ... diclia comportarnenrului uman, Intre aceste extreme, ~pun Chapanis putem

gasi - oate gradatiile posibile, -

D~ ~i IDbserv' liiJ-e ,'~ r _ 'er· et lui Ch·. p aniS" in ],ega1tur I, cu prud,e, tao _ pe car,' trebuie sa 0 ave'rrl ci:nd din cercedrile de mablora1!,o'r, fa:lem g:eneraiiz'ari la solutio,narea unor .p,robJ·. me practice,nu POI~ fi. ignorate, n,ll este mai putitn ad- varat ca un c e, din pro'blemel,e pe carle ,e Ie ridlica 5"0'-1, 'ezolva:t sa'u in c~rs .. de Irezollvar,e~ iar altele ,Ie pot p'UO' ,i obi~nuit se: pun intr'~un mod dlferlt.

Irim'ul rind Chap':anisl n'll ,en,loneaza e:xp,e ime:ntul natur,al", care est-

tot mai mult u.tilizat, leu tOal greuta{il pe ,care .le ridi,ca, ,~i c'af'e pel'mite 5t dierea omului ~n condi,ille re Ie ale vie'tii ,s, e~

. ~P' ul ca, in ond'~ iil,e ot __ rale u:n fenom,en- apare i.zolat - a,.a . u . poat,e fi fa:ut s~ apara, t'n ' un,a masut:a" in C',o'ndilii die laborator - din ca.uz,a ca ,intervi'n ~i infliuC!'Dleaza. ,diferit, a te varia,b,:'Ie, nu este 0 ob,ie'cliu._e ce se a~u.ce ex· riment~ .lu,1 ci 01 pr,oblema Ide ,stud:u pent u cerc'etara experimentala,~ Co,mpi,exita, e .f, nomenle[or~, manifest'ata iln cond.i'tiile natur,ale,~ nu po~_te. fi, ce,l put-in In prez'ent, a,ordatU ~n mlod ,d~rectj prin metolde'~e de' l~bD"" rato,r' 'e c'are ps"hollogia di·,pune. Prin Icerce' area die I·_bor .tor, rosa, n,oi put, izola p st'udtia a,nu,mi~e variabilc, iar pl'in tr nspunerea, enome,nulu,j din '~ou In situ Ilia ,ui natural~, ~tim 'm,ai mul despre e]" des·r,e co di.~!!;.ile ~ i de m,anifes'tar!J . aptuI spune F~ J~ cGuigan, ca, u ev nimeo't p' ate sa para diferit in situatia natu.raJa, comparat cu laboratorul;1 inse'a'mna pur ,i sl~mplu c'a eSl i-.· -u, D' ,-t d" alte varMabil,e, ere' I_ rin· ul lor neces~-a 5~ ·,e aduse

In laborato' pentru in es'. ·,gar. 0 dat'U ce toate varibile e re vante !I

tente in conditii naturale au fost stu,diate izola.t in laborator, ,i s-a determinat

D pia c _ -si p ecizeaza prob ema Pi care vrea ,sa 0 srudieze, cerceta torul i,i forrnuleaza ipo: eza de cercetare, care, in esenla"ste anticiparea unui rasp ns

. II] I A -~ b III El 'v ib ~.. - 'M iii I'

pO.sl_-I'~' ~,a mtre are~ ~ P,~ y c~r_e" ~.I.-0 .~Iu,n:. II _ nuta~_pOI,Sl ·1 lEa cA" existentei uI?e;

r Ia 11 ntre 0 VCltab'Ila I dependenta ~ll ~ na dependenta, mtre 0 an rmta

condi ie stimula oare ~i un anumit act de conduita san rasp'uns ..

o ipoteJz3, poate fi generata Ide observarea Iap elor, inc usiv a Iaptelor apa..,. rein cursul _ nui experiment (in clare c z va vea un caracrer ind ctiv), sau poate fi dedusa din anumite relatii cunoscute deja, d'~ntr-un principiu '0

iii! •

teorie sau 0 lege.

Atf ~'I, pe- tru a exemplifica, I.. P, -:a: lIOV, in ti P ce efectu cerceta ri exp .. rimentale .asupra secretiilor digestive, ca efect al unor stimulari direct) a observat ca glanda sa .ivara a ciinelui s'e1c_cta chiar nurnai la auzul pasilor labo a .t lui care .... i aducea 11 .ana, Aoeas a observatie fast punctul de plecare al unor ipoteze ,i experirnente privitoare la secretia reflex-conditionata a sal- vei ( .secretia ps ~h]ca "].

L D_lt I xemplu, pi aget obser at c:a un copil de . 3 luni c'arle,· [uca

.' v A - d U d' b d - }'

cu a rmnge, vazmc ca nu 0 ~ oate s:loate . e su - ca'napeaJ un e se ,rlosrogo lse,

I "'neep'ut, sa 0 ca1Jte s b un ,_,oto]iu nd ,s~a, rosto,goIit mai inai te ~ de u de ,a putut ,si 0 scoati., Aceasta ob,5e:r ~ie I-a dus -·e Piage. la pre·up nlerea,

!Ii u. !!!' If. I i!' ., '"' !Ii t 1 - v ;;; iii" '" V

Ip,ote'Z,3i, -ca ~I 10 a t. SJlt,u.alll ICOlpl.U, :ar p·u ea sa, se c,omplor·te .slmlJla,r ,~l ca

~r;e' .ta r ~ ut ,a, fi 0 caracter:istlca p'smo ol,gica, a copilului de· ulnita virsta., Pe b,aza ace,stoi ob,serva··ii Piage., a trlecut -l, 'Qlr,g· ,nizarea unor s~'tua,-ii xperimenta Ie in ,::are sa poata ob,se:rva sistematic c,ondu'ita co'piilo ' f:a'ta Ide obi ete C',ar dispar di . cimpul lor vizuaL.

I _ Iloteza po_ te fi dedusa, ~nsa, ,~i din le'gi,,' u gen, ral' zari ale unor flel li~ dej,a d.escop1crite" A~a1' de e~emplu":I' _·.raiss,c prezinta dou,~ t gi cu privire la re,tl -oa,.tJerc', U' ,,~ cuv"'n ~ :~p'ote2:a ,eldu'~, di_-_ lele'. Cle]~lou:a leci s,lnt

v I 1) P " III ~ (. III I i ~ d

urm,atloare e: .. , _. rag-u., - Ie recunDa~te're a 'U' Ul C'Uvlnt "lm'l1.1 mlnl'm ,'ex-

punrc necesar) est,e c'u atllt 'maimic CD CIt frecvf'n~a, cu-vintului in timha este mai m,a-e; ,2) Pr·agul de r,ecunoa~tere pent" u '. ic stlmul cIte maicurt d~cU subi,ectul are' 10' at;- udinepreper:ep,tiva ade:cva' ii, adilca 'aca, are unele, infor-

-~ •• I

mall asupr. natufll a ce,ca ce I sle va pre2ent~ ~

Din a,ces, e ], gi s~a putut deduc 'urmatoare ipoteza: PiC. 1 de re'c no'-~-

it .IIi. /II; d·' iii i d f~ ~'l'U b " . de· - • .' d'~

t re a u,nUl CUVln 1m., con ltll ' . ' ecventa ega a" este ,coor~ t '.- 0 a,tl .Ine

preperce'ptiva ,a,decvata" adica la ef-'ctuI . r'e'cvenlei se adal1l,g,~- a.cela al atitudinll (91, p~6).

Se ., 0 m.d ·ra, p dropt Ollvint, ca ella . ra' ea ipoteze'l leste faz:a cea m:i :reatoa e a investl'ga~lei: "Este', spune P iO Fraisse" faza ~n care cerce' at.oroI imagine'3za re)· ,ti care ar p. te. sa exi"te ,A 1 tre d '. a fa· ',te • ,i Sp I·' d· osebir· de

faza de 0 ',ser'v,ati,e activa sau de experime· t - re, cercetatorul nu ace nimic

'2

3

se aplica substanta), alta de control (la ca -e substanta • espectiva "U se ap j.~a) . ~i ambele gr.ure slot Supuse,)1ICe~eia~i pr~be de invalar~. R~zu!tatele medii ale celor daua grupe de subiecti vor f foarte robabil ,dlferlte, confor .

supozitiei c rcetatorului. In continuare este, Ansa~ nee esar c,a date e obt in- te sa fie supuse u· le~ prelucrari staris ice care sa ne arare semnificatia difer nt . dinere m dii, Unul din mijloacele statistice unilizate In scop ]. e a stabili dac~' diferenta dintr,e mediile a d~'ua grupuri este semnificativa sau se datoreste numai unei f uctuatii Ant~'mplato:ar,eJ este testul t. Se lea culeaza - dupa 0

ele statistic e uzu rle, de care nu _ e Yom oc pa aici va cares lui to" P

corespunzator (probabi itatea ca diferenn gasita ,sa fie intJimplatoare)~

",Ipoteza n,"Z:a~r afirma ca nu este nici 0 diferenta ,in·tre grupuri, ,ea intre mediile de populatie a celor dO'ua grupuri supuse experimentului nu este nici o diferentf, sau ca r I tiile const rtate sint infi\mplato .. e .. Dat fiind ca obi

n it este vor a (cai. in exemplul e rna i sus) d . iferenta di tre gru u §

Iii' b iii} d der V iI! lU fi jJ \oil . I! .. d iii f w.

. aria --.,ll a _,epen enta, ipoteza nu a ar rma ca nu este Diet 0' 1. erent

intre grupuri, ca mediile lor apartin aeeluiasi ansamblu. In timp ce ipoteza de cercetare afirmaxisten~a unei eli erente, iporeza stati stica, 10 spe·la ipoteaa nula, pl aca de la afirmare ahsen lei difere ·~ei. Respinge a ipotezei

nule va con .. firma ipoteza de cercetar .. , prin I emonstrs rea (leu ajutorul testului t sau ,am lui x2) ca cele do,ua X· opulatii :nu apartin aceluiasi ansamblu ornogen

lit. I" - '~'V d If - (., . di . d f V) 114 A IV

In a fl terrneru, c'a ' 1. erenta I .. ,." e me ie sau e i recventa I n u este ntrmp I ato re,

Daci probabilitatea obtinerii reaultatului respectiv pe .~,a2,a de li'ntimpil re st

01,015 (adica SID/o) sa'u mai ,mi a, _an -nci dupa n,Q. ele g - er __ , a cetate in

- Ii hi 1 t, 'V - _. - - III 1 W" - d v ] hil W .'

c'ercetarea pSI ,'O~log]caJ s:e respmge lpoteZI:au a , se C'QnSl~ era va a.; ,a IpO-

'teza de cercetare.

Este impoltt:ant sa s.ubliniemv nu les'[e 'S, ficient, sa c- :nloa~,te v'aloare - lui

- entr utea.·-plun-' ca ·i,ploteza Ie Ice_[J:et fl- :a fo~t sau nu confi I -a a.,

Respinger,ea ipotezei Dulle ];nca nu In,semneaza, conE'" rmar-ea ipotezei de cerc~ tare .. M,ai treb,'uie sa CODOa$tem dire:cti·. Idlferenle,),or ,din,tre medii~ Daca, de exempi-u" C'e'fcetatoru.) :a 3\·nticip· _t . ca probabila 0 - diferenti i'n favoarea grupului experimental Ia C'a s-a a,pli(:at substan - a chri-. ica respectiv,~ (aftept r· a ca a:!efti subiecti Sa ob~ina 0 p" £0- ,_- ta ·ai blun.a la proba de tnvat re)

'ar rezulta -ele ar·_ta 0 d~f,er~nla. ,semnificativa in fa,voarea, gt'Up' -1 ~l de con~ ,1, ipoteza, nula va fi f,csplin.sa, dar acea'sta. nu va j -·sem· a ~i ,confirmarea ipo te'zei de c'ercetare"1 Pentru ca j-ote2a ,de, cerlcetare sa fie co,-firmata este

ecesar lea ipolteza nu ,~v sa fie elspinsa Jar diferen,~ di ltre me- ii sa n

di eClia specificata de i.p,oteza d '. cercetare"

- m meolionat ca se :on,s,idera" in ge'n:er,al, ca atunci cind v loarea lui t pe care, a'm ob- inut-o a~re un P ,mai mic de 0,,05 ipot. za nll,la se re9pinge., Totllii, ca e treb ~ie sa fie v,alola .'e,a, lui P pentru a fi satisfacato'arle epin e e mai ' u te candi -ii, pe care ce'rceta 0 -11 lea aprei II Es - e m-rtant I in ~ , c c~rceti ,orul sa stabileasca" inain.te d. eflectua~'ea exp,e:r ~ m:entu]u!i, pragul d semnlficafie (y'aloarea lui P) pe care .... ] c,onsider,a ca sa1tis:fa::ator pentru e'er--

- . d II! U V i ffli iii I 1 I "d ""'"

cetarlea sa~ . lea, sa OU-, . lxeze CtlterlU -_ u caree v,a u ,urnl - up,a ce

calculat e p') . d ilind ca 'lnt cerceta ori care ar fi _ s: ,i sa re u U pr e .. tiile ~ ,v de p '-_gul de semnif'" c'3lie, pentru a pu, ea res i.nge ipDteza~. 1~ I'

I?nli autori atrag . te'ntia asu.p a faptuluit ca"emnifi:alia stat-stica nu ete suflcien·ta (17) ,i ca treb1uie utilizate ~i aJte mijloace' de contt,o], printre care un loc princi .. : I il oC'upa re'peta -ea experimen'tului d. ca-re aC'eIa$i ce cetator

,de cat·· _. tul. _ntr-adeva , ,daca elantio :eie n stnt .... ien. de ,a i

i!

111 aparenla; _ ar teem acest mom nt es e acela care di rnuncii sale 0

valoare novatoare" (9" p,. 87)1~

I 1 b - V .111 III 'Ii !;J' 1 A ., "wi! W

rocesu e a ioraru ipoteze c ereetato u trece In e ista un nu -_ ar mar'

d f ~ .. 1 f' ~ i( ""'" 1 - "'I "WI' d v

e- pte' ,1 C 110 tID e, e con runta, e 01 g - mzeaza, e . 1 treazr . escopera

unele sirnilaritati mai aseunse la anumiti sti UIi, . a ite rl. ctii sau 'a unel relatii dintre anumite situatii ~i diferite acte de conduit a .. B,anu.ie~te ca intre unele fapte ar putea sa existe anumite relatii i' ,c'a necercetate, necunose rte, t-or -u]lcaza. ipoteza, can este a solutie tentativa ce-i va servi de

h~d A ' A ~ -~ •

g I. In org - uzarea, In connnuare ~ cercetar 1

Dupa formularea i otezei urmeaza verii icarea ei, care In psihologi, expert mentala, se face prin organizarea u ~ ui ext eriment ~i prin utilizarea unor mijloace sratistice (t, 'Xl, sau F) de prelucrare ~i verificare a rezultatelor, in baza

.,." f - 'I;j!, ,iI!II! f' , f~ ·

caro a se alee prnprr -,2'15:1, testarea tt oteze . 'I con: 11- m. r .. 1 sau 11- irm a ea er .

. le -tiona·~ -3, nu orice experiment implied testarea unei ipon ze .. Experimentul poate avea ~i numai un caracter de explorare, "pen"tru a vedea", in care caz experimentatorul nu are un rasplun.s La 0 i-ntrebare a 5,3; el doreste

v.· .- III au f·] A ~ I d V hi ului III Iii!

5,- i 1 . "leste curios sa ane ce s-- :-- nnmp a naca IUI18Ct.- U '1 s-a ap tea cutare

srimu ~ Avind purine cur osti te asup a problernei respective, experimentatorul nu poate anticipa e solutie posibila, 0 anumita ipoteaa, infor ali, poate fi prezenta ~i aici, cac.i, probabil, experimentatorul s .... a decis sa urm,a easca efec-

I I> ,I I> b Ii] ] ~,.. Iii' \01' iii !II b- '"'I

tu unet anumite vanam e a~upra arteia ~I n a ~,Iorlcarel v arram e asupra

~ v • I" A . ,. !II d ,"' o!!!

orl:arela o!!!' supra a,cestul tiP' e lepeIlment varn revent!ll

prim~ ce iota a nei bu -e ipoteze les _;~ ca ea sa f e ve"ij'i,ca,bi,laj testa·bila, 0 aJta cerin~a es·[- C'a s,a fie eco,nomica, adica di'l do,ui Ipote'ze, cu egala va]oare explicatoare., sa 10 pr,eferim. p" clea mai s~'mplta'!II E,ste, Ide ase-

d b "1 I' d 11." U fit' - - ii, WAf '!oJ

menea, recoman-- ;:'1 , ca Ofm 1- e ~clte Ofl se :poate sa Ie _ ". ~. rl.ma,ta lotf-O orma

C-a· n· t·;ta·t;a,~ ·5 - U s-'a"" fl~~' ·Sus~cc·e-p-·11'~'bi-· ;t;llav . a 0 C·''f.J_nn·cl''';j;c-·a·r·e con·"tDnab:la~ D-'Iertl~ c-;ele' ;m· al~

. -if, " u- WI' '. c "..:. - ~ ,"", • • • - ._ ' .', .~ II!;.;. I -- . !PiJi,~ _ "II ,'" '. 1_ V t.. ..- - - '" _ iii I . 'if I. . - , ,

une ipoteze Sint ace]ea ere de'chid ca1i -,oi·, i durC l- rezultat,e §tiinlifice ,c~t m i originalc', se c'ere. totu~i., ca ipote'z,a sa fie in ,gener,al verosimilai", .a,dica in armoni,e cu ~It,e ipo eze' din d.,o,meruul resp11ectiv ,it sa tina seama Ide ·::·u-

- ~ . '1 . 101 'I!! ~ ~'£'!i' d L ~ d- '" d i . - ji. -' . II> ~ . iii v' t;fi

no~tlnte if: !It, n·t II'Cle . OWn~_lte~' 'Ja.· I -,t "- -lln,e ,-'Df .. e p,ont,ru 0 apoteza Icarle a,ilr ....

mW posibMl~tat· .. - unle'l reI. li~ l~tr'e 01 an'umita tr,asa_ 'ra. d .. e' p,erso!na .. itat. :"i ,cu,oare:a ochilor sau a parulu.i, ,31vln,d In v,eder,e c'a c'erceta iI,e - carle au fOist ." e:ctu:a'te n .... au confirm,at lliciold,a a exist,en~a U:t1101f' :atari re ,,3'lii'I' Oriear.e. ar f:i Q,riginali, tatea, unei iplo-_eze verificab'ile, sin _- fo:arte p'upne' -$a·" .se, dae:! ,sint, c-a ea sa c,ontrazica l'ez' .1- atle e ,-.i~n:pfi:e Obl'{LD'ute dlej - __ ,n sfir~it, ,de~i s-a ai pute,_-. adaug_~ ,i ,alt c racteris.tiei ale u - .. ei b nlc iplo'tleze, m- i menl'~-fJna. ~i Icerin a ca lpoteza - a v.izeze o. posib ~ itat,e -. "ai mar' de con,se'cinlle" 10 g. ·n.er'alizare m - i largi, de$i generaliz'arile treb'uie' sa ramina ferm in li'mite[e faptelor

. i obs,crv,a't" ilo cOI]e'cta·1Ije. ~

Pie parcurs,ll experim:ntului S'e POlt ivi imp,rejurari n prevazu·te- ,care sa, germl~a intrezarin!a unei Doi ipoeze. Gin· ltea experiment -ItOI' Iw trebuie sa fie orIentata f.lexibil, libe ,a, de 3$a-zisa ,.,mi,opie a, ipol'teZ'ei"" care' l ... ar imp1iedi a ~a valda ~i a1m f_ pte declt ace]ea ca.f'e sAnt In rapor't ell '~potle'2a ,sa" Refenrile pe care le-m a ~ut mai sus la P vla ,iiag t ne pot , .. rvi .... ca e·· mple d, . 'xibl it, t 'i

S face d os'ej- e intre ipoteza de cer,cet 're · a investigatorulul ~i ip'(J·teza statistical' Ipolteza Ide cerC'etare afirma e'xisten~a 'unci dife'rente. Die e ernp u _ce presu' unerea canumita s' - stanl\.l clli-ica ,ar facilita procsul

inva~ reI! Se stit~ e do ~ g I pe de subie Ii, una lex crime ,t 1. (Ia c - -

4

15

~i de reprezentative ~i ~a:=a ~hnicile. experimentale utilizare p~ez-inta lips!lr!l se poate ca testul .statlstic sa nu fie confu!_11;;u ~e un e:,per~men.t repillca:

Ideal, fiecare experiment ~ spune Lykken, lin articolul crtat In nota anterioari - ar trebui repetat in.a·iDle. de a fi p'ublicat, ceea ce ,nu este prac ... ,

.. bill' A I A v de este posibil .oste bine ca experim ientul s-:Va·; se r epete

[lea -_ • ... C'O JLO, l'n 5 a , un ' I...· _I..., I ., '11~" .I ~ - ~~. .•. "". CiI. .. -~ .. - - 1II . _ _ . _. ~,- :_ ,

ell alte grupe de subiecti ~i cu aplicarea din nou a controlului stat.istilc. a noua zonfirmare va marm prohabilitatea ca jpoteza doe cercetare sil., fie j'ust~'! Repetarea exp.- .erient elor, varietatea situatiilor ofera, SpURe P, Fraisse, 'pOSl:

f dill ~. . . 11'1 ill! 1: . It D··

bilitatea sa sc verifice ... in ap r'o ape, I'n, aproape generantatea unei regi, _ .e~,l

ipoteza nu este wciodata t~tal verificata, aproximatia devine din ce in ,ce mai marie, creste gradul dee e,vide.n·{a,.

Evidenta inu este niciodata complets Ji pentru ca noi nu putem studia tori oamenii, ci numai un esantion reprezentativ din populatia ipotetica a tuturor oamenilor, Generalizjirile :S!In't efectuate pe baaa unei evidente partiale si deci smnt inferente prohabile (JI)~ St.iin,'a este orientata spre reducerea

., y . . --iii ii; "'W

continua a erorii, Cunoasterea, spu'ne V i I.. Lenin, este apropierea Ve$,Dl'Ca,

infinita a gindirii de obiect (1.5). .

3~ ·VAR.lABILELE ~II CONTROLUL 'VARLABILELOR

Penornenele psihice apar ca efect I'll interactiunii continue a individului cu rnediul, Conditiilevietii ~ activita{ii ornului sint c('md~liile ,dezvoltarii sale psihice, Conduita omului este determinata nu numa] de influentele prezente, em ~i de acelea care au actionat tn trecut asupra 1':1111' Die aceea se, poate

d 'oJ i; f- ] IIlh~ f·· . '!I'. V dOlI . d· . II!'~ r

consi c,ra ca ~.1 ,tnomell,le £' pSI.· lce ,~,IC p,arte In~tegra'n.''ta- m: ete,rmll~lJ5mU, COIf! ....

,duitei, a'u. u.n rOil ,activ in de'ter:mmn,area ac\iu.n.ilolf om'Dlui~ In feluJ acesta determinismul n'D ploatle fi 'iote' 'es decit ca. relatie: dialectica 'In'tre c'DDldi,iile exte:rne: ii interne ale cond'uiteit.~

Pe·ntru. s,rudiu] exper~mle'ntal al f,en:omenle]or psihice_ c,e,rceta· orul iZlo]_eaz,a,~ $If!.r., lecteaza ~i v,ariaza, i'n con·ditii rig'uro,s d.et,e.rminat.e, facto'rii externit ,i inte'r,ni, pentru a urma"ri influen~.a lor :asupta ,co'n1d·uitei.

F,a~'[orii Ide rnediu ca ~'i Ice:] '.ega\i Ide subiect (o.rganism., pl,erso~alitate" etc!),

fe care experimen.t-s;torul. Ii manipule2z2, to !;co',pul de' a stablilli i.nflu~nt.a

d· I~ 11 ~ I iii 1 d Ii iii • ~

or a su.pr·a. con - U1ltel, reJla'~Ia .. lol,r cu an'um.l~e :asplecte a.le con,- tllt1el, constltu,l,e

cleea ee se numle~tle vdr,iab1ila independ'enta, iar r,a.s.pu·osiul ,or;ganis:m'~Iui Is va~ .ria·bila indeplendenta c'onstituie vari,abila de,pendent4]i est,e factorul despric care, in ipo'tf'2a de cerc1etare', se anticipa, pre2urn.pltiv' c'a se va _mo,dific,a, intr',~u~ an'ume flel ca rezllltat al modific:arilo'.r pro1du,se in 'variabila indepen.d,e·Dlit,

Variabila este orice fa:'t·or" ,atribut sau caractermstica Ice se poarte s'c'himba, sau. poate aSU'ma valori. di.ferite.,

V · b 01'11 A ., d d 'Y .~ Iii d d ""' - 'Ii;.;!! f'"

a,rla 'lll,a, at,lt cea lln eple.n. enta Cllt ~11 IClea ··ep'e:n· enta" poa,t~e sa_ ],Ie c,an-

ritatifJa s-au ctllitativa~ Variabila cantitat,i',tJ',a' este acea variabila ale ('are] nivele difcra in. cantitate ~i se expriJm.a i:n forma C'anrit:a,tiva,: im.3l1timea unui tSunet (frecven~a), n'u'marul de cuvi'n''te (pre'z'enta,te~ sa.u retinute), Ic,ant!tatea d,e il?-ta..rire, .num'aruI erorilor,. timpul de latenta etc'" Variabi.la' ralirat,va 5e ex.prll:m:a

16

rzua . printr-o etichetare verbalji, nivelele ei diferind ca tip sau rnodalitate, de exemplu: subiectii pot fi ·b,a.rba{.it sau femei;'· materialul prezentat spr,e me-

f'l bib 1 t _ 1\ 1 ""1 b f!!oJ! V

rnorare poate 1 ver Q] sau never a , cuvmte cu mte es sau 51 a e .ara sens

etc.; "stimulu'] este vizual, auditiv, tactil etc.; senzatia gustativa poate fi de· acru, arnar, dulce sau sara·t; un stimul sau 0 actiune pot sa, ie ell sau fara ~ntarire; metoda de antrenament letc'.

Variabila independenta este, conventional nurnira, 0 variabila stimul, 0 conditie stimulatoare, iar variabila dependents este 0 variabmli raspuns.

Variabila indepedenta pe care ne propunern sa 10 studiern trebuie sa fie defiru_a}l izola.t'a din, celelalte variabile stimul, variata, independent de CaIre

xperirnentator, dlupa _lln anumit plan, dinainte stabilit, Variabila dependenta care depinde de conditia stimulatoare, ,i este dependenta de variabila inde ... pendenta, trebuie de .asemenea cu griji observata, inregistrata, masur,ata (dupa ;:az) .. Aceasta, variabila nu este, prin urrnare, rnanipulara direct de' CaIre experimentator, Valoarea ei se ,schimb,a in functie Ide valoarea variabilei indepen-

I d d il!ifl. I' I b'~l

ucnte, ae morn icarea acestei vana .]1 e~~

Obisnuit III cercetarea experimentala se urmarefte 01 sin.gura. variabils depedenta i'n acelasi experiment, variabila ce este precizatii in, ipolteza~ t'n afar-a de variabila depcndcnta, propriu-zisa, pot avea insa lee ~i alte modificari in activitatea organismului S3'U in conduita, ca urmare a actiunii variabilei independente, 'De exemplu, administrarea unei anumite cantitati de alcoo] poate produce 0 __ crestere a. numarului die erori tntr .... un text de baraj sau de substitutie, dup,a cum poare produce ,i 0 anumita mcdificare in dispozitia subiecrului, Dlac-a un subiect invala 0 Iista dificili de cuvinte el poate, in. afara de itlCer-carea die' a, recita cuvintele, s:a transpire, sa-§m frece miinile, sa .... ~i muste

- hi ~l '1UI']iI v dill' hill v." h P .. ill u.,

ungt u e, sa c ipeasca .•. In, 0: _.'1.:, sa-si muste .. uze e etc. r unm cercetatort vor

mcerca, 'dupa, cum obse'rva Underwood, sa rnaso,are toare aceste r,aspunsuri ale subiectului, Eit pot sa selecteze _ until sau ·do·ua rispunsu.ri particulare pentru a le masu.ra, selectia fiind Iac'uta. pe haze diferite in situa~ii diferite (33)6 Sa.'u, referindu,-ru.~; la re:f1e:xele co.nditionate alimentare elaborate Ide Pavlolv, t'n afara de reactma saliv'ar.a a ciinelui, care este varia'bila d,epen,den a studia.ta, clinele n,.anifesta, cOln.c1o·mit,ent, ~i a[te r'lea=·tii: modificari i'n respira,tie'" mi~carea cazii etc., P:avlov a ales inregistta.rea Icantitatii de s'aliva, din caU2'a

datelor precis'e' ,pe care i Ie· put1ea of£iri. "

Alegerea v,ariabi]ei ,dep,endcnte' :nu If!st.e totd,eauna u.n Iucru u~lo,r~ Cere'etatorul se ponte decide ,s'a ,observe ~i sa inre'gistrez'c mai multe a"ct.ivitali de raspuns, deci mai multe variabile dependente .. Astfel~ in experimentele de inva'lare in care se u[iiize'aza la,birintf' (obi~.l1·uit in experie" te cu anirnale'~, ,dar

int ~d.aptari fi pentru om), Sf poate inregistra timpul (viteza) de traveI'sare a labulfltului, numarul erorilor La fiecare tn.:ercare, numarul iricercarilor pina ]a .. lnvatarea travers'ar,ii lab'irintului fara craare et:c.. in. c,;zul ca se line 0 eVident" separati pentru fiecare din aces!e variabil~ independente se poate cal~ulaJ pentru fiecare ~n parte, testul ,to Cerclet;:ltorul po.;,ne recurgc tnsa ~ la Jntercorelarea acest10r ariabile., Daca d'Dua, va.ria'bile coreleaza foarte s'trins intrc cl.e, de e:x:emplu, .95" ,ei va. deducle c.a de masoara aproximativ aceIa~i ]ucru ~'l se va putea d~cide sa retina numai una din ele, pentru cercetarea sa (18), pe ·aceea carl, dintr~un motiv sa;u aJtu] , i se va parea, mai convenabila~

l.e~er~a ,i i20larea varjabilelor independente Ii dependente ~i stabilirea rela~lel dmtre el.e este ~nsa ~ P!oblema m,,!lt :mai ~ificila dedt pan: la prima vedere .. Conco·m'ltent. cu varlab,]Ia. sau varlabillele Independ,e'Dte ae,seJ pot ac-

17

iona " all fai:t~ri., stTaini .de. e .p~ ienla, variabi!e ~tT~bn! care ,pot s.~ mascheze fectul po:nbu 1 variabilei mdepndente §l sa duca la confuzii, care

pot denatura rezuhatele cercetiirii.

. Despre unii 'actoR saustimuli. lie stie ca pot in uen~a c~' duita, Acesri

stimuli sin numiti releoanti. eel espn~ care nu se sne c~ ar innu,at conduits, pot sa fie, unii iseleoanti, .. alt~i potenfi!!li. Irelevanti Jtnt ~onslde-

ali aeei stimuli despre ,e re se sue, di mve tlga\ J.nt~n.?are., ca "U .mfluenteal'a conduita '. e care. cer:etatorul_ vr a sa s~ ocupe. EI. smt irelevanti pen~ .. aceastaanume conduit a , d~ P?t fiei;v~ \1 pentru, ~te ~or~e de cond~~ta sau actiuni de raspuns, St mull potential s~nt nurmu ace stimuli al carer

efect asupra onditei o-a : .ost cere 'tat ~l, ca urma e, nu este cu oscut

(33, p. 1,).. .' ~~.. - .. . -. f 1

Pentru cer:etarea ex .. Ierlmetala, este .oarte l __ portant ca .. tectui tuturor

variai elor, care pot influe'a tntr-u f.e sa~ a~tul _cond!1ita ,i car~, nu.,. CO~stituie variabila indepen enta a cercetatorului In experunentl dat, sa £1£:

e!im~~t sau neutralizat. Ef~tuJ _m?~if1ca't'I' vary1i:biflei inde.p~nte,.asufraa= riabile dependente poate f1 deterrninat ell clarita e urn I. d~ca ef.ectu .celo~ lalte varia i e este strict controlat. C::0~lrol~l se. poate rea ,12'a .' fie pfll._n .et!; mir area di . expernnent _ a acestor varlabde, fie pr n T~nt! ~ ,e' Of conS.tan;t3! din punc ul de vedere aI, efectului pe c~r, ar putea.5a-l alba asupra v . iabilei

dependente. Asup a problemei controlu Ul vom rev:em. , ,.

Totali area variabilelor de' ca e se ocupa pnho]ogul pentlu. a determi a

relatia . ,. intre de se clasifid{ He in ' .. QUa fie. in trei grupe, tn prim, 1 caa gru-

par 'a cuprinde variab.ill!~e stimul ~i variabilele .aspuns. 1~ al .,do}Iea ~a~. - ariabi ele s 'lUI, V· r'labJ_ele sub, ct [organisn ce, personals ate) ~ vanab lele

aspuns. In cazul clasiflcariiihotomi:,e, la grupa varia .ilelor stim~~ sint cuprinse ,i variabilele subiect, 1. prezenta Iucrare am . doptat clasificare

Ji;., - v

n . OIU grupe. _ _

Variabilele indepeente sint, a~a eu· am mci amint't, variablle stiul

(si uatil $" subiect),' ar variab·le.e dependente - v·riabile raspuns.. . u

V'ariabilele ,stimul sau situationale: cuprid 0 g,rma fo'arte m.,are ,,1 'a,rlata de factoi care pot influenta conduita. Aid se c prinde toat'" gama 'posibilv, Ide st~'mu]~ _in .. ediu fizi: ,s·a,_ social, in"cluslv· .ambi,anta in ,c __ .re 5,e· cs-

fa~o~ra exp~rimentu] p 'ez~D~a ~lto~ persoane~ personal.i.tat~a e?tperiInntat~ .... I~ lUI lfistr e\la pe ,care 0 da s blectLlor etc. ~ece ·!t, unn a to} (!to Ros~n h

(24)~ .' ie man 1(1 ) ~.a.) au atlas ace ,I;! as pra faptulu ca exp~rlIne ,-

. taruI nu poate f prvit nid ca ' .on-stirn 1 nie·. ca sti ul constant $I d{ el contribuie 1 .' riabi itata raspunsuri or subiectilor. Prin enn uita sa aodde ,tala -1 pO'ate influen a [as unsd s b" ectului intr- n mod . e· nt Dr 'o~at ,i as feI SV C'o,ntamineze ari- ·bila indepe"nd,enta. Chiar ~i a~teptarile ,ex' .. Ie ~-lm ntatoruli, i oteza sa, se pot manifes a un ori tn c()nduit, experimentatorului $i sa influen, ze neinten ionat raspunsuri e subiectilor 1n clirec~ pre "zutU

de·poteza.

Tot An gupa v. riabilelor stimul se cuprinde " sarcina ,data ,ub"lec 'ui, ere Implia adt 0 anumit~ aparatura s U un an-roit mari I, ct ~. instruc · a data de experimentator su ie:i Of_ In eosebiac,easta di , urma variabila poate S'" influenl z· foarte uh titudi ea subiectilo. f~a de exp nment, de . ce a sint necesare ma u i riguroase (pe care Ie vorn ar"ta mai jos) pentru menti- nerea mforma a instruqiei penrruo\i sublecfL Adeseori est fo rte imor~ tanta 0 .. inea de suecesi e a probleo[' .perimentale ..

.n ceea ce priv ste variabilele care sAnt atribute ale subiectu - ui, e e po fi il!lp'a!'~te in va!ia~~le pe care e l1Jodifi~a ~ experimentatoru ,-", dec! slnt , ad f~carl sau variati provocate -- §. variabile a e de 1 natu .a, pe c. e experim tatorul ,DU le ,modifica, nu 'stO't su - ccntrolul siu -" rect, din c r

mouv sint n;unite, non-expe!~entaJe sau invocate. Exemple de varia ii pro

ocate pot considerate star-Ie de .oame sau se'te,f'OVQCate de 0 anumita.

privatie ,(mai ales in, experiente cu ai imale], 0 stare tonica produsa de u . preparat farm,ac,eutic. apU:~t su~iec~lui,,,,o anumita .atitudi~e sa motivatie p evocate Ide mstr _ ctia data subiectilor SI - t ~ll expemnente 18 c rei se modifi ca 0 anumita activitate ,plsihica ii se ur,marlel~t ji· nuen~a acesrei _ odificari

.-1 ill "'I U 'I lI!!'L~ II ihi d 1

asuprz cwtet acnvitati suuee sa a umn , Iloces po .. c: . ·e' exernpju, in eercc

t...r ~ .~xl!erimentala a oui Lu(' " Iudov'ci,~~~~i,?n~~ m. capitolul asupra g. nd rn lD c re sea.f~.on!a2,. ,.asup a dezvoltari hmbaJull ~I se u aref· efectul asupra dezvoltarii 811ndlf 1.

Cit priveste variabilele invocate, elle sinr foarte numeroase ~1 variat :, dife-

d A V' d - d - ~ Iii I v d U v· ..

rente e v .rsta, .. e sex" .. e _ p, ~ eganre ,CO .. a, ·.lle sanatate consntune co 0-

rala etc. In acest C,2 variabila indeper ~d'ent'aJ proprii -zis, este c '·t riul de selec ie a subiectilor. - nii autori r urnesc acest tip de cercetare, "ex post [acto" (1,4, p. 16).

La variabile e ra,spun.s cup · ndem zoata gama t,~ spunsurilor ca e pot urn act unii unor condijii stim ilatoar e. R,as unsurile pot 5,a prezinte 0 anum ·ta amplitudine, vitez'~, frecventa, d,urata, ~,cur'a~et~ etc. Aceste manifes a::i pot

i observate ~i adeseori Inregistr, te prin tehnici electrofiaiologice, (E.E. .

E~D.G." EM-,G.), P,Q ig alice sau cronometrice, film, magnetofon .- tc, .

. Simbolic, relatia dintre stimul ,i raspuns, dintre vari ". Ia dependen v si I, dependents, .se", exp i~aa.s:tfel: ~ = reS), .,eeea ce insea~1na. c.... .. vI' xperiment s variaza valorlle stlmululu- pentrl a se ved,ea daca valor!l, ra.sp n-sului se schi1mbi ~i ole. Ace· sti ,el-'lie ne ana !I ,spun ca raspu1n.l,s -I _. te An fu :t e 4e sri - ul. M-·n~ionam lea atun,ci ,cinld se' ·ntle_~tiO~~,eaza sa se rate CV raspuns'ul ,s u con ,u~ta, 'in ,g~ - eral, lestle in functie ,ou n mai de 5.timul, in.te es ca agen~ sau act\,?" at mediulu' ext r'~, d ,it ~~' or~aJi,m de s·ec:t saru pers~nallta I:, luata n sens' larg, e,xprlmar.e~ _slm·:ollca este: -'::::=: f( if- P),. e prl (l' e propusa de '- ~ '_ rais,s.- (sa,gea a d.ubl a indicind, ca. ese to deau

o terac tun ~,trle ,s ,i P, care D,U si- ·,t v-iabile a·ditiv,e) ..

e tru studie e _ eflectlnlui variabil_ i indepe .. ente,xp.er ·'ment toru treb ie

v • ~~ • ~ III 1

S ''!iIIII'" ~ • bit _::J ~ 'ILl" 1.1

se aSlgu e c nu vor loterv· n . ~l a t,e varia.1 ,Ie neuo ·ltle care sa VIC Z

e2ultatu"

. datil ell stabili.re,a v ,riabilel1 1,. " .. p ndl6. ,·,Ite, exper~ment tOfiul A~i v c

u p~an de rna ifcare ' v"lei independente. . 1 .. 0 t roc da An dou;' felu 1. a,a CU~ ,e v . ,arat . mai jos.

_a) Se modifi:a mten·tiona ~i In ra.ort ell scopul experimentului. un uIt. £a':tor. 1 caruifct vrea sa-ltud'ez, '. a ·.·c m influen a ·ntensitv\ii unu st-mul electr~c (~oc) asu· ra itezei d form_~ rc a, unei _ep -·nd Ii (d exemplu, p rculgerea Cll degetul a- nu'ibirint de mini (in relief s·_ ell

fa lurl) ~., p,en- _lizar c iocullectric ari de cIte oli I ubiectu1 se an, jeaza

- ca e' I chi ,~). _ tlpa ceast - ,v ale!I.' s Y zice--' J C 0 ~ ,ral r"

18

ale i - tensi alii c ren ului oe ere i _'" ·opun·v 1 u ilizez :

igu.r~ e oate sa utilizeze mai multe valori le variahilei ind pen-

dent ~ onstit i apoi, doua grupuri de subiecti unuia aplicin-

u i~s a Ioare, celuilla~lt ce lalla vale r in ,nsit~ ii cur ntului I! D-

· poate : ~ proce ez si a fel (p oc dura, e al ,L e mai uzita a):. ~

un grup 5'"' aplice 0 v _ loare a intensi alii, liar a al t grup vale zer J .- '1C

. i i un soc. In acest_ liC~.Z ,grur •. u cu valoarea .2'~ro este grupu de c?~.tro]

r ce 1..-a_ e s - aplca 'OC'. ~ g u ·IU .perrme tal. Asu .. r tehniei de

C strr ir - ., rupurilor nu ins~stam, eaci .. om reve i, - sfir_~l ·e~ .. ,0' c. ~ m ii e celor doua .grupurl la varia bi a de aend ~ti "f1edla." era ~-

f· .-, umla_- rul in'c'erca rilor pJnv la i-\·n va tarea de j-]lna a p. rc: . g·.e:l"ll 121 -

or ie 'd '!wi'

rinrului)- Se aplic~ testul t $i se stabileste £1._ ca diferenta dint e cele_oua

... ~f" ,., u

r ,. un ., unu s.m nncat . a.

b) Se selecteaza valori e dori _ e un . vari bae,i tr-un numar d va-

ori -_ isn te, I dependent del experiment to . De exerm lu da,cv, se_ u rnareste relatia dint I nivelul de ~t,e1(J!gen'~,a, ~i sugestihili ate, se c nstituie do'u,~, rupe ne subiecti c _. ivele diferite de inteli~r~~il, de exernplu, un .. grup . u C"I.arii . In re 190 ~.' .. 00, leu medi: cea 915, tar 1--C1 .tul ell C.... ,_I iind lo,tre:

2 ,:u media 125~ Se ap ~ca 10 oroba oe sugestibilitate iar la -.'Ir~·~ n te t listie, pentru a se . rabili se~ni icatia dif r~nte!or dl' tre. m~dl! la variabil _ dependents (sugestibi itatea]. In acest caz inteligent subiectilor

rutind 'i modificata ne cercetator, eI-a facu~ un experiment i- se su

uvintului c ~ 0 ce - .. _. arc' ex pOI:. facto, C'· I:V 1]'- I',':a te~' ,"'n,ll_

.... HI! .. urtz. Data experiment .1 contine mai ult I. ~ 0 singura

Ii d d VI I" ~. ~ ~ d - ~_11_!' f"· . d _ - 'IoJ

In epenc__eo.t~" va,.on_ e, ~nel'a .1'I} , _:pu.rrOS1V mo,?I 11C(1_'t: _. _ ce ce~.-

or, iar . a or~le celeilalt,e I(s'au-- Ie i:elolrl [ I) s,electate, dlLD mal mu!te C1S-

,nte ,1\0 m- na.tural .,arB. i-.t,.rv,enlia c'rcletat.: rul i, el efect ~: __ 2a eel -<i Ice

c g , me te u, II c:vasi-e'xp' 'riment (I. . '" 52).1 ,ariabil, ildcl-.en,' e.ntu

.te lerit · I dupa I. a :Ie C ·,rcetato,r .1 l§it aJegc' s;ub-eclii; ~u este .pr~n urm,- re o var~ abila ,xper.imentala, ·manipu~,ata direct d,e: cat.re experimentator.

- cctul modificar'li . Iduse V'.-- r· bi[lei in. ep,-n,dent.. oate fi, :~flSv, diet fini-

,., III! f - d v t 1 '"'b!IJ 1- I ' 1 11 I, b"l

. Il, t ,j, - ic Dum ai:_.'_-_Ica eIleetu pSI: II 'a_ _ tutu_or II.:e or ,_lIlt:_ I • _rl_ .Ie C_fe

. ot p oduce I odific'v i A. . -a iabila ,de'pen d- nta, d"r a car.' . ct~·un· . :: e It,e

orita (,ariabile cxte e); siot controla· ell' Cum SI! ," ,--- cita ce·t co trol?

n primul ri'nd s~ eliminam v ~-_riabilel,e straine din slwatia, e:x·erime'llt -1 v ~ n ce C T· expe II,. entala s utilize __ z~ ,ad·~-seori Ie me e inso - iz'at " carner'

lumina .. nstanta (Irtifi'ciala) '. al e I o'ndi-'"i -_ I nit~ sa i~mpie',dlce a' i-~

n ~ u ~ . tori ind.e-~.r bili , C·_I Ie ar plute:a vi'cia e ,PI rime t I (gomot va-

riatii l ,nlln,a, tr p1j1da'tii e'tc.)..fecte e' obos,elii s-ar pu'w:ea, ,e~imin81 ri11 cC rdar au'_ . _ -'I:aUZ1e'" ,.- ,-[3. prob1a ,dureaza prea mult ... nele, va._i~ bil-, s ,.~i

d - """ b b'i} • fl v ( I

·spre ; re u,u ca· ·ro,~I-l_ nu or ave,a In luent-_ . I~ e.'· .-_p u

1 ·1 .. ' ~1 v I i! Iii III! t) ,. I'"' Ii

C 0 r'cl . _- SI 1 C'llJf, a ~~_' u' Ul, a p-'e el e C'" I _'or pel eg a··",

u:1l. -'It I§oI 1 i' h~' v~ ] II, . II.. d III

or am1e In 3_ I'-e arl,a .. l·_· strane ( e exe'mp u var.liltll ~o'n ut[,'

x·perllmcntaroru]ui, ex' rienlLl allterio,al"~ S'ubie'ciilor" etate et:.) pe

a i sa, 1 Icontrol~fm plrin -lte tehni.lci. -

o aitU .. 'h ica im 0 I, t3. del co trol CI· stit '.i lnt_~'1 re - onsta-t,~

ondi'''ilor ,-u variill,or straine carc n-au p _tut i el~min - '" I ar ca ct,r

pu.tea, s"" infl enteze ~,i sa con. aminc'2'-- ectele variabilei (sau variabil lor) indlepend nc- . ceast- ins amnV . a variabil 1 strVi e care n''''' U 'IU ut fi eli-

ina e r I. i sa ac i neze 1 ,I legal pe tfll t, ~i subiecti·" - I ri, ul ri d

atitudii e experimen a or lui s'~, 'ie eg,ala: fala de oti subiect i. Instructiil date suhiec ilor sa file fa.r,a echivoc pentru a. le provoca aceeasi atirudine f '~a . e proba experimentalii. entr a as ~ - lIra ' reze - tarea : or u iforma t .turor

subiec ilor, se 0 e uti liz ,- r 2' ntar a - e .: a da de m __. e ofo r, c n

C uti iz za aceasta te nic'a" instructiile VOl fi citit S3lJ In v .a e p. . ost.

ii sUCce iunea diferitelor mQ ente ale . _ perirne tului trebuie .. ~ ie c easi .

Pentru ca iexperimentatorul sa poata proceda f3:- a ,gre~J con arm cerintelor expe i, en! ale, . ste - 1- ces r ca proce a . xperimentala sa ie . nee ta ~ realabil cu un umar rna ~ re urins die subiecti,

CA d /'it ~.oJ [_II! I. '!Ii V

. me lot necesarr mai muit experirnen ator S.·· I V'O" , . a .asur toti.

sa procedeze 111 acelasi fe] pie tot parcursul experirnentu ui,

o alta ceri n~a imp ... rtar ta . s e examinarea s bieetilor la ace ,i.it di

" !Ii.A I iii 1 . W . Ad· '[ ] f'" !Ii f·""

Z ~1 In acer ~1 roc, . astrm ,1 OCU.. . onsts nt, ziua va .. .rerrta, S

va p v stra - proxim ativ : cee ~i . ra din zi,

De asemenea trebuie sa se ia mjisuri ca. subiectii care. 'U fest supusi exp ~

rirnentului sa nu comunize celor care urmeaza sa fie supusi aceluiasi pc

riment, info matii vasupra continatului ·f· belor au a p ..... _ U i§ eri

mentale. . impla ecom: ndare I a "D,U omunica" nu lest - 0 .ra i c·;

acest lucru nu va avea DC. De ace a este mai bine sa se evi: CI t. cea t~ p i-

bili.~ate. S op,~actic~ !fec'ye~lt dezin!or!Dar a subieetilor ~ furo?- re u~' xpli-

earn plauzibile, faraa ~ez al _ e scopul e; ,p riment lUI, te - m I

It e cui =t,"l·a -IU aib3:-o-'t,bilit __ tes de _ I iscuta asunr e perirnent IIi

cu cei - r· u ·-m.21.v sa fie 5U' iectii ace ·U,'i ~i expel iment. ' rea p ~ Jelu

a experimentelor sau succeda ea a ~n _erva -e scu.rte f!'s;te ma:S'lI,.r - ce'a. mai i.ndi

~ ~.

cata pe t u a prevenl c,omunlcar alii'

Este gr u sa 58 men ioneze .. , .. .te van·'.··. }... st ai···.·· care c .. yu - .. .:. · t . n".

mpor '-nt este sa urm,arim ~n , lod ,p_rmanent Ie 0 v iill_.ila nedor'~ ,.'-1_ .:

-a putut fi er minata, sa nu actionez numai aSl1lpra unui gru.· de subi qi ci in Inod uniform asupr'a t1uturor subie,ctilo'E s'au s'u aib3: ~. os· egale de a actiona a- -pra U·r· ea ~~I a,sup". :alto,c·" ,Desigur aClea.sta i ,dicat~e tr u·e r spec a An anumi e limit,e, pentr 1 ca in C ,suI Ie-pel ien,ei s' .. t iviitu· ~·i,

c ar fi function ea defec u asa a un I i me:anism, m.anevr rea gre,~ U (di

mtimplare) a unui comutator tc., situa~ii care ri idli problema r flU tari· I~ subiectu rspectiv sa·u la d.ateITe respecti~,e ..

,n a u - iJt 1£:_ zu i est n1eesa sa r Icurgem la balan'sa',ea' e, ectelor r 3-

i elor--~ · I...

care l1-a1.1_ u.t t e .1 - . ~la· sau neutra zat'E prlD ]-

n rea CQ,nsta'nta 'a c - - IditiiJllor~ cu e.xcep' ia '1nodific~rilor' Cl. , se va,riabil 1 Independent. Pri balansare ufmarim ca v· riabileIe S! dine s" aC~loneze i aceI ~i elit ~n grupul exp,erimental cit ~i in gtup I de co trot De e· e . lu d . ~ nu . em un nu 'lar I ie"ent e subiecli de ·c la~i s p b"'nuim c'"

r ab-'" . e·- po_-_ jinfl _en dif -ren~ia- ·riabiI_ depen·' nra An sen! ;uI CV

~ subl. '"i unui grup se manifesta, .~ ar ]a subieclii ceuilalt, nu - VOl U i-

1 b· I!Ii d b -1 d ~'b~' d III A d I A 1 "'-II •

lza su, Jeet] .. - e am - e e' sexe\ . lstrl-'Uln .. -.1_ 1 n rno , e -- a In ce e . _Qua g upu rl.

fe s. proc: cia to cazul at rari bile, urn ar fi nivelu . 'e pre "'to e

:olarU. p .. u ·elVrl 'tilor .. le.

t iind ca balansare,a, si'multana a mai ,multor var'" abil este ell u.'n numa mic die subiecti, este implortan,t sa urmarim ca gr'upul experim ntal ,i d, con .rol s ~ aiba: cIt mai mLllte din v _ r· bilele s raine' uzu. _I (cu~ c re e . utem i ti · m· i f lecven - in . ·.perimen - e) com' In··, de 'e . 1 I,

21

20

subiecjii sa fie de aceeasi etate, sa aibl acelasi nivel de pregdtire ~otara, eventual sa fie de acelasi sex etc., pentru a avea cit rnai purine variabile de balansat ..

~~ pot utiliza ~i grupe de control aditionale, pentru evaluarea unei variabile strame .. ,~stfleI, grupul experimental ,I. un grup de, control pot avea 3 variabile str~ine C~I,mune" iar a1 doilea grup de: control c·u 0 vari.abila: 5,train.a mai putin, Variahila dependenta este comuna in, ambele ,gru:pe de control, Diferenta dintre . grupele de control se va putea atribui, foarte probabil, prezentei

I bil iI . I!;,;i! II I.'IJ ] 11 11 eli '·"t d 111

varia • .1 em strame rn p. us, lila unul n grupu,rl e .. ·· e controt,

Balansarea se. poate aplica ,i. cind sint mai multi experimentatori, 7n acest C:3Z experimenratorii vor lucra cu acelasi numar de subiecti din, fiecare: gru,p~ lpalca .vrem, ,sa balansam 2 efecte sexul ,i experimentatorul, avind 60 subiecti in fiecare ,gru:p ,i 2 experirnentatori, vom avea situatia urmatoare

(dupa F .. J~ MI:Guigan (18, p, 132»~, .

venti: redusa de utilizare, in li.mbajul vorbit ~i scris, a unor cuvinte cu 0 frecven,ta de utilizare ridicata ,~i a unor cuvinte fira. sens, Sa notam aceste conditii cu literele A, B, ~i e'i In cazul acesta pentru contrabalansare avem nevoie de sase grupe de' subiecti, in fiecare g.r~p 1/6 din numarul total

1 'b- I' ~] 'I '1 dill! '" II I ,,"1,.,11' D"v 60

a su .-'lec:\lOr pe care-r avem .a « ispozrtie pentru experienta. aca avem C_.'

subiecti, ordinea de suecesiune a experientelor va fi urmatoare,a:

10 sUDiecfi ordiaea A, B C,

10' b~ ,~ d~' A C B

.••. ' w,· .lle·ctl. or.lnea - '. .'. - '.

1 0 su'b.iec~"i D.r dinea B C A 10 subllecti ordiaea B A c 1.01 sublecti ordinea C, A B 110 subiecri ordinea C BI A

Gr.,1 I

15 bi.rba:;i .......... ,cxper.imeDtSltorul 1 15 birba'p ~ experimentatorul 2 15 fem~i experimentamrul 1 15 femei ,_ esperimenratorul 2

G'U"I .11

15, b,arbati .......... cXlperimeDtatoru'1 1 1,5 b,irb:a~i ~ experimentatorul 2, 1.,5 femei ~ expe'r,imen.tat~)ru,l 'I 15 f,em.ei -experimentatorul 2

Cu cit numarul variabilelor este mai marie, eu atit: numarul tipurilor de succesiuni este mai mare' ~i cu atit va :fi mail. mare ,i numarul de subiecti necesari, Die exernplu, dac,a pentru contrebalansarea a trei variabile sau siruatii sint necesari minimum 6 subiecti, pentru _ a realiza 0 permutatie complleta, pentru ~ variabile sint necesari 24 subiecti, pentru 5, variabile sint necesari 120 s'ub,iecti etc., d'u,pa formula permutarilor (pin = 1~2;o3I,4.51i1 ••• n = nl). Dat fiindc,a_ pennu fiecare va.~ia·bi]a se repa.rtize·aza rnai mU]li subiecti, Dlltmarul subiectilor va fi un multiplu al numfrului de baza. De exemplu, pentru trei smtu:a,ii sau variabile vor ft minimum 6, sub iecti, mar dlacJa pentru Iiecare ordine afectsrn tOI subiecti, vom avea nevoie Ide un total de 60 subiecti .. De aici se vede ca pentru a contrabalansa efectul exercitiului sau al oboselii etc., nu.m:a.lut variabilelor cu. care' putem practic opera este destul de limitat,

Metoda contrahalansarji (a, rotatiei) este 0 m.etoda uzuala i'n dererrninarea pragurilor san a. acuitatilor senzoriale, ,Astfel" pentru determinarea acuitatii auditive cu ajutorul unui audiometru, 10, cale este aceea de a pleea die Ia 'u'n ton cafe poate fi usor auzit ~i .sa.-,i redueem treptat intensitatea .pi·na ce subiectul spune ca"- nu mai aude, Cealaltii cale este inv,ersa., ascendenra: plecarn de Ia

O mi' te'n"lI!t1't~ -o""n'--'11I'd'll'"'b'~l~1 ~ o· c're-~tD-m' ·"r-D'p't·-a·~t- p~I-'n'au iifii'e rub:ei!it-ul'~pune ca"'"" Aln

. . '. ;]Il'GiL.· "'-' n:,: .... a I~I. ·.1 A iy~ '. - ... ' - Y I ,.,... . 1:.. ~ I.' .; jll . . .. .. - I~ . .i'lI '1. . ~. ~I "'. -

cepe sa. au,da,. 'In pr'a,C'tic,a se utilizeaza ami:ndo'ua, ,3,C'e!lte selri.i, AB-BA in succesiune alternata,c'u fiecar1e ,su.'biect'i

M· d - b- 1 'v !iI'iIl. . b- 'I!'IV Ad·· _ v I- ... d'

eta.' _3. COJntra •• a ansarlLl este cocnv·'c.na "Il a" Cln~-, avem un n.umar ~lmltat, e

su'biec:ti Ia dispo.zit~ c, Icici utilizarn a,clei.a,p. Siu'biecti tn conditii dife,rite~ Totu~i, este mai .p1refer,abil ·:;a plentru fieC'are c'onld~·tie sa ave:m gtupe distinct,e de subiecti" constituite prin. selectie intimplatoare:. De exemplu, me'm'OII'area cuvintelor c·u ln~eles ,i a silablelor far,a :inlele's VOl' fi Idate la doua gru,pe distincte de subie'cii, ia:r controlul stat,]s'tic De va 2rat'a da,C',i diferen.ta, in, performan~a celor dlo'ua gru,pe: es- Ie semnifiC'3'tiv'a S':au nu".,

In incheiere:a a,cesrtui ,paragraf a] contro'lului var.iabilelor, me·nt.ionam ca in ciuda tehnicilor spe,cifi.:.at,e ar mai p'utea ra'mine v·ari.abiIDe 5tl,aine' care sa aClioncz'e, fie ca, Ie ICUDoa~te'm, file ca nu Ie C'UDo,a,tem ..

Cee.a ce este implortan'[ este ca experimentatoru.t sa fie mlereu, preocupa.t, pe de 0 pa~rte sa aiba grupuri - experi:ment,al ,i de eo:nt:f'lol - cit mai echiv'alent'e la inlceputul expe'rimentului'l iar pe de alta, s;a eaute pentru fi,ecare,

· b·'}'V' _V· \.II' '"'d If· v - ~b·l· - d I' V d

varIa I a str,d!10a 1 entl lcata" POSt -lltatea·- e ':I 0 m.e.n~lne cO.nsranta, .. e a 10

fa:e sa ,Bctioneze' u.niform in ce]e doua gru.p·ur.i.

I'D unele experiente e'Ste, n,ec'es~_r ca acelasi subiect sa file' supus la Ido'ua sau maimulte probe sau. eonditii d~ferite. In _acest caz performanta in conditia a doua (in eazu] a _ d,oiua c~,nditii.) va fi foarte probabi] inil'u.e:n·"lta. de efectnarea probei anterioare, fie' pozitiv, prin facilitarea ei ca efect am exercitiului, fie negativ, prin reducerea sau inhibarea ei, c',a efect al oboselii, ;1.1 esecului la proba anterioara etc. Pentru a neutraliaa efectul ordinei de prezentare, care este de asemenea 0 variabila, chiar foarte il'mportanti,re,cu,r'~

. I . d _ h I W' '''>Ii _!II !Ii -M" !Ii 'Ii;J !I!! iii blii' III

ge .. m _ 2. £!leta a eontraoatansan: sau a rotaue», .. ennonam aici SU_ - mierea

lui McG'ulg,an, ca pentru eliminarea confuziei este neeesar sa avem 'i'n. vedere

dif 'Io,oiI ~ Ii;.;r A. b I ~ b 'I .-

0_ . erenta majora mtre aa .ansare ~ contraba ansare: balansarea Sf! 'utiliz,eaza

cind fiecare subiect este expus umei singure Ico:ndi~ii expe'ri'm,e,nt,alel" iar con .... tI:a~alan5area num.ai, dod. sint. ,efectuat~ masuri repetate ~(mai mult de 0 CO:D~ dlt~c:) asupra a::elulafl subu:ct (18, p. IJ5)._

,. Sa .. , presupunem ca vre:m. sa ~'D,vestigj'm efc'lctu:I unor con~inu'turi verb,ale' dlfen~e asuI!ra me:~oririi: cuvinte co. intere!! ,i cuvin,te (.labe) fira sens, 'cu acela~ll numar deslllabe. In cazul di acela,i subiect este pus sa citeasea (0 ?ata s~u ,de d:te'!Q! ori) l~st: ~e cuvinte CD int,elEs pentru a 0 memOTa., apoi 1 se .da 11sta cuvmt,elolr fara mte},es" performani3 la proba aceasta din urma va "f.foarte probab'il, .influ.en~a.ta de ac:tOvita.·,[le.a laote.rioara, de m.emlo[',are a,

-"'u . tel . . £",'1. It. . 'I f I'll! v' ... f~~ /I, , !I! h' i'bY !II 'I '

i~ VID '.', ,or 'eu sens, le In se'DS'U.. I. aC'll._ltarll., .. le 1n sensu! In, 1'1 .. ' ar)!. ei., P1entru

a. neutraliza acest~fect, fmpirtim s~ubiec~i in doua grupe egale, jumitate din e.1 vor efectua in~ memorarea cuvmtelor ,ell tnteles - ,la care ii vorn spun,e proba A -" apot a e,elor Hara inteles, sau .proba B, iar juma.tatea cealald. va p~oceda m.vers ... Se tota izeaza . rezultatele amhelor grupe pe p.robe _ matenalul CD sens fi mate~ialul fad~ sens-~i se calculeaza diiferen~a dintre ele. In feiul acesta avant:aJul sau neajunsul de a pIasa 0 condifie prima sau a doua este cOlntrabalansat ..

tn locde 2 cond,]{ii sau .probe, A ~ B, putem avea ,3 sau mai mul.te'l De exe'mplu, ,putem .investiga memorarea unor cuvinte cu. se'DS, dar eu 0 free,...

22

23

ICO .stit ri re esantionului prin selectie intimplatoaTe si apoi orga Ii u-

p lor de experienta, tot pc baz~ de selectie lntllmplato re - pro- e, care ~e. . om ocup _ in subcapitolul 1 rrnaror _, es e de f apt c -lea ce _ m _ · generaii de enol a. aria _ i . lor straine, ca e ne plermi e sa neutraliza n acele variahile despre care nu srim io' od precis cum op reaza, dar ~ im ca OP' -

reaz·a .. P in selectie I, tirnplatoare (~I,rando _ uzation") experimentat ru] st v .. ~

duieste ca efectele variabilelor stra-ne sa influenteze liD m&·u a egala :rlltJU

~ 1 '" d 1 B- II A 1 u 1 b " 1 v d

c: perimenta ,1 '. e contror. _-,.1nelDlel es, nu narui suniec lJor~onteaza . _ ase-

In - n a f-oart . rn It. Cu clt nu'ma ul . ste _~ ·.,ai ms r , ou a _1-t neutralizarea v r '".1 bilelo st iii Ie .ste m i _ ,~[alc'e ..

t 1 ei, limite pi a 1 care es iam. ·~,a V'C.1 P tie. a geners liza co. cluziile I x erim ntului nostru,

Chiar daca gen. r,allzaJ1ile scontate sint foarte Iimitare, Ioarte rareori not fi upusi exnerimentul i to i m mbrii populatiei resp cti . ~i .. ici u este necesa

a .file examinati tori rocedeul uzual . ste sel ctia, dU,pa criterii pe care 1

'\I dOl """' I I! b i ~, !I'" U II'

vom arat " . n ace sta popu _at e, a SU lC 1 lor care vor 1 SUpU~l cerce ta II

xp' erirnentale I

In gene al exp cirnentatorul pleaca d la 0 op atie omogena in cee c priunele caracteristici rnai relevante, :IU m s nt _ ta ea, sexul me ul . oci 1- eco ernie, nivi' _1 ltura ~ neori omogeneitatea nu S"e re.fera ~i la sex: dacu s co - sidera, pe b- Z',Q datelor existente, lea aceasta variabi a nu este . elevan U

pent ~u fl nomenul studiat, . _

Pentru a constitui - pl cind de 'a aceasta populatie ornogena ~ esantiorn I ~i apoi gr "uril echivalen -Ie p care 1, va utiliza in experimentul \J 7 cercetatorul poate tiliza mai m ilte prceeduri sau teh ici

I na din aceste tehnici este arce I a selectiei intimplatoare~ Cu aceasta t 'hnic fiie,care me bru al populatiei are sanse e,gal,e de a fi ales, Se .ectia nu va i

A A IV d v I 1iJ... . 'b "'I - 1 'II '1' I III bV

mnmp atoare . aca, I e exemp u. nl a r" Slam mem ir: 0.[ p. 'pual1el ~l tren III

cine do -este sl, fie subie cr de. experienta, caci se p,a:te i. - timpla cs ace ti subiecti sa difere de c ilal~i, in privint _. mor traSat1Jlrl care a pute face' C' esantionul nos ru sa _~!U fie rep ezentativ pentru populatie (cei car nu se

"!.;II f'"... d b- hi-I .. ,~ II II ~, It ,. III d f .. .. 'I' iba: ..

anunta .1.10" pEO_ 'a ' .... " mal retinun -_ a. apar ci, mal me 1 ererr '1 mai 1 ir a ~l,

, rai P 1in dornici de a co abora decit ceil ilti, C' r a' 1 pu.t .~ SV prezir te trasatur:w 0-. use) ,i_:; eventua 11 ar p itea sa maseheze I .. fecte e va iabilei indepe dell e,

iii I ~ . vv i d

mal es tnt -0 ceroerare asupra unor trasatur e emperament,

Fiecare membru al popul ~ tiei trebuie sa aiba, prm urmare, san e leg I e de a fi ales, A.ceasta selec ie l~timplat,oare se pO'3 e face, de . xemplu, luind tot pe al treilea (sau. al patru, ea., . 1 cincile,3, '. tc',~) d.e' p,e 0 lis.ta~ ,~au s sc iu toate n'u - lcl- pe .b,ile~ele: se'para,te, s,...· p- n '~ntr-o urna (_ n v,as, 0 p v, ariel, sle .. _m"

~i se' e t -, ,g n'um ~ f'UI. dari t de - su.b I e - ,i ca e vor c. nsti ui e~ _ n tiolnul. In . el iecar are ~n.lse egie. de a fl' .. ,os; iar sele. ia un.lui. nu in .llulen~eaza 5, I .. i . celullal--~ E~ Inrilo'D'U] trebuie sa f·e re'.IreZle I ta'tiv .pent['u p1opulatie, pentru CV altEe' g',eneralizarea rezu1.tate lair ,d la e$an·tion la [oputaJ,ie ar ,putea sa f~e'

'.!!wI' A !!! II,;;;!'

,gr.'·tta nel ~~m,el_ fa.

Se POI~ te pu: - e p,roble _ a CIt de aprolp,i,at re'prezin a le~a ti. ~ 1-1 nostru me ia ade arata a Pi Ipulali i Froarte prob-1bil daca am extr,age u no,u le~a~tio dit1 ,aceea~l plopulati, m,edia ac'c,s ,or e~'anuioane (i- aliim. ~ gre' ate, coe icient e "nt.eligenta etc!!), a.r £1 , lo:ar-_e.· ,r,·fpiate. Se poate .' I~' lerml.na ci de tr~ s a roxi~

mea:za media e$antionului (-) mdi adevara a a popula( i eX) p. baz

1111' d d' ., i! d Y f 1

erorlll ,stan .~ r' me lie!,' up~-_ '~Io'rm _1 __ :

4~ .' LANU,L E-···.:: PE,RIME_>.:. TAL, ,~I T

01 data c cere tatorul si-a fixat problema 'I cercetat ~i ~i~.- fo,m,ulat'p,D-

d 'U' ii' ~ ii II} U }I AI· it I (b II I 1 -

teza, up prlnClpn e arata e ra nceputu acestut caprto I_SU oc ,'It'IO.lU _2: ~

rmeaza salanificle experimentul meni ,sa duca la confirmarea S3'U, infirmare' ipotezei, plan pe care in - inii m ri l-a schitat chiar cu pri ,ejul £0- u-

u .. ~ iii iii . '\,I hi iii! v bui W'

arn ipotezer, pentru ca pro, erna pe carle ~.l-·a prop' is sa 0 cercetez tre nne S.-.

f· e rezolvab ~laJ iar ipoteza testabila. .

n orice experiment experiment torul nanipuleaza una sa mai mul.·-··: ' ...... riabile indepe ', nde tie cu scopul de a determine influenta lor B.SU ira unei CORd ite, care este va :'a'bila '. lependen a, 'intinde'rea ~i rurlecli:a acestei influe -tet

Dupa specmficarea variabi-ei indepe' dente, pe' tr ;ii, cURlal,aft' efee'rul ei cit mai exact S'C! organizea.za CtJrltrolul 'vajabile. or car~ p,o·t conta ia S-.- 3:.C t efect. 1 varia'bile;! in,d,-p'endeIl' _Ie,. Toto,~ a i se Idetermina acel r,2spu.ns al subi. c . tului C ,r va, constitui varia.bila depen,denta.

o data ,-,. e,st.e m,asuri luate se trece la sele'ctarel_' su,hiec'filo, ,i co· stit~_iire, 8, -upurilor Experime'ntul clel mai s:implu. c· 'r" este ~·I explerimentul d'e b,:.· Z3 . imp ica deua g u : uri, carle treb'ui sa fie' ech,iv lent,!: ,g,rupul carui._ i ,···e I aplica U!l QI. umit tr tamentl ,!.cla~e va 'i g-u,puI exp' ri - e. t,a", f1 gr' .I'ul d· control la ere trat,am' .ntul e.xpe· i'm nta-u S,r:: ,aplic,a .. ,n aces't caz, 1_ -grupul·

d . I .. bll!'l d d '11;,1 1

e contro v ~'rr . 1 a I.n ,Iepen ,enta . re va oarea .zero.

Sllbie,ctili care a calui,esc grup .~1 exp' rime'ot·} "i gru. ul de contro:l slnt el{lntioane ob,in'ute prm select-ia subi.ec-ilo ~ Idinl_ ·' .... 0 Ie lectivitate mal mare"um!tV populal'ie~ TC'r' en. I. d,e poplula~ie nu se refler,a Ilumai 1a indivizi uma,ni: ci ~i .,a anim 1· unc) - anum:i_e - specii (sau la, anim,ale i ,g,eneral)" 11 obie'C'te, I exp .... rime. tator·" la I'_3C" iiIe mu.ltiple '.le nuia ~i acelafi subiect l~_ 'un an'um1t ,stimul~ (ti . ul de: l'leactie) I£tc;o E~an,tiou tre'buie '. a .' i.e reprezlen -'at 01 v pent U Plop,'ul - . i dJn care a ~'o't ex r - s,;;

Referi ,u ... ne 1a sublecti umani poplulatia . ,oate fi limitata, sa 2 ice' ., la su .... den, i anului psihologie (biileti), sau la toti tin.erii c rei au a,ce'ea~i v"'rs't3, S·· u a toti indivizij U -'3 i po ibili, ~ndi,ferent de se·. ~i de vlrsta.o,ai.n e de a rece Ia s c~ia, sub.iectifor pentru alcatulrea e$ntioa elor trebuie ,sa d'einim

IreclOs popuJali sau 'opu aliile pe c re Ie a em A vdere, care slnt limi--

S

m == ~=-

VD~l

in car' s est,e dev,ialia st'andar'd a mediei e~a tion,ului, .iar n numar .1 C32'U '10 e~antionu1,ui ObifIl it se ut'"]ize za in nu'mitor n~l c'" d 'nu - ,a st1b~ec~ilo

este mai mic de 30 .. _ ltfel s- uti iZ_3lza nu'mi n~ - e-tru 'U' I. mUl' d, Icazl-r'"

mai mar de tOOl difereul dintr Vn-l ~i vI; este neglijabiI ....

SV se noteze ca roarea cade ci d cre~te nunlurlllubiecti or sau a c:zllril r. dar n 'mai eu radicin pa,'-rata lorl Deci, p ntru a reduce roare __ 1 j - mat .. te, v -', I rebui, An cazul c~ vern 9 sub~ ecti, sa ,cr,e~ em n arul s'Llb'lec ilor

2

· 'u-36 6

la 36, nu loa 18 (deci nu inmultindu-l eu doi), pentru ca ~9 = S = 2.

Retinem observatia lui P. Fraisse, dl ,i eu esantioane mici, de. ~~-30 sub~ec~i, se poate obtineo estimare suficientii a rezultatului, cu. conditia ca. vana~l:

Iitarea sa. nu fie prea mare, ,i di este mai bine s~ .tn~uhlm ex:pen.en~ele:. adtC_3 explo,r'aril'e diferite, cind rezultatele Sllnt semnificative, decit subiecjii (to"

p. 335). · .. .. . _ '1" "

o data, extras esantionul din populatie putem trece la constrnnrea grupurlo~

'if I ·V .. 1 ~,

experimental ,i de control, dupa schema crasica _, sau a mal mu tor grupun

'in' cercetarile leu mai mult Ide ~ dou,a valori ale variabilei independents sau cu mai multe variabile independents ~ utilizind _ aeeeasi teh~i~i a selectiei inti'mplatoare a subiectilor, a" luurager,ii la sorti", In acest fel avem sanse ca cele doua grupuri - sa fie echivalente, Dif~ren~a tn ml,'-~eldbi~ g~ul-purd-i!or'f,)a 0 variabila sau alta, va fi cu alit mal mic,i cu CIt nurnaru sumectnor .···10 riecare ,gru,'p va

fll !Ii

- 1 mal mare. - -.. 11'

Tot pe baza de ,ansa ~ va d.etermin~ care v!l ~~ruI'uJ experimental. ~ car~ de control. Aceste gTu:purl rcalizate prirr selectie Intlmplato'are se numesc gl'U-

puriindepen~entle (inlimba lelIlgl~za 1and~mi7.e~. gTou~sl· .. V_" _ ..'

Am subliniat mereu di grupurile trebuie s~. fie echivalente '! ca prm s~le-qle inttmpHitoare putern ajunge l~ grup~rt eC~.lvalente.: In .• reaht~te :xper!m.entatorul este interesat ca grupurile sa fie echivalente rn primul rmd In prlVlnt~ acelor fac-tori sau conditii care pot rnasca efeceele variabilei independents ,1

P?t afecta variabila dependenta, Dacia variabila ~epen~nt~ stu~iata_est~,_sa 21cem! un proces eo.gnltlv coo:uplex (m~mor~e, rezolvare .. d~ . pr~~lelTIe· etc.)~ atunci putem v=. $1 la repar~za~~a lr~.tlmp.Iatoare a _ SJ.?b1ecldor ,lD ..,cele ,do~~ grupe pe baza unei probe de mntebgent3. astfel '~a media celor daua gru:p~~l

eventual ,i varianra, .. sa fie acel~~i la proba u~bzata. !'4al!re'~vel}t. se!lI'lmareste nu numai egalizarea _ rnediilor, eventual !l !1. y~fII!anl~l,. _ 1:1. ~ ~.gahz!,reiJJ subiecti1or, adidt fiecare .subiect dInEr-un glUp sa~'l ;;uba. ecluvalentul l:n cel~lah grup" Aceste_ gru,p'uri se n'u,mlr!'sIC 2'n ,p'ertch,i (sa'u d,e ace:e,a:;i pUlere,. aSOCIal!,

cOlfelate; in lirnba e'nlg~e2,a mat,ched IgT(JHP'S)i~ . .

v 1?a~a v,!.im sa f a~em do ,-!a. I .• gruPllri de . !iu~iec~i ,i !i~ ~8~am,. ~a c zi,c~~, . .ipote:z~ ca lostructl.a v.'le. rbala .. p,oate lofluenp proce.suill de. m.···emorare (de exemplu, Ins.truc~ tia: ,.,va uebui sa repro du ceti imediat",. sau ,.,va trebui .ra reproducep lles~~ 3 ziI,e"), grupurile trebuie sa fie cit mai asem,anatoare in priv.int_a capa,c·.ti'i~ de memorare. Dat fiind ca egaHzarea grupurilor pe baza probei care va £1

-. d 111 1ft iii 'I ... · h'I' hoi; 'II! .£ .. )

utilizata in lexperiment ar :".' ivul,ga --~ cooli.n'utu, .. ,~l le,'nlca pro-e:ll ,~l. ,ast-e .nu,

ar 'mai avea p,entr'u s'u,b,iec~.i c'aracterul d,e nOlutate' ,1 aute~ntic" pe care'-'m Id,orim" este ,necesar ca su,biectii sa fie ,!up;u~i Ia 0 alta pro'ba de: memorie~ _ diferita" dar'

, - - 'I U b!l '.'IIO iI 'b

echivalentii. Pute:m proceda, insa, $ia tfe.~ $1 supunem sU_lec~.l. unel P!o ... 1:!

prealabile (p.re'-tes't) care itim d{ poate sa. cor~leze ~trlns. c? mem~rla_, sa zlcel?1 o prob:a. d,e tnva',are' sa,u un exarne'n 3.1 l~teI ·gen,t,e:t. Ad,'m:ttem C!~ nc-,a,m, decls

sa supunem subite'ctii unui ex"amen de int,elig,enl~i.i In urma acestui e,xamen vom, repartiza subiec ii, car,e cons.tituie elantionuI sel,eetat, pie baza de ~aza!d~ f,? grupurile experimental ,i de control, dup,a: rezultatul la t~stele de: mteltgenia .. Dintre cei CD acela~i coeficient de i.nteIigen,~a. unul va .£i rep,artiz',at (tOt ,pie baza de tragere la sorti) in ~rupul experimentat celala~t in gr~p~1 d ... e con,;~ot In a,cest fel fle'care subl,ect dlotr-·un grup~ va avea e,chlvalentul sau In c'elalalt

grup. Des.igur, in aceste conditii ~i media eelor douagru~ur~ 101 probel~ de inte]ruge'n~a va fi aceea~i.. Inteligenta, i'n acest caz, este varlabllla de legallzare

26

a perechilor. Subliniem d. egalizarea grupurilor pe baza unei variabile de egalizare a perechilor este necesara ~i utiHl numai dad. aceasta variabila prezinta o corelatie ridicata cu variabila dependenta, In. cazul dnd acelasi g .• rup' de

bi ,. I dUb d"'f"; ~ iIo

su iectr este supus a r IQU,a p,ro .. e '. 1. ente, In SUCCC'Slune" eu aplicarea ~i far.a

3p_li.car:a trat3i~entului experimental, se poat~ .considera. cii !,!avem« doua grupun corelate, In perechi, ~l deci vom aplica aceleap mijloace de control

!iii •

st an s tic 'I

A Avind grupurile echivale~1te c.onstitu~te - grupuri independents sau grupuri In perechi - se va face sa acnoneze mtr-un grup 0 anurmra valoare a unui factor, care va fi v~ria:.bila. independe~ta) iar in cda1alt grup nu se _ va aplica acest tratame!lt, variabila independents va avea 0 valoare zero. Primul grup

~ '1Ij' I" I VI

seva numi, .3fa cum se ,tie, .grup . e~ef1lmanta,. . lar. c~aa alt grup

~ de control. Se poate proceda ,1 altfelJ~llanume variabila mdependenta sa actioneze tn rnecare grup eu 0 anumita valoare, cantitativa sau c::aii.tativa.

Poll !Ii . d d 111 1 Iii. d It. - , "-

rm exnn ere ' .. e ra cazu .. erne mtr-un grup se ,ap&lci un tratament, iar in

] y 1 l' iIj '!I< ,. I I!J! -, '

ce .afat. nUl ~. aceste grupun Sf numes!:;. experimental ~1 de control, desi fiecare

poate £1 experimental sau de control fata de ceHiilalt.

Diferenta ee apare in conduita subiectilor din cele doua grupuri, tn variabila dep.endenta,. se va atribui variab~lei independente; traramentului diferentiat aplicat tn cel~ dona grupe, admi~nd dlam_ gamt 0 diferentisemnificativa.

In cercetarile in care 51e studiaza transferul unei actividl{i asupra alteia, se constituie dona grupuri echivalente care amindoua ·efe;::tueaza activitatea sau 'Sarcina. H, apoi·· grupul experimental este antrenat in. activitatea A. Dupa antrenarea grupului experimental, _ ambele grupuri - deci fi eel de control,

A II! ,r I!!!I I!I II!!'

care 1~ .acest '~lrmp n .... a rest SUPU1S. ruci umu antrerrament _, sit ,t sepuse ,dio nou

probei B. Dif:renta in rezultatele celor dQiua. grupuri va adlta efectul antrenaril in activitatea A asupra exeeutarii actividi~ii B. De exemplu, dadl Sf presupl;Ine ca memorarea de cifre va avea un efect pozitiv asupra mem.orarii de . ':UVlnte, se VOt organiza doua grupuri omogene la ,ca.pacitatea de memorare stabbil1ita ICU un. test d:. memorier', care inb~C'edst ca:z 5e. va _ numi pre~test .. Apoj am ,.f!_ e _grup'ufl v'or ,[Ii, supuse.. a ,opr,o "'a ,~I e memOfle d,e cuvinte, ca:re' este

sarclna B. Dupa aceasta grupul experimental va efectua ex:ercitii demernorare de dfre, sar,cina A, i:-r grupul de control va avea in acest timp, un program normal, u.2t'!al. Ultel'lor., la un interval presc:ris, ambele grupuri vor fi supuse uneI probe de memarie de cuvinte, sM'Cina B, care acorn se va numi test final (post-test). Diferenta in rezultatel,c celar doua grupuri, in favoarea grupului experimental, dad!: ex:ista, va fi un efect al transferului de la A ,Ia ,B .. ,

, .JI!I! I 'I i! . d'

.10. cercetare~ se ,poate' uti ,lza "J.. nl]J'm'~Jl un sznguf' ,g'1'Up. CO'll.. uita, S'au 0 anu ...

mua performan~a, este observadl ,i estimata. sau masurata in CCUWIll normale. a,poi in conditii ~chimba~e .. De exemplu~ tnt1'~un internat se stabilefte in prealabIl, pc baza._ u.nui sandaj discret, eu ce regula ·tate (freeventa) i.,?i .curita copiii ghetele sau I:,i spala dinlii. Apoi sc introduce o anum ita intatire, verbala sau de alta natura, ,i s,e urmarefte efectul acestei indtriri, ,care estevariabila independenta. Acest experiment, care ene de forma eea mai sirnpla, trebuie sa in~ep~ineasd[ a~l!miue condilii, pentru cs! datele sa poata fi socotite valabile. ?nnclpa.[a cOilldl~le ene sa nu treadi prea mult ti'mp de la introducer,ea variabilei mdependente, pl'na la clontrolul efectului asupra variabilei dependente, dtci Intr-un interval prea lung pot interveni ,i aIte variabile strainle, necontrolate, care POt vicia rezultarul. Aceasta metoda se nnmefre uneori "metoda inferenteitt,

27

Se utilizeazji mai ales cind masurarea subiectilor intr-o conditie nu illflu .11- ~eaza masurarea ]01'" intr-o ,alta conditie consecutiva. De exernplu, se masoara sensibiliratea aUlditiva dif,e,renliaJJ_ 1:1 un sunet de 0 intensitate data, apoi .se mod:ifica frecventa sunetului, inr ~ nsitatea ram.inind aceeasi, ~i se determina din nou sensibilitarea.

Aceiasi subiecri pot fi. utilizati, intr-un experiment, in conditii diferi~e, cu utilizarea tehnicii corurabalansiirii, de carle ne ... am ocupat l,n paginile anterioare

- iii II! ~!! Ii! W III III

d .. in care motiv nu mal. este necesar sa, msistarn arcr.

Pin,a, aici am avut in vedere planuri experimentale ell 10 ,S'ing'u'ra va,iabila independents ~,i cu dO'l~a 'Valor';' ale acestei variabile, 'stazi se 'U'tilliz·td.za, insa.." tat mai frecvent planuri experimen.tale ~u mai ;n1dte va.ria.bi~:eindepell~en_te "In acelasi experiment si/sau cu mat multe vlalor,~ ale variabilei (sau variabilelor) in dependente ..

Inainte de a trece la planurile mai complexe mentionfm ca sint num,er:oasl~ tmpre jurari care permit pla,!ificarea. unorl- ,expel·~ri·~e~~I·te I['U ~ mai .. mb'~11 t ~ed Idoua grupuri independente, si, deci, CD mal murte .ValOfl a, e .... Jl.1~ej v~ri.'ie in epen.: dente, Astfel un cercetator poate formula ipoteza ca mstruirea programata

", ~ .. . di I 1 v' 'Ii binati d '.'. II!

este mai eficace Ide cr t instruirea trai rnonaia, tar 0 cornmnatie .. ie mstrture

programata cu instruirea tr,Q,di,i1onala, rnai eficace declt ambele, Pentru veri-

- ., v 'I '" d . I' . . hi' I '1 d billl '"

Ficarea ipotezei sale cercetatorut are: nev,o)€: le trei grupe ec varente e sumecti

in ceea ce priveste, sa zicem, progresele la ,gr~"m,atica, (echivalentd :reali2ad pe baza unui ,pre-test de gramatica, s~u prin grup~rea subiecti~or~ _pe b.aza de no~e la grarnatica), apoi Ie orgamzeaza, pentru mai mulre IUD'I, mstrurrea cu cele trei rnetode mentionate, La sfirsit, cuajutorul unui test. final, se va_ srabili nivelul mediu al cunosrintelor gramaticale la fiecare grUIPI' Eficienta diferitelor metode se poate controls comparind media, grupurilor, sau diferenta dintre pre-test ~i post-test la cele '[rei grupuri,

Experimentarea cu mal: multe valori ale unei variabile independen e este u,tila indeosebi pentru faptul ca 0 singura valoare nu ne spune nimic C'U privire la efectul pe care l-ar putea avea alte valori ale aceleiasi variabile independente asupra unei variabile dependente, e exemplu, ce efect are motivatia asupra 1-nvat-alii? Mult [imp a dorninat opinia ca 01 crestere lal. motivatiei duce la '0 accelerate a :inv,a:~a,rii.. Totusi, cercetarile :au :ar:a'tat, c,a in unele situatii invatarea poate fi intirziata die 0 crestere excesiva 12 motivatiei. .I~ IG',~ Birch (4), studiind efectul 'un.,or gr,ade diferite de mo,tiva.,ie asupra ,efilc[,en.'tei re'2'o,lvarii

. ..1 b l~ . I Ii '\,;II' ,10 II d 'U 'I!, f"

ce pro .. em~, a~unge Ia cO2-I:: U:12 ca .. 0 _ mo~v~,~e .. m(j er\!'ata. este _ ma! elca~e

declt 0 motlv,S:,1!-C: fo,arte Ic,a2uta sau .' ,oart,e rldlcaLtal'1! DacaB, reh la~ fl ,exerl-

mentat :nu,mai. leu 0 anumi,ta valo,ar,e a variabi[!ei moti,va:~io'nalle, die exemplu, eu motiva~'·a moderalta" ar' fi putut ajunge ]a 'CoOIlc]u.zia gr',~~ita, s,au numai pa:r-, lial a.d2v'ar'ata~ ca motivatia ,cre"te efl cie ~i:a re'zol v,arii. problerne],oll'1

S:e poate dedu,c,c, pri,n u,rmarle, ca" in ge,neral; C'U cit se IClerC'et,e:az:a !Ilai multe, valori ale variabilei in,d,e'pe'Dlde.nte', eu atit se V:l p'u'rea, ,cunoa~te mai corect fi mai deplin influe!'nt:a ei ,a,sup,ra unei variabile dep,en~ente date',. UtiIizio,d 10 singu,ra variabiia, intr'-u:n. plan exp,erimenral ell doua gr'upuri~ nu, putem fi siguri. ca ,R'm ales va oate,a Icea m, i indica ta s~·_ cit v·PI]o,ar·ea, ale:;llsa este s~fici.enta pentru. a dete'rm,ina relalia dintre Vari'll'bi]a ~ndepen' enta ~i vC1ria'bila depende'n'ta ..

In ceea C'e privlerre experi:mentul CD 10 singllra variabila i.ndepenc ,cnta el are,

neajunsul ca nu De spun'e n.i.rnic cu privire ]3. reIatia d·intre ,aceasta varia,hila

28

i alte variabile care pot influenra variabila dependenta~ tnsa, in realitatca concreta intre diferitele variabile exista interactiune. Numai in condirii de laboraror putem studia separat efectele unei variabile independente, Or, dat fnnd ca efectul unei variabile iindeoendente as'upra variabjlei deperidente se

hirnb Add III b ~'l '\oJ iii d d '!Io;o!! /11." h' b v if

poate scrurnoa ern a . oua variaor a 111_ epen enta l~l SIC im a vaioarea, este

important sa putern cunoaste acest fe nom en" care se nurneste interactiune. n act st scop se utiliaeaza planerile experimentale numite [actoriale, 'care ne permit studierea efec dar a doua san rnai mulre variabile independente 'in acelasi

xperiment, utilizind toate combinatiile posibile ale valorilor variabilelor independente alese pentru cercetare,

Pentru i ustrare, Yom mentiona un experiment cu doua variabile inclependente, fiecare avind doua valori, Este un experiment nepublicat al lui Harley si Harley, pc care-I dam, intr~o forma concentratd feu unele modificari sirnplificatoare), d'upa . 'i, J .. Mc~G_uigan, (18)= Experimentul se rlefera la Inva~area in hipnoza .. Una ,I in variabilele independente a fost susceptibiliratea bipnotica, iar ceala1ta - gradu] hipnozei, fiec,ar,e cu dO'u,a valorii susceptibilitare scazuta ~i susceptibi ~tate ridiC'ata; hipnotizati ~i nehipnotizati, Dia,grama planului Factorial, cu. da cle experimentului, sint cuprinse in rabela l ,

7.AB~,A ]

G·rad,ul de hipnoza

,n!ediile

,
(1) (.2)
= 14,.,'25 1,,12;
1(3) I( )
i
-23.25 - 1.S8
I I
I - 12.57

6.57

. ., 11 scepti b:ilitate la hipnoza

lie-dille:

~38

-

Tabela arata patriU combinatii posibHe ale v~torilo- .indepen ClUe, fiecare c?,mbinalie posibila fii·nd redadl prime-un p;,ltrt (0 disu~a sau 0 ,::eluHi):

Ipnotizat ~i suslceptib'ilitate sca,zuta; neh.ipnotizat ~i susceptibili,tate scazuta; hipnotizar ~i 5uscepr,ibllita te ridica til; nehipnotizat ~i suscept:bilita e riclicata. eu a-ceste patm conditii expeJrimentale SlRt patru grupuri experirnenta.le~ fie~arc aIr,atuit din opt: subie,c~i~1 Nu. este necesar ca 11UIm,artll subicc~iJor sa fie a cella . i in £ieca,re grup, dar, a$a ICllm In.· 'nlt1oneaza McG,u.igan, eu un nun1ar inegal de Stl bie,c i, ca.lcu]ul ~d,evinle nlai cOlnplic,at~

To~i subiectii a1J fost s,upu~i, fiind ill ,tare de vegll,e, unei ,probe de ]'nvalare Ullei lis1tc de pereclli asociatc' (Cuvi11.te)~ S-a inregistf'at nurmarul eroriJIQ1rHi In lnod, silm,~lar s-a procedat ell 0 al,ta ]~sta, echivgJenta, in (onditiile, xp'erimenta'le, var.iabila ,d nldenta ,:E:iind exp~i,mata in difercT1la ·numanlJu1 (Ie er:ori la cole

doua probe, Gru u_ constat din subi ecti eu su ceptibili ~ ate scaz ta la hi.pnoza (stabili a. pe baza unui te ), care a in.vatt a doua lista in timpul hipnozeij g upul 2, constind tot. In subieeti cu susceptibilitate 5cazuti'J oar care au Anv,alst a daua . ista An stare normala de, veghe; grupul 3 a cuprins

subiecti c suseepti ilit te ridicata la hipnolz'a" care au invatat a doua lista. in .' impul hipnozei; grupul 4 a fest aica,tuit din subiecti c:u susceptibilitate ridic ta la hipnoza care au inva~at a doua I~sta nefiind hipnotiaati ..

Pe baza analizei de vari an la, se poate stabili ,daca ~ a) faptul de _ a. fi hipno .. , tizat in ~EnJeaza sau n • invatarea; b) suS!ce1?tlblli~ate~ la hipnoza in~u,en~~az~ sau nu mvatarea; c) este sau nu mteractnme irnre gradul. de hlpn.o~a ~ susceptibilit tea I a .:- noza!! Chiar i .ainte die a trece 1~~ calcul, exami ,-i Id datele din taela putern vedea ea mediile (-18~'7'~' p. ~ ~38) subiectilor 'hipnotizati ~. ale celor nehipno "zati - Iu-~,ti in t o,t·a·~it-~ .,a lor, fara conside area s S' eptibilitatii la hip noz v, -, difera foarte mult t .tre ele,',a c'le~ ne a. indreptili ,sa presupu em ci fap -ul pIe a fi ~ ipnotizat influen.,·az,a 'invat,31f'ea

dica v iabila dependents. Totusi nurnar testul statistic ne va nnea SPU~'-' daca aeeasta difer'nta este semnificativa sau nu, Revenind acum Ia susceptibilitate si · gnori id pen I ~ mome t c - al It~ . va,nabili (I ,~Ip.noza, gradu ei),

constatam ca mediih I subiectilor ell susceptibilitate scazuta \ ste ~ 6a,57, iar a celor cu. susceptihilitate idicata" _, 12~5:7~ Diferenta dintre medii este mai m.ic,a d cit in C'3ZU eeleilalte variabile, ceea ce ne fac'e sa : resupu .. em ca aceasta v'ariabili influe'n'~e'aza putin sau de Ioc asupra i:nvatari· .' Desigur rU spunsul exact ni-l va putea cia numai caleulul sta istie.

Pina, acum : m raspuns 1 __ intr,e'barea Idaca cele dou:V va riabile in' ependente, co siderats fieer· 'in parte, in ~len\eaza san nu i·n,va\..a. ~r urm.a~~~~m sa v de ~ d ca .. xista vreo interactiune [n'tre gradul I ipnozei ~i suseeptibilitatea h~p, otica. Interactiune ar fi d8Jca va ,oar~ a variabilei dependenre (in ·;azul d." f tVota la 1 . 'atare) cauza ,a de 0 varia i11., independenta este determine ~ v, 1_ e via oarea asumata d" cealalta vanabila in d.'ep,end en tit., to alfi term.' ni daea, fa'prot de a fi bipnotizat influen.t£aza ,sa,u ~u li-:vat,a,rea ,depinde' de ,g aduI susceptibi ~tatii ·,a hiplnoza a s,ub,iec'liIor. ,Ace~ f'arpt se poate constata.

Din _.lbel3: se poate velde',1 c;a Ia suhiee"t"· 'I '·pno,tizati cOltele .. 3 ~nvv~ re mlf . de la ~ 14 25, i·-~ ea21 'u~ceptjbilit'a'lii sc,azu.e, la - 23.,2'5, 1 ,c'a2ul susce,P1ti-, bilitat~1 rid·1cate:J.' iar la sub~'ecii ~eh·pnol,tizati_ r1e 1. 1. ,2 a 1,.1.,,1. Inseam it ctJ .' rformanta celor dou,~ gr - pur~~. d, s - iec;-i (hipnotizal·i ~i n.e·,ipno iZ31i) este 1\0 b'un U m'V sura depende :~,ta de gr_~_dul 10 Ide susc·ptib ilitate, pe ~ tIU ca,

.If, I iibNil'ili . 'U '" iIiJ Ili!d~ d"E' . ,i f . I 'I - - - 1

In Icazu ~ ~ -'C p'tl.11.ta'1l1 ~,'I': leat, ,'1 erlen'ta Intre p ~.r~lorm.an.te e [0' este m;u.

rna ~ e decAt in cazum susceptibilit3. Ii. ,scazlllte'~~ ~ c~ea~i conQlu.zie se, p10ate

espr' de ,I daca se line se·ama de diferenla,.lntre ,m dia ~rupurilor .. _ Difer'n~a dintr subiec;ii ell ssceptib'i]itate s.:·azuta, care au [lost $i ca.re n-' u f,o,··t hlpn,otiz'ati fiind de - 6'157, iar dintr,e c i cu susC'ep ;obil~tate II .I'c;ata flind d 12.57 - put. a pr supun'e c'a eX'ista in'teracli IDe. .'. Gee· $i ,concluzi_e poate de.s-prinde ~i din c. ·mp. rarea m diilo,f rubiectil h.ipnotiz3'i ~i ehipn''_ tl2ati, car stnt_ - 18.75 ~i - .38Ni D ca dife.r,en ele )[ ambel IC'laz ~'ri, ar 'i 'mici am spr'une ca. n.u ex'ista inter :ct'·uni. Ac-asta e Itle.ineA~ tel s, numa· 0 impres,iell Nu·m _I cal ulul st, istic' a p'U ea .~ sp1una exaot dac!J. . xi ,tV

Ii Ii

Int ,r. ctlU e.

Se 10 ~'~n ie~te c. . a Sf! red la, gf'a"l f la,lia dln't e ieca~e var:,"abila: iflde.p .' I dena fi ~.' a il dee' d ndi, pc . ~ par!e, ~ din.tre v v~ric ~ '~el~ in. epe de te pe d· alt p rte, pe'n TU a se elx'pnma mtf-o forma Intultlva plrez1en a sau

30

. ·us p r • ,ZENTEl (B)

SlAV A LlPSEJ. 1(' ) INTBBAC'f,ItlNII (CU . . .,TE· enTa)

A

B

100

100

NeOlpnotlzat

75

,Hlpnolizilt

' ........ .. ~ "'-,

25-

o~~~~~~~~~~~~~ ~~~

HldlcatIJ 8C#11J19 II/deat

,sU8CEPT11JILITATEA ,i· HIPNOzA StlSCIPrlBIUrAflA LA HIPNozA,

a ,senla int ~r', 'c~iun'ii., Figu'ra .~A ilustreaza lipsa de interac iune, iar figur 1· , prezenta inter a ctiunii, . In cazul aces ta din urm'a se poate ~~dea, Intr a· tele, ca Eap·tu de a fi hipnutizat cobo ra ~":_'Ierform·an"a l-inva~,a'~e a clo eu

·'b"l' ii v v d f' Ill!! 'v, '. ~lb!ll- II • diili U

uscepntxnta e scaz'uta, . ar 10 . acinteaz . a ,cel C'U suscept -Iltat£ fl cata.

Planul fat;torial poate sa ai ': .. 3. mai multe variabile indeper . ont . ~,~ ma multe

1 111 :C! U liil iI' bitt 1 fac Ii I 3 2- lit. U I

dv,a ~rl 13 ~ bl~lecard~~ varia - ue. .' n p ~An d" act~lrla 1 .: ,?<~: !dDseamod·IQ lyUD p an eu

. oua arrat 11 e, t m re care .. nrna avmc t ei va ora, a Qua" oua valori; un

plan factorial 2 X. 2 X 2~ inse'amna un p an ell trei variabile independente, Ii ec re asumind doua valori s.a.m.d, Intr-o . :~o.rma generalis ~ _ta pl. ul factorial se exprimjl as ··feI: ,KXL S,iU K,XLXM. ln primul caa planu este cu doua

b 1111 Ii d d d fi · bil lUI' iii! iii. 1" d

vana II - In epenc leJlte,- ar riecare varraoua poate avea ~tl cite va or!,' e

1 -K ' U A, 6 I rIIi.. L 1 I iji I d il

exemp ,U ~ ." ,po,a~e sa Insemneze . v - _I orl" lar ~ 5 va , ~ It 'I In cazu .. 01 ea

cele trei litere IDseamna tres variahi e ind .. rendente, fiecare putind asu a, ~~' aici, vallori di ~,e 'i ~IC.

Teoretic se sot elabora planUl,i factoriale cu toarte m alte varia] ile independ~te, avtnd ie-care ntul. e valo.ri, 'ar p~~c~ ic es,~ foane greu sau .chia_r i . p~Sibil. e a duce un eX,p'erlm_t, ('uu'n num.a.r a~a de mare de va-labille ~1 valor!. n ~ Ian co trei variabile, avind, fil.~'C' re tIe·! va 0 1i. Insle'amna deja 27 condltl pe imc'nt,ale'" C'om'~ in,; -ii post ile ale v,allorilor v- riab,ilelolr independent

( X 3 X 3 ~ 27)'1 I:' ea ce, a~a cum observa Pi'i Fraisse, '. ep v,le,te posibilita ile n i cerce~tiri obi~n.uite (110, p~ 351,3).

nalnte die 1 ceple. ea . xperimentului, este necesar IC expcrimen atorul sa,_· stabllea'SCa procedura pe c r 0 v. rma: instruqia c re va fi prezent tV sub q'lor dm'nist areCtim ·Iilor ~n ,gitrar a aspunsurilor . tc. '. II un nllmar limitat de subi,eq:i v face u .xercili preliminar, ell ,e re pr.ilej v·

obser $i modul cum" t . eg subiect'" in . rue ia.

P p rcrsul expe ime tu- 1 ca ~i Cll pnlejul prelucarii rezultatelor se pot t ~i i,i ele erori, asupra carora cercetatou este ncesar sa f~e prev nit.

. e gur, nu se pot m 'ntiona a·ci toate greleJi e ce se Plot ~'vi ~i . lei nu po p evazute toa e. om ment-iona clt'eva _ care Sf! I 0 ivi m· i frec.vent, '. ie, tOloda!a, pe~tru c:onsecintel,e pe car' pot sa e aiba, trebui sa st i t n ia

r et torulUI.,

3

probl~ma . fane u 11 prt a este ::,cee 's~b;ect!l r ~i, a ate 05 car ri idt irrdoi 1, in leg~uIla C.ll ~are ,cercetato!ul ar f~ m~hn~t.s~ ~e ex~luda.

sa cum observa . ld,ovs -1 ~l Lockard, s t ,~utu:~e IU tl~1'Car vhde pentr,u

. .. area U lor sub '1 sau a ---II e.. S - recti ., u datele, s un auton

. i "e iot orni 'numa~ . caz Ide I 'sol -,ta necesi ate, iar d.eciziil'i

. ,- , 'III

-criteriile de espingere trebuie sa fie precizate inainte de incepe ea ep~rune~-

tului, A lua decizia dupa ce experimentu] '~ Iosr efectuat p~ate U:~~I SU:SPIciune ]' c'a experimentatorul a : rccept ,t numai datele care V1n In sprijinul lPO'-

tez 'ae(25, p. 21). . ...., .. " , ,'.. , ,

briar lntr un expert ' t organizat !'II I lanificat leu gil J~ SC ", ot 1!1 nele

on accid ntale, De exemp.lu, 1 0 prob de cr~llOn-hlftL, u ~ sublcctare difi,C" Ita i cu creionul su pDtulau, are un blocaj mental trecator etc. ~a rna' buna sor ri , "'n cazuri de aces fel, este neutralizarea lor 'pn tr-un nu~a Fici nt d mare de subiecti, a. de probe, in cazul .cv exper e, t~ per 'It,,' cursu experimentarii .se poa in~lmpl < xpenmentatl?f I, ,d~n ... ~~eala" om/iea punerea ~n functiune a unui rnecamsm (de semnaliza 'C, mregrstrar · mpul ri e c.) sau sa . iliaeze a al a ' aloare a umn stimu] decft cea stabiH." iti 1 ~i ca 'Ie Iost utilizata eu toti ceilal i subiecti, In acest caz se nine oblema las,a ~i la 0 parte a rezultatelor ace st 'i subie t, De asernenea si In

II .1 d iii ~I

caz 1 cind rezul a dar ca un subiectn-a ~nr 1 ' erect tnstr~c! a" - ",'e,!· aa

instructiile au fost incercar,ein prealabil ~cest lucru D-ar t~ebuJ s se l~t mple,; Si .u ria est mai I,' ~ ie,ill in acele C tzurt cAn'd se constata "a, un subiect ,da

., 1 1 I la I fI bill ii, f U!1jJ v

erf • r .nte en rotu devi ate de ,;1 aceiea a' '. ce 'Of a ,I subrecti " a sa..1 e ....

i " icii c~ subiectu n-a ~ tele instructiile. ' .tr-un as, fel de caa ce~ mal "b~a ""'Isura este sa nu e].~minY':m datele ._ ,in calcul, dar' 5,a ,avem un ~n'llJmar' 5ufl'C'lent d'e subiec~i, . a're sa poa a Qleutr, __ ]r]za ,efectul un,ei 'variabille aocideilitale n,' 'u-

n.··

cicac r it, in~ de izia~'perilmer t,orului tn ac, s. c xu :is. u "

I~' I "1 I d v 'W'

'·le ilnp-:o~t'-'nt est c' )', stU,lU sau f'e'.!r, tu; p,:e c·'re'- re'lac __ az'a s:a 'I11,n-,

' ,_ " III! ,II iii d 'II

]"'0' n-,P,?e: acest' cazu!'i. Da,ca .a ,eli·minat anumite i,d:atle s:au an,um'.1lt1, SU '1 C'.1'~ ,Ie~]

.. ~ , • • • oil

acea.-ta a,',ura tre:buie: s;a s'c ia 'oa,rt,e rar' ,va I, ri;f cu preclzle 'co,n'-ll' e

II! ,..

1 'mo'tl ve, .'.

otd eine' Ji !ill,' s·tema·". deero:l1e ex. lu,e.xp:~imenta e, ell

, b eqii grupului eXJp'ri enta la :un alt t1l11P dedt c__u subte~ll~ grupu~l d~ control, mai all s daca. cest I~alt tmmy~" nu insemneaza Dllmal tlmpul d1.11 Z.-l"

,- dIOI 'i!i.ll. I ..

. i ~i 0 :anumiti cond·--ie, die e: e ~ p u un ,-In g upur,l a IL,-ll'lltea un,]

VI - v

~ 'n, 13 - c· a 'alt ~- u'lpa ..

rire I rorile: me'to,' lo'gice ,i. ~mp, o'rt t,.. care s- -IU!'. "infilta· ln

l~ · ~ ~

, lab. 'rarea statistica a rezu]tate.lo,r m nli,on,am api lear a un,Ul te'st statl1.§tlc

, :vat Isau in conditii neadecv,at._ .. 0 Istfel de -gre'$_ al~ aT' fi, de Ie x emp I ,

. pc tru e~c nti, e (sru urile) indep n I te rn ·tica test 1 e s mni-

--"' e i I Idicat :entru e$an · oanel- co I J ate ~l i rs~

upa c.I 'ct-_flea dat lor pe cerce v-ii 'x.- eri _ e __ z,W test--r a,

io I zei deer _'etarle I( aU! - ,eci -II -e)~ 1 Ce re seop Ie sint organi.zate ~,iI,

p'lcIl1ctat statistic. I borare. ta ~st.ica va arata! dad.a1lele ,confirma. sau u i.ploteza d' cercet, re.. In cazu] ea Ipa, c ,a de c'ercetare se dovede~[e co' fir·ta, urmeaza stirn. f.; Ii itelo I· lC alizar"~ , eZll t· el··· ~

3,

Simpla ex:a~~ r . a datelor, chiar organizate, nu ne spune prea mult ell prrvrre Ia SemnlJRCap3 lor. Pentru aceasta este necesar ca datele sa fie reduse la raponuri nume ice si supuse unei prelcr ri statistice, carte proba il iferta ditre grupul '. xp rimental ~ eel de control, c intre me. ia aees or g~" ipu i

\J -!O A .... 'Ui U d ill d '

, ,lie In ., r,c'C'l]_aJ"le, a2uta . e potez,a '_ e cercetar " ,-at n tmai 0 anali a

staristica te va _p. . tea spu~e .dadi ,a~e~a dife~enta e!te reala ,saD int~mpHltoare. In eventualitatea cazului acesnua din urma, repetind exp rimentul roart . robabil von gasi o relatie i vers d: in re rnedii, aceea care a fost rna' rna

rn esteai midi P baza anaizeit tistice vom pu eapune cari ;

1 d'f ] d'" "" - d """ A A ]'!l1l

anse C C3; rrerentei e I untre gru uri sa se c atoreasca mtrmp art II

Pentru s abilirea pragului de semnificatie se utilize' zi diferi e teste statistice ele find mai indicate J?entru ocate.gC!rie Ad- .:ate sa~ p·anuri experym n 1 ~ I Ie pent, slte categoruc De a tfel, chiar namte de 1 icepe ea experi ientu J . ~edLtocu. sa ail "'0 vedere, eel putin in Iinii generale, ceratament statr nc va aplica dat lor sale,

~. cazul dnd ,nc!"' !'vem deeit dou~ ~rupuri, Yom folosi pentru camp rarea

e iilo "t.5t' 1 z ; 1 r cazul compararr fr cventelor pro d semrn 1 . · e

sa , c ite iul" X2; analiza varia ntei, i'n C,- 2U] unui P .an facto ia cu dou""'

I 1 I '~Il II! - d

sau mal muite vana - ue In ,'~en - ente; u - test nepararnetric, i cazul unci

distributii neregulate (neno male) a notelor,

. eser ta pentru C 110 tlhorse p ne problema dac'" , oat ip t za

Iv v )- d U Iii., i I A. I

u :- anume? ca c e Qua : pun con re esantroane rnnm atoare di

cee If 1 populatie -3 dad trebuie sa 0 respinga, considerind ea grupurile nu apartin ac eluiasi ansamblu omogen, In acest din urma caz va trebui preizat, pe baza ealculului statistic"ragul de semnificaie, adic'" p,roabilit' -te'

"f d·' il!1!I!1J I 'v -

: er'enl_· '. _ntre me· llile co ,0 ' lona g'. pu,ri sau ansambluri de masuri s~·

po tV fi ohlin ·ta pe baza de 1ntfmplare, in urma unr flue I , ii Indm aM ore. In general se accepta, a,a cum S-a mal aratat, ca in e37 J clnd probabllita.tea . de ~btinere ,a rezuItatului respectiv prin joeul factorilor aleatori ste a mIdi de 10.05 (p < .05)" ipoteza n Ii poate f re' insa, en un rise de

• 1\ 501 d· 101 iii! iIo f - ;I

~~ In ,. _ 0'-' n C_ZU,M" lar plo e'%" 'e Ic_,rc,eta ~, POIa.t,~ 'i c,ansi .·ata confi-

rna a.

Unii .auto~1 consider'" ca satisfacator nomai un prag de 0 .. 01 sau mai mic < .O~) adtdl cu 0 fansa de 10/0 sau ,mai putin ea 0 diferenta dintre medii

"., . d U U v ' v' d Ii. Ali f- -

mar me~ ". ta s· ap,ra pe . '. azaenlmp ae.in • unetic de "tu a c ce-

expeJomn:3 0 ul ~1-. ,fu::a-t, in sa, el rnup en cruer-l fo,rmul"'r"i ipoteze I e pr gulul de s ,. ' mflcatil,e e car:e Ie va putea aepta.

Nl! .ne-am propus sa prezen am aid to detaliu dOfed e tehnici statistice care

e !lzea:za pentru det r' inarea semnificar i i dife ite10r e:zult, teo n arc ,"

tie ,. \oIi' III A l' , b 1\ u lit I IV" 1 . it •

Xl a §l In 1m .• a. rom :na . ~eva . ucr I rl V'. O',f,oase ~j uClor 'cc II ~.

v. •. 1 y y ~

'" '" ar ,0 19I ... 1e su trdu~eTi, ere pot fi consuhatecu pro,i.t Dar Eli,

~ , ca rn I gatura ,utilizare. unor proe,cdee ,i tehnici stanstice s-a semnalat pnmejdia infilrrarii unor erori m, todo1ogice, In activit tea de el borare . t _ 1 ca a dt lor, 1. stu· ti ~i cereet'" 0 i eu 0 e P r.',enta - m i redusa am

e t uti .. uee" nele preciz"'r".

prima obser tie pe c re tr bu·,' sa 0 fac::ern este ca atunci dnd trecem prelucrarea staristica a datelor trebuie sa av,em in veder dl formulele

c lcule e [ti .tice sint tntruci "erite, dua cu' ee vorb de grup

e~a tIO n ) mdepen . nte sa e grupu 'i perecm.

3

tn al doilea rind, cind se farce. d,i£erent.a dintre medii (care se noteaza mai frecvent: Xl-X,), trebuie sa avem in vedere di este vorba de dife,!n~;J ab50'luta dint~e medii, deei fira, sernn (ill care sleep este mal corect S'3 se

exprime mediile in fel';11 urmator: 1;1---:,~1 s~u ,rX1-X2!' barele ~au liniutele verticale :uatind dl dlferenta este considerata H1 valoa.reabsol~ta), In aces~ caz daca, prima medie este mai mica deoit a doua, se va sca,dea cea mal mica din cea mai mare' ,i se va scrie rezultatul, Jfar.a semn,

'bl'Ii I 1 ~ v v 1 - I .. tab IV

Dupa Ice s-a stalt.vail.Oar~a w t 51! ~a:por:tea2a aceasta vaioare a 0 Ella

a lui t, pentru a stabili pragu] de semnificatie (P). In acest ~cop ,este. n~eesar sa se caleuleze gradele de .ltb~r ate (df = . degrees of ~reedom), care ~mt 10 functie a numarului . de subiecti, In caz?l rla ... nulu~ .. experimental cu d0':l:1. grupuri independente (formate pnn selectie Intlmpl~toa;e), gra~ele dehbertate se noteaza prin N~2, unde Neste numarul subiectI1o~ unui grup ~nl) pll~s num .. arul _subiecvi.lor celuila~t 8i~ ..• 'P (U2)'. In ca.zul. grupurilorf~ lPeredn OCU:tll~ de calculare a gradelor de libertate p ... entru t es~ n~l. (d~Cl}l repre:n:lta

numai subiectii unui grup., practic numarul per,echl~or,obJ~ullt fle~are .su~lect dintr-un grup aV'ind. echivalentul sau ~,perecbea" m~elalalt ~up);. De,clc~

acelasi numar de S'ubieqi av~ mai dPutln:ed' grade de hber~te'dJU'~arta.tel fat' Oel

de cazul anterior, at grupurilor rndepen ente, pentru leal naca n '= .

atunci N = 20-2 - 18. Am mentionat acest fapt pentru dl s~ ~are di pentru un cet'cetator. neexi eri~entat ~i n~pr~venit, po~te. c~nS_t1tul .su{~a unei erori rnetodologice. D"a.ca 13 grupurile m perechi este [), corelatie

po:ritiva ridicatl h~.tre· variabila de egalizare a. perechilor ,i. variahila. dependentd, valoarea lui tva, fi marie (iar p mal mIC) ~l astfel v'a compensa numarul mai redus 311 gradelor de liberate,I,_

Este, de asemenea, important sa. sle aibi in vedere di,p~ntr.u ealcularea semnificatiei diferen~ei, formulele utilizate sint intrudtv.a dJlfente tn. ~a:lUl e,antio,anelor mici (cor,elate sau nec 0 rela!te) , docit i'R ~aZ'Ul unor, e,annoane mari (mai mare de 25 Sau 30 subiecp sau mUuri p~ntru f,iecare efantlon).. .

In subcapiitolul. 2 (ipoleza $i testarea ipot~z,el) am f~.cut unele refen~te

eu privir~ .la~neralizaril~ . pe ~a~~,eer~et~tolr~I . Ie .. poate_ fa~ePve_ baz.a., da~lor sa .f, clupa ce Ie-a ,supus elaborarll statls.~lce, ~.;ar:e 1~~. pel'1mlS s~s~abllea~ ce probabilita'te exista ca re,zultatul respectmv sa f'l.e lob,tm'ut, pe baza Idle lndm~

plare. ., d 11 11 11 v,V f'iI' iii. . !iii! 1 -.

In general cer:cedttnrul .. ore~le ca re2ult~tele sale S~ poata ·1 ~u ma~ , ars

generalizate, dar pe de alta parte _seneralizare'3 no. poate dep~"l fapt.el,~ pe care el se ba,z,eazajl- Cit d,el 'mult POlt ,fi generalizate re'.z'ultatelle obillnute d:splnde,

In primul rind, de limitele flxat,e de. cercetator ~entru p~pul~ti~ d~D care p-'a extras e~antionul ,i Ide ,cit este d,er'e'pre,z'entatlv e"antl,onul~ ~,~c:a e,an: ... tianu) este reprezentat~v. plem:ru populati·e,. atunci . cODsta~ari]e privitoare ~a e~antion VOl" Ii valahUe ,it p,entr,g Pop"la re., Daca e~anl:looul .. nu es:te'uflcient de l'eplrezentativ" generalizar-e:a se va li1mjta Ia o~antlonu,m studl"at!!

Tipurile de experjm.ent.

tn Wate cele spuse p~na acurn. s-a avut in ~ed~re u!1 anu~.it tip de e~p'eriment propriu .... :z.iis experimentul fundamlentaI ,dlo psaho]ogte, care este" de fapt, ~n ,experiment de con/irma/reo Acest experiment pleadl. de la 0 ipoteza., in c'are cercetatol'ul face supozitia existentei ltnei relalii intre 0 anumita

34

actiune stimulatoare (v3lriabila independenta) ~i un anumit ragpuns [v riabila dependenta]. Frin experimentul pe care-I organizeazii, cercetatoru] cauta sa-~i verifice ipoteza, sau sa 0 confirrne ori sa 0 infirme,

A~a cum am rnentionat, insa, ,i la inlc1eputul acestui capitol (subcapitolul 2),

i J II< ,. I It.

expenmen,tu poate avea ~l numai un caracter It!XP _o'raJ()'T, in care caz cerce-

t~horul nu formuleaza 0 ipoteza, ~n sensu} propriu al cuvintului, pe care sa o 've.rific.e prin experiment" ci ~,este curios" sa afle tie _ s-ar intlmpla daca subiec Du,'lu ,i i s-ar aplica 0 :anu~mita stimulate. a a,nu~tti ipoteza, informala:~ este si aici, eel putin j!\:n m.asura, In care ~a decis sa, cerceteze efectul unei anumite variabile asupra alteia, Dar asa cum observe McG'uiga.n, aceasti ipoteza nu este 5uH~ient de ~vans~ta pe~t~ a putea spune ce fel de efect va avea asupra a lteia, sau chiar .sa spuna ca V',eI, avea un efect \18, p .. 61) ..

1'1 de investi I bill]'1!wI!I A d I" II U ••

Experirnentul exptorator serveste . ie mvestigarepreala _.1 .a11 III, SCOP_' ne imitaru

ii'. d d '!wi' 'I i Ii; b'~l !II d d ;iI\. v

unei aru rie cercetarev oe gasire a unei vanat ne inoepen en tie, pe etta vrerne

In experirnenrul conf~mator cercetiitoru] urmarere sa ~o~firme d{ a anurnita variabila indepen 'il:nta are un anurmt efect asupra conduitei,

dil '" 11 ] .. _ I ~Il ·

Inru' rt cu experimentul expiorator este f'xperzme,ntu· _p,& 'ot, care este conn-

derat un expe irnent preliminar, Se utilizeaza 'U~ numar restrins de subiecti ~ se urrnareste, lntr~ ~ltele verificarea 'Pr'f!ala~ila a", ~nor pro.ceduri ,pentru prevenirea unor erori mtr-un eX!P:nment ulterior, gasirea UDe1l. ~alon, la 0 variabili, ·:arfe_r prezenta anumite avantaje pentru 0 anurmta cercetare incercarea uncr variante ale unei instructii pentru a Sf stabili varianta optima

A d it <t ] 'I -" U

10 ve erea unut experiment u terror, ce se precomzeaza etc,

Tn cadrul expesimentului de confirm .. are tie face deosehire ]t1tre experimentul functional ~i experimen tid fac torial.

In experimentul de ,t,i,p lunc·tl,onal ce]"c'et:at~).rul c.au_'~ s,a stabileasca,relatia~ functionala dintre 0 vari.abiJ3: independenta ~:i una dependenrii. In acest scop el aleg1e, lntr1e ,anun1i'te limite: pe c'are I$i. le~,a fixat, m,ai 'multe 'v·alo.ri ale vaDiabi·l.ei indepmdenre ~i v'a s,timula CU, fie c'a r'e. din, ac~ste' valo.ri subiectii sai, inregistrind modifiearile ivite to . ~o.?duita ~orj. a~cain ,,!ariab!l~ ,?epen:' denta (3,. p. 9),; De eX~111plu,,: aphca v~l?'Jll dlf~~Jt.e.ale. mten~tatll. unm sunet, iCc electrl,e etc. ,1 se uJ"mare~te modlflcarea 10 fURc,le de mten!i1ta~ea

stimulul~, a ,vr:tpului de reac ~e. Da~a se c~~stata ca. modiridl!~e, sistematlce ale unel v3rnabtle due [a van.er,ea SI'steM.alJca a rcelellahe varla:bile, spunem ca variabi.la dependenta variaza ca fune~e a variabilei independente, iar rela{i dintre ele se nume,te Telatie functionala (14~ p. 6).

EX:'Pe~imentatorul poate 'sa pcocedeze, insa, p altfel. In .loe sa utimiz8ze mai

1 I· 11 ~ bil' I 1Ii ti (11 d 1 v I v I d W

mu te va orl aile varla.· et '][n" epen, ~ le'nte, Ie Plo:a.t,e sa a eag,a nll'mSl __ - Qua,.

de obitCei prez,eo'(.a unei valori $i absen~a ei, san va]oarea zero a variabi1!l'i date. In ac!'S:t cal se poate ,stabili ,dad!. fa'ctoful modificat a produs 0 modlfiecare masurabila in va.riabila dependenta .. Acest tip de experiment se numcfte factorial (3, p. 9).

In cursul paginilm' anterioare (subcapitolul 3) am facut referiri ~i la un alt tip de experiment, numit e.xpeTiment invocat sau ex post jado. In CODd.i~iile acestui experiment variabila independendi este non-experimentali. Expenmentatoru] nn 0 modifi:a, ·ei 0 utilizeaza ca da'[ide la natura sau de condhiile existen~ei sociale a omulul, c m slot virna, sexul, pregatirea iColara, relatiile maritale dintre parintii subieqilor (unul sa.u a~bii. parinti decedati; sint in viata dar traiesc despartiti etc.) ~.a.m,d. Variabila independenta, in acest caz, este criteriul de selectie a1 subieqilor. Experimentul se

3

numeste ex post facto. pentru ca investigatia a u m t dup v ce modificl iIe 11,. lab la ind pe 'dell'ta au .ost produse de eonditiile na uraIe si social II

n erce .a ea tii ti 'ic.a . uzirn ade eo i vorbindu .. 1 §i d, a . a- _ mi ul expe-

riment .. cru~ial. Acest exp"erimnt iJi l?ropun:_ s~ resteze sirnultan ipotez" con: . are. Daca el reusest sa arate ca din, doua 1 oteze, care pretind mindot a

c~ ex: lica eno I _ ul (de~1 ipotezele nu sint compatibile), una ste contr a fapt lor iar cealalta este indiscutabila, spunem ca experienta esre cruciala,

-- ob 0) in ,'at,at'u", de logic-a, devenit clasic, sp, me i;a atu ci cind ipotezele se p' ezin it sub forma unei alterna ive, experimenrul d zisiv, care demos 5,' rea a una, prin exc. uderea celeilalte, se n meste experiment crucial, In mod id. a] ep mment crucial este ace a 1311~ ca.ru· rezult ite sustin 0 singu a teorie ~ infi m·u 0 ,!Mea e alta teorie altern,' [iva,- In pr _ctic,a, un astfel de experim nt ste destul de rar, din care ca_~za, unii autori sint de parere c,a un experiment

r cial, "", ns I p opriu al C'UV'" , I n lu~, n- m put -a av a, .'. i nums 'i apro .i ....

II .. I !Ii iii

matn a e U ui a a 'e e pen . rent,

Pentru e: emp ~ficare vom mentiona un exp riment al lui Sup a, Cotzin ,~i. tallenbach, cu -pri i e la perce aerea obstacolelor I,-Ie ca'tt'e n 'vazat ri (2':8).

A 'Ii Til .. U V ~, . b 1 I I' d Y bi f d r IIj",

utoru ,apre'Claza C evrtarea 0 ~ stacotu ui « e catre orm a 'OS't- emu, ta

erne obiect 1 unui interes ,SP' 'cia] ~~~ de speculatie. Istoricul probl mel ,dateaza . · 1749 cind 'iderot c ser I. eaz'v "abi itarea uimitoare" a nui orb, n'u umai '. - a percepe , rezenta obieetelor, ci ,i de a apr ::'ia c'orect distanta

A~a_!e. Die.mt._ era, d_.p_~r~" :~a . apr~ic~ea ,p~o~.mi~at~i()hH .. ,?L_o. £1 rezultatu] act unu aerului ,alSUP", fet 1,· vaz,atorulu,l, "I, de. I, datorita urn

ensibilitati crescute a nervilor faciali $" a receptorilor,

U e,·or · .... au semnala~ nlllDllero_sc' cazu. i avi.n,d 0 astfel '.- abillta-e: ~". Sf-au

Iaborat n -mer ase teor~i in sc'opum Ide explic. f'e'·men'ul., Unele a ~ in'vot

- rJ spunsul Cf'lescut aI unor of,gane Id,e simt fa,a: die ac,iun.,ea 'temple.raturii sau es·uD:i'· _aerului asupr,_ fetei;' al,.le" pres:u_ 'e asu: ra, memb-anei timpanl!:_-.,

eli ... dl' !Ii '!I,,;I!' ';;;d'"' v

scnm'lnare au It va ,r.·. cata etc.

Sc'hltind istoR<;uI ,prolblem,'ei a~tolr.ii aju'ng la c,oncluzia c,U n,u n'um:a· nle'vaz'a. · i, care a~ ",sim'lul obstacolelor''', 'nu sin in s:t'are sa . xplice pe.rfor'manla

. d .!II' .11 U II. 1M f __ ~ u 'v lUI

0, .ar mel c,ere,eta'to 1 aC,estul 'enorne--l n .... au re~-',l~ sa g,as _ asc-- puncte ,·U

',eete asupra ,carolra sa ,poata fi Ide '. cord,~

aces'-e c .ndit.ii autorii 'Ientio,n ,- $i-au pl'iOpUS sa r~~Zi·· Ive cOIn ~radie~iile

'intre '_ orie ~. r zultatelle eperim· n :ale cOln'traldiclii . rV,tate' AI studiu-I dar

\J "ji- iI'''!Ii ~liii d

supra carora nu put,e'm rnslsta al,e' ,. -1 au U'1 lzat un p, ['avan m re '. e

.., I d- Ii , .. b'·l A, IV d v-

sonlt, pe ca ~ ~e ,_u _a .' lstante varla. l.a:e, Intr~ sa ,a a ecvata~ i-r ,su-

I • !Ii I ~ II! I h''"' b·' Ii U V 'i! did TIl - -I

'lee;l ,....._ ,.g_ t _ OC':I. sau ,su :leCtl n,e·. a2'a[,o 1 - 'ot lela ,.' :stante va.rlabl_.

ra.u tr Ii mi~,i spre acest 0 bstaclol, eu i'nstf'ucti.a sa mearlga sp re o'bic,ct plina e-l or simti pre'~enta, s 'mnalizind aceasta prin ildicar'e. un· i mi!li"ni, ;apoi

a in·. inte'ze ~i mai m'ult" astfe c -. . i aiu, ,ga, cIt mai ap30'3,ple de p r _v _ n,

.. ar . -ira sa m ati ga~ .' rin.tr subi~ eli au fast ~i 'unii cu. ede.rea normala~

ce, 'a, '. U, a _n-nu,m~t ,antrena'ment . e .. u ~ hi cu ochii I. gali~ au e ~i_

it 1?erceap'~ obstacolul de la 0 distanla de cc 11m §i a inai-teze p1na la d~sta~ ad. eca 30 em Hidl r/" se izbeasdl. de obstacol (CU fa .'e exoeptii).

Iblectll o· '_U '=-u~i chia m'ai ~ne d~citei ,~'ato, ifi 'Pent u, a stabi'j

aca rerc~p ia obstacolulu - . se f:,u.!e sau nu Cll supafat cu tan at '"' f c· ala,

ce sta stirn lar' a fast ~n]VI ur ta : Ifin acopl~'ri ea capului, a gitulum ,$i a, tinilor. ~i in ac.· .. ' e Icondi~i" siubiec_ll U p,ercep -t obstaco·lul., .•.. A . " a, '. '01

. u~i Sa mearg3 spre obstac'ol pe un covor ~i i'n cio api, ide, tificare o,bst I~

co' ului a fost ingreuiata, S .... a observat ca subiectii izbeau cu picioa e ·

dent pentru a ace rnai mult zgomot, In schimb, atunci clnd auzul a fost tnlatura. prin inf nda rea urechilor au pin. purtarea nor ca~ti i, c - re se producea un sunet care masca sunerul pasilor, subiectii n au mai fost in sta e sa p. rceapa obstacolul. Pe baz acestor date 5 .... a formulat ccncluzia ,ea stimu- 1 : rea aur li esre conditie neeesa -~ ~i su icient~- pentru percepere obstacolului. Intr-un experime t de control s-au inv _ S'3t rolurile: experirnentatoru mergea spri obstacol tinS ~ in mAna un - · crofon, iar subiect -I, intr-o camera izola'_~ asculta c __ - disnozitiv :_'e' receptie asezat asupra u echilor, sunet care veneau de la microfonul pie care-l tinea in mi'na . xperimenta.orull!·

acest conditii subiectu] a putut sa identi I ice . propie ~_ a de obsta "10111

• zul a, pri urrnare, ... a per ru orb se mn alele _ obstacolu .. ui sint sunet e pasilor sai, refl 'ct'ate de, obsracol, asemenea efe:tul. i radar, ~i eceptate de a . alizatorul siu auditiv, n acest ",. ecr radar , numai sunetele cu 'recve'n~a ]. It'~\, 10.10-0 cicli sa . peste, -_ un 01 sfectiv. Cunoasteree ace tui re omer a perrms construire unor dispositive care emit sunete ce se adauga la sunerul s mnal ii prin aceast a 51. usur ..... za Iocalizarea obs acolului ..

II II! fli; 'U ii, Iii !!!' I • 1 R' iii f' .. '\til

A ·st ex rerement I'D Irma p -0 urrnare, ipoteza "ve ern racia e sr . on 1l

ipoteza locali2arii auditive a obstacolului. Faptu ca s-au putut confectiona

di .. ,. . _.'!! V . I l'~ bsracolului v

SPOZltl e pie . cest p mcrpru, care s,a 'U~U~" ze . oca .izar a, onstaco u U, a t

~i mai mult ci ipoteza a fest indubitabil con irmata. .

entionam ca lterior autorji au vie 'it cu noi precizari (8), (de ex mpl .ecizarea ami tita deja ta rmrnai sune' ele de 10 000 ci eli sau aeste au un

rol f:ct'v), c ea .cee tlrata dl_e.'perime tul ainut este" totu~i'vnum~~ vrJ pro. 1m tie a u .Ull ex,pe Iment cruc,l,al~ a,a cum. este'" ploate, n uluma, anal1za,

• iii II I 1

o lcare . sa- umlt lexpr,lim~,t C.- llC:,la, , ..

Am amin ~t la Inc.; ··utu.lc c'es ui ,cap1itol ,ea 0 obieclilc iplorta ,ta e e

uc . I. . seor'i exp,f'riment.ului dIe ldborator .' ste ._ ,ceea Cia, pune subieclul in

d.. .!O 011 fil' '"' I d- lI'f 1M d I I '" lI'iI d "1 - d f"

CO I 1 nIl. CIa .e, . 1 erl'te . ,e . ce e'a a e VIe'l-' e toate 2.1, e e, 1n ear se es -.

~oar·, activ1talea, subiecrilolr.

U' i- d - experi- ,ent ·:are c_ uta a el·.1D.i- _e ·c.st n_,ajun,s est! experimentul

I I d A ih~ I' . 'I!!! 'I d' II . I ,u cl

tura i ntro ucer' 'a lD 'IS 0 O,gl :a aces _Ul t· p ,I experIment Ie te' eg t _ .

numele psiho]o,gu .ui r -. '" II F.. ,azul1skii -

perim1ru1 natural ,are, ]- linii ,ge'n.erale,acelea~i. caract,er!sti i c ,1 eXJ e-

.. i tu de lab '.' or: pr .. ~ucer' I~n"m;e.nului, repet ,a ex -erimen ului riere CODlditiilor ,:_ tC'1 Experimentul . s~.- ef _c. 'oat, 'insa, i co d-tiile' nlo . ·Ie

I le~ii ~i . c, ivitatii s -'. iect,]or" tn gr,~. ~ ii,a d·. CO~ il., in ,~coaI.a In In

rind r i ustri la c .. E ',erimentul ,$e plo·.te organ"za "'n a,'a f 1 lit

ubi c iia: nu ~tie ca sint obie'ct al cercetarii experim ntale~, 's'rfe'), i ~'CO -la

p imen alor [ s prezinta ca,r,£sor, p,re"'nd 0 leet, ie, la a m.a-eri·u Ita de " . v .,"mAnt. In ell su prda ii e aduce V.I." ... "ile at caro ef ete le a studi I •

om 3, nIn' urile care u·-· le_ za" un exe.mplu. . e expe.rirnen, n _tu aI,

c t An onditii ~col r' , de ca, _f· If - 'I' ~ .. , -l (29)

Pled d de I Ollstatarea d( spr 5 "'r~itl programului jcol c p. citat

a le II ui. clade trept,at, din 'are motiv .Dumarul gre$elilor pe en e

1 e e· a" m re 1· . fir,i u] dedt la ~nc p ul progra1mulu' J 01 r, autor )

~l-a pus pro,blema ··a gaseascY' 0 m tod~' c re sa.ermitV 0 in' _ uent~ eti pr~ ·st 'ului n·rv s,~entral-l ele ~,o- ii SU ridlce ca,acitatea lor

U c r fA. ~ t 1 og null ~ ~col r n ac S SCIOp a to_ ul-a 1 0 v it v

'7

'Studie2; ~fectul unui sti~ul termic: 9palarea fetei ,:u. apa rece (in SCZOD csld), spre SfUflwl pro~am~~l ~olar. ,lin vederea efectuarii cxperimentului a elaborat .probe de ar.ltme~nc~ ~l d: lirnba rus~ Jonografie), care au fost aplicate

elev~lor la o~cle de ml~ba rusa ,l an.tmenca. Experimentul a fost efectuat cu doua grupun de ~lev~:: grupul experimental ~ grupul ,de control, Inainte de Of"!, a patra, elevii dm __ grueul eXj?f!im~n1ial au fast pusi ,sa-$i spele fata cu apa r~ce. Rezulratele au_ ararat ca In timp ce la grupul de control numarul gre,el~lora crescut cu 25~8~'lI/o, laultima lectie flata de prim) la grupu

e1x7··p,efsl::!e"ntaJ s-a observa]_~ uC~.Hlir. -. 1m] ~unataJire fata de rima lecrie, cu

. - , 7Y' 0, rca urmare ,a ap licatrll stirnulu Ul relce ..

.0 varia~~~. a. eXJ'erimen~1;ll.l;li. natura~ este eXferimen!ul1?sihologico-p_edago~ gu: car.1! se .hmlteaz~ ma conditii l~struct.v -educative, fmb.uind studiulpsihologic

al .'copd~lul ~u :,;:~u!l~a .1ns[!u ... ctiv-educativa. Se ~~udiaz~, de exemplu, cum se dezvol~a unele .mm~ul. ~l .trasatuf! psihice la copu sub influenta unor metode determinaze de mstructie ,$ educatie.

Experimentul natural are avantajul, fata 'de experimenrul Ide I,aborator~, c,il duce la 0 cunoastere mai .re'ala: a actelor de conduita ale omului, Torusi, eI

• • it> d A ~ 't ~

e,~~e mai putm precis « ecit experimcntul d,e Iaborator, controlul variahilelor

fllil (I mult mai d,ifi:cill -

5~ T ST SI EXPERIMENT

.. T .~[ul" nu "este; un. m9loc de invesrigare experimeneala a activitatii, desi unii :autO~l smt inclinati sa considere tes:tulc:a metoda experimentaja sau ca 0

"var~et~ e de expenm:_nt" · nmult~ definitii de circularie date t stului este cupn~sa, ISU? 0 .fonna sau alt~, fl. nOTlUne:a de exp,erit!lent. De exemplu, P. Plchor def~~ne~te .testul '~a nSlt~.a~l.e expenmentala servind de stimul unw comportament, Alp .auto I a,u ~n !edere ,eara1cterul. pro'{),ocat al situ3tiei. De ex!mpl~, H. Wallon consli~era ca restul este 0 sn:ua~i,e provocadl ~i in aceasta calnate, este. un expenm.ent (34, p. 29). In alte deinifi g3sim dii

t:s~ul ues~. un e~pefllrment p.siJhologic ~pecifi.c sauo f)arietate_ de eXiperiment, fara sa fJ.e clair de ce testu'l este conslderat e.~perimcnt specifilC sau varietate de e'xperlm'ent,.

Fara indo;alav /li;,-'t· _. ,t - M". .- 'II! '.- - ... '"' _. . . - iii - U ~,- Iio'" Iii u"

.. '. ..,. 1._. .- , lD, I,e v ,eiltioe ~[ eX:API,erlm,el1~ '~~ll~ta nu,merOaJse .lntero:el,ati1 fl, ,e,;!!

de tr~cer~J da.r. c~le. doua menode }i.f!'t totu~l dlstincte prin scopul ,i tehnicile I,or ..

. Ob~ectlvul pnnCll?~l 011 cel'lc..,etaru e1QPenmentale ene, in ubima an.aliza, descope~uea_ UllO~ relapl de cauz~-~fect. Aces[ obiectiv Sf realbreaza 'Prin vari,erea d~e catreex~erlmel1tator ~ un~l ~~ctlor, care ene. v~· abila inclependenta ~i urma~

drea conse:ln~e~or,aceste,l'yar_~atl~ asu·pra con~'l!ltel, a~pra ullei vari.ahile rlepen. ente .. Daca ~nt lu~t~ .. masun...sa ~u 'se modif~ce _ deClt un factor ,1 daca 'Com-

por a~ent~l fie modlilca pc m~mra ce 5e m?dFfidlacesl factor, ,atu~ci se poate' ccmohl~e Ca acest factor ~.Jtoe, mu'-un anumu: sens, 0 cauz.a a modifid~rii consta __ ate In cloml?ort~me,nt (3~'1 p;o to),j

... ~pre deos:bi~e de e~lerimentJ prin test nu se urmare~te ,i lticinu se poalte o~~me dezvalul1;3 unUI fa,P0rl: de ca'~za-efect. Prin test se urmare~te deter'~ma.reasa:u masura:rea . dlfe~,en elor u in!divieual~. ~n ~e~t psihologilC,. spline · !\nas("a~l (2j Pl .. 22), cste In esenta, 0 masura OblCCtIVa. ,~l standardlzara a

unUJ cfantl011 de componament. De exemplu, dad se uf.mar~~te sa sc de~er-

36

mine vocabularu] unui copil, .se va utiliza 0 lista de cuvinte rep rezentat ive, deci un esantion, Performanta la acest test trehuie sa. coreleze strins cu vocabularul general al copilului, pentru oa testul sa fie valabil .. Pe bazanor .... lneior stahilite se determina, pentru fieeare subiect examinat, daca, in ceea ce p~ive,se trasatur~ exam!na~a, este. dea~upra sau sub rnedie ,i cu cit, C~ta indi\rld,uala poate fl apreciata numai prm cornpararea ei eu cotele obtinute de all1 subiecti de _aceea.~i etate, acelasi sex, aceeasi conditie sociala, acela~i grad

. iI '1 v

de instrucue ,co,ara etc,

Tehnicile diferentiale, care au ca obiect de studiu Idife,rentele individuale, nu

• 1 'I u_ m a- n ip ula r e a".!tr~'va~ d Q J'''.'aVtlie osi hol 0" g a un ei va r ia bi le in depen d' enre

1111p~lrca .... o ~"1:1~ 1 .. - ""u. -' --~ .~. -~"" r'~ ,~:' ... o..J. _~_U' . _'_ ... _,.,', rru; ....• .- .. A"

Subiectii smt luati ala cum Slot obisnuit, :far:a sa se schimbe conditiile In

care ei raspu,nd la test (3" p. 17)~

Totusi, asa cum e-a mail aratat,_ i'n pagir ~'lle anterioare, int~~un anurnit sens

se poate vorbi ,i aiei de 01 variabila independeuta, rear este criteriul e selectie a subiectilor, ArC'easta variabila este, insa, non-experimenrala, nu poate £1 variata de c'a,iO -'e cercetator, cum poate fi vari a -3. variabila independenta experimentala .. Subiectii dife,ra din punctul Ide vedere al criteriului dU,pa care s-a fac'ut selectia, iar cereetatorul urmareste variat,i.ile concomuente intr-o conduita sau 0 performanta a subiectului supus examenului prin teste,

In cazul ,cind obiect al studiului estc dezvoltarea mint~la, al carui curs nu poate fi alterat de catre cercetator, se recurge mai degraba la test decir la experiment, "den unele -iporez'e mai limitate ell privire 130 0 atare dezvoltare POt fi studiate ,i experimental' (3,~ pll 19)'11 Cercetatorul supune subiectul unui exarnen prin teste, la dife~ite perioade sau virste suecesive - ceea Ice constiruie abordarea lon'lgitudinala a Ienomenulci ~, sau sin,t' supusi in acelasi timp cxaminjirii p~in teste subiecti de virste diferite, in care C,a2 abordarea se 'RU,rneste prin sectiune transversala sau specimene representative. Cercetatorul .. nu intervine pent u a influenta ,fje vi rs ta , -fie ,de~voltarea, '~in~ala11 care va:r13za conco,miten:t'l Cerlcetatorul Sf va ll'mita la stabi~i~ea r,ela~iei dintre aspectele suP'UtSe stuill,ului.

····i in c,azu'l lexpl,e i:mentului se ~ecurge, un,eolri, la vari:abile~ indep,endente care nu pot fi 'marnipulatel activ' de c,atre expe,ri'ml£:nta,tor~ Este c'azu~ a~a-num~tului experimen,t invr(Jlcat s'au ex' POI,st fa'eto, de C':are a f,ost vor'ba in su,bc.apltolul

t;

an terlO r'I'

A1m men~io'nat ca s:in,t r,i nwne'floa'se, cai Ide t.recere de 'Ia test la exper.iment.

De exem,plu, mu'lre teste de' ,memorie, 3ren '\ ie' etlc,~_sirnt utilizate: adeseori c~a situa~ii 'sa,u ,sti.muli in Icercet,ar'ea expe.rimenroala a Idiferitelo,r prolce.se 5au aetl-

Vit3)i psihice. ~nve·rs,. 0 .• ~t~.Jire. e .. xperJ~~.entala poate fi t:ansf,?rmad' ... tn. tes!, da-ca este supusa standar,d, 23!,rlllOl' Aeelap, I.nstru.mlent poate £1 urt]~lZa~t ~eorl atlLt

in sco'p experimental Ic~t ~i in, SLOp psi.home'tric. Die ,exem'plu;, _ timpul _ de rea.cTie p03re. fi detennin.at, ell uDal 'i acela~i ~ar,.tJ in sc:oP:uri dife·rite. U.n SCClp pOlate LiD a.c:eia de a vedea daca un sub.le'ct dar ar'e Vl't'eza de react1e Ceruta unui ~o:fer 5a1l1 pilot aviator, tn cazul. ca este SUpU5 unui exa?Jen de

1 .. f ''',' T '" b v f

se ettle pentrll. aTare pro eSI'I" l'n acest cacZ' este nevolJ.e ca pro.a sa te stan-

da:rdizata, _pe;ttr? a putea sta~IL pr~n ~3JpoJrt3:rc la subieqii de aooea$~ ~tate, sex etc~, daca trmpul de r1cactle al sublectu.lul 'da,l este Idea5upra medlel sau sub medie ~i. CD cit.. Bin,eln~ere5~ este llecesar sa se stabileasta timp,ul optim pentru profesia ,data .. Srtudiul ti'mpului de .reac"tie se fac'e: Insa ,i pe cale eper irment ala , In 5C'Dpul de a detlermina vaJ:;o.apile acestui timpl ~n func,t.ie de n.atu.ra sti nulului (sunet lumina etc.), de numarul stimulilor, de intensitatea lor, de

39

s- arien - _zv atlt. B. - ... T· .Iov I. i "i - .. I Leonti VJI lin'

etode etermin . re a pa.rtic·ularit,-"ti. r mdi idu Ie ~

difere'n a intre stimuli de atitudinea pr' gatitoare etc. ~i intr-u'o caa ~!l i altul nst urn ntul de deterrninare a timpului de . eactie ste ace' asi,

Testele se utilizeaza in mod obisnuit i sc _p~act·e" aJJicativ, de exe pI_' in selectia ~i orientarea profesionala, in psihodiagnos icul clinic -etc. To[u i ele au fast ~i sint utilizate ~i in c rcetari cu caracter funda mental, c m sint ce cerarile de' analiza Iactoriala, Se _ masoara cu ajutorul testelor diferi e trasaturisihice ~i se stabilesre corelatia dintre tr,asa.turile supuse masurv iii

e cale de analiza factorials se stabilesc factorii ge. erali die grup ~~ specifici, Desigur, aces: . cor _Ia{ii nu ne spun nimic cu privire ! a originea, geneza . ,. dinarnica ,organiza- ~'i psihi. e. 'otusi, unele date au putut f~ obtinute ,,'. in

aceastd di eet ie, prlD continua rea pe ca 'e experimentala ,I C rcetarii, Ast~ .l,

• 'nastasi (1) demo 9treaZ8 Pl~. C'aI- _ experiment ··Ia ca organiaarea '. ,·.U interrelati a trasaturilor poate f·' "-I odificata de influentele de me ·u .. S-au dat spre

r 20 vare subiectilor cine! teste (d,e vocabuls r, memorare de cifre, ratio I_ I ent

verb de ip silogistic etc.). _ Dupa aceast , toti subiectii ~IU . ost instruiti in utilizarea U nor ehnici specia e, menite sa faciliteze performanta Ia t,' .ei .. : in cele cinci tes e ap i~· rc, Dupa, 13 zil,e subiectilor Ii S<33U administ .at, in ,aceleasi eo ditii, forme echivalente (pat'. el-') ale celor cinci teste, 10 cornpa -are' a inte I corel a I iilor la tes ar a initiala ~. finala n-a ,ar.a"a 1 ~,ici. 10 , 0 ·'.f'i,ca'~· ;'n corelatia dintre ce· e doua t· ste pentru care nu s-a dat nici 0 instru .. ~ie speCl,alil .. ,

n schimb, Sn inrercorelatia dintre test~Ie yent .. care s~a utilizat !i cele_.pentr care nu s-a utilizat o unstrucne speclala sr-a constatat 0 usos ra rnodificare iar intre testele ~ entru care s-a u1.1l1z.!t i·ns - uctia amintita, I ,'odific f( a ost m re, Analiza co ,pl" xului fa,cto ial a lara at: 0 mare ·varl'.al:ie de a t es-

• !II iii IU' 1 fl' al~ 'T. 111 . 'I V . .;;; 11 d'

tarea lnl·t1a a " - testarea I In.·1 ,3". .ilm'·lor~tanta rellatlv,a " · -a.ct,orllor .'. e g"up

a fost alt ra~a ..

In genere slnt Duno cutJe criticile' c,ar,e u fast . d.use te'Stelo' die cV'trl:_, -·~i-

',olo~i din dl'. erse tari, ,i i deos,ebi ,~, el c,at·re psihol1ogii :. '!n larile s ,:ialiste'.

Ps"hologul american ~. L~ Goo. 'en,ough (12) seria., in 1954" ca simp -ificare, standardizare~ $i ,'ablo,izare,a teste ~r ~i t'~hni<:ilor de ~plioar'el a avut dl'·~. t urmare _ f;&- tu .. _ c'W, a,deseori persoane fara. 0 eal.i,fic,['e psihologlcade,ev. a s~ :IU

~ - u ." 'I' 'WI 1 1 !!!! I ,i b11 01 III

crezut In _cpt'a;l.l sa e ap Ice ,I.a so Ull0na'ea un,O'f prOlem,e' pentru c··lre '1~1

teste . ~i - "" ~i persoanele ca e lie' ,ap,licau. n'u. eraui'n,dicate. lar psihologul fra·nee· P. I m olski (3) ~montio'ne,aza ,ea I' eto:. - testelor p~rocedeaa _-n -ori iD'_.r-un

. '. b II! -'~ v. 'v. 'iii'.. '11\'. !I!.Ii. el IIih 1 III v Ii il

. pr a Of. '~l fllsca ~a . cr' c,e a ltJza ,I In't~t' '-ge~e~ ... - 0 '-~gruc,a 'Ullu_.:m,·!-

togust

o criliica se'Vi' .rv a dus metodei teste lor I'.nde ose·bi i-]o,lo'gul so ietic

Teplo , m ~i.,o'nin'd ca, in 'g nlerat., ~'stleIe sint p,eo'be ga~ite

Ie, mnLfi. a~ia ~'r urmi d s.a, c ie ,d editV pe cale ,5 ati,s '·c:a, ~ _' fi,Z Itat __ 1 Pi ~car~i lor la 0 _Imasa d_' su'biect"". Or, spu"e Teplov (3,0)1" dl .. ca p,eot U 11011 U este c. sensul pIS·' -,lo~- · c ,i fiziologic al 'r',obl,emei, at'ci nici - t· ~ Iuer.a statistica, m u~mQ. plic,ari.· la m sle m· i de' s biecti a acestolr' ,plfobe, u poate d ce }- I rezuItate clare. din ,pun,ct de vedere ~tiintifi,c'l

I bI· III d \"II IIroJ 1

p ovu In1 t totoata~, ca 'este e 3J-- 'un c'laract:r j:onst ·tati· I 'c~ '-Ie 11'_

ezva uie dinamica 1.- su~lrii masur~~te etc,,- fi i,- sfer _ c. fceta lIar t., o_og,ic

Y 10' U Ii 4! • fio II! i V f" d .

g s'esc t-ste c_-'ereznta ·ntet'les itll,ntl Ie :' c,are'~·· Ie sa :.ie· u'· ".' $i

til· za .

odelul spr,c care

U ill ,.. !!

erea gaslrll. u,nel

tipo ogice st e perimental, denumin - uneori metoda preconizata experimen diagno . tic ( ' .. N. Leontiev] sau diet experiment (B M~ eplov),

Oc pindu-se ,de particula ita~ile ipologice ale activitatii nervoase superioare omul i fi de manifes arile lor psihologice, Teplo ('·1 ~I 32) sublin·aza, in '.ri_ nul ind necesitatea eonfruntarii unor etodici diferite si a unor dici diferiti, care, dup~~ pres pltn. ri teoretice, po"ta puna in evid n a una ~lceea~i inSU:$ire a I'~ stemului nerves .. D· ca cornpararea lor la un. anurnit numar de vsubiec i da 01 corelatie semnificati ·-ca, atune se obtine dovada c'"

• " iii d'i ~ i> fi A I ~ 1 'I -

ton C sti 10 nci . or . SC .'. e una p aceeasi insusire a sistemui - 1 C' VO' • An liz

mnificatiei fiz'ologice a ac st,?r . indici f ans .mbl 1 lor pate rVpu.nde 1

A t b rea asunra naturii in,su~irii' ate, P intre i: dicii mobilitatii sistern . ui necos de e rnplu, se mentio eaza: itcza de comutare a rei exelor co ditio at .

otochirnice, pa,rt" cula ial'le di e,ge.~e· • i~tre ,prag, rile ,.~pa,tif e: ~i ~di~~ rilie. zanei :! zuale e c. Pe b z tehnicilor fo osrte ,sub ctu Slnt . p: ql\ m I event, In 2~3 grupe;, . e exemplu, dID pu ct -_.1 de vede - e al mobilita i ill mobil, interm diar §i inert; d Jpa forta sistemului nerves in uremic in' e - m dia $- slab.

. Lie Ion tie" , i R,. Luria ~i "10. .' Sminnov ( 6)., reluind problema es-

elor, "in genera], i- leg~rora cu diagnoza dezvo tarii intelectual. J ar tV ca

I b· v t: ~1 'I ,I AI·' · V· I-

t ste e tr tne sa II.e _ tutzate n mai 10 sco I~I'U_ U. ei orienta I pre .iminar in

cunoa~te. ea pa~ticular'tal~lot .ps·~logice ale c0I=!'~ ~r, ele Hind!· ~f~ciente pe.,t 0 diagi oza c mplleta, ',Inala ,a particularitji 1 or dezvoltaAl intelectuale,

scopul d zvaluirii c_ uz i. 1 eficiente .. eSI- _ necesar sa se utilizeze alte metode

rintre care metoda clinica. met da f~ zi,ololgica £:EC,.

mentionat, 10 paginil anterioare c'a ties; ·le si· -t" in p,rimu r"'nd, instr - me Ie ale psi~ol{)giei aplic3t, ; Idar ca e·le <'io,t ·-ti 'Iza~ ~ -in c rcetari fundament Ie' . e = sihol.og difer c-'ntiala .sau de - ':aliz3: factorial~ ..

n e cepriv. ~t metod,a e'.xperime t'ala, ea ,es·te princip,alul -nstrumetlt

1 cercet~ rii 'undam, ,n at,~ in d, 'meniu psiholog;ei ge'ne a _e, in pr·m,ul rA d,. r ': .. al psi 0110 ~~ ei . nim _Ie, ~,···siho,log·,! c,o-iiU11ui e.tc,. 'n u1lcime1e 2- ecenl a _~ncep _.t lllsa u,til~2a'fe _ e.perime.ntul-i ~,i in ,c'op - _'plicativ, ell deo

bl.e in domen}uI", P }.holo.giei in~~re$ti .. 1n C:cst dorn niu cercedr} ~ i

rl: tatenu atlt 111 dlreC~la se.1ectarlJ un _ "I aJ1Uml' om pentru 0 I lumlt' .r --

~5!e Cl I. proiectarea l>! a~a fel a 'm'il"in.ilor ~~, ut~laj'elor indt SV fie acc -

s.b omzt.l,;; mediu., . cest tip '. Ie cerC'etClr,£ __ fo dnu'mit de Chapa is, Garn

109 . I=!sihoJlo~.:·e 'p,erirmentala '3,plie,a·ta (6)~ Ene vorb. ,a It de aplicar

r cunol~t~n. e ,fun .'amen,tale I proi ctar a _cesto _ - 3$m!l!, ~~ utilaje _, d.

m lu apllc r . U olr C ,no~ti - ~e ~f ndamentale aSllpra acuitatii vizu, Ie - c~t e cercet~ ri a lica i e,:. e _mplu, care d·'n ,d,Qua S iU m - i mu.lte ,- ns ru-

e . e (cadran , 5c'ale etc' .. ) e'ste mai -n in pun,ctul d . dre -1 a.erato

1 uman spr a-I tilizal,arier a unu.i ca' ran a uei scali, letc.. ~i u nU• ef ului asupl itt activ.ita'lii d, sLlpraegh_c a operat,orulu.i reprezi ta urv

O Iv I ,", Ii' \oil

la ,0111' It I . r e'·. ' ·ta .. '

FIE

4. B1RCH, H .. G. The 'role of mativ.rional j,,zctOTS in iNsightful pro,blem solving. J. om,p. a, Physiological psycho o,gy, 1945, 38, 295-317~

5. BUlAS, Z,., Uood u metode ,eksperi,mentame p,si.hologijel Izd. ,Skolska Knjiga", Zagreb, 1967.

6. CHAPA' lIS, .. , G RNE, W, R"J M,O "GAN, C. F~, Appli'ed experimental PS1c,hology~

J ~ ~ 1, 'e. 'orkt 1'961"

I.. CHp ANIS" A:t The ret. f)1,anCf!' 0/ la,{;o· to"" stud,es to practical sit,"rJti,o'ns~ Ergonomics, 1967, 10, 557-577 ..

8., COT ,1-_, M .. , DALL _~' ',C j K~ M~, ,J,aci'al' oision"." the Tole' 0,' pitch ,and loudness

In, the percep'ion IOJ t?hsta,cl€5 by the ,h-lind~ Am. Jj PsychoLJ1950~ 53 .. ,., _ ii _

9" " ,[SSE, p~, La m'ftho,rie t!xp'erimenta,le 11 n Ir,a.ite Ide psychologu! ,eXJp lr-' nentale" (sub

reda -~i lui P .. Fraisse ~~ J. Piaget), fase. , 'I Presses Univ, 'e France, t9,'J~ .

1 ~ FR 'S E, P .. - M,anel pratique de psychologie e,:tp'eriment'ale'~ Presses Univ, de' France

1963.

1. I D" , '~' "', The soc,i.l nature 0/ -sycho,logi.'cal research: the , sychol,ogical e pet'i~

ment as ,a socialln,te'raction. -". ew York, asic BOO,ks,- 1967~

12r G OENOUGH,~ L~, 'TJ1f' meRS"Tfm~:rJt oj mental gT'orwth' i: I childhood,", In, ""Man ial of child psychology", e ·t~ R .. Ca.r.mieha;el, ~I~W Yo it, _." Widley, '.954 ..

1 _ . _ POLSKI, P"J Les tests en p'sychial.rie., L;' Ann,ee psychol. 19 S 4, 5, Ii _

4~ P T,Z, K .. H", Found,a ions _oj' P:S'- cbol'ogiC'tlt,1 reseaTlch., AI yn and c -acon, Boston, 965.

15.. L .. _ '. t V ~ 1. Caiete f ilosoii ce ~ E ~ uta de sta nen ru litera tura polirica, Buell fCit· " ,9 6j

6. LEO· TIEV, A. -. ,., U,lA, AI R.. '~MIRNOV, A~ A"., 0 di ,'gnost,·cekib m,etodah psicbologic'eskogo issledouani« lkolniko'V.. Sovetsk - ia P,edagogm.· a, 1968,t! n j '7"

17 ~ L· K - ", D~ T., Stltris.ticfI,,1 signi, /i,,'_ 'nce in /Jls:lr:hologec:al researeb. Psychol, B'wleti.n'J' 1968,

70, 151-159~ _

1 i cGUIGA ... , ' ~ 1 .. ,. Ex",erimental' ,ps",'h 0 l.ogy" A mltt,bl(j,aoZolgical a:pprO'(,u:h'~ Prentice-Hal],

I ng;l wood Clif s, Nw jers y, 1968.

9" :,' A" ... ,. Int'r'od ,ce'TI_ ~n teorie prlobahili'titi.lo, ,Ji sti 'tistic'" m.atema'icW, Ediruf'_

did actica ,i pee gogica" Bucu ·ti" 1965~

20~ .. THO" , GH., URSEANU, V~, Mat,emati,ci ~ -pli'cate ,in sta,t~!tica,,, ~=-diturl\ ,At' emiei

R~P.R;o1 Bucuresti, '96 ~'.

_1. PICHOT, P."" Les est! mentaex. Presses Univ, Ide: France, Collection ",Que sais-je?", 1967~

_ . PlIO·, G. ,., E,ksperim,entaJ.na .Psih'ologhiial Nauka ,t sz -us bo, Sofia, 19681

23" RADU, I~, /nt.,o »cere ,in psiholo,g"'a exp,eriment:a,ta Ii sI4tist~cai! .ditu a, cUdactica ,Ii ped go iC3t Bue uresti, 1'96,7 ..

2 ~ ROSE."· : . AL, ... , Experimente« elject.s in. b'eh.Q/oioT:al research. New York" A ppleton-

Ceo ury-Crofrs, 1966,,, ~ .

~,5. ',IDOVSKI, 1;" B~, (editor) Expe"i,mental mfthot/s land instrumentation in psy,hlolo,gy,~ McG'raw-Hi I,' New York, 1','66~

... ,6,.. 'i M'.'J' Ii simpUjie'a ,gui.de to suulstics. Holt) Rine art a" WiD~l~on""'ew York,

3

ole . Z I '·'1-



IiIi

I

el ti - di rn e il1 tensit rea senzatiilo ~i 'arimea stimulilor fizici c . r _ le p 0-

oaca, constituit principals problet 'a a primelor cercetari de .' iholos i ex e-

rimentala, cuprinse ld T. Fechn 'f sub I .enu . irea de osi ofizica,

dec r 'ul ani 'r inter _sui p ntruc~st dorn riu e cerceta i a oscilat, r el - f. t ni. i d _ta b, ent, Cu t~mpul" ..... aru adau,gat noi prohleme, noi hni: i erceta -re, 1101 1 ,gitati ~i noi eorii ~i rnoduri de ·,n'_f', retare, ,U

ai punctu de ve ere al ce -ce' arii fundam,enta'_ problema determi-

'-' iJp ag. rilor senzc rial e, a s ,nsibi]~tatii si di'scriminabili.tatit . i .a . astr,at in-

e ga ac u tt3te, ,dar si din punct de vedere pr ctic au aparut fcarte n mea e ~i v- iriat probleme, unele cu mar' co. IS cinte posihile, cum a fi upr _egh ft. unui e .ran r dar pe care observatorul rrebuie sa oetect z, sern - Ie unor obiecte CU, I semnificatie ,deoseb~ta"

. r e vri1eeJ s efecrueaza in a est dorneniu at]t .. e] e

p ddt ii cperatorului u ... ~, . iscrii .ina ~i inti rpreta stimulii senzo-

· I· i erit l~ s n Ie I:it ,'I de p. sibilitat a~' ez .0 't,arii'£srei capacita i, a

c ii sen' ibilit~, 'ii _ n Iizatorilor ..

a urilesenzoria e '- impart in absolute ~i Idife,ren~iale.

ragu/ absol u - al senzaiiei est' v' loarea ,5 u mar -- ie 1mJ. irma a nui ti rnul e a tea dete tine .un r~spu-sl' 'ceas_ca valoare rep ezintii, "11 gn I

e si a inui stimul sLo_a reprezinre ,i . Jlta-alitate", cum ar f

rnpl , A ill, I m a un i s net sao f ecve tla, care, trebuie sa tre CV de cca -20 sp (cicli 'e ecunda) per tru " deterrnina un r,a' uns,

o ea Im'·llim~ diferv de la 0 'modaIi-_Cl e s nz,o ia a la aIr _,I D asemen ra chiar 10 limitele aceluia i stimul. e ex,,_ pIn 1\ • c z I . nei c rii ere "'n '

i -imulu ui prag,ul·, m: I '1 ~ lea 'ci In ,zul un," serii d, scr -

~td tV" prilejul cp tV iO . r ber se pot gasi a ari dif n,. u

e, u e"" ' ,ingu -a, aloar'ej aloar fix 2 ' lie ,up a careia s -

v sp na tOI d a 111 ca -'repe stilnlUlu- $'-U sub, ca-e sa ' --I del c eze tV. " lo,a lea pragului ,es, 0 a are st tistlca ~i x ri~ma marirnea e a p ob bila.

, f· n· i

, 962.

27~ S I·

1961. 28" :UP' " M,., COTZIN, M~, DALLE=-·' BAC! ~ ," j ,'j, ~~F:acial 'lJi.'s;'on'fZ',: Ith'e perce:"t.tlon of

obstacles hy' the blind" Am .. J..sy;choL~ 1'944j, 57~, 1.31.31-,83,.

?9.. ' . RTZ, L. .~, 0 povi/emi Tabotospo'50onosti' Ik'olni/eofJ na posl,clnih' urokal, _ n cu-

I .. ,er .al nVopro~t psmofiziolog;,i ,zvesmia APN 'R.,- ~FiS~R.t' "''''prisk" 8" 94'7~, _

., 0 . J I. . .. ~, Db izucenii. tipl(JJogiceski,b sf)oislV n"froHo.i j,istemJ4J i ,ih psihol,ogi.cesk'ih'

· -I .. ~ V A. '·h L!'=' ·9"117' 5-

101.11, :en •. , ,ro I PSl 0 _0 fW II . I,. " Dr ~ . ~ _ _

3 .. TEPLOV, B" M .. , Is s'i ed 0 v , .. ie sfJo,istv.' n MJnoi sist,. ,m" : 12k "t'ti' Ie iz' ceni_~! ~- incJ,:"vid· alnopsihologj'ces,kih razlici'i'.. In u'-'sihologilcesk __ ia nankS!. V -SS~'" . om. II, 1'-, ..... 0 A N R., ,.F.S .. R.", Moskva, 1960,,,

3 " .', PLOY, B~ M., N,o'Uiie Idan,nie po iz,,,cenii.u ,rf}oistv' ,ne'l'vnoi s:istem~ cr"ofJeka~ In

" i,pologiceski,e osobenn,osti 'l),'f.lci' ne'1'Dnoj d,ela,t,eln,Ds Ii cel,oV'f'k,ti" (' ub redac' i_ _ u"

" '. Te 0), t.orn. .1. " ZQ' vo-'.F ". R.'" .,S.R~ M,osk I, 1963,,,

E 'WOOD •... J~, ,Exp,f1imenta p$ychollo'gy,~ New '.: o'rk, 1966.

" '\ ALL'O , H.- LIe ol,ti,on psych,ologique de fje,nf,a, ,t~ C:U'ctio Ar- an Colin,. Paris 947.

"

pr-gl11ui £-,a.I'1"2·· ~~ I J.,iu e de "uSPUI1. ,n

" a i sub t' ctul ne se In Ie z~ pril tr-un ,go - u

i tl ~au. a n -1 rna· ,ere pe" "'n ,. . xp . ilnent

... .. It V .. d d

pI1 1 1 rpun e t ·:re C~l· C011._] i 'nata ( ,

xpe

i

prJ111 CU\ In

u

aza eu anl-

plu 0

usoara eacti de s p~r~_re produsa de un s . elec ri mi im, car' 12 fast asocia a eu stimulul da ).. . ~ Pragul di [erential este cea mai mica dif erenti i'ntre doua . alori ate acelek 1 $ ..

. , 1 v • determi .. V iii 1 v '"' f ~ W ·'f v'

timu a. I, care P oate .' ae errnma 0 expenenta se izona a ~ 1 ~ en ta, ": rn ~. Ita t_ .

printr-u fa· ..... _ ns discrnni ativ,

La Fe] c ~ ~i plf,a,gu absolut, pragul diferential _ ste 0 valoare stati stlca, ..

h v, ,. \,;II 1\ d 1 bsol - 1 . .1 • f _. iii I

. ~ . um 0 serva P,.. I atsse, masuri I. p- agu a ~ solut sau pragu cl . entia

oi u mU uram .. enzatii ci ,m~rim~ fizice.; inrr-un C,;)Z valoarea minima a cestei marirni, car', permite subiectului sa semnaleze ca, are 01 senzatie, iar In Icelalalt diferen a 'minima dintre doua valori a e stimularii fiaice, car determin,~ lau'biect 0 sens _ .ie de _ .iJferlen·.a f9" p,~, 3163), .. ,- .. 'at f"i 1-- ca pragul es e o valoare v riail"" este necesa r sa se repe e masu.rato'r-le pentn a aj ~ nge, pe cale statis ica, la 01 va loare reprezen ativa,

Prin re f actorii care pot _ -,ace ca :ragul sa varieze, ~i.n anumite limite, cu p ilejul repetarii mV'su,ra,to-ilol, se pot_ men pion a,,:: fluctuatiile in atentia subile tului _ ari llile: In starea func - iona a :a an alizatorului C' ircerat (de exem-

plu, gradul Ide adaptare I intensitatea Iumi ii)" oboseala 1 . onditiile spatiale

sau t mpor le al pr .zc'nta- ii stimulilo ~ etc,

Cit prive9te conditiile acestea din u ma, cercetarea IO'f . I ,ara·r3't lea pozitia

empor,alu §i ce ,spalial~1 pot I.:' nastere I- ~ erori consta rte, carle' in.s""'., p t f" neutralizat prin o nt abalansare, '. ~ ami tit deja ca in cazul seriilor ascen-

d I I il Iii I I 'I' 1 b 1 . iii I. d- 1\ A 1

ente a e varoruor strrnuru ur, pra,gu. a : 'so, ut este mar rr teat . ecn In ca zu

seriilo . desc ndente, ceea ice inseamn,a ,ea .i rtervine aici 1_, roa e determinata

ordi iea te . por ·13: a ma . surilor; mai usor putem u[~mari un stimul care scade ~i dispa e, IdecAt a iDee- .• ~,m samoI pllerc', "pem clod ap,a.re. Daca ll1timizarn ,doi st~imuli _, unul fix ,i unu', variabil prezentat;· i I, succ_siJune ~ pentru df tc'rmi ~ar I ragulu· dlfe~_ntial, .. '-ista 'tendiola de su'b~stTfmare _ a pri~,ului·t~mul, dleci,

- d" 011 'lUI' 'd'" IV CA d · d'·' I. I" It; .

eroare ete'l!.mlnat,a ;ot : e clr,~ Ine,al te., .- oria a.·· . [Jl. 1.'_ r:'e.~ 1_.101 st]mUl Slnt pr !_,

zentati pentru Icompara -e' si ,iUltan. unul1a dreapta altul la, stinga,~ se iodm.pla de,stul de frecvent c ~ sa fie su ,r~_~st· 1- - at fie Icel, '. in •. flea! ~,ta ,fie.] . lin stin,g II' In ac st . ~z ero'a lea lestle de'termin.ata d. ploz'~'ti,a spali· IV~, ~,i ,erOal'rl.·:~-: tempor,i i ,i c ~'a sp ··tial.,a, pot £1 n ut 'aljz·ate prin pre,2',cn. ~~.rea stimu~ilof' ion 0' d'" 11· co'n'traba'Ians a ta : ser.iiI'e :~- I'e ~nde'n te Ie ai, 'rn~ni ,eu serii de' tenld/~ II te, iar in c: azu d-

terlni ~Iari" p aglllui difer .nti 1, a,cela ,:i im 1 11 p,r.zlentar_· clnd, primul ci I.~ c=

1 .J "',. l\ d A If. d II. ,.

a oOlie , Sau - n n, .. rewpta C]O . lD, sanga~ .

" .. - I' b 1 l.A I ''''I

111 anu~mlte _. -aZUfl ·=olntr . 3_:ansar _ '-'U po,ate anuI'~ . f'O,al.e, , C,~ In cazu .. 11. u-

ziil r 0 t~ e'l rn~~_~est.·c Z st vlorba Ide 0 ef1oa,rre con.sta--ta'M Discrepall~· .. Idintre I,ungim '3. fi·ica·i lungimea feno~ . a'la I stt aprlo!~pe ,to~_'.earuna in aceea.si di-

reciie. Illtzia estel 'un tip particular"':_' Ie ero-1re c· nstanta nu;mi- a ~i erl I ~

>IIi !!wi'

tern tl·a~

p' . ru .. terlniI1a.r '3 ;pr ,u]ui (abso~ut ,sa'u IdiferenJiaJ)·ic._Jre valo~r ,a stmmulul ire'buie prezentta d clet pu~i 510 Ide ori, I. le$l ~n e Ie ci ,iile Ide la·bo.-r rator S·. u'[Mizeaza I' ail f· ,ecv, nt 20 'If z,e : tari s,a c iar u.m i l:~I.~, U~ ii auto i i eli v p" ru ':0 pr.~ zentari" d - ~i in-azul p1robelor I~ar,e ,ar' ur pr,_ mu.,

ista iscul v apara ,- onotolnia ~i f 'nomene Idle obose 'a.

m ,U ca pr~guI~'ste 0 . ~Jloa~,e stalls ,"u .. Se ob.i$ 11.ie~te sa se d~, ~ineasca r abs Illlt c, fiind, ac a ,ari e a 'U UJ stimul c cf'_. In 5,00/0 din 1,nce.f1ci i a prod ce un raspuns 1 i ar a pr -,g .liferent.i'al e mai "" ca difer n v d!nt 'e u v valorl ale ac -luia,i srimul, c- re es e pe~c pll a in 50a I din inc'er:v ri~

or- nt p -glll dif rentl J .pr - '0 li se cixeaza . 750/0 . em' ivul c

V 'iJ

. ot ca

pen.tru a

subi e t - ar put a ajunge la proportia de 500/0 si numai incercind up ghicite' ere dintre cei doi stimuli este mal intens (mi in It a drat maimult et .),

afara de pr gul absolut ~i ora gul diferen - ial mai exisra si un al treilea p .g. terminal. [sau pragul ~bselut ... s~per· or, ceHl~lt 'p~ag ..,abso ut fi',n? nu i tnferIor) I cest p ag reprezmt marimea cea mar Idlcata a unu '. nrn 1 pe c re s biectu I PO"' te sa 0 perceapa, A:e st p ag este mai rar men I ion r, deoarec . atunci cind este verb: ~ ale intensitatea unui sti mul depasirea unei anumite [jrnite ace ca $ .im lul sa devina dureros si sa p ricliteze integri ate' f mctional3: a organului de simt .. Pen ru alte dim. nsiuni ale unor stimuli e poate p e ina problema in e tigarii pr I,gulu~ terminal, In cazul u ui stimul uditi

pest 10 fr cven'ta c 20.000 cps sunetul dispare, Spre aceasta Ii I I!. a se poate

d t· mina pragu] a diti v term ~ nal a. unui 5. ~ biec - da - ...

etoda lim.i e .. or, Aceasta metoda se utilizeaz'a atit pent u deter ina e p agului absolut cit ~i pentru detern inarea p ag lui diferenjial.

Cind von sa dete rninam pr,a'g,ul labl'solut variem, in sen! a cen e t u

de en, - r, . i- imea ' nul stimul ,p'\ a cle s ibiectu spune ca~l ere e (seri a a c denta) sau Cia u-l mai percepe, Stimulul poat f· un sunet de 0 free-

"'wI d v 'U ",1;;" ., ..', ~ I 1 <Ii iii Ii I

e ta '.' at carina 11 va . e .- mtens tat 3, un strmu ummos, v a tat ca In ·OS1 a e,

o presiune a ··u - unei sup -aflele c tanate date, cu ace estezicmetrice de g ei tail diferite (din re care unele n produc j ici 0 senzatie de atingere, iar alte e pro -IU se'Dz;:at""i de : ,e.siune de intensita~i dif'er·I't,e ' !tC~)1

e ru ilustrarea deter.miflarii pragului " __ b'I'lolut am ale,s un sunet de 125 Hz c re a fost variat" eu un ,audiometru" ~ntre 10 ,i 55 dB .. Sunetul a .ost v,ariat ~i desleendle,nt~ '., .. Ic--am oprit 1a .. nlm"a semnala e a subiectul Ut ca aude (+) sau .' it n:u ,mai aude (-). Subiec''tul apasa pe un buton care' aprin

d .. v IUd 1 '!Ii ,iii d ~L ~ ~I Filii } III

a 0 'mica _ampa I"". semna lzare" orl Ie' lIe '0.1 auze" s'unetuli! lecare lap _-

cera p le,cedata de a,vlertjz rea "acu:m'" ~ Pentru c',a subiectul sa nu-~ fixeze

epere secundare (de ,exlemplu, sil numer" s'timulii ap ica j ~i sa s· - jute as fel 1 fixar'ea ultim _lui stirmul :" -dibil s,a nea,udibil) Sf:, variaza d clteva I Ii lun-

,., s riilor de stimuli, plentru a nu plec~' totd· auna de la acela· i stimul·

I f 3- sau sap a~liminali D aseme'ne ~ _'entru_ Sf! evita ste o-ip·a ~sp -

lor, pentru se mentine tr-Ieaz~ at: ntia subtectului 'ii p,entru ,a se .Iontrola

b navoint . ub· ec'tului, tot 12 ,a, dO'u,a sa'u a r,eia sene se .. ,;I aplica, fara avertlZ re un 5 imul :, Ir nu eS't,e la leul lui i- ser.:e, I:' dica m,a.i iinte s sau mai s b deci eel pr C'. de.nt sau eel urm,ator (9, p~ 369).

Tehni a de stabil" e .,ragWui utilizat'" este ' .. ta An tab la 2.

I seriilor es e- . ai mit declt cle·egleme.n lar" dar suficlie'Dt

a teh ica de s abi '.ire ,a pragului. ~

tabela -e ~oate de,~' ca pr·agu. este in re punctu uncle subiec ul

i . erceple sti ulul ~i punc ul un,de d'eja nu .... 1 mai percepe'l! De fapt fle-

ii' d'· Idl I . \,J I .. I 1 I' 1 f'

prag In.·lVl us r· ,-'rezmta va·oarea stlm- UtUI ,eu ·ans· gee. 1

e c put . t: U d a nu fi perce. ut. ·,·in abel a ,se mai poate . dea ca in

C 2UI U I . d 1 - .' ill! ill d It A I iii '·if d

r 0 ascen _e te pra, ' - e t rna rlJ' leal: .' eCllt 1n c zu senll0.r lese n-

t

gere). acmd rnedi pragurilor absolute individuale din tabela 3 obtinem pr - gu absolut al ubie t lui dat ~i aI regiunii date, care este de 17 as .. Calculul se poate face ~i altfel, anume faoin,d m dia tu _ ror iml_ til~r prezentan, care, in c zul de f ~a, s e de 18,5" In cazul dl s a incepu t ou un stimul p dep v rtat de aria de ncer itudine, care este zona pragului, m i a ul mal m re

valorilor i a!a,. a _prag~]~l_ ar putea abate ~e~ia intr-o. directie S l;l alt. (de exemplu, daca In loc sa r - cepem cu 20 am fi mceput ell 5, $1 am fi con-

tin a . 0, apoi cu 15, acesr valori ar fi putut deplasa m dia spre . tirnulii non perceptibili),

] 1 1 • Ii

Car act, ru scars r a! meter er res

da Ie s afic~

etoda limitelor se u ilizE!za fi p tIU determinarea pr.aguiui diler nti I.

Sub" t lui i se prezintd doi s timu Ii , dintre care unul fix. n mit et ion ( au standard] iar ce,ala1lt 'variahi'li 0_ .i~nuit stimulul variabil este variat atit p ,-" cit - ~i sub, valoar a stirmrlului etalon, masurindu-se, i' acest fel, c nco i-

t if .. 1 iii f III Ii I dif III ',' iii!

tei t prag,u ,1 erenp ,'_lnJ .enor ,1 pr gu ___lerlen -1' superior,

Se -Ii v,., Itt , 1111 '" d d s- bili 1 ,.

u 11zeaZ3, ~1 In acest caz sern asc noete ~, nescencente .. Subiec U lLl 1

sp ne ~ inainte' de aplicarea "er e_: ascendent, ,c'a unul din stimuli y I i crescut treptat, ia el s,a spur a clnd i se pare cactim 'ul variat este mai 5 ab

• I lit. 1 f ,'. - 'Ii etc.) d' A II IlIA ..

(m 1 J05, In c 2' , rrecventei urua sunet etc. "celt SJI~ __ u u et on, Cl' 1

area est 131 "eI ~i oind mai Pi .ter: ',ie ( -'ai malt etc.). SIC p eac~ e la 0 i 11 sitae a stimulului variabil ner jr fenoara stirnulul i etaion apoi i . en-

ABELA 4
-
aIoarea Smile'
sUm Ascii ~ I I Ascii I Desc.
Dese,
58 +,
57 ,+ +
S6 + ,+ +
5 + + +
54 + + + +
3 + + ~ + + -
-
52 - + - + :;;:;
- =--
5 - == + === -
............ -
50 --=s - - ~ - -
- ~ - ~ -
4 == ~, - - -
'''=-' ~ ----.
- -, ........
7 - ........ ' ..........
-
46 - --- .......
45 ~ _.....
4 ....... -
43 ........ -
42 ...... alorile
timwu1ui dese. asc. desc .. aBC" d ,
• - - '- .
(dB)
- I
55 + +
50 ~I- + I
-
45 + + + +
40 + - + + + -1-
35 -. ........ - - + -
3D' - - - I -
25 - .......... ........
20 ~ - -
1 - ~ -
I Pragurile instantanee

I - ,-di - praguiiii

rilor

, 5,

- j'.

3",,~

3'1,,5 38.13

o varianta 0 met dei limire Of' ut1ilizata 1,' determinarea pragului absolut e t me oda scara (staircase method). Subiec ului i se prezinta .. un stimul ba~ nui ap ropi it de p' rag, Subiect .l v _ ",-:Ulle ca .... I per~epe sau ICa, n - .... 1 pe~-c'pe' ..

- . .. lul Ii!'. d ,.,

'n c zui di u ma experimenr -,1XlfJUi] _ va creste stjmu UI, cu 10 UDl- ate i, etermi-

nata, ~i-l va aplic - din D,OU. Daca nici Ide data-!·::,e;astau-I pie ,cc:pe, se ,-re~~,-

- I d'~ AD· V bill 1 . y '~

CU 0 alta - nitat ,1 e,' e ,,In nOlu In;ce['c,a'~~,_ ,"3ca _ . cum· S,U, •• - e_I'" spune ca ... ,

percep il sca:dem di nou. en 0 unital ~ {-J. aolicam, Continua ... astfel de un DUJ ,ar determinat de ori, crescind 'st,l, -ul!ul cind nu en pe, ceput ~l '-"ducindu .... l cind este P' rcept t, Intre punctele [sau va orile) percepute ",", celt,

I Ii,

percepu e este zon ,pragufUl. . ..',' I ',_ '.

Sa lua'm un exemplu, Exploram u un esteziomet I-U Griesbach (tl,I-IO', pas]

ell distan a varia,bil~ :lnt:re C: I.~ doua ace ale' esteziom etrului ou care Sf face stirnulare . cutanata, 0 .. ortiune de pc rgiu ea f .,.ntala, . ,'ate . e obtin te sint cuprinse ~n tab la 3'~ Meo,tioD,a,m ca prin proba discrim:na-'ii contactelor tactile' simultane s - etermina PI, ,ag 1 absolut, fi in' _ vor oa -'_ a~a~- t:n su mini za

iii d d Ii \ill ,!!!,~ '. IV ""1 ' ,

'. F aisse - ne perceperea sau non-pe -'cepf're'a,ua'._ta'~11 ,!r mu arr or, ",10:-,'"

vede , ina, ca unii aut 'i :arata ~i posibilitatea inv stigari'" pragniui di erenrial, cu aceasta ,P' oba.

5

I

I I

__ Dor

6

"

5 20

ic is 1..5

25 :20 20

'20 15

a stimului perceput alo rea s imuluhri nep _,' put

gul s perio

52,5

312J,S 48,,5

S,3~ 7115

12,5

225

,

SIJj .7,,5

53,,5 48,5

inf -

!! 'r,a-

ii'

S 1 'U-

r g. p. :

..... ~,LL.a a rag.

fnf. :

52,,3 47~8

_ alo ,·1 tim, lului ' ,xp.-imil distanta in mrn "tte ir utile stirnula loa

1 d I I ~ d' 1 ~l · - A II

u se poa c " e erml C -_CU In ", . 1 V all or cupr nse Intre va or] . '

lila in, cina~~, nul p,rceut (doua, at"ngeri) ~i ela! t n pc ce ',lit (

47

siratea este crescuta treptat, trecindu-se prin egalirate la 0 intensitate net superioara stirnulului etalon, In cazul seriei descendente procedura este inversd .. In tabela4 dam 0 parte din datele lui Underwood (23, p. 144); recalculate, j,n care s-a utilizat un stirnu] luminos, variabil ca intensitare. Valoa.n~a stimulnlui eralon a fost de 50. Pragul superior este la intersectia diotre, + fi ",.- iar a pragului inferior, dintre = ~i - (130 prima serie ascendentji din tabela, intre

53 §i 52, cu pragul 52,.5, ~ intre 49 si 48, en pragul 48,5)1. 'I \011 di

Notrum ca rezultatele nu sint totdeauna asa de unrvoce cum rezurta ,',. n datele lui Underwood. Se poate tnttmp]a ca durpa ce subiectul, la 0 seri . descendentii, de exemplu, a spus ca stimulii sim egali, sa spuna, la prezentarea perechilor urmatoare, ca sri' ulul variabil i se jrare .din .DOO mai mare, apoi din D.OU ea stimulii .(mt egali · ar dupa doua egalitati sa urrneze, eventual minus

(rnai slab) ~i din nou 0 .egali'. ~~ .. In astfel ~e. cazuri e~te ne~esar s~ ~e calcuIeze frecventa _(procentaJu]) dlfe:ntelor relatan ale subiectului, ca ~ ID carol metodei stimulilor constanji ..

Metoda. stimulil.or constanti, Aceasta metoda este mai precisa decit metoda l,imitelor, dar este mai laborioasa ~i adeseori mai pretentioasa ca instrumentar. Se utilizeazaattt pentru determinarea pragulu] absclut !Cit ~i pentru determinarea pragului difere.n~i.al~

De term ina rea pragului absolut .. Experimentatorul i,i fixeaza, pe haza unei ~fi'cercari preliminare, valorile stimulilor tntre care se va desf.afllra invemigarea.

1 di ~ li h \oil' di I' dl _'v

Unu] nm snmu I, care marcneaza una, lID. extreme, va avea 0 va oare re 'Usa,

Eel .' ,I U fll I .. ' '!II d U - 1'!!J'

ast ca numai rareori sa ne perceput ',:',3 prezent, eventuai :nJC'IOI~ ata. . eia ....

lalt, rnarcind cealalta extrema, va avea 0 valoare ridicata, care sa permita detecrarea lui u~ar~t Intre aceste extreme, intre care de fapt se gase,tep.ragul absolut, experimentatorul va utiliza stimuli de valori diferite, mergind gradat de la 0 limita la cealaha, Obi~nuit se uti1izeaz31 4 ·pina lal0 stimuli, distanta dintre ei Hind destul de mica pentru a penni te 0 .explorare destul de fina a pragului, dar totu,i nu prea midI, pentru a nu lungi prea muh seria stirnulilor,

P '10 1itl f~ i\ d"" '1 ,i; ,i\ '!!II' d

rezentarea snmun or se race mtr-o orrnne a eatorie, DU m sent a seen , ente

~i descendente. Piecare stirnul este prezentar obisnuit de un numar egal de ori,

de la 1,0 la 20 de or,i in scopul unei experiente demonstrative" ,i inEre SO ,i 100, In scopul unei determinari mai exacts a pragului, Subiectul relateaza de fiecare data prezenpa sau absenta sti1mulului. Data pe par cursul experientei se observa ca un stimu] este totdeauna perceput SI:: poate suprima till incercdrile urmatoare. La fel se va proeeda p in carol unui stimul care nu esre n 'ciodata perceput, Dad{, dimporriva, se con·stata ca no SHiU preva.nJt destui stimuli sup.ra sau 5ubliminali)se adauga in cursul experientei, Iungind seria de 0 pa.rte·· sau de alta~

Sltimulii pot sa fie sunete sau lumini de in~ensid;ti di!ferire, ace ale unui ,esteziometru a"Yiind greutati difelice, merg1nd de la u,or pe1"ceptibile Ia gr,eu percepnbi1e etc. Inalara de semnalarea prezenfei sauabs,entei stimulului, i.mii autori aceepta ,i dspunsuri care arena dubiu ~i care sirn notau! ell semnuI intrebarii. CAnd se face calculul frecventei raspunsurilor care denota prezenta stimulului, ral9punsurilor ne!S~,gur.e H se acordi 1/2 punc't.

Pentrll ilustrare yom utiliza da.te privind discriminarea contaetelor tactile simultane. S-a utilizat esteziometruI Griesbach ,i s ... a ales ca suprafa~a de ex-

plorare,. ~ regiune. de ~~ sp~te, intre ~mopla~~I drc:Pt• ~ coloa~a venebra~~. S-au utlllzat valon varllnd mtre 10 il 60 mtllmetl'l distanta dmtre virfurile

48

stimulatoare, Fiecare valoare a Iost aplicata de 20 de ori (deci 120 stirnuIan, in total). Subiectului i s-a cerut ",sa spuna d~d1. si!llte daua contacte sau unul. Plus ins;eamna perc, perea a doua contacte, iar mInUS non-perceperea dUlalitatii~ Datele sint cuprinse in tabela 5 ..

TABELA 5

- Va,Joa.rea, s " i 10 r {fa. em)
t 1 m IUJ.
Sc:!ille I .3 I 4 I s I
'1 :2
I - ,
I + + ..L
1 ........ --...
-
2 ~. ,iIiiiiiioooo - + ;- +
3 + .+ 4-<0 ......
- -
4 ~ - _ +
-
+ I - ........ + +
5, I = I
,
6 - - I + + +
- I
7 ~. - + ,+ + +
8 .+ ......... - + + +
9 I + ....... +
_ - -
I +, +
',0 ...... ,+
~ - [
1 - + ~ -1-' +
- I
+ + + +
12 _ -
3, - iiiiiiiiIIiiiii' + - +
.~.
4 ......... _, + + +.
-
+ I +
.5 ,- , ._ -,-
_
1.6 - ......... _. + +, +
I ,+ ...L. +
17 - l~, I
-
18 - ~ .......... + + +
I + +
19 I ~ -
.-..-... ~
20 + I + +
- - - I I
I
I ~ "
Precventa
J; ~
perceperu , 19
2 6, 13 17
dUalit§.tu ]
I 95
5 1.0 8:0 6,S, 85
Procentul . Pentru calcularea pragului absolut Sf! utilizea2a metod,: inte~oH!rii. lineare - r-ecom.anda'bila oind distributia rezultatelor este no,rmala - ~ll metoda mterpo arii grafice, Ultilizalta in cazul unei distributii neregulate.

Prin imerpolarea Ii ea.d{ stabiHm mediana distributiei, adica ac~a valoare..;a stimulului care are~<mse egale ~~' a f pef.::~uta ... '! ,de a nu. fi perceputa. Se face presupunerea dl: probabilitatea .este Imeara mtrevalonle pe pareur-

suI carora segasefte ,i 'istributia de 50Doh~. De e:x:emp!utn tabeIa 5 nu. es~e nid .. o distriburi.e procentuali a ra'Sp.unsur~lo~ eg:ala ,cu, 50o~oJ da,r _avem d!strI~ but de 3011/0 p 650/0, ~D'tre ,care se slt~eaza ~l SOD/fl .. Dlfe!en}3 d!n~Jre 3~fl 65, adid, de la 3 em hI! 4 em este de 35%• Cu ::teen Duma.r l!mpaqlm dne!enta de la Jooio la 5,00/0 (ad'ci 200/,), ce,ea ,ce ne ~: 20: 35 = ~,57. Aceast3 .. va~ loare reprezindl de .{apt 570/0 din. i'n.t,erv~l.uJ dmtre .3 em ~l 4 om. Daea 1a

3 em adaugam 570/0• dinrr-un centimetru (4~l = 1) avem 3,57.

Cealalta ~ metoda, a interpoH(rii grafice, consta tn fix~rea procentelor pe ~fdonata §i a valorilor stimulului pc absoisa. Se constrUle~~ .curh~ c~ valonle din tabela. 5, curba care, dupa cum se vede, are forma cvaslslgmOl'dala .. (Curba s· gmoidaHl 'caracterizeaza di.stributia ,cumu'lattva nOl'lma:la. a I r;ecvente1. La 0

49

100

2" D TER -, . A PRA - NTERPOLARE· G_'._ ',._

BELA 6

I I I I

Va-Io' . , 5 t e . D ilOl"' 1(1n dB)
Sertile I I I I II I
22 25,,5 28 30 32 la 94
1 I + +
_ ~ _ ~
........ ~ - _
2 - _ - _ ,+ +
'""""'" ~ ~ _
,3 _ + - + + +
" ••• ! •••• -
- - - - + +
.- _ - -
5 - ~ - - + +
- - ~ -
6 ~ ,_ _. - ,~ +
- _
" ........ ~ - - + + +
- -
_ - - + + +
~ - ="""
9 ,~ - ::::::::::::::: - + +
- ............ ~
1 _, ~ - - + +
~
11 - - - - ~ +
- ~ -
12 - - _ ~ _
,~ _. - - ~ -
13 - , .~ - + + +
- - -
14- ~ --- - ,....._ + + +
- == -
15 - ........ ..__. - '= + +
I -- -
16 - ~ - I - + +
- _ _ ~ ........
7 .~ _. _. - ~ +
~, _- -
18 _, ~ -=m _ ......... + +
...--.. -
19 - _ - - + I-
- ......... -
20 - --= - ........ + + +
..""""... -
aspunsuri 0 1 0 6 17
cu + 0 20
- 1,8 10 3· 0 0 0
,~
- 2 10 16 19 14 3 0
~Il _
% rAsp s. Cl ,-~ 0 0 s 0 30 as 00
% 90 50 - 5 5 0 0 0
," _ I I, ..
" o~~+---~~~-*~~~~

o

50

'+ ,alorilc stlfnululUI (if! em)

tod · te pol~rii lineare, in, mod '} ,arata't A paginile anterioare"ceas a v se U' iliz -az~, AnSa, asa IC'UlD am m i amintit, n rnai cind rezu tatele

istri I!I f - 1 \oil

5 n utt. - I - a.rt,e . . ',gu ·.ta,.

ig" 3, In care ste exp imata internolarea grzfica Sf! poat_ ede, ca s e u cu valoarea . e ,25,51 cons itu·e pragul diferen ial inf rior; este v loarea 1 minara inferio ra care In 50°1 din cazuri a f05_ ercepui 'a ca mai · a

( ..) b'" d Al"- iii r., Ii 1 V 1 }\I ill 'WI'

"mal s a ) -c t va oarea 3101-, a strlJ' ur ui eta on, v a 0 Irea rmma a·' I -

oara este de at 32,4-

100

=~- ... --- 50

25

cur .'a sigmoidlaJil normals, nUfmi_a uneori ogiv,a no, mala, portiunea din cr r ~, din zen ' v~l.?rii m,'dian~, este .apr~ape 0 lini. dr~apt""). S ca ta, apo~ p~c ul de pe absclsa corespunzator la 51100/0 pe ordona t', ,a~a cum se .. ede 1, --, fl,g. 2.

Va area p .agului este, C'U ace~sta metoda, de oca 3,5 em. Daca vr m v c culam si va iabilitatea procedam in aoel p. ~el p : t u pro e neh 2., ~ '75 ..

Determinarec pragului ,d'IJerenriali Cu metoda s -'"mulilo' 'olnstao',i, numi a i aeest caz ~.i metoda . azurilor ade ,arat,e ~m false, pragul ' ife ential se « e't ' - min ~ prezt ntind eubi e, tului un stim 1 . tala " 1 care se vorrap. 'Ita, pentru co iparare, alt" stim I i, variin ca marime peste ~i sub strmulul etalon, Subi . ctu] s mna eaza 'aca a d .rectat sau Dt1. I ,I f,eren. 3, dintre stimulii care i-au fest prezerrta ti in perechi pentru compara re, Se a catu,'~ - Be serii, in fieeare se ie stimu -',ii v riind intre valori care Ai fac sa _ ie perceputi aproape totdeau _~ c m _ j

4i ill I·' · . - U -iii ill' d "" ~ S··' I

mrcr, ~I vao - ca e-i _ c sa rie perlcepU~1 apl['oape' toto a 'D_ cs mal man, et mu-

Iii sint pr zentati in.tr-o ordine aleato ric iii D pa apli carea tu .uror stimulil r unei seru S'C trece Ia se ia urmatoare, Siubi. ctului i se cere sa spun'I de fieca e data da~a al doilea stimul a fost mai mar-Ie (- i. intens, mai i113.1t_ x.) deci primu], la fe de _ are sau mai mic, Unii a" tori a· cept~ ,1 raspuDs-ri ~ 0, -.-care in cele rei categorii d :-a e subiectu nu este pie deplin si, r, ~i care sin t notate en semnul :"'n tr. bari ill (de e e - plu +?:. =:? - -:-?). In '_ test, c -- z aces ras unsuri p "~mesc 10 jumatate de punct ~i se totalizeazii -cu eel sig- __ e,

S bi, ctului i se poate da,._ e exemplu, ',._ pa U~ d rwood) 0 greutate standar de' 10.' '. gr'ame, iar ,p. ntru camp arare v alo ri lie' 901" 92, 94" 96, 19,8" 1 0,21, . 04,10'6, 08 ~i 110. Sau, un stimul fix de 15,0 gr,a,me, ,i valorile 138, 142, 1 6 1510, -5', 158~ 162:a1 166 (. in experimentele I i. Fraisse], Sti~ulii pot SU fi - J d asemenea, de I ,~_tura luminoasa, acu5tica etc,

. - cele --e urme'G\z v _ Yom ilustra determins rea p aglJlui clifr :_nti 1 co ' e obtinute cu '0 sune fix 1000 'cps ~i 30 . B, p odus de ungen ._' tor, Cella! e sunete dare spr corn a are a fost tOI31't'- Ide 1000 cps, dar ' U V,- ,i'a't ca i .te - si a e intre 16 ,ri ,35 dB. D- tete ~i modul . e elaborare sin ~ . te~. tabela ,6~, Notam ca sunetu etalon ,- fost d,,-t in Icomp'ar li- ,Ii eu sin~~ I( ~xp· rirm,enrul '> ~oa ' face $1 f"':di. ceasd{ ',,', -'aralie). Subi 'rul , ,s_r=ina sa 9puna, de . lecar d: a-' ac'V. al doi_ e- sune.'t a ·'ost - "ai ,1 b· edl·t . rim -1" mai in e $,

sa e~al " v .' •

A· 1 ' 11 vedere c·-au utlllza'l -_- Ii. sti·.· ull eu v lori ,m .i mici d,e' it ,sti ....

mul 1 -t_lon, cit ~,i $1 muli c vc .lor" ai mari, ,in ate]e obti ute -I ... ~em ....

cula a'" r- gul .' ife I· ,ti I in! rior cIt ~i eel sup,eriot'~ ·e tru . ermin re

ces 0' raguri va utiliza metoda interpoI.arll gra,,-~ ce. Se poate calcultl ,i eu

2j,S Vil/orlle slimY/llof'

Daca adunam pragul inferior ell pragul superior ~i 1tnpartim rezultarul Ia 2 (32 .. 4+25.5 :' 21 = ,28~9)~ ohtinern punctul ga:l~arii subiective (prescurtat PE.S), a,dica valoarea egala feo1omen,al stimulului etalon,

Pentru gasirea valorii pragului diferential sea.clem pragul infer ~ or din eel . uperior, ii~r rezulratul il tmpaT'iw Ia 2 (32.4~25i5 : 2 == J'~4)~

Metoda erorii medii. Aceastl metoda ,_ care se mai numeste uneori metoda reproducerii sau metoda ajustarii ~ consta in prezentarea de -catre experimentaror a unui stirnul etalon pe' care subiectul ioee_area sa,-I rleproduca~ De exemplu, .. prez_ln·ta subiectului, die la, 0 anumita dis,tanta, 0 linie dreaptf ve.~ticala, trasa pe 0 foaie Ide h~rtie ~i. lipita ,pe un cartonas pentru a putea

i mai usor perceputa, Subiectului i se cere ~a falta ,i el '0' linie identica _at]!t ca lungime cit ~ ca asezare (ad.ic:a_ tot verticala], pie 10, hirtie alb,a care i Sf pll11e la dipozitie. Proba se' repera de cca 20 de ori .. Se :milJsoar,a .m mil.im'f!tri, eu 0 l~igl,a grad.ata, lungimea _li_nie.i trasa de: subiect I~'~ se. Face dmferen,ta in,lre lungimea liniei stimul ~i a liniei reprodusa de subiect, In "e]ul acesta VIO:~ putea stabili, in valori minus ,p plus, 'IOU cit este mali mare sau mai 'mica" de: fiecare ,dat,a, linia tr.asi de: snbiect. Vom stabili media anitmetica sau mediana diferentelor fala, de stimulu etalon, Probabil, valorile positive "~i. negative se VOl' anula --=="3 ero a rei a. fiind vari'abila _ ,i va fami'ne 0 'm~i,ca diferen~aJ care

iii v I Iii Il;o;l' '''II!! _,_ ~ !I!

reprezmta punctu; ega "tat'l sustectroe.

Daca, j'nsi, prezentam sub:iectulu.io, lini~. verticala _ si-i cerem ca sub a eea,s'ra linie sa d.lca 0 linie orizontala, exact Ia fe de lu·:n.ga ca cea vertic'!ali, foarte probabil ca linia pe care 01 va trage subiectul va fi - de fie,c:are d,ata mai Jun,g,a declt linia etalon, ca~ci aici intervine iluzia orizontal-vertical. Yom constata, deci, foarte probabil, '0 eroare sistematica, Die ,(apt, metoda erorii 'medii sle

utilizea2'a ~ndeo,sebi pentru determinarea eorilor sistematke perceptive, a marimii acestor eroE1i, in cazul,d.e fal:a m.ari'me,a iluzi,e.i ori.zoll'tal-VlertiC'alll

. ~

n cele· ce' ufIDleaz;a. 'vo:m arat:a cu.m. se p10ate masuf',l ilu.zia optica, ,Muller-Ly,er"

Cfll I!'n di5eozitivd~imp~u? pe carel; .. l d~am .. duP4Q p(. Fraisse (9, p. 1152). ~ f' cOI:n)-

e'c~JlQneaza un 'tSPOZ1tlV c',a, ~e _ ~·ln Jl.g~_'pre.zent,at pe CCJle Idoua ~,e'~e~

din cartlon alb, cu dimen~liu'nile de ieta ,20 X 50 om~ (Dim'en siuni] e' si.nt mai mari dedt ale dispozitivului lui Fni-sse, pentru a lSe putea face ~i demonstrapi colectiv,e.) tn partea stion.gi a caf.tonuluise deseneaza cu tUi, negllu 0 ~:Die orizon tala de '10 1:lm, ,Clll dou,a perech,id:e~ aripio,l.re i]1 c,ele doua ca,pe'te], orien ....

,
I
~
Jl .. _jl ~'l 'J. ._~ [ -=]
ill IfJ I] i'lJ
..... + I
, _ 4. DSPO'.ZITIV PENTR X. UIlABE

ILUZDLO'R OIPTICE MUL:LER-LYER

2

tate spre interior, en Iungimea de ~ c!II ~~ deschiderea ~~ 40e ... fala de ,dre~pt~. La capatul din dreapta al acestei figuri se f:ace 0 taletu~a tra:nsversal~m

carton, eu Httime3; de .c~.a 36 ... ern. Spre ex~re~~tate~ dreapta a .ca~tl:>nulul . (~a cca 20 em de prima ta.letura) se face alta, taierura, die aceeasi la~tme. Prin

aceasta deschizitu:a se introduce 0 fa~e de cart~n '~u. lapmea adap:,ata t~i~turilor si cu lungimea d~ cca .50. em. Pc a~easta fa~~e s~ ~eseneaza 0 hm~ de cca 12 em, in perfects conunuttate ell priID:a, terrrunata m partea dreapta

ell daua aripioare die acceasi lungime ca ~i cele din sdnga (_adica 3_ em) ~l orientate In afara" facind un unghi de 1400 eu linia dreapta, Fa~ia fiind mobila., segmentul din. dreapta poate fi marit sau micsorat,

Pe dosul cartonului se va face 0 gr'adatie in milimetri, ell ajutorul careia

se va masura marimea iluaiei. Grad~lia ... Sf! va face .. In, felul urrnator: se potriveste f~~ia in asa fel t~~~ eele dam\ seement~ ~sa ~ fie perfe_ct egale, In aoeasti P021t1e pe spatele fa¥lel Sf! m~ar~b~aza 0 ImlUta ca,re, v:- ~if!p.rez~nt~ punctul zero. E~act. in. dreptut .aeesteli . liniute se .. trap-e 0 }Inllut~ slml}ara , pe carton. J?upa aceasta pe", .faye Sf! Iac gt"3:dalnle In. rMllhmctf!l notmd c,!l minus valorile care ne arata ca segmentul din. dreapta cste mal scurt decit eel din stinga, ~.i cu plus cind segmental din dreapta este mai lung,

Experimenratorul ii prezinll subiectului dispozitivul .Cll fa~iafixata la 7.er?,. si-i cere sa spun a .. ca~"e segment este ,!"31 mare, eel, din dreapta sau :el din stinga. Foarte probabil el va. spu?,e fa segmentul .dm dreapta este mal mare. Eventual acest segment se face' in mod real, rnar rt:la'rl~, pentru a se pornl de la 0 diferenla foarte v.izibili dintre cele doua t,inii" Dupa aeeasta i se

A I, \,,;!!, A {V ~ '" ~ I!!I 1 d 11 . ~1"·1 Ii, Ii! v A did v

cere sa llnrp'l'n.:ga mcet Tasra In mtenorur xnspozitrvu WJ pma ~I!n ce e . o~a

segmente i ,S! vor pa,rea egale, Experimentatorul va nota, de pe gradatie, deviatia si-i va cere subiectului s:a replete proba .. Se va p]eca ~i de.: Ila situalia in care segmentul ,d,in doreapta sa lfie 'm,ail mic, ,Ii sa faca egalizarea scotnn'ct fa~a afar,a.~

Pre ucrare'a! datelor De' va arata, foartel pr,oba'bil 0 d.iserepan,ta consecventl intre lungi,mea fenomenala a liniiior ~i ]ungifmea 'lOf' reaJa,~ fizica~ Sf! va putea pune in evidenti 01 e,roar'le sist'emati,ca ..

Dat fiind ca ,metoda erorii me,dii Ilmp'l~C'a am,tc'apacitatea de discriminare a stimulilor, cit Ii c·Q,or,don,area motoriC'a~ efec:tuarea unui risp'unsl in ,:onformitate eu cele percepute, se pune problc:ma 10 ce 'm,asura marimea stimulului reprodus de s'ubie'ct d'~pinde de fie1ca.re din a·c~ti factolrL In exemplul mentionat mai SllS, compol:nent.a m,Qtorica este sec:'und"ara'i caci iluzia ,apa.re net Ia prima priviI'le ,a stiLmuI'u]ui ,stan,d,ard~ Slnt ,i probe in le'arl!! C'oordonarea motorica po'ate a,vea 0 pondere 'mai mare,. De ,altfel ~aracte.risf.i,ca esentialaa acestei metode nu este aceea c.a su'b,iectum aj'us·teaz,a, potr.ive~te stim'uIu] varia-

b· \;II. d '!I"ii U ·W· d h· 'i S h'l 'b 1 Al

1 J cae), upa cum rem'area _: 00, wort, ~l'ClIOSI erg,! acest..uC.ru 1l poat~

face ~i expcrimentatorul. Esentialul est,e ca subiectul apreciaza cind este ega stimulul variabil en stimulul etalon (25, p. 200).

In unele experimenre !)'timululetalon este prezentat subie.ctului, apoi inliturat, astfel di reprodu:erea lui tSe face din memm"ie (de exemplu ~n cazul reproducerii unei durate). In alte cazuri stimulul etalon ramine in dmpu perceptiv al subiectului,tn 'tot timpul iDCercarii de reproducere, ca in ~xem~lele de care ne-am o cup at, defi. in scopexperimental, se poate experiment fl ell reproducere.a din mem10rie a liniei standard'i

5

ETODE, NSTR·

. VES, IG· . E

TAR~· T rc

SE Z, TIILOR

o . "If

B~ W

A

G~~~~~~~~ D~~~~~·~~~~

IE

. .u~ I.e ~peri~e~t -! . ~ s:nza~nor a fost . b dat nu numai de psihologi,

c ~1 de fIZl0_g. ,1 flZ1Clenl.. D1D icest motrv capitolul despre senza 1 ste

. eo ebit vast. _ -par,ate]e, dispozitivelc existente - zhiar fWeind abs ra'l~'

e c le 1- ai vechi, esi in i ulte·· e U,Z curent ~ sint atit e u _. roast

· , iat )1 inc~t la 0 prez en .are exh llstii nici , u ne gAndim~ ': ar chiar ~i

nurnai 0 selectare a celo rru i reorezent tive §i mai valoroase ridiea probleme lit . com l~xe p",ifkile, inc"t nu avem i . p, esia ca. i· alge e nu s-a Sirlob a . oza ,d· art trar,

n are domeni este acelc al .ragurilor, de c re te-am oo pat, ne dam e . a, des I ... e schematic ~i lacunar, in paginil anterioare _Ir_ gurile nu . pu - aeaza in.sa cim pul in- estigal~ ei · enaor ~ ale, Dc~J. ana iz . psib,ofiziea, a proprie a ;;10, is- erne ,air senzor ~ a a ra1mas ,lntf'-Ol - as,ura consid rabila lei rnasu-

_ a a pra "urilo,~ - abs 1 t. ~i dife entia] -, asa cum _ rernarca I ga I, ~1 Clarke

(8), ~i 10 acest do ... eniu au aparut -;. tode Vi tehnici noi, in, eos, b' sub influ.· ta

eoriei det ctar~i, semnalelor Spre deose •. .ire de concep: ul d,e .' rag, noila cerce .... ta,ri seo m vide',n,ta probabilitatil -, diferite die detectie, IC·~ re nusint in functie numai de capacitatea unui ar umit sistem senzorial, ~i si de informatiilc asupra semnalelo . pe care Ie are! subie tul( au 0 servatorul un ~ ,i ecran radar),

a sf! . astea ta ~n ~ mctie de ~~e~s a. informatie, precum $i motivatia legata

e antieiparea consecintelor deciziei sale [ne - e ectarea semnatului exis ent sau

alarma fal,~).. .

om niu senza iilor intem -;, In ompa -, a',i cu Icell~l~ lie putin explor t, i . primul 'rind datoritW,' f'~pt- lui. lea receptorii ac ibili unei stim1ulari din cte,

U I' Ii. Ii t:

, e ~r·]·; rrt mtere a It ,j acest - imemu, a erect I' af inamte - rna ii, bine

de cinci ... (!. ni~" P i W~, .. ' ._- n on, imp . ,na, CU, A. L~ Washburn, C::3r e a L10st ~~ ubie tul i'n acs as a cerce a ,' .. rr stomacul sub ectul is-a, introrh S 11.. balon de ca ciuc, "fa . cum se vede 1· fig. 5, care permitea inregi t __ re pe kimogrf ·,ot~acl'i]or / u ,cula·'urii stornacului, Ori de cite ori subi ctul sirnrea ~ esul .: e _ 0 m " ap,v,sa p - 'I ,n I_ ispoaitiv lcare tr __ nsmitea mi ~car'lea I,a acelasi

f·· 'iii id . Ii. d v ill Y

imogra ~, omci '. nta ,- cestor rear t 1_ e apasare u subiectului cu mornen tele

. ~ contrac ie 1 tensa ale t . nac lui l-a deterrninat pe Cannon a sustina ca . n~~i- d f .. ~ ~r to rodl~s~ de contractiil stomacului go .. E plicatii I s_ zatiei nu oate fl" msa, redusa Ia un Ifacto local. Ce cet rea lUI Can 0

si ashb rn ,EI sur rins ~ rl. Iatie i --: r 110 ~tanta, dai m p - ter e: . '11ie',- ~ un e-

omen _ I" _ ll_-ul j,~are treb ui ' It r . ala b,il.~ p' 'ica t (I, !Jli,f,e· a,re c: n tr _ c'~i i or

t :- acale),

Per ti .. bi iii V Ill. Iii

, C rve irnpo t nte pe tru c reetarea ooiecnva a sem a' 1 or mr me -

, eschis I. '-.. Pa lov, cu met da refle'~, elor con "it-ion. te I; "eire t~ r11... ef ctu at e . or 1 "a 1. viana, indsebl' d catre ·1 .. I Bikov ,i colabo atorii sii au ~monstrat ca an [izatorii nterni ~:aspund la exci atii m c nice, chirnice, cerrnu e ,' .. gi . ~ cy s oar a cere .. r Ii analiz '.aza ~Ii ,., iferen,iazV- cu . 'estu]V, pre-

5

1 tirnuli ext rni, de exe lu dupa 2 -4 combinatii jpentru sti lul1ix · ~l 6-10 ~ t~u c i in e D_· - Toto tV stimularea exteroc ptorilor est.' 11' so~ia, 10 mod 0 nsnurt, de senzatii mai bogate, m - i variate, m ~ d finite si ai pre, i localizate, pe cita vreme stimularea interoceptorilo obisnuit nu duce la sen-

zatii clare §it pr ci s lo,caliz,at" . '

a sistemului prt '_

S 1111111 II , II' • d - h"'l" - A I d ';!i

'1 . l' ' '. .' . , . I ,,' '. -. .. . - 1- ." -I • . I - - . "I ~ - .

I enzatlle, , nestesice II " ec· Lll, ru, Slot I eg,a e '_ ,e, 3_,t

pri o ceptrv, cu diviziunea sa kin" ':,' te,zica ~1 es ib \ lara.

, , !Ill kli< I' f' l st IV II ,Iii iI~'1 Ii hi

enzat'l, e mestezsce apar cal ect a snmu ar 11 :' roprioceptoruor i - i :~I ~'C, i

te .: noane ~i a .tic latii, stim __ lul fiind un ,f,' ct mecanic a cont ',3;ctarii m _ ' chilor sau al 'mi.~cirii membrelor, Datcrita accivit~tii ncrmale a a ali ratoi U lui kinestezie este posibila analiza fin,a ~i coordonarea mi,cari ,0 -'" ,Dac,V. unui subiect care sid eLI Chili _i 'chi," f" ,3J'zilm mina ,i degetele i-tr-'o ',numi',u plozi~: 3M eI va putea sa aduca CU, u~urinta ~i cea111t~ min'"' 'I precum ,i dege ... tel in aceeasi pozitie, pe bs za controlului kinestezic, Daca insa sensibilitate sa proprioceptiva ar fi rulbur' ta, el n,-,a,r p: 'tea el~i etua a,c't!:3Jsta miseare Ifar~

contro ul ved.r ii. -

6

sint asez ate dupa gre t ite, 'l'ecauliune, de altfel, supe nua ca 'i subiectu

· se sp n s'"' nu se i e' la ifrele e pe, z~. Pie a Dum ~' ata ell 2 9 t

inf~"a sau cea m i u$oara iar ioiesa rnarcata cu 100 este ultima sue a a"

gaS biectului i e er s'" aseze greu atile ,upa ang, de la ce mai g 1: cea rnai u~oara (sau In ers), Se sta ile~te difen nta ce rar g a i care

i se (d~en~a ': intre rangul re 1 ~i c 1. gasit e subject) p se face sum

acestor diferen,le sau erori, s rna care rep ezinta cota, De exe plu:

Ordinea stabiliti de subieee: 2 3 1 4- 6 5 91 18, 7' 10

Ordinea. rea i a gr:eu,ti~ilo'r:' 1 2 3 4- 5 6 7 18 '9 10

Diferenta de rang: 1 1 ,2 a 1 2 a 2 0= 10

Cora subiectului respectiv va fi lOa - entru ca rez _lta.tul,.xaml'nurii (cot

s~ reprzinte elt rnai exact acuitatea kin, stlezic.a C51te necesar sa se acU ai

mu te ince'(Carl -- el _ 'IU,' in 110 jar cora finala IS~ fie eprezentata

media cotelor die la fiecare proba,

n Ii eratura Ide specialitate cxista n __ meroase serii de gre'uta ti utilizare In scop experimental sau - sihometric. U e e au fosc amintit I" deja, '" lega u u eu determinarea p -agll ,i dife entia] ..

n afara e procedeul de lei t" r~ mentionat "~ai' us (al ran gul ui) se po utiliza ,i alte meto: e. De ex, mplu, se _ au g -'euta~ile I(Gllbert' ~ Whiple): 80,5 - 81 ~ 8_,5 ~ 82 - 18,,2~,5 ~ 8" 811,5 ~ 8' ~ 84,55 -

86 - ,8,7 -, 8"[ ~, 819 ~ 90 ~ 92 ~ 9, ~ 96 - 98 100 - 10

- 10 ~i 20 ,grameii' Se da 0 gre tate etalon ,_I! 80 grame I Jar subiectu ui i se cere sa co" rar fiecare, greutate ell greutatea etalon, plea spunv ds ,'-' e te eg v" mai u,oara, sau rn i great Cot' va fi reprezentatji die rota ul rVs

u surilor corecrev S " poate proceda '1- sa ,. ,ltfel: subiectul este j us s:W campa e iecare greuta ,,' a seriei cu o :g', eutate' etalon, -,e stabileste ca e este · feenta de greutate ue la c'a, e, in sus S3'U in jos ('~n, cazul ca greutatea etalo e rnijlocie), subiectul nu m i greseste, m acest fel se stabileste _ragul n I al senz tie'· kinestezice, Grelutatil-: treb i sa prezinte 0 serie continua cu diferen e foarte mic'i intre una ~i alta.

Seriile de ,r,euta~i se ut'~li2Feaza ~i pentn - studi ere, fe '0 enu ui e ancor ; ( ivel de adapta e ,_:3,_ cadru de referinta)i' De exern "I]U se dau subiectului

•• v,· ill, Ii Ii. A 11 'V. " d · iI!! ,.. 'IV

greutan m 01', IDe In' rnpia toare, 1 care ' Ie c mci 10[1'1 1~1 S sp e s

A ere pe fi 'care, ridicind-o ell mina dreap,t~, si sa '~P'U a ce valoare ii trl-

, - IiJ '!WI! ,II! I III iI d·!iIi'

u e arporc.n -0 -- sa ZllCI,m - '_ sc" ra cu CI' ,Ct gra, a,~11 (po - t'e ~ C 1

sau nOlla gr,ada iii: 1 faa 'Ie uiO'araj 2 u~oara; 3 mijlocie; 4 gre ·

o ~ gee '. Greut"'tile pot fi de 80, _90, '00, .',10, 120 gram. tntr- a t Ian a a e' eri e '_ u ui, aprec~ e ,ea fieca ei greutati este prec, datW de · d' unei gr', tati _ 'I cora, 'e 200 g' -" (grc'u,ta' e 'n,cora trebUle sa fie

· d A • >Ii '!!' I'd !Ii 'W

ent rna g'rea ec', ce, '\-'1 g ea '~In serle, S3_, eVl', en' - 1 ~o'a a

al ~oa a) .. Subie'c' I nu f.ac-' ecit sa ridll'c' alClaSla gr'u' at : nc'ora pe,

• II !!WI' V 'YI' fV Y' V !II!~' I ~

ell t n p '1 sa 0 puna pe masa" ,a,r, , ",a 0 ap _C'leze "I I rapo - 'e a sc "

p'" car , urmeaza greut tea, are tr buie v opr ci'ez (1 I p. 9'9). n

n v .u :a co- j c,!e oria, i jlo,c· , "in scara va cores ,- unde m, diei geomet

gr utat1lo - fizlee n v n'anta cu g eutate' a Icor~, ,a-ea ij ocie a air -

10 pas:, spr,e valo~iJe mai 'm, ril a ' gr,euta jlo fizlC- .. D' ca gr -

ancor r fll e 40 r," s, de I sa s r aIoril al mici. ale r -

II •

o ,z ce.

7

9

d s la prim - "'ncercare aJdica pina sim -e <:3. intimpina aceeasi rezistenta ca a pri ... ~ Jlncercare. Pe cadran se c· teste dI~erenta. dintre pnm~ ~i ~ ~oua in~2rcare:

C crt difer nta este mal mare ell atnt sensibilitate art c ara aublec u u

e arninat es e rn I redusa, Apa tul in fig. 8 _ cons uit dupa ace! ~i

P incipi ca ~1 . ~ rna' oa a sibi itatea ar iculara ald· getel r .. Dat iinr

r;.,} bi I ~ .. d b" v f 'V 1

c . m ere artrom tr su ec 'U I . se re e ca a . ou: pro sa 0 ac a

1 prim I, ste evic nt c,a inte vline aici ~. memoria kinestezica. De a tfel, me ori int r· inc ill toate probele . e comparare, in arc stimulii de cornparat n int simultani, Un neajuns al acestor artrometre este ca subiec ul in 10=

~ ie atent a rezisten a pe care 0 opune arcul, poate Ii tentat s~ umere

rile . e care Ie Fac de ieca e de. t~, rentru a av .a aceeasi pe 0 m II

n rase e .' ita orientarea up v u t re- I diciu, e· peri-menu], po i

rtf j!4, 1 'v III Y. 1 1; - '\J

o 1 ~ an· en IU C ' pent toru _aza_paratu ra nurn t -

I ie, 11;'"' I au'b'~,ectull i sa Incerceur I. ul (s u rnanivelajv prin mi. cari rnici "n

d eapr si t, Jlnga. "'I aduce apoi [experirr entatorul) 1- punctul ini ial ~i i

u: e . biectului sa ~nV:l ~ta de $.~ rub . in U ce va sirnti ca este 1· fel Ide strins

c ~i a nci C1D,d i s-a dat 53:-1 p obeze, .

n ru deterr - inarea s,ensibili~ta,'1 i k.'1 nes ezice se utilize aza adeseori kineziet ul ~. ichotte dat, i:n forma :modifica'ta (de Cated -'a de sihol gie - luj)

In fi ura 9 ..

Denumind cu liten fiecare gr. utate, media geometries '-~,.i( ancoraj va i

Vr.a.l.p. ;, cu greutatea ancora] va fi Vr.a.l.p.f.x: .

Exista ,i apar te pentru deterrni area capaciratii subiectului ,d·, dis: rimina e a greutatilor, . om mentions a t ometrul K ern, care rep -- zi. ita 0 perfectionare . - ui model mai Icchi· lui _. 0 .de, facuta de as,a r e' apara.e _I ~ e I ·-1 din

ar ( ·-Iv p) dupa \. dica iile Institutului Psihotehnic din Zurich. N() _vm

v I d II' 'U u~ '!II b W !Ii' iii I'V

ca ap irate e « ~ stm te sa masoare apr·~ crerea jrazata pe senzana at" :u a 'a s

numesc I bisnuit a tro"metre ..

Dupa cum se poate vedea din figurY,.par,atul cons,ta din d.o'ua pirghii care, prin In.~ virtire, pot. fi astfel aranjate in,ci sa.· fie ezale - a, g eutate sau sa

ib ~ v· .. f ,.. C A II! I V ):" I~ iii

ala greutan cn rerrte, '···U cit grer tatea care cir _-U 'a pe pirg e este 'mal aproap _:

d ,. _ . A - /!J, h .. i! W f· I .• ' ,!!!! iii 'p!iii di . I

CID,er, cu an t pirgma respecn V·- i I mal grea '1 im ers, . -iesa •. In centrut

larat lui est' gr:ad.ta ~i serveste drept sc,_!ra pentru _ aprecierea ac ~·t~tii

1..:·'~ ., - - ,.. !!II. c- .. }t; d A, II! A h iii -1 iii.

K.In estez ce a persoan 1 exa -: mate, l'n -. sa rr cepe exa ·-·~arlea p!lrg 11 e smt

astfel potrivit , de ca ,. exarninator, inci,t intre ele sa fie 0 difere'Rt'i n2ta, de greutate .. Suhiecrului 1 se cer'e s~', in,virti una dintre ele in ··,ensu" ee i se

- ·d~ U v I ,A di A d A III d It d U 'iI! ~ lfI;;iii A

lD· rca, sa ,e mcerce . In em In C1D'; ope ammr Qua ,I sa se op: es .~ ca I me 1

iii. d I. V d!l,,;!l A h·!II' Ai 1 e I d 1- E ii '1

men tu crm simte ca c u e . oua ,plrg ,; 11. I· ·n·t ia re _ . e gre _eli' . xp enm entatoru

c ~fte Ipe scara ap· rarului di erenta dintre . e:le d'D-a grutil, apoi proba se

u

r pta.

o . 1 ~a c~ tegorie d artrometre rna oara sensibili tat =- a articul . _ra. prin a ireci ere de c'arre subi ect :ar,ezisten-,·.~:· pe ':a.re 10 opune ,A. ,rv~r· irea unui sun b,

1\ j... .. . - - f " ,. U iii. I d .

~ v rnre ca e Sf _ ace leu intreaga rnma san numai rCU 2 sau 3 . egete, n

Figura 8 da:·m dou~' artrornetre Idle ale st fel, construite I.'.: Moec e,

Examinarea eu mod,elul A - ,con.s·ruit cu st'lopul d,e a <'_rvi m,ai mu, _ pentru e ·onstr,ltil _. cere din part~:a subiectulu,i sa_"· lrt~ cu 'm~na ,dre·pt-v (st~"a

. Ang, i) ~ a ob· e ca se An _ . rte ., It , ai greu,. Prio i-nvi, 1 ire, . m __ niv - el

cu devlD - ,din ee' in ~ mai s .rl, $i,· a .. are 10 u e 0 ez·~ten~' din ere

in ce rna" 'mar·..... L un marne _ . - t, sa zice'm i d p 1 gradaliei .5 (c - ra ul este i tors ,pre ex 'min atolr) , '_ step,rit, par,atul est,e adw de e ,peri'me' ta'tor in pozitia iniliala" apoi se -cere sub-e tul-~ i 53-] aduca dil -:nou p1na und ru-a

U D

TKO T'·

(MOEDE)

8

61

,. "1_ --TaU (1).-:. Pi .I-CHOTTE,)

a ilo de pe ali ul de ce c, i se dV instruc .ia urmatoare mai al s dupv

. L. M' _In (16)]:, sa te leg.} ochi (sa i se d-u 0 ·1 rt 0 aci) ~l

s Yi e li ,n' z la 1, timplare . iferite' punc e de pe a c,e exe :P u, c v

va ',P ne 45° rei deplasa ·m~na ,i:n asa fe ca deget 1 aratator sa aj 11g\of to. dreptul pozitiei 45°. r '. t 1 'a-I rnentii In acelasi Ioc, Duna ce ~i 5- pu a 'u'mita pozitie ;1 a" u ~m"n,a ::010, sa e ii 1 pozitia de la care ai plec t

~ teat ,v - rn~ ce ti se sp ne alta cifri",. Se fix,eaz,a pozitiile de pe arc care

or fi date . bi ctului ~ntr-o ordine neregulata (10°, 80°, 901°'1 21 0 50, 75° e c.), vor face -4 se 'Ii ~i fi care : e 'ie se va da de 110~15 ori, 0 I' relungire

xperien~e· ar p ezent e juns _1 slabirii treptate a re ,- 'Ieznta ii. c rcului, care

ild za iecs re mi~ca~I~'i vi, ie ea in, cest Eel a rezult It 1101 ~I!'

· 1 \.,II fli d v' dll'f di - v

xperi " __ .atoru _ not aza, c e necare data, . teen a nmtre pion, a ceru

j . e ealize ta e subiecr, Se noteaza ~i dir ctia erorii (plus s - , minus).

f ce me 5 a erorilor fara sa se lina seama de directi e (plu: S_JU, minus), 5 ta prelucrare in care sa se lU1:U searna ~i dedirec ia erorilo I

alta p. 'te a sistemulni plrop _ .. iceptiv cup in, e p: oprioceptorii din VI tibu

.. analele semicirculare, Senza iile de_'c -Iwbru sau s ,at- _par ca fe t I

s irnularii - c stor receptori, Ele re -ct'v. mo l',£~'cariI.~ pozi iilor corpu ui in

I! d .. I I'. II! II

crt I;:'U centru ,lUI oe gr:eut te, precum ~l ace" erarea s umcenmre

pe vet lcalv, pe orizo Ita' a s "U .. ~ e rotatie,

ce cetarea acestor senzatii s-'au CIO' 5t~ it .~,~ arate d tipun · ferit,

e ,nt_ sezati subiectii ,i carle permit C'D ,- trolar- ... ,a ·mi',c,arilor rotatorii

u lineare, accele rarea ~i dec Ile~arle,., S-.au conf cttonat sc n c~' or, li se

po a c Ie - ai v riate ,in,clin,;, i sau care permit rotatii eu viteze . Ifer~te

ca n ~p Barany), .. _,i~arile pe ve icala ~i ace le- area, corp ui se tudiaz'"' cu apa 'a e de ipu] li'f ului .. De asemenea se utilizeaza mai a _ penrru iexa-

inarea i . ntrenarea pilo ilor de avio ! ~i a cosmo .- .. utilor, diferit tipuri I' e

..

tr uge umane,

Din ce c tarlle efe tuate rezulta Ica niscarea ·_11i~or.n1.a, cu ochii I chisi pe

· d 1 'IIJ' !Ill It! >Ii fV U' " d ·

scaun rotatrv sau pe 1 SU .ort C'" re se c ep .aseaza rec III ~ ara rf, pi atie

u es e . iza a -ersos ele la care 'U ctia 1£1 irintica este nedezvolt t3. sau



· u··

L~carll

Subiectul prevazut cu ochelari opaci este :a~z _It in fata apararului. Experi-

rent .orul rrinde mina subiectului ~1, 0 pune pie cursorul aparatului (not t cu C), spunindu-i 5a-1 prinda'~ d egetu] ma-e ~i eel arat,Vt~ ~ Cursor c-l se gaslte in '3; est moment pe zero, iar obstacolul sau fixatornl (notar cu F) pe 30. se sp me sa~,1 alunece in,cert spre stinga (dac'a asa tie re pozitia apara~ t lui), p'ina ce Via in,dlDi n obstaeol, unde se va opri, a com nda , ,in,,!- 01•'" va r veni I. pozitia -~ plec re. La, com nda 'J,i'n,cep.-· iar", v -, alut leca di I no

I' .• 1 d 1\, AI iii !Ii ,A ii b 1 I A

C rsoru ~1 se va oprl aco 10 unc e a mtumt mar rnamte 10 ostaco U ..cum

b 'I '. fi I ~' II' 'I;;i!' 'II!.#. 1 de-si

o staco u nu a mal -1 aco 0, asa ca 1 Sf! spune sa 15: opreasca acn 0 'U " e-~'

aminn I~te (d. ci 1£5 e vorba ~~, del rnemorie kinestezica) ca s~a oprit a prima "" . 5' f '"'~." 1 II 'b iIII W v .. mcercare, oe ace'.' ..~enta. 1l.ntr~, pU-_c'tU,~ '~iat~ 'tre :u.-la . sa. :e' oprea.-sca ."1

punctu I _' care ,s~a opnt, ,N u se nne seama rd.aca diferenta este 1- pI1- S sau t,~

minus. Ace,asta pro I a se repeta de minimum 1101 ori. Cu acelasi subiect exne-

ien a se repeta eu obs,ttlcolul flxat .Ia. 25 m, 15 em .,it 401 ~ In~, S eia ap"j

de pa,'tru or·' 0 s,'rielel 10 'masurl pe,··t_-u, ~_·eca-e Idin c'le 4 Itun,gi,imi" p'GDtIU se neu,traliza ef,. 'tete inva'ta,rii~ lntrlc serii se 1a1(iO, da, (~i.ci pa'uz" pentr

- b 101.

eV1tarea 0 . ose, .J].

la_lZ' -I zul a -elor se poat.:. face tn, od di eric, :n ·'·-unctie. de s:op'u[

e perimentulul. n,~' t ca:zul estc Dlec .s,a ,", sa Ise' faca media ero'r'~lor ~ Se ,poa e calcul ~i abat,erea, tip~ De II "m,e 1- a, se poa.te talcu) Pi ntru fiecar'e d.'1i 8t -_nla r·.portull lntre m ··.·~e $1 i-.,~.iC'ele de. "·a.~abil't·,~. e'tlc.

. Ot In ca' r I m~jloacelor de' in. estill,] Ilre a Plfollcleselor I~in,estezi,o .. s pot mlen~

lion diferitele ~'a. at Ie ~i d,isPDzitile de ex 'min are' a apr ct'ri-' de c'.~.tr'e s-' bie:t

poziliei ~pal· ale I 'unu'· brat, a unu I p,11 C ~ or_ sau a Antr: gl' lui c'orp!!l.e eXlempl _ .

pentru p ziti b I lului exi ta cIte 'a m .' tIel in clom.-rt ell d_Dumirea de kl.-nematom tru (Zim'm'_rman) sa - . in~ te'z:il,e:tu (Lafayette)1 lear'!, 10 ' rincipi,u. in ,e . in·, fwn ia dispzi_iVlului si -I -]U',I re._ at l'n ~IO g. ,0. Ie 0 mV se a~]a2i

un carta 'mare repr'ze'ntin 1/4 din,tr-'un, c· J)-, gr da_ de 0 1 90°.,.~cc brctu'

este a~e2at cornod .• - u,n ISC' un, ICU clotu] mAinii drepte' pe unghiul drle~,t marcat I::U un. arc de c'er- ,i cu eg t'u arv[u.ror ] ~iinii] dr_ tul gr dalie'i 0 ..

u .. ,.., e sub- clul'l-acut c'uno~t·ntV ell d·p' zitivul ,i indeosebli ell poz~ti.

....... ..,_·LU PE ·'TR '

UL I O~-----------~,

p z

60

tu buratii nu pot sa det .rrnine inceputul ~i sfirsitul unei i~cari decit d ca S ' efectue za be sc, II 0 nt. Defi c j ,t Ie ' naliza orului stibular fl. nniensate, Insa, in m: re mas'ura p in ce~l lti an: Iizato i, inde se ~i .. i I eel

izual

Numaru] bi ~l 1 2 3 4 J 1 1
su 1ect1 or:
umsrul grupurilor de 'I ~ 4 5 6, 7 9 12, 19
miros un : ll~ PHI

ROS

A

N'G

PUTRID

S nz ,tiiI olfacti sit produse de rctiune - isupra reptorjlor olfacri i

'L.III 'WI A v . A f' . v d _'!Ii

unor substante cmmice, ce s gasesc In stare gazcasa san In I 0 ma r. e vapor .

v , substanta este om let nevolatila n,u produ e se zatii ol active. D~

set en, ,- ~ _ a a 0' su s·- ,an~a . d· rif~' .S: S ,gaseft,' i I sts ore lichid~V. ~i umple cu

ac s Iichid narile) senzatia ,olf - c'tiv.u DU, apare,

e .cerai e.a S' si ilita il olfactive rl1dI'a . umeroase dificu t~ti, p' care exp ~. ime I atorul treh lie sa le aiba In ve ere si, An ma,s'ura posibilului, :-a e i llVltl ~

u • v

sau sa e prevma,

-11 prim- l fInd este foarte greu. sa se-c' .imine efecte e stimularii de ca .re

ubstantele OdD ifioe a receprorilor cut: nati din mucoas -I azala precu ~i receptorilor gustati vi, care se ,gaseslc nu _ numai pe supraf ata lin,guali I ci fi <i\n anumi I regiuni din gil. (faringe:, epi.g 'Olta" Iaringe]. Unele senz _li~, 011 ,act·v~- . CD. -ina c ' senza ll- . eee·.· re exemolu, mirosul de rnentol S'U camf r)

de cald (de exe iplu mirosul de alcoo - e ti lie) , algiee (mirosu 'in 'pl:~tl~lr de . oniac s u d mustar) sa gustati ze (mires I "dulce" al « oro ormul i, I·~_U , acru" al acidului acetic).

entru 0 . una ex ierimenrare este Ide dorit - ... e~i --u, . td .. '~ una nw.· pY. -'a iecesar - sa se lucreze u s bstant chimie pure, a caro'T c. I .. poaitie chir 'ie~ este c noscuta, Chiar ~i in cazul subs antetor pu_ 'Ie trebuie s~' em ~ ... edere ca unii co ipusi organici po su -erm m10dificari chimice . ,u,pa un anumit tirnp.

Situarea receptori O'I clfact vi ~n cavitatea n.azali, face 1 . poslblIi stimula e . lor izolat'~ sa _ p~, egiuni limit ue - asa eum.=-. proce: eza CU, explorarea

f' .. ~ di II! W II

supra _ etei cutanate ,- . lln . -,ar,e mo'tllv nu s'e poate pre'CIZa, " ac acesti re'c· p-

tor" r~spun sau nu J ~f rentiat, da.ca anu - ite mirosu _. sint sau nu rezultatul

.'. imul3:iiin'Q. an' " i ~ . C'- t 'ri D,· ,t fii d ca"xista cite' I z 'ci de, mii d. mirosuri, care Intr-un fel sau altul se deosebesc unele d ~- ,'I tele este sreu de

v·, U d ' iii lif "',. S -

p[i~SUp 5 - ar eXist, un lma - a~a' _e ,mare '.~ e"·.pto,rm ' •. 1. -er _llil I'~,. P'O~' le

r,esupune, I ai d gr,ab.'u, e' i.tent, un 'I --Ulmar limit .. t, de~ipur,1 I' - .~ ece ~ DO. ~

01 acrivi, afez, ~ i 0, reculm In 'mo2a~c (5, p,., 266)~

Un, n ajuns In! mn ,c,erc ~ arilc aSiu~lra, senz'· l or olf ~ ctive' 1 con'st, _ ui -

· I'"' I I ~'" d ill 'I.. 1 .,'"

1 1- S nf! e~·· _ gtl 31 cvate §l '__ unUl 51St', '. ,e. C 3'.], le'-!: . I' t ,

e x ~ , -cela al cuI Irilor. Term-n'ii de "miros a'·-reab"ila s,u ,mirlo

b'~ A II , ~ ~ iii. ~ .r, d'"' f ill D'

ez_gre_ 1 I -nt,. ec i1 ~m pot acperl mlro.rU,[l ,110.,_1 te :_ 1 er ,le" e a,s' m. nea, ,

e' mir:le -e ,Im"ros . "rue 'uJm~ 0' llepa'to.~c : .'·'·O'~"J_PV ICU._· m .. mintit i ,lic:ar.e. I aI-tor r ce 1'[lori A a,l raelor olf.activi~ Si',nt 'j sa ·i d-'nu I'rill

c e apr.·_ i-, I. e . cl_ s,j!,.iC'ar, a~ecvata a, mirosu,ilof" ,c. m .-.'Jln.t: aro ,~a.

u id etc In lit ~ratura d s' ~ eciali a't~ eista numeraa, ~ A C c~ -- d· cl siic r 'a mirosuritlor' ~i chia de el bor re: a 'un .i sistem.. i cunosc'ut estc

iste ul p p 1 d - ~ng,"] cerut, su- iectilor nu n mai sY id nt11 ~'c ~

• 'IIoiII v... iii I 1I.o!II' d· ""·'1 ,j v v V I III

~l S U . sc rosur)', Cl S', . ecrl - s· n2 . 1 . ~l I n _,e .,1 m n· rl ·1

eoseirile dmtre ale ... ei ning ( 2) e . rimv i.temul ,rapt]·l suh for a

d pri srna, a~ '. cum se vede din fig, 11 ~ N otam c's. numai supra at pri m 1

( ~. in t ri ul ei) IXP ima re i_ ;i n tre irosu ri, _

Unii autori (de exr mplu, E. C .. Crocker) ~u reclus numarul mirosurilor . u - n a .'. a, ~ a ru: romatic (de ~. emp]u, ,irosul de . 0 c), a id (de exemplu,

ote ul)mpireum,a ~ sa!' te a s (gudron 1, noll C' eau p a"it~ '.) c

P lUC (secretiile ebacee, brA za e c.), len"fiona~ ca ~i aceasta c asificare s-

o e t « stul de D' -. ~ gur,a. Dl- .. du,-se un i n u . ~r e . 5 subi ecti sa cla 1 i

32 mires .. diferit ,J1v.An '. 'I titudinea . e a stabili a ,"tea, mieosu .. ( bazV

de semanare) cite se VOl dovedi necesare, S~·jU obtim t u - 'a~_all~ e eezu! ate (21)

aptul ca oboseala olfac,tiva este ad, _ seori . 1. ctiv,3, al· c re u or su te reduce sensibilitatea pentru a te substante, pe 'Cita vre e sensibi 1 ate

a1 le ra_ ~ne nein 1 ' ent ~t~ 1 tarle"te presupu a caint ripuri dif -

i d eceptori olfactivi.

T nn ci e si instru entatia ce sc utiliz aza 'to c· rceta 'a senzatiilor 0 fae i e i fa r e v ate, 'Ie ,-' au perfection t .' _It An ul '. mel ~ 2-3 d ce i·, at i

trolul pIl<:arii -stimulilor oljfaeti.v" ,n'ueste lnC'a satisficator;' in tot cazul este epar e I cOin {'oIu.} realizat A dom_niul Valla sau ~n eel au Itivi

u v 0 e' dU m ~ veche a lui Toulous' ~i . ~ eroc-_, '. C .3 01 :Cti v es

rata 'lntr 0 ~tmoSJf,era inod:r~v ~i 'e'alma, la 0 temperatura de 15°, ell

u or fl ,-0 I'm tic inchise contin n so]utii apoase d s b n~

c "te 1 coe' I i\nt p'f',:zent.. e su' i ,I 'lui t". p de secu de. S -

Sf sp ne sa inspire natural, fara efort iar apoi sa spuna ce-

\,;II '"' ~ ••• d U ,..

C . -a . 1m It nl.Cl un m1.ro,s .. spu .e "n,u '; .. ' c- a· 'mtllt un m 0

oate d . e, min v spune' "U ,miros";"'!r dacv a ree 'no . ut mi osuI

. 1 conul este prezenta't dupa ee a fost scuturat ,de 2 orl

s u t· ~ e a per, '~lb ern,an tiiJor 0' I" ac ive ce s-au

<:umu 'J SV iasall Fill '"e ti ut u . "buca a d, 't3: p tr

A a" 1 cu m n a.. In examinaril . na din nar· se bu~n. aza c

• ~ 'IiJ 1Ii"J' 'U v

conu e ,r l. ta plna margln ·,t r 'a ' 1Z -

conului j nge :1, tin er cu de"chiz,u. ura na ii ~i cind · se s n

~

"_

b I! ect lui sa, in pire, Subiectul inspira cc 3 se~.. pa care Flaco ul est

] departat. Dupa - 3-4 ince ca,ri se las~ 0 pau2~' de cca 2 rninute, pe tru

e evita oboseal olfactiva, Exarnina ea in', epe cu concentratiur i slabe, apoi if! tr ce la oncentratiui i mai mari/'na ' ' s, bictul-ctlno ste mirosul.

Pentru p,rega1tirea stimulilor olfac ivi 'in scopul d, a efectua experimente

a ti ative, se 'U ,- e " cantitate dete minat'U din .r-o substanta odorifica cuoscuta. An' r .... 0 sticl3: ae 1 l·'tru fi este lasata sa se evaporeze acolo cornplet,

I 1111 f· .. A lit I!~. 'i~ !i di ,

, I ui ' poate "l! exprrmat In acest C32 In nnugra e s "U _:I 1 amt -un

iligr m die sur Srt.anla la 1 li ru de aer, _ erul fiind inhalat dir, ct ' in sticla~ Pragul absolut ( a mai sIa'ba concentratie Ice poate f· simtita) variuii foarte

. ult de la 10 si hstan I'V la alta; unele subs ante slnt perc oute in 'CO:'-I,' centra ii .. trern de - edus '- pentru altele sint necesare gr,ade mai mari de concen-

II!

, lIe.

Un aparat f'oarte 'aspin'dit, ip ntr determine rea sensibiJIitiJii. olfactive, este Ifacrometrul ZwaademakerExistii mai multe n odel al acestui Factome __ - mt modele simple (pentr - -~'aDl1inarea unei singu e nUri) sau 'ub'le, ,i pot fi ~ ix ~ te la ,I mas~' de:' e' ierimen t , re sa' ri ~ ute in m ~n v d,e~a tre su iect, Men-

,ionam cil stimularea se numeste dirhinic v ~I ~n cazul cln' _ lac, la~i stin ul,'e p]i,ca lal.- bel' nari, ,. monorhinica ·dwca Sf: aplit~a La,o sin,gura nar~~ In , zul ",~' s'e a,lie'V doi stimuli diferiti la cele doua nUri, s·~ ruh ea S'ecume tel J. h hi " iii...!'

;~lC . ,or lm"c: •

,_0 -_ I] ell dubl3: stimul ire ,~,~,s'tv 'I o,bi'" I , • .j t,1 din : ' ~OU~ tuburi die sti - a ce

. rintr-un paravan de aluminin S3!ualt material usor (m i ai, s pe tru

11 ,1 ce se i e i, .- jAn:a)._ Cele dou:a t nu i sint 1. sor leu ~bate la un 1 din

apete, Aceste capete se introduc foa te putin in, cele dou,a - al-j ale s '_iec~, uh i. Peste aceste tuburi - s introd _ c, la c [' atul,p,_ S, a tie tuburi s'- u cilirn ,re inl rtelan poros (ce S·" v'ad 'Ang,a ap rat), care se '~m'bi,blv ell substan '_

irositoare cu care e .' ,I ~ '~,: entam, Cu lett acesu - cilindre ,sint_rase rnai mult

...... A. u. 'lob lUi -I 'I;.lI' Iii _ i' , • W

- a a cu an vor asa 1 era 0 su rra t~ '~_J mare « In partea 1-~ l'terllOla a

, ci.lindrului imbib,at ell suhstanta respeetiva, Aerul mncarrc,at, ':_U molecu ele din ubs n ta , · rosi oare Ire . pri tubu - de: Ii la ,fi itlltr,~ in la _i e sub Ii ectului, atunci cind subi ctu] inspi a, •. msibilitat a olfactiv,a - subiectului se exprim.i urneric; ~', cit cilindrul I trebuit sa fie scos rnai mult, pi~- ,t'f subiectul a

, distinge rnirosul 'ell ,tit acuitatea sa o J.fa,ctiva, este rnai r;edus,v., S; se

observ e :n . llollig 12' Icav pel doua~ ci 111.,- re €e ~:~al",",'au p' niste cur SO', -, ri care alu

' ,"I '.I ,,-_, i_:_'-, _._ 11i;.. ~ . .' '.' ' :_ _ I,. ,-"1..0 ~,' -11- ~ ~ I" :_ '_y '. 'Ii... ' ' III I, I, ~ I"""" ~ ,lIJ. -

v b \"II' ]1' V d U _I .. 1.· n 1

. C ·U" 10 am,. rnetal ca gran __ ta, care consnt -~'l. scara ap -atu;JR t. rlaraVlan'UlL

re .rolul ,v imp iedic ' trecere eventcala a ':_ manatiilo o do I ant exterioare, .Ie _ .', ilim r sp ,SI bie ct,

In 'ig, J ,d,a,m 0 ,schem,a a modului d a,ng lena e :C1 cilindrului cu tubul

,2 1 pentru I inteeg-- rnai bine mecanismul de functionare at apara-

ului,

D t I iind ca olf _" ctom, ' _ ' ',' I de -. ~ ker 'r I in pa tea subi ~ ctuJlu,i lsi

.. sprre gazu s -:_U vaporii « do ilfici, ,i . .at fiind ca inspirat ar putea sa v. _-

!I! f '!wi! '!Ii' Ii; '"' U it ,..ll~, II!'

le21 ca _ . cv,nla ~Il l'n~elll'tate, :a a,paf'U' 11_'CI'slta,t,ca IU-e a se construl spa,rate

are SV pe . ita con'rllul __ ,n'tit~,~j~ I, Ie u'b,tao,'U I_drir ·ca a~uns~ in c _it-te

azalIa a su,biectu]ui ~i al '-resiu'nii cu care su,bstan'L2 a,clioneaza. Un stfeI. de

,par test 101, Ictomle_:l_ 'l,b,-g--l., y, c re COlnsta dintr-o sticl:a d 51001 cm3i

n cr sc' gase~te 01 substan I~- odo "·fica, ichi,d3:, ,s.u g ,zoasa~,ticla este :astllplilr3

\1 dOlp et~_n~ pr vazu,t. ell 'n ub d it tra,e . i unul die i· $ir,e. Ie] d,

,trare' estl Iconccta t U 0 s rin a ipoderlllica, cu ' jlltor 1 Car,eJ3 s,e in, rod ~_ce

~ _ __ ;o-===~~;:~;;:;===.;:=;;:;;:;;;;;;-'Ei~-a~



., lIE

In stieHl n numar definit de centimetri cubi de aer, pen' ru aidicares'u ea din sti cllt. eel de i sire este conectat. c i tr-un tub de cauciuc cu un di ' ,zitiv mono- sau dirhinic, al crui capa"t sa - cap te se introd c in na '," [sau

narile) s biectuluil ubul de c udu€: este strins c ~ c ama, pentr" ~a vaporii odorifid sa nu pOlata iesi, Dupa ,ce se insereaza dispoziti~ul in I!arile subiectului, se da brusc drumul dame, la:sind 3S'Ilfel sa treaca un rmc curen de odorific prin dispozitiv, in n"'rile SUO ctu ui, VA, umul aerului impins p · dispoziriv in nara v I cllal cu oh mul introdus in stic a cu aji torul siri gii, Pentru deterrninarea pragurilore 'tine seama ce cancitatea de au injectat, Totusi se pare ea stimulaeea inu este adt Sn func~ie de canritatea de vapor"

Ii;li -II' »: '"' 1 - d i

mjecta ~, Cl - mal a es-,e preSlU, _.. .

... d" £1 d ""' - 1 • (,II. . d . !I~"!lil Iii _.' IJi

o . 0 i 1 ~ icare a U·_ ~_ ap ratu U1 .In tro ucerea un - at . 01 ~. - piston) p~·,mr_,e

un mai bun control a presiunii fi ma.surari pe baza volu - e :ricl. . 0 usi, ramine ca un principal neajuns ··1 acestei tehnici 'cY lasa necontrolata tempe-

It 'Ii I i!i.JI iiifill W v I . 1 - 1 . 'h· '"' !I

ratura ~ pu ,I atea . :-,a2U 'UJ ocon -1£., pe care cauta sa _~ e controieae a te 'te rncr

·e car. nu Ie putem jnentiona aici, (1.· care pot fi gisile, de exemplu, ;-

1 __ c area, lui Grings (10).

Dat fii d eli sensihilitatea olfactiva poate fi influen,ata de gazul sau vaoril odorific:i, care pot sdip3 din aparat eontaminJnd ambian~a, S . I cautat sa ~ limine acest nea · uos prin const uil'ea u - ,ei cabine libr,"! de orice mi osurl, eu ,exc.p ,La eelar mtrodu:se. in· --0 e ntitat- dele minata, de ditre exp 'ri-

enta or. 101 ast.fel de' cam,era sa,u cabina, num!lta ollactoriu" ,arrc pe' eli- e stieHl etan,a,i, prin c re experiment to uI, care este in ala -a abinei, poate urmari conduita su.blf3C'tului!! n vederea -·xpe'.rie '~Ie' la ca'te va fi sup 'us: su .... hiectul . ace' 0 baie, apoi tree ". a, Itreu . lfactoriului, un-'e "mbac:a un fe

salopetV cu capl~D'n, di -lstic, ina odt . · · in d: 1n -arne. d

stimular. s u olctri I pr: -ju-Zlfi, tl ce aerulste pur' icat ~. tomato . imulii sint trimi~i 13 subiect di, afara pnn dispozitive sped Ie (ca.re p_~rmit clo.ntr,o!~rea u~iditatH. ~em'Per~tu.rii ~t~.) Qe .. :.l_;re eperim tato. tn astf· I de OdJ~1I S obpn pragun of3c 1 e m 1 Joe eelt eu .. C oel uz ale.

66

~e .Ag". c~etr·· ul ambi~n i,. p~ c r ~~ permit, olfactori ',este .. a sa

Sf: 13 $1 3)te masuri prea~abde prlvl~d subiectul, Astfel, este necesar ca inainte de experiment, ell .1?r~xlma v: 0 ora, subiectul sa re unte La fumat ~. 1 guma e me nee .t, care r· c .. ~ urile 0 facti '.

Experimentatorul trebui sa·iba me eu to vedere fenorn ul adapt" 11: f a_1 o~oseHiu ol!active. ,Un miros slab", aplicat continuu inceteaza de ~ m' i fi simtrt .OU1?3 crteva m~nute. Pe de ,alta p .l"te. cresterea gradului de co centrare ~ unu ~'Uros poate ~ dea 1 ,reSla.ntli rmros di:fer~t. Hennmg a stab it eV

1 a ul In ooncen r .·~l ... pute I_'U, are 'I nmiros de f ·cal,e, in t . c

centratie saba are un miros plaeut de flori, '

. Pen!f? s~udier.a. amestecului mirosurilor precede ul eel mai indica t est a

~mul 11 dichorhinice, cu olfaetometrul d blu. Din cercetarile efectuate ~

ca dubla Stl~ Iare "on(lomi~enta P odue senzatii varia e, de 1. senzati la 0 eompleta fu ·~ne. 'u~lunea est cu alit rna' cornpl t3. cu cit m 0 components mn.t "mal aproprate,

" Investi~are~ aces~~.r .sen:zafiiridi"ca unele. ~reud{£i simi!are eu. acele - intilnite In ~omenI I. ,ol! ctrei. In pn '_ul. l,:td, dat ~,n~ ca oda_~ cu. stimulares r cep-

0.1.0 . ustat~v "substa.n~a r~~c:lva pOJl sa s .D? .]eze si al 1 receptori - er-

ci, d presiune, t.t~ 1 _alg1c1i1 ~al ale .?d~.If~'C1 ~cee e poate n ifie

senza 1 d gust, est nnportant sa se ~po -·ta elimina aceste .' m ionen -.. enzoriale.'

De a! me~~a ~i fumatul .pO;t rnodific tern orar senzatiile gustativ tl

ensu! c ~. ern ,pragursJol'~ .din ~are m tv s stare f I,. tu ui · ain e . e-

nt C $ In timpul e penentei este 0 'mvsura necesara,

Eliminarea in 'n:'-are ~~sl1ra a componen ei olfactive se poate realiza, pentru u s.curt .tl~p, pr:rn clat~rea c. apa.. narilor (umplerea lor ell apa fi golirea im . a~. 0 nosmie _tc mpo ,ara po te .fi p od SV $i .. , U' ca ar .

u pn a '!lca eA· c~c~ina. ., i ta,i caz iri, rare, de anosrni pe rna , .. a. ~ ar u . 1 anupmdv nanle cu degetele, pe.ntru a impiedica circularea aerulu ~

rm . ~~vlta~e~ n~:zala, ... co~ponenta olfctlva poa fi elirnin It". In aceste

onditi .0, rcarur ,-.;e lamtl~ S lJ de solutie de caf a neindulcita , nu vo 'p e

n c (te e c tire ~blect (or spune nu ai ca. sim " eva acn. S U

v v . r ), .... r IC'U ada garea eomponentei olfactivc ide tificareavine-

~oara. Sen23:tI~ fA t . "ic~ .si de. presiun pOt fi atenualte pri aplicarea de

· '!'uli . Wta.tlVl 10 solulle, avtnd. tempe~atura corpuli. Senz3liile algiee . par

P I Jrecvent _ efect a~ stlmulanlo gustti,. Totup, soluli - ci a

C' ntc . .. e exe p . ,oa- implica . cc· te' senz lii"

ra .. de £' obIema .pr_evemr~~ in "erv nfei senza~i'lor non-gust rive pe

e cerceta o~n~ ades~orl 0 neghJleaza - sint Decesare te' 'nici adecv te de

c r nln~· e ~l C'orlt'ro) -J tiJmulului gust. tiv

n 1 od ·1 . ·1· . !I '1-

A • e I ... ~e- ,e ap lc'ar a S 1m - ul'ui este' degustar'f'l An en s" • t

a 1 • U U • ~ .,-ctul. so~r~ .' e.a~tit It' mid' de .soluti~, pe ~ar7 n~ 0 i-hit . ~ Jiecare mee~ca .... e ~e ,ld~ntlflcare 0 a &!lstul 111, SU~lectul t,1 cIa te,te gura p v ( de ' re . e 1. l ~l!il11ata) de, 38 C , se aeorda 40-60 seeun' intre

_........ C , ntru a s ta·· c ' apt""' _.11 Ii

67

t3. me 0 este c'· pica u",j sau . sti uleirii punctate {punctiiorme ~

u sjutorul un i pipete, a unei seringi sau unei pensule minuscule se picur~

o cantitate determinata de solutie pe un loc dete rninat Ide pe suprafa a lin u l~,~ Pentru ilust ar ' om 'r zentaai . eap '0 p tehni a i loulo,'u e

.. Vaschi _ (2,2)31 car _ conti e In. Ie ~ a I iuni u i ,J C' r i~ _- u

v t at valabilitatea.

Autorii menticnati tltilizeazv_1i,ferlte solutii apoase (apia distilata), Pentru

I It· tul sarat utilizeaza C orura d. sodiu, p -, "U dulce zah: roza, p ntru arnar

ulfoclorhs a de chinina p' .. - u_ cru_iciduI citric, ces ell'b.t an ' ·U

av mraju ca ilL t familia .. , .ine definite ~i usor solubil ·in apa distilata,

I oluti a ,~, pune pe Ii ~- 'ba cu 0 pipeta. Picarurile au toat :., la~E .. clum

1/50 cm3l~ Solutiile ,sint mentinute la 10 temperatura de 3,;S°C, pentru a -_U . rio ,uc~ senzatii termice, ~ urrma unei raciri I ~oar~ - aconului .. pa !i_co'ate _ di" VV pentru experirnentare, se ajunge 1 temperatura normalji a, gurii, '·a. inarea (pen tru determi .are p agului '.- bsolut) inc· ·ple cu_ picaturi

ere, din cauza concentrarii fo- rte slabe, nu provoaca senzatii gustative" excitatia raminin,d sub rni irnum percep ihil, Se uti ize'3z,'"'icatu i din ce i_I oe

iii A U bi 1 ...JI ,..!!! .-

_ I conce ,. r _- e pln,a ce: sur teet . recunoaste u ,- gust cere mr a, . ar apot '·n,

fi iii

• - uSt e ml ~I

eroda To' -louse~,rasohi:de c .. prinde 60 f'ac'o,a'ne pre ·a,zu··· cu 01 lacoaru .e se qa2',a Intr-rWl ISL1p"O'.f - ~de, [a~a It e poate £:1 PiUS lDt.r-<t cutie portativii, To __ ta aceas -a apar', Itura . poarta .denumir _ die. guezi-esteziornetrul u ouse-=Vaschide. . .. ' v I ,81am ca fiec are flacon e·t·· I me ot t An asa fel

u U • di I . [OJ ~ 'I 1 -. ~ - _'v

sa sc·o' . - cuno· te l'me.·-' at conceD·r re" so Ullel~ _ . c· lane, e tre_·Ule'a,.-'

ina ermetic ]·nch.ise pentru 'a se evita concentratiile care ar f~ inevitabile I· aea : - r produce ev po.ra,f. a,

D' paC' 1 Toulouse= V aschir e subiectul st asezat confortabilc «

ul spri jini 'I ~ i ~'r-c Ida . - structi a . r :a toare: ,,01- i'~i _ oi spune, '_ ei

Ii IiJ . 'II! 1 · b 11 ,., '\,;I 1 'W d'" ,. v v

oate LI .. 3 CIt 'mal mutt pOS1I.l" iar leu am. sa as sa caoa pie "a 0 picaturs

dintr ..... un lichid~ Dupa aceea ,0 vei retralge" ci-nd. am sa '~i spun, ~m 0 vei. apas.-_.

. III! ., flU' A d 'I! '!Ii;iI'. -. 11. ~ !Ii 'b·' 1- ] ,II! 'b It'd ;Ji V I!

. ecru gull" aCID, mt~c'arm, ntr'u a Sl.m't- mam ·in,! gustu lC,l~.U U1", . el

il! ' Ii D-- v • Iii -" I, I!II' .' .'

·u - e apo ,ceea ce , - .111. ac, -u Sll'ml:l DIet un 19ust ·vel spun,eli ,,~nlm1.C_ -

v' • I!I! • fV V v I d 'I. -

aca . -m -I n gust '~,ara sa ,_ .. O~I_et' r -mall V'-'l s-p ~_n _:, "u,n gil! - .. ,

S lr,it, dac3., ,recuno~ti go.stul tl Vi_ i 'nu,mi~ T'r,ebui.· sa, ~tii ,ea vor fi ,guSturi

d ·'f· II 1 !I' I' 'II. ill V 'v flY' V Ii; Ii

· I· ente, 'al ImUj,t sau mal pu't-ln p,u,ternlCI·., lar u, - corm apa, 'p'ur f ,ara :nlCl u,n

t P'"' v 1- ~ 'V!J ''WI' d'ii £1 1'.Ii. U, II! I 1

'S • lie ura ~'-I -,a _. sa Call _,~ ,'lIn ~ I ... 0-. ,a ,0 - - __ .lJJm1e Ie em ..

. 1 I ...l v !Ii Ib ~

oce~ _.-_ ... e ·m.-l s_~, eu Cat:. - Utl teI1ml'-a un ,pra,~ gUS'3 _- ol,a_J 'Sf: po,ate

iliza ,p p _ntru ~. ete,rminarea sensibilita~il uno' re,g ~ - ~ d,elimltate" ,r:olrlesplun- 2ind suprafelei de aplicare, a p" cat1Jr'~lor" adica cercu'te,\e de apro,ximativ 5 ,mm iametru~ in acest c -_.. s. biect 1 t~e'buie .. V . in U li.mba imo,bila, la nevoi --.

'.' ii<,1;;;"",11 _ \.I A ... I' 1 bl! 1 i V

. e eu - ~ ni~ In a~ur __ t , lRtr-tln Ion . ur;at, lar c· pu '5 lIce U ,Ut sa s_ p _

_ a e ~. spr_ij'" ,i't.lcVtua S.·I ' . l p'U Ie Pi locul dorlt '.,: r lim- ~ , a f~ ~tearsa

e fiecar data, ,d,up''"i apr,oxim _ ti~ 2: sec;o, pentru ,a s- ,ita, difuz r a plica _ urii i u~ai dup,a IC'eaS(lQ subiectul 'v'a fi intrebat ce Ig st a sim· -t,1' 'Dupa fi care ti .. lare g - t tiva su,b~-,~tuI i~i clate.,~e gur :-u 5 Ie ,3 d ap'~ .i,llata, avind

petal' ~'e 3_101.. ,nIre s<~'mll]ari in 1_ aIm - t~ .. _ cc__ m''" nu~ t:·-p

- '~d V II it ,'II A d I 1 ~

e.c ··ar p. - _ eVll_re' a· ~ ·tar]- .,ustatl ., len·: ·tll.lu_-rea s:_ I .·e ell aCl,

citric" zah'aroza s.au lorura de sodl.u,., Pentru so)uliile amare p. 'UZ'- st:' p,relun.ge.,te pinu cea 5 minu e ~ chiar 'mai mu'lt~ daca ·olutia e tl concentrata1! caci in ct ~ _2 S n· . '~Ile' sJ:n fo r re . ler'si e t·_

B

C T

G

Pentr determinar a to .ografiei gus ative exacte a fiec~re~ din ce

;Jiiu,tative f ndamental . se poa 'e utiliza ~,1 10 plcnsula II usc IV ,.

-ta cu I lutia rl. sp cri a, pusa An contact CU mucoasa lingu l~.,

Din rrezentare a metodei Tculouse-> Vaschide 5 .... a putut ved-a le,Y autorii U l-

lizeazji, . en' ru en rrninarea prag .lui a solut, numai serii ascend nte ce sti

recautiune te ,iii ... nta, c,uci eriile descendente ·.leac,~, de I. stim •

min II, 1 lea e '. ct poate ' ascl'ti ulii I ai ~ a i, din seria

in cazul ca ,-ar uti iz alterna e· I ~ - e. serii al .enden - . "I descenden e.

Determina lea I rs ,gur~]or '~1Jstative se poa e lace fie prin _ .eroda limit lor i .·1 . C e a a . f- .. m uli] 0 r Ie mst n '" i

entru s' elin '.'-, sau reduce efectul consec iv al : timula j- analiza 0 - I ·

gustati - CU, irilejul alimentariiv expcrirnentele nu I~e_ or face la un tim scurt dup v. ce suhiectul a Ancat. Este necesar sa, se lase un interval pu in 2 ore, de la lu __ rea rnesei,

entru un control nai eficace atl suprafetei de '31p.icare, a nresi nii $1 m-

aturii ·.-i- ulului en ~.: alurat,i stimulari] se utillizeaz,a_ier·'te -i- 1 c

plicatoare gustatiu Jcarefac aarte din metoda stimularii punctate), dinrre care dam unul, d ,'.~···fffmann (18) in~'g. 15. A aratul consti din ,douil

buri :' ralele -_ re Tuzioneaza intr-un bulb emisferic, ell 0 IdeschizaturV de

iI - , ~ . _ !iii V _ '-' '.' '.' I

C .... l.3Jmetrl.;o _0 ut, a gu. , va_:~ e t·recu,ta _prilltr-'o, -a e I .. ·e -eg, -

tempe . r - i in tub - 1 r e in trare, de aici in bulb fi I· ai I.· epart 'in tubul de iesire, Bu1bulste las:at pe: su,p_rafa~a lingu"a'-a: An )lOCU,II ·do,ri·t,. In bulb oste

ns~rat. un termoc·u"plL ca· _·,rmit cttirl .mpera'turii stimu,·]Ullui Ja looul e

1 ca (0, p. 1 -·6).

a a IV : olutl" ,gusta_tlv.~ s' exprim 01 ·i$ u·t in numY[ru e pUr· i

AU sa pura Ia num,arul de p,a,fIt,i _e.p,a. M i frecvent exprimarea s face

? pr~ n e, ulleori ill propor~i.a ]a 10010,., Daca 2 gr de <:llio ura de 5 diu

t .... zol ~e r~. 00 _ cc de ,pa lut. - fi ,de 2%• Ex ,ri " a st

c ac l~' 'ul ~ -: cntita ealtalY d· . ·lu ie, . · c,~ 2/10

u-ne la ace ap ex m ,I (2 ' .. J01).

b T e fnga if~re~tele . m a~icare c·ista "'ntre indivizi ,in cee CI prive$ e nsi.-

tatea gus a[] .. 3" h ,3r la (I-eea~i persoana, se ob ·rva dif· - .~ ntc de la

I hi' r cur:u} c_lj~i:ll. ceste' r:·i ' ta

c_ obe 'fm In _ 'odi, i ~,ile in .t, rl. a ·-izi .101, icU a

Ul. u 0 con tra ie ... ri' ie. ta ',,' clor. ra de s,' diu in singe este e a~

c pragu] pen ru a.c asta 5ub-an{a, l_ t P.····- SUp.,· rafa't3 ling<·uala. sa fi· 1- - i .....

(8 • 2'74-)., ' ~

5 p: in alv cs! ' 1. fel de ' , , ibil" p n u ubs el re

za. _I . d~ment '1 de Ilf t. ir.ful hmbii SIe I -,ai sensibil 'P. ntru

rgtmle hmbn pentru 3cru, partea din pre baz" (regiunea apdelor ircum-

lat~) n!ru. mar rte I anteri.oara lUU s .... r .. I[. f.i . 16 d"n up

In , (In' p, T' ntal p 'e, '%g "od ' orth i ScM, ,rg . 0



69

diagrarna repreze tind suprafata limbii eu ' elimitarea regiunilor ce nu cuprind ecentori gustativi . pecifici,

xis e fa unor receptori diferiti ai senzatiilor de gust a .I-0S'1I: ," er ' n tra it

II p' -al el ctrof{zlio' '·gic,a~ Utiliz nd un oscilogr rf en amplificare electronica,

, ~f:-ffma n (18) a st Idiat im ulsu ile rvoase ap~rute ~n .1 re ervo se

s :. zori . e izol: te la 10 pisica (pr ~ n disectie sub un mi roscop b:i ocular) ca efe 'al ',im'ularii recepto -iIo gusta ivi.~'_u fost identificate fibre care rasp_ .. nd nui 1 stimulari acide,", ar nu ,i la, stimular] cu chinina,! sare sau zahVril In afari de aceste fibre 3:U mai fost identificate alte ~ QU,a tipuri: unel care raspunc la S'. irn larea cu acizi IP clor ra de odiu, ,a_ tete Ia '. cizi f1 chini a~

u s- u iden ifica fibre care sa I laspu,nda n rm i' timuh rea cu solutie

ahara a.. Woodworth ~i Schlosbe '-t' .,'. sint I e par ere . c ~ abse ,. ta !aspunsu "ui la

I III h V. db' "1 di '" I' v ·1 h ,,,,, v '1 II

so a z ara a s-ar !.' tora pro a -',. icurran or ter nice, pentru '. u te '" or

P af rn nn iar fi obtinut imnulsu i ~i la sti nularea cu 2ah~t, .. R zultatele lui PEa .fmanl~ sugereaza existenta unor receptori gustativi dife iri. dar in acelasi

.' '\,;ill W ~ - """ • ~ f'lIi ,~_ - f' ii . ...]1 'III '1

ump sugereaza ca nu ex sra r· C.p'tO['1 speer ici pen ru -, ecare om ce patru

c Jr· ,at't gus: tiv I . rim, re, RLnA'"e d' , C .isa, I rob ema um se, r alizeaza:in sooarta c r-. brala analiza inforrnatiilor primite prin fIbre' mixte, ,- n tOI: cazul se pare

U f d IE £. fii' U dIE" II V 1

c,a un ac or· iferentn tor ar i . recventa CU, care raspunne aceeasi I :Ira a

solu ii gustative diferite, S--a " kuat~ de exeme JUI intensit -_ t _,-~ rimula · a clor r i e - odiu ,i a suerozei I prin eterrni ar a free e ,',~ei cu C', e -a,'und,

f brele, '_'Ii d, 'u,a 'ibre ra",pun'C 1'1 ambele sub It nte, una __ prezenta 0

s ns ibi ita' e mai mare fa '~ ·ucroza decit fa,~ de: c:)o,ru,:_ e sod'~ u,' ~ ~_r

fi r c'alal_a s.'~tu,~ I,:a a f' 5t inve'_s,a~ Ast;f"l, a,cest si:st·~'m V" se:mna i;z I .clorur' de so,diu cind :fib,ra A lasp D·d,e ~m,ai intens",.e,cit, fr.br ~J B, lri sucrloza cAn' 'itu'" i v· fi i el'sa (19:)~,

7

Cercetarea sensibi ttatii gustative se poa ac" prin m to ~ e e or

c itionate: exemplu, eactia suga ,lui la _ p_ i la n anumit da s

d . sa e a. apte,

" ,lin metoda rflelor conditionate a :fosttudiataJ mtre altele, ~i dependen, re eptorilor gustati i de S" trea funcjionala a SC03I1el cerebrale, Astfel, • SUVOOOV' (Intr'-o te2a de dizertatie susrineta tn 1949, ale carei reznltate le am du ~ a All I. B· onstem (.5" Pl. 514), utilizind me to' a r flexelor con, - tionate vasculare, arata ca la pr rna apljcare a oriearei substame gustative vasele N!,~ {ioneaza pril'D contrac ~ie- D'upa mai ul e ~p ,. it a ~ -£ n I r substante gustative vasele tncp sia reactioneze diferentiat, S ibs ante el i pr auc "as,odilat_a~ie,- i r iele am arc: 0 soa .,a CO" tractie, ell reve ire lteri ara 1· sta es initi . IIi. Substantele sa ate produe, pentr seurta vreme, con

. C ia vaselor, dU,pa "are urmeaza 0 dil: tare insemnata~ Substantele acre d u totdeauna un efect vasoconstrictor, care se mennne a ta tim,' cit s bstanta respectiva se gasefte ~n cavirate bucalii.

nvestigarea sensibilitat ii gustanve se I. ~ ctueaza ~. prin stimu are e ectrica,

bi~n~lt ,eu ele.ctrozi '" etalici, 5are ~ot fi. !,lic~f ( unct ~li) p 0 reg' e p ecrsa, cu mal m,ulta siguran 'a die]!' picatura de so t ,e, care se po e

_,., i d uneri pes e Iimi ele I, unc ului die aplicatie, C' re tul letric u est

.' I. d II! '_II! d V 1111 ,. 1 u

n snrnu gust _tIV'·.· cat" spec, ic, car eercetatorn ro curg ~1 aceas a

t:_'a, ,cvci 5'-a constatat, c'hi· r ou multi a i AIR '1JJ,r '.~' -. actii ,gustative,

e ect al s,tim'ulari 111 electrice, Sci _ ularea poate ,i monopolara sau bipolara, t c zul stlmu,larii rnonopolare, d,ac,a electrodul fixat pe imba (celilal.t eleetrod

· fixat pc 0 alta partie a corrpu ui) este poz, ti, (_tafat 1.. polul poz·t v

al bateriel)u' iectul ,are 0, sen,- "al~' gustativa de aeru;' daca les eg iv,

gu I 'Sf' ale lin .. C,U stjm~ _lare bipolara, (ae bii 1.1, tr'zi pe limba) z·

·v~ ste mai co'mplexa (18, p. 271)1.

'~--llffjJ,UNl: LI' ~,~lA ,DE' R~CEPTQRI P1 I1'ULCl

U· II'" ft -. - .. If- AMAR

• ,~ I Illr~ " .8" skR_.1

!IIi I!! 111 IIfIl iIll!ri; - • ., AI)'Rll

• 1"- -~!I'I" i!i ~ ......... ~.

S pr f I~a, cutanata a corpului ,- priD,d~ ,': n n mar i ~,~e: s de . e . or-, e

c n it ie segm nt 1 peril ric ,n:alizatorului cuta - at S-au i',el. tifica ·31 ru

gor~i e scnzati!l care a,u la baza receptori qeza,,' ~n inveli~ul eu nat. ce te s zatii SA -t; tat"le (de ~tin.pere su p,r-esiune) de cald, • eece (a estea

o a din urma repr,ezinta imp"re'u. ca senza{iilc. termice,) , Ide durere (sau. a gic ).

acestea se PlOt ad,a,u,ga. ~ se,nzatiile v~bratile" care pie. ~ltlU m· jorita!'te. autorilor

t 0 varietate ',e se ·zatii ta<:ti e,~ ti a'utor ( e ex'mpl " ~ G 'na i v)

\"II ·1I1·b ,.,] ,II! I !I! 1 ·1 d-'

aenza 11 . VI " a ,e ro", _ stlmu,lar,·a r,ecepto'IIO, n 'tesut 1 u-

c·n'",d "a cYiecar, lesut, c' c' llel__"al, senzor-ale l' ii sai o· ,itui ,- n ci-, . receptiv al vibratiilolr

d pr,esiune :si, t prod'use prin s'tlmular, m· ~anica; ele 'ter ,ice 10 ·ei; sen atiilede ~'urer,e de forme dif rite de energje: meca icv, i 'lectri1ca, senzQtiile vl:,br,ati:le apar ,a,,' Ita a. u ei sti1mu1 iri c Ice ~ le'ctric'e

aca se p oou,c 0 a·, estezie cutanata Iocali, ,e constat3. c'a djlfe itele enz ii

lspar ~1 nu reapar'- '.' lata, Cf,ea ce dovede~e: posibilitatea disocieril lor

c elst la UDar Sl5" m senzorl Ie dierite pie: tr· eel. ~ at (fo te

e tr 1., i ,--') fel ri d nza ie, ,'0 I, 'te. De,i nu s~a 5t bil-t

. c·sv. dip,a itie· . pri ',·e senz'a~iilolr c tana,- d it u

.- ... ~ iiiiiiiiiIIII

PILE CIRClJMVALA rf

,!I- -

."".

;jT"

.

i

~

, --- ........ ' .

';; "'"' '" \

t' \. \.

1\:

I \ I .~

f \ ;

.'

t

OJ

I

11

. ,

SE .ZA.TJ1LO.

IlL 0 . OaBAPI L NG'U,_..__' ... , ....... D' G_

7

.

!!i A !iii d ,i iI. ·'V ,ill' Ell!

mal 5C'Uft, cu atrt senzana I, e presiune este mal puterrnca ~I mvers, .xammare:

se incepe cu lungimea maxima, care este scaZll.ta trertat pina C'C' subiectul

v ., II! 5" ~ v Ii< d I II. ~ d ·

spune ca srmte presiunea, ee mverseaza apor procec eu 'JI mcepmc examinarca

eu 0 'fungi-me net sensibila, apoi fiml este ,SC·C$' din ce ;'n ce mai mult, pJl1a ce suhiectul nu mai simte nici 01 presiune, Se noteaza lungirnea ultima pe care subiectul 0 sirnte. Se fac rnai multe examinari a scendente ,i descendente, dupa tehnica ,arat.ata ~in subcapitolul 1 (pragurile senzoria e),",

Esteziometrul Bujas are si un oapac cilindric ~de metal, _ care se folos~te

Ad Ii U 1'\,01' ] II' A ., hi',", •

erne vonn sa expioram puncte e termice. .' ssupra acestei termier vom revern ..

Dupa 0 alta tehnica a exarninarii cu. esteziometre cu fir de pa.r, se utili-

zeaza .0 serie de fire' (din pat um.a._n sau anima.l), p'ot,rivitc. ca mu~:n,gime. ". f.:- rosime

• Ii! idi /Ii hi d 1 ;iJ; di o , "

~1 rtgrc itate, atasate 10 ung '1 •. , rept a un rmner I_ n emn sau meta ,i' Serra

trebuie sa of ere 0 presiune gr,ada:1[:a. Se face 0 calibrate a ~irelor de Plar pentru a indica in gram,e f'orIa, necesara pentru ind,oire~a parwui, caci investigarea se face fprin apasarea minerului ell firul de' par pina ce acesta incepe sa se

Ad· A d 'I-E'l I -I " . ill d iii' 1 u t

mcoaie. ,.' cesra este, ..... e a1 tl,e, un neajuns a acestui np 1_ e snmu are" cacr

indoirile repetate reduc rezistenta fir'u]ui ~i-l decalibreaza, fiin.,d necesara n inlocuire sau calibrate frecventa a fir,elor!! De asemenea, determillarea preciss

III !lif - V . - .. I ill A d ~ U 1\ d - '"' f'~ 11. __ . V'

$1 unl: orma ,a mo,mcntu Ul CI,:n· :, Inc.'epe sa s'e In,·,oale c llruJ.\ nu este U$o'aral

• Pentru investigarea ,i _ masurarea sen2~ei de presiune se utilizeaza diferit tlpuri de ace t,actile. In ·fig~ 18 sint ~d,ate~ d\o'ua :m,odeJe' (in ,A Iplrolba Toulouse~

V h I'd . h ~ ~. o!!i ,'" #\ B' ,", - I d _ ·1- « 1 iii . •

ase I. e, leu, ",ace ,ap]restez,],m,etrlce ~" .In I .•.. 'nIJOCU I, ~ Ie ac'c ·tactl· e a Illntrep fin

derii Dufour de material psihotehnic). Explorarea cu on.car:e run aceste instrumente neces1ta ut~li2,arle!aun,olr s,erii de' ace ,de ,gr'cutap ,diferite~ De exernplu Toulouse ,~i Vasc,hide urilizeaza trei serii, un.a mergi'nd de la O~OOI05 gr la 0.01 gr, alta d!e ]a O~Ol gr 'Ia 0,1 gr $i a 'trei,a de- la O~l gr la 1 gr~ StIlt neees-are serii diferite p\entru ai, se putea in've'stig'a regi.uni dii.ferite ale suprafetei cutanate, care v,a.:riaza fOlarte mult ca sen.sibilitate.. Examinar'ea se ·face atl ascendent, de la 01 gr1e'utate ca,re nu. es'te pllerceputa de ,su,biect, s·au numai foarte rareori, dt ~i ·descendent, de '[a greutati net percelnibile. Acul se va menti_ne pe suprafata. st:itnulata cca 0 secun,daI' Din punctu] d.e ?ede re' a.1 'tellnicii examlnarii import.ant estc' ~ca ,suportul sau minerul sa, fi.e linn,! ~i aplicat In a~a fel inc]t a-cul sa fie tn pozi'ti,e verticala., pentru a nu se freta de p,erclii SUportului ~i sa wfje a~ezat ineet pe suprafa a cu'tan.ata .. Minerul ell aeul es'te Hisat incet ~n. jos pina ce acu] ajunge sa se sprijine numai pe v.trf ~i sa ape c nun ai prin propria~i gretl ... ate. l\~eZaT'ea brusca a ac'u]ui srim'u]anor ar pro(luce o presiunc mai mare ·decit greut~tea acului~, 'Fiecare' d'in estlC!'zio'metrele llll: 11-

destulii certitudine ca sensibilitatea terrnicji este prima care dispare si ultima care reap are, dupa anestezie. In cazurile de siringomielie (b,oala a ma,du.vei spinale) dispare illtli sensibilitatea algica ~i numai dupa. aceea pe mii.sura eel

la nroareseaza f '!oJ iii ibilita ~, 'v' 'i!!' . "'IV

boa a" progreseaza, este a ectata ~'1 sensiou tatea terrrnca, apoi cea tacn a.

Sint evidente numeroase care af'ata ca sensibilitatea cutanatji este a sensibilitate punctata, Distributia receptorilor in suprafata cutanatii este puncti.forma, spa~ial discreta, unele puncte raspun:ztnd la anumiti stimuli, cu ,0' 3:I1Umita experienta senzoriala, altii la alti stimuli cu alte senzatii, liar intre

~!i:i=~i ~~:::o:::zsittL~~ep::~ereu~l~i!~~d~;·~a c::en~:n!~~~t~i~lend~-~~:Sl~~~:

apoi cele d~ cald si t~ final cele de frig) dqi_ prop,o~fa_ acestor .p1!ncte p03:e sa varteze de la 0 regiune lao alta; de exemplu, pe Vlllrfu] nasului smt aproximativ de ~doua ori rnai multe puncte de presiune decit algice.

Senzatiile de preshme, . Pentru determinarea s:lensib'ili'titii tactile sau de

ii, . 1'~1 iIj, 'v. 'i . d di!! f '''. ~'. ,I . - _lIIb'1i111 -

presume se unnaeaza est,e2'l.IO~,'et,r'e I e .' '1 e.rl,·~e tipun; pentru '~e"nSllJllt,~~~~ ter-

mic'a, se utilizeaza termoesteziometre sau gr, lie (pentru senzatia de Iierbinte):

_. I I iii 'iJ;rM'11 ·'b

pentru senzatiile algice ,~ algometre sau atgessnetre; pentru senzatnte V,lL rra-

tile - vibrometre sa,u, palestezirnetre, . _ .

I I Y descri dif ~ !I' II; d 'Ii

In ceie ce urmeaza vorn nescrte • iterite npurt oe mstrumente sau aparate,

oda:ti ell tehnicile ce se uti]izleaza pentru determinarea diferitelor categorii

de senzatii cutanate, , .

.... i1 iIj d _ iii Ii 1'1' V ~ r ~

Pentru explorarea se!nzar,e,ep'(ts.,u,~e sle uti, izeaza esteztometre cu I rr

de .P,ar (de ,c'amili, sau din coama de cal), ace~ tactile, esteziometre electro-

.,

magnetice etc,

Dintre esteziometrele C'U ~fir de pa,r 'm,e:n{lol~,am esteziometru] Bujas, care -se poate vedea in fig, 1'7,. Acest aparat consta dintr-un tub I~ sticli,_ gradat, inl interiorul caru.ia, se gase~te un fir de p:ir~1 uzual din. c_olam,ad,e cal, Aoest fir poate fi scos mai rnult _sa~ mai putin din tub. Lungimea ,fir'u.lu,:i S'C'O'S po.ate fi c.i,ti'tl pe gradatia rubului, Pentru examinare ,Sle poate'_ al e gel 0 supra'fa~a cutanata pie ca,re parul este 'lnai sarac_ distri~bl'uit'l de lex,emplu_ p,ar'tea inte.rioa~,a a antebra\ului .. Daca se uti1izeaza 0 lupa se poate_ evitaating;erea firelor. ,de par, care amplifica .sumula:rea,. a.w·nd in vedere ca fo~iculul pe~llor ,elste IDC-. njurat de terminatii nervoase, care CODstituie receptorl de pre_slune. (in I"egnlnile lipsite de pir re,ceptolrii Ide :presiune sint. C'orpusc'l~lii 'Me~ssne'r dl!n, der~a $.i ·c,orpu5C'ulii Merkel, ~d~n ·ves;u·tul submucos, aI gu'rii. ,i !limb~i~, 'Pentf'u_ .p.res1iu,nile .mai ·mari mot corpusculii PaCi.ni din. ~esutul subcuti nat). Se delml1lua2~ regiunea, iar subicctuleste pus sa 51e uiltEl ~n aIdl parte sa'll este legat 13. och •. I se spune di ori de che ori va simt". (}I presiune pe suprafa1;a pielii sa anunte (de eJl:emplu, l5a spuna ,,3.cuml'f).. Inaintea ~fiecareiaplid[ri. a stimulu~uiubiectul este avertizat prin cu·vintu.l J.,atent.iune"'i' eu c:it £][f1l1 d,e par cste

1:& ESTEZIOMETBE CU ACE TACTILE,

A

a.

r • I

b.

17. lESTlEZlOMETRUL BUIAS

72

B

t

73

· · 1 1 v A iedi 1- ii'

tionate au un capac sau acoperis care are' ro sa rmpi Ice urcarea acu UI

pre mult In. suport, ~i leci -basculara ]ull!!xamlna oru 1 va ave II sa g -ija '.' 1 SV nu ·junp niciodata ptna a iacoperls. Si ridicarea suportului ell

actu . e 'a fa ce cu grija ~ direct 'vertical, pentr sc e ita recarea pi ~lii ..

Subiectul este legat la oehi san este . irientat C privirea in. a'lm directie.

Se limit ,azv' regiunea explo I'aa, prin m' rcarea unui cere ell un . iar tetru d.

A ,- Y iI V d fill d u" I I ·

1-2 mm. pncarea este pregatrta r e necare data pnn semna u '~I,atentlu.ne I!

n instructia data. 5. .. , ie'ctuIui i se spune sa raspunda ~I"da'f at mci otnd va .. mti . rmgerea, - neo i subiectul este p e,gatit prin sernnalul "at ntiune", dar

-'" v !Ii !Ii <I 1 . II! . I ,i d. ,!Ii - IfWI' . '"

nu -Ie exercita mci " strmulare, pentru a se pr ve 1 uneie erorr ua orita sugesn-

bilitaliiau nesinceritatii. La acest cent '.1 se PO',3lt ada--.ga prevenir subiec-

iii v di 1\ A .J\..J d V' II!' iII«. -)1<

tului cav um cmc n cmd, aupa ce 51e va SpUDI ,-tenJI'un_---· U se. v rpnc __

stimu tu. Dat fiind ca ~~, C' -su e_per'" n i atentia subiectului poate ' __ a oboseascji, probele vor Ifi a -terna·te' cu pauze sourte Ide 1 minut sau d_o~a - . i ales daca, s - expe:rim.~nt. 3za C'u copii sau C'U,_ subiecti instabili De ahfe], d pa fi ecare ap 1'1 care a sti mulul U,·, este recomandabil ca experi rnentatorul sa

puna "p,au'·· ~", in care timp (cca, 10 sec.) subie. tu.1 sa, aiba, posibilita 'tela mei curte rel . ar ~ .

Unii autori ~ Be unis, Wh'ipI,e, vo I Bagh §"aJJ - au C!O istruit rlifer!li, .~'

tipuri de bal nte pentru mas'ura' ea senaatiei ,- resiu __ re., Experimentarea cu

oeste balanje ---- unele dep'a,~itre - este greoaie, din care motiv in practica

W' 11; '11·' M" V.J"' V.!Ii de .'

uren a smt rar utinzat '., e· .·~llonam, cnn aceasta categorie .• ·~e, aparate, pentru

i ustrare, stimulatorul tactil (numit ~i '. steziomet u elec tromagnetic] al Iui Bagh e care- d,a- in fig~, 19 [dupa [enkins, (13)]., Aplicarea oe suprafata cutsnata nful i sti rulator se r·· alizeaza cu. ajutorul unei balan e ac iona ,., e. ,ectroIn agn tic asa cum se poate edea . in fi~,c,ura ..

1 1i1 III iii • u .... d v. It

Pen tru oca izarea : eceptorn r se, ur rzeaza UIl . ir ie par sau -. n ac estezio-

metric, care se' aplica cu 0 presiune (sau gr eutate] ;d, terminata. .n preal abil

f Iv Oil 1 II'.' U - '. tv ) iii '!J.

pe suprarata a easa pen .ru summa e, se rmpnma co a stamp! a me,-a lea :sau

dB C' UC:UC' un P'1"']'. aJ· de 1 c- m- ~2 cu' o".'lh:u II· e' d·' e 2" m'm2 c' 'a' L c' 'e' ',1 . )!. f:g' . 20'

,~. . . JI. " , 1_ . ,Dc'"" ' '... ~:__, '." ~ ." "'" '.1 -. -. . . -, . . . ' .. , .. '- , . ":.' I '- . " ... I ,II,' III .. _.._ _

(ca forma, D'U ~i ca dim-n5.·'une).i Cu a.ju.torul unei lupe se ide" .tific,a perii _ din fie ar' p,at a'r 1 ~ "oeul lor este ma'-Icat cu _.n p net,. I'n locI clo',e'5pu'nzYror-

e unlt grilaj' desenat pe 0 .fo;-'~e d hirtje. A,est grilaj ~s.el,e' 2~J o,ri m.ai marie decit c~l im', , Iri'mat pe suprafa" a C-_' ta -' a.ta. - In Ifelul a .. ~e_ t _ ' el'

d ~ 'ilb - ft; v f' II ill d v iii 'II v' !!wi'

1strl .'U'la topogr'··· lea a : I' emor' I' e par pie ca·r\e experlment,ato'I"U va c,auta sa

le evite, Dupa ce s ... a f:acut deli'mlt.area su,plr; f .le'i,- -~Iaru. d~ p'e min:a se taile

·curt, su,b un mil ime1t ru, (eu un 'brici sa.'U 1. ma)~ FiruI S2Il.U a:cul :metalic' C I

. lrc --e falc...xp Of; rea f. bUle sa i'nd, .. plin,e'i"sca anumite condi~iiil Dupa ce am

1_ sup.ra . l pe c.r iD,e: tio'n,a~m>~ 0 I,." xploram" ," legem eel . a1 u~,r' n

Scara tie m:is().p.,rr

- Jj II! 1'oier

Oecla.n6Jtor l1lsgne,tlc'

BOla

-_ 1U.L.A. TO

'7

NTBU .LOC~· _ CEP

-- /

e ". ~U eel: m i rna e ;lungim,e a .~i ului (dac'v utilizam un esreziomet

u fir de I a.1) .. Dup,a'_ ceasta S"' • nesteziaza regiunea resp cti' ~ cu puti ter

11 'Ii ) ~ f iii. . [II

(CU . n putverizator il se ! ace ancercarea cu "I t. ace aproj late ca ,gr' ut t .

1 ~ .. v 1· dest - v.. • de mresi f · v

. e e Ilmlna ace, e ca.r . . : steapta s'enz'alla" 'e ,pl,resune pc supra ala an'estezl ,[

i Inseamna C'a au excitat tesutul s bcutanat, Se alege acu] intermediar intr are. repn zinta valoarea minima (eel mai usor) pentru pielea neanestczia a

_1 car' reprezi -t3. v liar.,a, min .rna in cazul anestez iei, C acest ac se v

a I plorarea .. iar punctele sensibile . e vo - I'D - An ,g ilajul ., sen' t .' up""'

m _ delul imprimat pe supraf l ut n tat

.ste important d retinut ,faptul ca din cauza elasticit'~tii m ri a tesutu ui an at, presi mea se transmite ~ la regiunile ,invecinate Daca pr si nea est m i mare se stimuleaza mai multi receptori ~ as Eel senza ia devine m i

• ·u

n .' Asa~

Cercetarile au mai st bilit ca, sei za', iile de presi ne smt provocate de deferm, rea locala a pielii, ca I Z3,la de presiuru ' .. Deformarea se poate obtine ~nsa u. i prin ap:as re . leu un ale sau fir sti ulator, ci ,i pe cale inversa,

U A d . ..ll~, fE de V d f' " " I' ]I! II , :1

tr gtn, u~or oc 'n. lr .'. . par r:al " Ie un ~ Jr' stlmu . ·.r -,p't I e plle'.le; . nzatl

.. • IN 1 IIl~" D' \011 '. 1 1 iii· • d 1 1

este,~ea,' ,-'a ~l In C':tJ.ZU· p Sl'U - l)_~ ·ca stlmu ator . I pIt " pIle ' ste n

fir ·rigi~d~ Ie I'xemplu din m,a e.rial pllaJst~c, Imajorita"t ,'a I ubi- cli.,r nu dif - ni za .' nz ,i tactil:a ,ca' zata de apas-rea ,'[~mulului, _-e' ace a c uz til de tra rea IUl.

Cia efec,t, a] unei stimula -.i co'ntinue ,~i constante :apare, ad,aptat 'ea a preSlune

i, dec.i I d.".sp,ar~lia se..nzapei~ C~lld se ridica 0 greutate a~ezat3. pe supr at a at"", fa- a de ca,r' a :a .',- ,t :Ioc a~ apt'area, apare 0 se,nz ,ie (s,au "imagIne ) utivV cauzat~ de mi~c ~ rea de revenire a pi.el i l·oz.i~i _ ei Ilorlna a~

lega tura eu senribillit£l'- ea t,actila: me.n~ion v'm aici p, dlferitele tipu.ri de ra . num· te, tin gen raJ, t- c1tome -,-', me,nite s'Y -, "-soa e senslbillta ,aacti tJ

p · u-z -. \Jl.. Un '-'S' ,I d ,.-, r t estle -ct· .metruI. ,Schulz·, .e care-l 1

2'1. . est ~._para't co' ta' ldin doua placi 'et Iilc', care ;', vid A 'Ie i-

z v U - ai ·mare' ,il apart'ului, ,i c re pot fi a,ezate~ - rin i ~r i - ~u ubului

glar at" a ni 'el,e dif!t.te sau lac ,13.1$i n~vel. Subi- ctul pIi-lb~ _.1. -g t I aratw. r al rnlini~ _ repte (sting,a la s -ingaci) este cele doua·laci i'n rim,p ce xpe·m Ilt toru], rl_d'ue,e trep·tat diferenta Ide 'nivel i:rin inv,irt,irea ~rubului amintit~ Subi ctul pu'ne and nu mai simte nlci 0 iferenta cio,d cele douS: placJ. ii d,au 2a~ia.. unei Slngurc p]acl~ Cota se cite~te l mi im tri. (in eschizatura mica

ap ra_ lui, ,"'r' rUmlne coperlta in t.impul examinarii) ~i in :zecimi de i i et I. (. fl e' e na a ,uru_ulu.i)i...a,mina- a se f.ace, a,., cum se tl "

7

ZE

eu serii _ cendente ,i desce ndente, ad~'ca atl' 'la p'lln[c' ul zero sore 0 dife-

ren ,a n tire ptiblllV, cAt, ,i i vers, ,

Pe acelasi pilei siu $, a, 'e~/~ si t ~ ctometrul Moede, car consta dintr -u .

ci in ", metalic (piston), care se denlase za pe ver ic',aa" ~"', SUo ~'~ in, jOIS, /) _ interiorul altui cilii dru, gol:a eu care este etans, Cele dou~ ci,1indre p ,t fi asezas exact lao acelasi nivel sau PO't] denivelat ~ Subiectul plimlb'a ~_ getul pe supra etele arnbelor ci lindre ~i spune eind nu rnai simte nici 0' _ dif c ren\v .. ni eli sau I daca se p eac:a die ['a ega .itate, cind meepe sa >im.,t'U 0 dii erent~

de nivel, Modelul original este actionat meca ic, prin i'nvirtiiea C'_ milla-~ unui di C', care ii",ldica sau coboa a corpu] c:i]i~ndric (pistonul), cest model ;

fA b v V!Ol d 'v ,",I:~ 'L III '!!! J' V). A 1 y ~. ill, d 1

ost · ,m,1 un tatit ( .. _'_ tre i ,. an" . an,' ,I ~urC~\1l, 1:0 sensu, I ca. ,_.' 111 ru -

iston _ st act ionat electric, ,~, cest mo el esre dat in figl 22.

Pr Igu'l d i' .rimin are ta,ctili a douY . _.twgleri SJ.· o[·t· .rmini C'U esteziometr

tip, compas, cu ,d,Qu'-" ' r irfurii . jm arnintit de . s ziom rtrul Griesbach, ,i _ 'ra"a,t cum S'·· ll,l_,.reaza c el, A,cest esteziometru se ocate edea In ii.g. 2l~

'enomen: ~ d,e: care e 01 -p~ I" ,.j I,·j

fcst observat ~Dci in 1834 die c~'tr'~, F. H,"W'.berll , "I '3 observat ca d,aca, se exere ·ta doui presiuni ,puncliforme', in mo- simu tan, ,a.-supra unei supra' ~e'~[e cutao ' __ .t [e,1 ,. Ida,-~

cia. punctele sint foarte propiate, '·:)u'biec~· t,ll,i! VQ simti 0 singurii presiune, 01 singu"[-,. ating ere, Oit de a ro iate trebuie s~ fi _

~ d' 'W /I;,fu'"' ,'.' I' Ii - d

ceJleoua VIr rm stimu __ O-'=e ~e'ln[~e ..

egiune cutanatd, dar p- [g I '·,C~> tei « is ...

!!!Ii II! rw [II "II W It

cnml,::) POI rte nasurat eu exactit __ .

cu uiutorul un i esteziornetr adecvar

TO _RUL ELCT--" C

l interior" 2'_ . ~.lindru

'II

, ~ ~ ~

., ml ~o '~ I --' Jutator;o

V.' i o. lire; o. eapae d n ~ _ _ e (- ~ " " ) ~

'e de,t. 'rei d -

paratele utilizate se baZ'eaza to ue pe orincipiul ,eo pasului, Desi sint Fo te multe modele ~ Spearman, Jastrow 'Griesbac'h, Michone, _ anouvriez

t . - I, int foar' asem,anaitoar'., tehnica de utilizare fiind aproap

c ~i.. Dam, 1, continu re, tehnica ,d, lucru au . stezie enetrul Sp arn inst im nt sitmplu si carte a~sptndi-~ Ac st"st.e'zi :C .. metru, ca e e

e i fig, 2'4~slte construit d I 'QUa piese de alurniniu - una in. form oJ

de rigla c aluneca in san ul celeila lte ~ i din trei ao s irfuri

il f, dintre C3.f unul, eel situat mai sus" este pentru control, iar eel 1 I

QUa sin lrfurile s imu, atoare Aparatul rebuie sa ,-. aplicat ell 'm~ele'

virfuri deodata ~i sa 'D'U se apese: e teziometru sa ap .se nurm ~ C'U proprrar urate. rurat contac 'ului ell suprafata cu .an.at,a sa fie de CC'3 115 ., ec, de ie are data!l Examinarea se ince: e cu 01 distanta mare lntre virfuri, ca e v impr sia neti de doua _ tingeri, sau cu 0 distanta'. m nOma, c re da impr si i sin ure atin zeri, Din cAnd in oind se aplic'a ,~i virful d control pentru

• I HIl • III 1Ij!lll ('-I _ _.

_ V t· rnonotoma ,~l sug S' a ~l pentru a CO- I - 0 a smceritatea raspu SUfI or



o

77

di st n a dintre virfuril stm ulatoare eas p pragului iscriminarii. Stjrnulii ,:mabili A vor fA reprezenta i "u la. stifl:11 re !dou~. v" furi} ell distant

It e VIm _ 1 ind a m re cr I ma mica dectt dis anta din cadrul 1-

mu u ui s an ard, De fiecare ata subiectul va fi I ebat daca la a dou

probs (rap ·,C rea unui stimul variabil) dis an dir e virfur'] timul to r

ost mal·' re sau mai 'mica decit la pri . r .,bi (. pi.· . s .. lului

. tal. n).

L

Senza iile terrnice, Din cercetarile existente r ez Ita ca sceste enza ii a baza do a categorii de receptori: pentru cald ~i pei tru rece ..

Dca punctam in diferire locuri 0 anumita--giune - de e .emplu supraf ta cut __ nat3 a dosuh i. miinii - cu esteziome trul Bujas, dupv ce a fo t pre but C'u capacul ' : talic (~nc apsulat asa eu - se v ede 'in ,fig. 17, a) constatam CV anlicarea est zio . etrului An anumite puncte prod ce SCIl2a\1

e ece, A, -e t f_ptoat fi demonstrat chiar 'U v· _t;f'ul nui creion sau I

nui ir ._ I.· ma. Subiectului i se CI r ·.ap-_' na ori de CIt ori va a '

senzatia de rece. D~. c~ An.' I a. ell cernea a punctele care dau s nza "a d

rece ~i dac'~, aplica, din nou estezio etrul re . ceste PUI .cte const tVrn fo r frecven.t din nou se' zatia e rece ..

,!! ~., V. del'. 11- iiwI'

entru 0 exammare rna eXlg,enta se_···, I· . e za 01 upra ....

fa ,3 cutanata cu un grilaj aplicat cu 0 starnpila, asa . urn . m aratat irn caaul invesD.giri senzatiilor de presi ne, Esteziornetru] este i.ntrodus i, fiecare pa-.rate1, · a. punctele cai e ...... alJ da subi _. tului s· nzati a Ide reo e se note 0 za in g: -ilaju'i desenat p hlrtie, pentru 'a vedea distributia receptori or p'~1 rsup afaTQ

ill - • !II

pi I_I!

Estezic .' etr ,I leu -llle··e face ex plorarea ·:10 ilor Sf,R-

zaiiei de Tee" trebuie S~l ai -'Ia 0 _ eratu a sub .. mperaturs

pi 1~'·1 Oi' uit temperaturs ca' ierei de ex rninare ~n, eplineste aceasta conditi. , asa ca estezio - etrul nu trebu I, . acit In mod special. Tntruclt l' sa estezioi etrul se po - te inalzi in contact .recvent .. -_ pieleaubiectului este '. eeomandabil ca e perirnentatorul sa a _. i la tnd,em"'na dou: aparate . e tru a le . chimba din clod in cind,

Pentru exp 0 area receptorilor care. filE: d,;r:l'u senzatia de ca tehnica CSltC CICVFa mai co _. pliC':lta. Tempe atura acestui stirn - ate trebuie sa fie mai ridicatji dectt temperatura. pielii, apro· ativ 4'IOo_SQGC . I'oulouse si Piero _ I U construit tin apa-·

a - termoes-ez'~ometru =-=- c,-,re-onsti dintr un ,r'eze vor

A f - d 11.1· iI" "".. !!11

orma . e pI DIe, In care se _-. nle a a" il ·ermo' . ru

en ru mii-,ur'a: e,~. temple ·,-t rii. Rezer oral este pus in dl ... z til ele,ctic plentru i.,c~· zirea apei~ S ~ ~ ctul-- te a~le.z t

fII I' d" d..... d l'

u min pie un supo-- lar . In rez.~ ,V'O ,- 5, . a '. . , - ., -

• • b'" _ Ii; • """" iii W """"

J tr U·Ul rOln,e-, a Cl_.c·e 0 SI., ra pc t_ a . e , c_

te a·.t~ sa cad~ pe ,. pra a~ cutan ta.,c _st t rmoes ezioru a e numerose neaJun·,uri practice (pica ura de 'pii . rde din temperatura .. Ina. c;e ajunge pe su·· r f _~a cuta a·.a plelea trebuie ~tea -S'a, du .. a fiecare pica.t·ura e c), de' aceea

ubiect lui, Se va lasa U'_-' interval dl 7-10,e:ci intr,. ,di'-eritele' probe, pe'n'_r ca In acest timp sa se pOlata ,t'ge efectul in presii nilor anter.·oare.st zi ~ metrul . fipuca: .. ,~ fiecac ··.··,t9. asupra aceleiasi regi;lDi, .dar flU· ~te . lee sar cs virfurile sa fie apI-'eaten tdeauna exac 1'0 acelasi Joev Se va evrtc

atingerea perilo .sau aplics -ea . irfurilor s .imulatoare f!.e ten~o!!!. .. e.

ste recomanda ril sa se .rad~ ·~.·~rul : e pe suprafats IDvestlg,'ta, s:au·e

exploreze 0 regiune unde parul este · .. i ~arac r istribuit san !ipStfte _ (~e ex . '" Iu, virful d. getelor) Instruc l,a ce .e d . " .. u ,].. ctului ieste aproxnnatrv - rm - tear a: JAm sa-'i ati g 'bra u] (d,ac~ bratul 'a fest ales. pe tru cercetare] C1.:_ unum sau dOlla virfuri, a eman~Y'to-ar,e C'U v1r: urjle de creion, Sa fii fOI.arte atent ii-mi spui de fi -care da'ta dac,a ai sirntit unul S311 dou·V irfu.rii~, ~

rincipalul neaiuns al celo mai ... ulte est '2iome~ll"e existente es e ca!lu U u dispoziti v care .a perrni a aseaarea xi multana ,1 mal ales cu ceea,m.re-

i 1 e a irfu_ ilor stim Iatoan .·~Icla-ta op ratie este numai in functie de

indemi are,__ ex= eri - e', t·.t. r lui.. - .. teziome rul Iui Gri esbach, ale earn i irfuri stlmu]atoari t ell arc, ~:n]atur.V, An parte acest ne iuns .. Die asemene ~,~

. steziometrul ammel, pie .'. re-l di - i'n fi,g.. ,25;0 .' ,ce't e· ~.- zi,ometru a f,o t

-. I' ill A 110 A -'~

. on -ec~lonat in seo ul .•. e ,a. s: examln' - cu ,.~J '~tIO ul _. atlt prl SUD,ea i(~1- . l

discriminarea co, .tac~ lor si -.ultaloe. I'n ,('azul a,ces.·a d~ . '.~rm~ apa 'at 1 .re~ zint~' a al1tajul caresiu.nea C,C ,se exercit"'· asup _': .re,giu j'- cut- .. _1~'-·s,te, r·ep'-.-

zenta a exclusive greute ac 10· est ziometrie: ~ 5tezi met. ul amm J . r insa ne ... unsul .. ca permit un numar . imitilt ~iiscont'nuu de distane "lUre ce . doua ace stIm _la·toare.

Proba I isc i.min'~ iii c. nt ctelo - sirmultane se utiliz· az'a obi,~.nuit p. ntrn determin rea 1 ag . u" . bsolu al aces ei dO scrimin.ari fund vor~a." e pe~cleperea

sau no -pre rea d 1 "t'". ii. entru det rmmarE! p agulu1. dl e- n: mal en

. ces n stimul . tal n ~i '. ~ mult.i st '··ul~ v r'iab1li. -~ J .. ', n"derw:.od

(2, p. 81) ra ca ar" pos·bil"'t dee min· a pr gut" difer 1 tia], cu

aceasta prob..... acest scop s, uti izeaz" c st'mul et 1 n. stirn 1 rae

79

7

c

27~ TERMOESTEZlOMETBUL DA-LI..ENBAC

este Foarte rar utilizat. Mai Frecvern se utilizeaza termoesteziornetrui Kiesow, Von Frey, Dallenbach s.a., aparate care se bazeaza, in gen.eral, pe acelasi principiu: un v'lI"f metalic stimulator, care este. in l,egatura" prin doua tuburi de: cauciuc, ell dloua surse de arpa~1 una c·a.lda ~i Ulna rece, oeea ce face pllosibila utilizarea aceluiasi aparat pentru explorarea ambelor categorii de senzatii termice (cald ,i rece), In cele ce urrneazji om prezenta mai de~~-pro-~ Jpe tcrmoesteziometrul -·.alle'o:bl:;tch:, care e ste mati. free' en t u.tili:za t.

Dupa cum se poate vie lea din fi,g,~ 27, termoesteziometrul sau stimuls torul terrnic al lui Dallenbach CODS'[a dintr-un tub C, prin carle intra apa in aparat, rece (:8D ~9°C) S2U c.aldi (42QI~44GC) ~i [din alre rdoua tuburi laterale fD ,i DI) prin Ica.re apa iese. Cind se face examinarea apar- tul este sustinut de minerul .F' _. construit Id,in gutaperca, .fiind rea condi catoare de cald,ura, iar stimularea se face CD virful metalic (CUpIU) A" care' are un, diamletru die 1_ rom ,i care este lin.ut la o xem ..... peraturii Icons' - ant'a de c,itr'f~' a,pa din B. Greutatea

rului .. '"' ,wd '1!I;;;i!' IGCAd' f

aparatunn es'te· sustmuta ue catre arcu ...•. ' .. ····tn·, se' race

.. A stimulan~a este necesar sa se apese totdeauna en ace e alfi

.. intensitate. EXiperimentoatol'ulpoate controla user a.cest

lucru prin scara _ H~, Cind ,a~a.za aparatul pe suprafata Icu.tana1ta. £1l va aseza m asa fel cia ~minerul F ,sa coboare totdeauna In. dreptul aceleiasi gradatii, Acesta este un avantaj 31 termoesteziometruini Dal enbach fatal, de estezio .... rnetrul Kiesow sau v,Q'n-rey·,.,' e exernplu, care in sehimb sint prevazute C'u un termometru. fo:a.rt! 'slcnsJibir] eu a;utoru11 caruia ,po'ate £i. ,citit'a ~ CD eX:aLrCtitate temperratura a.pei din ap,arat,,~

Dac,a notam. cu cernlea]3: 'pUlllcte]e ca.re Id,a;u, senza'iia de rec:e ,Ii [daca a.plic,am,

din nou vlrful sti.m:ula,[o,t pile 3ceste p1u:ncte., i'n ,ge'ncral, su'bli,e.c'tu~ ,are, din non sen~alia de reef.. Daca, s'e ating,e' u.n rece,p,tor plentru I'eCle eu v.i.rfu'l stimulator inc~12it se.n.aatia nu va fi e' caid, -ci 0 -sen,zatie .par;a~doxala de reclc;o 'in conditii similare grp,are s' 'nza,- ia para.doxa a d.le cald (raspl'un,rul unui pl'unct p1cntru

ca~d la 0 stimulare cuun virf '. e .20°C)., .

Trcbuie sa n.otam ,c,a. puncte]e scns,ib.ile la cald sint mai ,gr,e:u de iden.tif.ilcat decit cele pentru rec,e" rnai pU·lin n.umeroase, iar recep'to,rii., se pare', :mai adinc

situa'~i in lesutul ctl'tanat~, . -

. <;::re~t~rea iDtensitalii stimuHlrii duce Is. cre'$terea numarului de puncte senIb Ie stImulate (pe~tru caM cre~te[ea. temperatrii cu clteva, grade, laI pentru reGe - sea1derea)" din ca,uz,a rispin'dirii s,tim'ularii pe 10 arie ma.i m'arle;o Ac'easta dlspindire sau i!ltindere poate fi redu5a, ane:s~eziind Il!giunea ,invecinad: pd.n e]lectrolendos:ma,za.

~n afadl de stimularea p1l:,nctad: investigarea senzatiilor termice se face ~i pr~~ stu~ul~re .a.reapl (?- unel .supraf,:te cutanate mai m ri). In acest SCop Sf! u'~111zeaza d:lferlte npurl Id.e grl.Ic, mal frecvent con.struite. Idin tuburi prio care clrcul3: apa caldi sau rece, sau a te aparate ~i dispozitive~

0,

II I Ii

!

: ~"""""i-F'

I ~

~ I

~I ~

II

~

!

I I

c

Stirnularea concomitenta a receptorilor pentru cald §i pentru rece produce o senzatie de Iierbinte sau de calduTa ,sin,tetic-(ii Se u,ilizeaz,a, grile termice din tuburi paralele, din metal san sticHi, cu 0 distanta de citiva milirnetri intre ele, Prin unele curge apa calida (n" lierhinte,), prin altele ~ rece, tubu-

·1 ld · .. 1 _ /II, d ] . - Se II! d 'U !I;;i!' A .II

n e ca . e II reel aitermn reguratv c consioera ca, n acest caz, senzana de

fierbinte s-ar datora faptului ca receptorii _pent:ru rece ar_ avea dou,a praguri, raspunzind la ~emperatura joasa ,i ridicata, nu ,i Ia mijlocie, Deci"cildura sintelica," ar rEi efectul stimulilrii coneomirente a receptorilor pentru cald ~ a celor pentru rece (amhele praguri].

In cazul a,plicarii unui stimul [ierbinte, mecan ismul senzatiei de fierbinte cste, insa, d.i~f,eritil Un obiect fierbinte obi~n'uit s·timule'Qz'a receptorii terrnici

de Id '!II' .. 1 III! I'

- ell ,.~'., ~l rece _... '1 a gJ,CJlHl'

Srimu area 't,ermica Sf! poate fa'C_e nu numai prin apl ic area, stimulului pe

f' _ Y' II il "" "'""d V dil '\.III .' d .

supra ata cutanata Cl 'I _ prm C3J. -- ura ranianta, prm con ensarea cu Ientile

I Ii ill. ..1._. . '!i"iI' d _ U II' !I'll' 'I! d' hlld I 'Ii'

a ununn (]C a ,0 sursa .•. ata ,I uti izarea unui ecarn cu 0- escs 1. iere reg abIla,

prin care trece fasciculul 5tim.u,~a1:or.

Desigur, explicarea senzatiilor termice, ca ~i a celorlalte, Ide altfel, nu ,se poare reduce la procesele care au Ioc in. receptor, in, segmentul periferic al analizatorului, ci trebuie sa se aibii in vedere relatia permanenta dintre centru $i periferie. Cercetarile lui A. T'. Psonik, de exemplu, au. dovedit dl 0 senzatie

d I.J d 'i!i' I ill .. '1 dill Ii

e ca u, rece, aurere sau presmne P03,'tC' avea DC' ,I. nurnai pe C3_e cone 1l1.onata,

sau tn tot cazul senaatia este dependenta ,i de influentele care merg de la centru 13 receptor,

S "·1 I !Ii A· ,. ill iii. .Jli d' iii ... 1-' ..

enzatn ea·-lice. . ceste senzatn smt .prcnuse ..•.. e OI1.Ce strmui (mecanic,

I _._ .. 'Ii 'L.a: ie) '!!' 'I!' d I v v 1 II! •

e ectnc, terrruc, CI_m.:mIC, mat intens care .- uce ta vatarnarea tesutu ui, a terrru-

• 11'1 11 'Ii b - d'" ,. I A • 'I! I Ii 'I 9 o!I; !I!

nat'II or nervoase noere mn piere, care SlD.t receptorl- agllel. I'n 3'o'urnlte cazurl

durerea poatle sa ~plari .,i fira ef'lcctul destrulctiv 'al stimulu.ffiui I(de exemplu'l in cazul u'oor sti'mu'lari eII£ctr'icle 'u~oare), dupa cum ,~i deteriorarea unui ~sut poate avea .loc'l i'n. a!D'umite· eazuri, far'a senzalia de' dure're (de ex e·mplu , in

io ii,.. 1 X

cazu aC1IUDll r.a2,C10l ..... )~

0. pres~un.e. _putemica de~teflmina 0 \Senzatile d,e. durer·e., Roceprorii algici n'u se identifica, ~i.n5,i,_ ,C.U ,c~i die presiun,re~ Inteptind ell, un ,ac .fo:arte ,5ubtir'e un p~nc~ algic ~i altu} sensibilIa pl'1esiune, eel dindi va raspunde 'printr-o durere

. . . _-. ._]II! '!!.II' .. ,t '~d ~ h Ii d ¥

VIe, Jar acesta, 'CLIJl'D urma num.31. prlntr'-Ol senZ'2'tle_ e Pi res I'LI.nel C liar aca

a~ul este introld·us aldinc in piie]e. De~i tdin c',au,za, riispl'lndirii. m·a.rm a. receptor lor alg,i_ci.~1 c',are sInt. m,a:i nUlmero~it dealt c'eilalli receptori cutanali.~ ell greu p tern g,asi. pUDIC'le carle s~ ra.sp'und1a n'umai ,Ia pres.~.une $i nu ,~i. la durere, in c3zuI un.ei inlepar.i, ca c~la m.~nti.o·nataJ rdisocierea celor doua ,senza.lii se poate fac~. In punctele care raspund prin ambele 8en2'a~ii sint prezenti ambii receptOrI. Mentiol'nam rca ~i receptorii pentru ('aId li re,ce sln,t - insensibili la dur:erel

A to..~ A 'I' '~] !I! ~'b;!!11'1 d·· ~ III! "1Ii'1

m ~~Intlt rn .p'a,gln] e a.n'tcrloare PO,SI IJlltat'ea '. _JI50Cle.rrl se:nzallll0r cuta ...

nat~. A,~Ci mai adaugam numai .£aprul ca tn literatura este cunos-cut caz.ul unel fetlte Ide :7 ani, care nu ave a, sensi'bilitate algic.a ~i care, din acest motiv, sufe.rea continuu af'sluri~ lo,viri, taieturi, f.ractu,ri etc,. (4) ..

D~terminarlea sensibilita'lii aIgice se ~face eu aparate' numlt,e algom,etr'e sau algesl~e~re. Un ;as.tfel de .aparat se ve~e in ig. 28. In linii mari acest aparat COnsta dlntr",u'D snmula mor die form.:a ICUTculara, eu s'ulp.raf.a1ta 2,grun{Uroasa, ,un

81

are,i 0 scara gradata, Cind se apasa ell algornetrul pe suprafata cutanata arcu] opune 01 reaistenra, care se poate citi in grame pe scara gr:adata a apa a,tului, Notam ca exis,ta mai multe modele ale acestui aparat, adaptate pentru cele mai variate presiuni, mergind pAna la mai rnulte kilograme; Algometrul Mcfxmald este indicae pentru suplra,f1ete cutanate c"e se ,g,a,sesc imediat deasupra unui plan D,SIOS, de exernplu regiunea front-ala, rotula, dosul metacarpienelor (indeosebi al doilea) etc., altfel presiunea exer,citata Sf' pierde d:atocim' ela:sticita tii muschilor ~i viscerelor, Inainte de a se proeeda Ia examinare, sub" e ,tului i SCI da urrnatoarea instructie: "Am sa~ti ,m,aso,r senzatia de durere, ,Voi ap:asa ,pe aceasta regiune IC'U un mic aparat, ,N u trebuie sa ai nici un fel-' de teama, caei voi ,~pasa incet ~i rna voi opri m'n,data ce-mi vei spUD,e ca a~ inceput sa simti durerea, La un moment dat poate vei simji 0 u~oa,ra jeni, In.sa nu durere, _ S,l . spui numai atunei cind inc'c:pi sa ai senzatia de, durere, pre.: care simti nevoia sa 0 eviti, Nu trebuie sa faci pe curajosul, eaci nu v ~eau sa, "ad dt poti sup~;ta fira si~ipi, ci vreau sa stiu numai dnd incepi ~":-: ''im\i

o durere re~,a]a . .

Pentru a avea ~i un control obiectiv al momentului c~n.d suhiectul" tnc~ e

'" 'I' ~ d T' 'I i!II P ii I d v' 'v b 1 !.1

sa simta , u urerea, outouse ,1 reron reeomanr a sa se oi iserve momentul oila-

tarii pupil ei. ,and dilatarea pupi 'ara se produce este rar ca mi,lc'ari,' 'gestu-i

III II!' ·b 1 1 bi ] I '!Wi! 'Ii"j d ,~ d -

sau expresn ver iare ate SU,I .10Ctu,. -1 sa nu . ra,~.I,eze senzana I', e durere, c hiar

daca subiectul nu a. f'os,t avertizat de scopul experientei,

Inainte de a se face examinarea se· delirniteaza cu cerneala suprafa .:' euta-

n.am pe care Sle va aplica aparatul, \ , ,

tn afara de 'Idgometrul lui MlcDoln,al~d S'C u'1:ilizeaza III cerceta-

I' 1'YI I ,_ 1

rea eXipe."lme,~ a a numeroase a te aparate, cum lint: agometrul

Cattell, algesimetrul ehler-on, algoestezimetrul Toulouse-Pieron. Primele doua aparate ~;e' bazeaza pe acelasi principia ca ~,i a~go= rnetrul McJ?onald (presiune cu, arc); acesta din urmi este in~sa stfe] CO nstru - t iDCi"t s;a prinda ,i sa st,I'in,ga pi,clea eu un cJ e~te fin ~ ceea ce pe,rm~te expffior'ar',ea, ,celo·r mali v:a,ria'te reeiuni al,e Dielii ... uu nmai a acelora care SI: gasesc ime'at deasupra unuiplan -0505.

U'nii cercetat1o'ri utilizeaza, pen,t,rn inVl~lj,tiga'f'e,a sensihilita~u a ~ gice, !t~ulare electrica, produsa cu ajuto1rul unuiarparat ind.let'o· al ci.rUJl cur'ent poate: fi. l'o'tarit pini, 'I limita -ce po:ate £i suportat ~

de catr'f subiect~ -. 'I

Cercet'cJ.,f'le13, sensib'litatii 'algice prin metoda punctata sc faC'f aproxima.tiv in ac,ela~i f.- CQ -~i ceI1cetarea s,en.s~bjli~tii:~ii la ~pf'es'"une~ cu deosebirea, ca stimutatol1ul a Lgic' este mult mnai su.btire decit eel de pr1esi'u.ne, pentru a pu,tea rea]iz:a CU, leI 0, stim'umare ·mai adinca,. fira a ac~io'na'i unde es,tlc plsibill ,i asup,ra celolrl'3·[tm r.'e.cepl'tori eu ... ' tanaiii In fig .. 29 dam (dupi catalogul StoWiting) algesim,et _ '.I Headm " cest a.para.t, este 'un tub tung, de 15 em, car,e' cQiDline: 0 titi fina Idi~ o~·.e]" care la 'D.'nul din capete are fix . .t aeul sitimula.tor)· i-ar la c~lalal,t un a~c spiralat, care ac'tiol1,e'aza a,cu] stim·ulator I 'Fo.rta

d """". I I' A ·1 =~ 1~,= '" .

·e apasare !Sf poa,lCe C.ltl In, gr-arm". pe sc:a a aparatwul.

Clerceta -ea slensibilitatii se efectueazi ,i prill metod,a ,ener,iei r-,diante'I' Razelc unei sume luminoase wi m'nt focalizatc, ,prin l,ert-

29 .. ALGESlMETRUL BEAD

tile, in~r-~n a.!lu~it punct al suprafetei cutanate, irrtensitatea stimuiulul Iiind iridica -3. de un term ocuplu 1!

~n ~ legatura ell. ..harta" punctelor de sensihilitate - termica, algtca ~a~ de. pr,es~u~e - s:a y~ problema stabilitiitii .acestei hirti, Cu prilejul repetan,l examm~r~lor dupa un anumittimp s-a con-

statat 0 .. oarecare dlSCo!dan~a Intre. ~ezultat: .. Acest fapt se poate dat or 'a. , In, parte" erorilor de locaIlzare, cacr, asa cum. observa Woodworth ~i Scholsberg, d,Q,ua puncte ce se gasesc' la 0 distanla

u~ul .. de~tuJ _numaa de ~Il milime~ru, pot r~spuD~e .~u senzatii diferite .. De asc'm"enea, .. pot,apa!e i,~rf?.rl cauzate de varratn in modul de aplicare a,I. stimulilor ,(varlalri in durata stimularii, to. intensitatea ,preSlU11nJ etc.),

Lo~a]i~~r,e~ . ~f~ri;ilor r' ceptori futanati, nu ~ste ... ? problema usoara, ,I moi mterpretarea rnecanismelor func\lo,narJ,] lor. Sen-

zitivitatea punctats este un fapt stabilit, dar numeroase problerne

A A v "" A 1;0 iii

nu smt mea mtegrate rntr-o c p, icare unitar,a ,3, acestei senzitivi-

"",. S ...... 1

tat I ~ t e pare ca pUt;ctlele pe, care Ie consemniim in. grilajul Ide

localizare a re.ceprordor. nu sint decir punctele sensibi.litalii - mai ridicate, .. uncle probabil concentrarea receptorilor este mai mare. (14)~

Senzatiile wibratile, 'De~~, foarte probabil, receptia vibratila nu se poate re~uce ... la ~odifidhile per',odice ~epre5iunii pe suprafa~a cut an ata, caci ~1 alte tesu uti pot constmn un cimp receptiv al vibratiilor, ne vorn referi aid la senz3Jiile vib atile, dat Hind ca obilnu!t acest~. senzatii . sint ci prinse In oadrul receptiei 00- tanate, Ca se~z1ttiile vlbrattle nu Sf pot .reduce la senza\ii tactile o dov.:de~te fl faptul .. dl ~upa",anesteziere p in cocaina sau prin dlcire eu clorura de ettl, sje'nza~lJle vibr,at.ile nu numa~' ca se 'men'tin~ dar chiar se l~n-

tensific'al ' . - '," , - _ - ..

v P~agul de Ia care vibratil' e periodice aplicate pe suprafa~a cutanata incep' sa fte percepute ca. vibralii (nu ca pulsalii) il cons ituie frecventa ce treee de ~-=-lO pi! secunda. La persoanele fara deficienteauditive sensibilitatea viratl1a .C'~a ma.i ridicaldl esne pentru frecventcle jo.ase de cca 200~JOO cps.

Tehmcde mai vechi utiIizeaza pentru de'termin.area sen:zatiilof' vibratile diaazo.~ul care este pus. in vibra\ie, totdeaun ~n mod identic ~ a~2at venica c U t(,a. pe '" ~ s~pr,af~ta ,CUlan-ata. dat.i, de:1Js~pra~ unui ... pI,an 0005 (CD e1OCept~a p~ ~1~ caCl 'Iv]br~~.Iase trans~te 131 urochea lIl_n, tern a, rt proldu·ce 0 senza~le b a ~~~a), suhlect, I 3V11nd sarcina sa spuna dnd fncepe sa nil mai simta I vi-

v ai frecvent se u~iliz,eaza osdlatoare penrru producere.a vihratiei. Pentru 7rarea .. amp.l_i_nldi.nii m.i$c . .'arillo'f .vi~ra'tor.ii ale pieIii (produs£ de un vibra-

~ se un~lze~a 0 lumina de neon, tntrerlll.pta. eu aceea,i frecventa ca a stirn ato~lul Vibrator •. tn aceste conditii pielea ne apare fie ca fiind nemi~c U

e ca faclnd mi,c,ari lente in S'US: ~i i'n jos" Daca difere,n'ta este bine ,ale sa, Sup~afa~a va apare ca fiind in mi,care lenta in sus ,i i:n ios. eu ajutorul dUI m crosoop binocular amplitudinea mi,dirii p-oate fi. masurat3, prin 0 a ecvata punere la pURet a qm,aginii~ Dupa 0 alta tehnicaJ simwara (a lui

R)

cps, iar Iurnina la 101 cps. Se _mavibreaza in sus, si 1n j'OIS 01 data pe

d d ib ,..Iii d ., ,.,

, at ... Ie vibratu, ~ e 0 intensi ....

"'b dll! ,. di

a unui un uiapazon, nnec iat

Senzatille audirive

Stimulul senzatiilor auditive it constituie undele lotte 2,01 '~i ,2011000 cps ~ care reprezinta eonden . .sari

] ~ d d ... b Ii' ii' I-'''' i'

aeru ui, p.ro .. use ,. f vir rana unor corpun rziee.

Corpurile care vibreaza produc lo,datii CU, frecventa fundarnenta a, alte su .... nete Ima~' iioal,te rdecl:-t sunetul f'u.~dam,e.,n.taJl, care ,s]nt partialele sau armoni-

cele sunetului fundamental, ara aceste partiale care fac Cal sun e-

] - f II! '} I j['. (Ii! I!!I ~..J~ d d

tut sa-I.e comp .ex, sunetur ar 1'1 purjl ar ':.1 constrturt UJLR UD_,e_e 0

! .. i gura _ frecventa .. , 'T'm'mb,ru,lunu,j instrument muzical depinde de combinarea

partialelor cu sunetul fundamental, care di, in.,a.l~i.mea prin,cipa]i '3 notei fun ... damentale, till m.a,sura i.n care reusim 15i:a elimlnam pa -~iale]e' unui sunet, cu ajutorul unor [iltre speciale, diferentele de timbru dintre instrurnentele muzicale sau dintre vocile oamenilo .~ devin tot mai mici, mai greu die sesizat.

Frecventa unui sunet este efxp'riln1;rJ!.'ta in numarul die cicli 'pel sec:un,da I(CpIS sau H2)~ Uneori se utilizeaza termenul de dubli. vibratie (dv) tn. ]lO'C dc' ciclu~ Dimensiunea psihdlogicla a ,frecven-;e.t. este ina,~~"im,e:a sune'tutu~ I'

Oricc sun,e'[ a,r,e ~i 0 a,Dumita, intensita·te, sau ampl.irtudine" -a ,carei dimen·jun .. psibolo'gic'a este dri.a sunew]ui, sau i.n-ensitate,l su.biec"tiva~ Unit2t,e':;t. tanei unui sune·t. es,t,e'" d,u,p.a unii autori, ,sonia', car'le c,ores.puD,de tariei 'uo'ui "sunc'[ ,de 10,001 CpS', Ia ,40 dB Id,easupra prag'ului la u.n ·in.div.i,d .nor.m,al~

.. 1n31- ime'la~ tar'ia _'$'~ timbru.! sin't., p.rin ur.m.are', ,t"::orela!tele psiho],oglc',e ale 1 rCJcvnlei" ampl]ituwnii s,au, in:t.'ensit'a.'~ii ~,i orm"ei (coD1Jple'xit,atca llnQ,ei soD,o,re) ~·3re sin.r dim.ensi'unil.e fiz,tce a[e stimu,lului. audit.iv>i

Sensibilitate,a pentru. a'mplil- ucii-n.e' variaza ~Ii i:n functie de f re'cvle'n a ~i invers., .~ n _ sun{~t ,eu 01 frecven.ta joasa i] ,auzim ca fiind 'm.ai j_os fmai grav}

,da,ca jnten,sitatea lui este' spori a, iar 'un sunet 'cu 0 frecvenla ridicata il auzi:m c.a fii_nd rmai tnal-t ,in f:azul Icr,e~,terii in tens i 1;a~im lui~ tml c3(zul [Jnei int,ensitali .. ,gal.e pelltru to a te' frecv,eolele sint auzite 'mai bin,e s'unete,)e cu 0 lfrelcvlenta mcdie, Intre, mooo ,i ]000 cps ..

U· iii • v d W II!!i U] l~ .. IV

n sunet are ~l 0 anUlnI.ta-llrata, 0 anumrta Dca IzarC' s'pa~,a a etci, as~

pec·te care au ~i c'le reflectarea lor psiho2ogic,a~

I!I! I,

S()I:t1lore -===0' ,aprOK.lm,atlv

si rarefieri periodice ale

Cercetarea psihologica a fenomenelor 'auditive necesita aparate de producere si control al sunetelor, de masurare, inregistrare ~i reproducere a lor, anumite conditii de ambianla de laborator pentru efectuarea experjmentelor etc,

Merodcle mai vechi de determinare a sensibilitatii auditive, die stab'ilire a pr~gului absolut ~ii diferen~:u le _ maiindlnim in laboratoare, Hind utilizate mal ales pentru dernonstrat I dar 1.ocul lor a Irost luat treptat de aparatura electronica, care perrnite producerea sunetelor, controlul ~t masu.rarea -lor etc., la un nivel superior, ceea ce a stimulat, asa cum observa EI!!I G~ Wever explorarea fenomenelor auditive (24)il Dezvoltarea mijloacelor de amplif·cart:"

perrnis abordarca electrofiziologica a fenomenelor auditive, stu·di rea- acestor fenomene prin manifestiirile lor electrice. ceste metode nu vor fi prezen tate in aceasta Iuer re, dar vor fi prezentate acele aparate ~i tehnici electronice care permit 0 cercetare mai nemijlocit psihologica a fenornenelor auditive ..

Dintre metodele mai vechi unele erau u.tilizatemail ales tn. scopul deterrninarii pragului absolut, altele a pragului difere'n',.ial iar numeroase altele in

]"'" v v d. .!!! _ _ II ,~ ~I ,

ega a masura pentru '. etermma .ea 11.n.UI pra,g .sau a cenn art,

stfel, pentru deterrninarea pragului auditiv inferior sau absolut al inten-

• '" •• t11' iii '". ~] III _. ~ j;, v . '1- '!Ii v ,.. .. ..

srtatn se un tza - ~1 Sf' mal unnzeaza .~n,ca, - pentru cetermman mat putin

prete;tlioa~e- di~pazo~ul. Tehnica utiHz_arii lui. este ~iml?la. Diapazonul es~e pus n rrnscare prln apasarea capetelor cu degetele ~l eliberarea lor brusca. Este tinut a"proape de urechea subiectului, care primeste instructi a ca in momentul cind 1ncepe sa au.da sunetul sa porneasca un - cronomerru ce i se da, iar Indata ce nu mai aude sunetul sa opreascii cronom,etrull' cuitatea audi-

,. ...., bi I· . """,' d- 1J!j I A ii I

trva a su iectu ur este reprezenta a e umpu cit este auzrt snnetur. Cu cit

it aude rnai mult timp, C'D atit acuitatea lui au,ditiva este tmai buna.. Este de la sine trn·leles ca Incape.re'a .]n, care se face examinarea trebuie sa fie CIt mai lini~tita,. Se examineaza fiecare ureche .l11 parte, In-imp' ce se eX3,-

v . 1·] v . . . Ill. d U bill d d

m neuel: una, cea" a ta Sf acop~ e cu rmna II e catre 5U.leCt" san ell un . op ... e

ata or) de caU'ClUC~ Pentru ,fi.e,care ureche se face un nurnar de Incercari ~i se face media incercfrilor,

lte tehnici utili7ea.z·,a variatia in·tensiri~ii UI1Ui sunet produs de c.aderea, de l~ 0 inal~im~ var~abiHl" pe 0 suprafatI metalid( constanta, fie a unui ciocan,

e unei picjituri de ,apa~ 'fie, mai Frecvent, a unei 'bile metalice. Numeroase

parate si~t construite pe principiul telcfonuIui, cu 0 lama vibratoare c _ Sllfsa sunetulul $i un reostar!. car~ penn:tereglar,ea inte\siulii transmise la receptorul a$ezat aStlpra ureehl1 subllectulul~

. Cio~anul acustic" care se vede In f~g. 30' a, eoSite aldhuit din eioean, ca una d n pIC:se, ca~c .atuld dnd este atras. de catre cei doi magneti, izbe.$te scun o n cova~a ~i es[e adus la loc de catnl un ;,uc, c,e se vede 1n partea opusa paratu1uJ. Tot ill ace,ast'a parte s _ ved·e ,i 0 greutate c.illindrica ce p-olate

d 1 ~ I~, .

~p ~sata ~l care permlte. varierea int~n~ita.tii ~netul!l~ Ipahi~~a de. la carl?

locan~! . ~5t~ . de ase~enea. re.gl~blla ~l masurabda In. mlhme~f1. ~ocul ... se sprlJloa ~locanul clnd eS'1te ellber;at de e,Jec'tf'IOmagnell es.te captU$tt eu

1 am, ~!1tru ca sa nu se produca un nau sunet atunci dod ciocanul n!!vine

~Z~tla.. plec31'e. and Sf (,ace e.xaminarea 5ubiectul elite ~e2at la 0

um!t~ d15t~nta deaparat. Distan~a est.e men~inutl constanta fi este variata mal IntenSltatea sunetulu'i~,

Dintre .aparatele C1J bite m-e'talice tare sint '~asate sa c'ada de la. 10 fnal-

fme variabiHl pc, 0 supraf~~a . metalidt mentionam, acusiestezi~e-trul .Zot~ ( Ig. 30 b). Apal'atul estcaqlOlliat de un acumuIatol' de 2-4 YO ~I. n Circuit

85

8'

'I IU

p 0 Jad£ de a umi iu. lalpmea d a. are cade p"ditura de ap'" este va ia bila. U neaju '. al paratului este ca du,pa fiecare picVturi _placa e alu-

· iu trebuie ,tears'" (ell un tampon de v vatJ). In" tif!lpul xa in~rit ~ub~ectul te as nfe 1 asezat u urechea ex: . nata (c \,- a ta fiind ast pa 'a) sa fll' la

nivelul apa _ ului ,i 1a 0 distanla de 20 em de punctul cen raj al placi' pe ar cad picaturile.

'n alt apar t bazat pe pri cipi 1 t· 'efo' iului este inductor 1 acusimetric

y ~fig" 30 c). .·ubiect, 1 este :"eza· la ~ di~t~la de 1 ., ~u spate!e sp e arat, vi, casca c dublu microfon apllc'ata deasupra urechilor, tnalDte de ea ex mmarii prop i,u ,zi e aparan 1 este .'IUS ~D fu ". tiune, 'tar S .biectul vrtizatsupra naturii sunetului ] care rrebuie sa fie atent, I se sc e, totodata, a ridice orizontal br , I -ul drept, cli.~ dva auzi sunei u in ureehea drea,pta,

r 1 clog cind va auzi IU I • ul in urechea stAn,ga" si ~ m~,ndo'ui b a ele dnd

auzi su ... ul in ambele ur chi" p sa ioboare bratu] sau brate' indata ce

11 ~

unenu va mceta.

r tul ste actionat de.' n curent die acumulator de 4-6 volti. Cu ajuunui ," ispozitiv sunetul poate fi orienta - _n- mai spre una din urechi sa

spr ami~d?ua ~ar c ~ aju~o~ 1 unui J>~ton'-intr r per~ expenme ratorul poate op~ 1~ once • oment. sun t I, fara caa ,aatu_s~ fie seos do C!IeU! . C it rCarucaorul aparatului (rezonato __ ,ul). este . us mal mult spre pe fe 1 ,

( re cifre d'" n ce in ee mai m ri), cu .tit '.' rnetul este mai putin intens ~. in rs In Iinii rnari examinarea se fa Ie in felul UE' ,ator [d pa Christi - , ~S

(7)]: 1. se intrer p . curentul; 2. r zonatorul Ie a$Bzi 1. 40. om! 3. se rest ,ile~, ure itul; 4 .. se depart'az,a rezonatoru] in od ro'greslv din _ 5 An 5 em, intrerupind curentul la fiecare deplasare; s. se controleaza, itentia ~i since· t a sub iec tului , ,intrerupind ~i resrabilii d curentnt; 61. d· la distanta d 65 em examinatorul va progress numai cu 2 em, - poi cu 1 ern de ieca e

at pe ma5ur~ ce se apropie deragul pe ceptiv; 7. se stabil"t. orne ~1

imediat preceden .. ac lui. An care ,S'LI erul devenit , rea slab nu rru Ii este aunt;

. rocedeaza la fel pentf' , , examinarea celei .al e,_ urechij 9. se vor relua

c e u" p obe procedindu .... se des ce ndent, plecind cu rezonato 1 d. la

5 em und nu se au, ,nilc u sunet.

nductorul cum~ric Fo~ eyste incomp rabil mai bun deci celelalte iapar ... ate p care Ie-am rne tionat pi a ac rm, din mal mulre motrve, In prirnu flnd aptul ca r ecepto rele se :aplica direct pc urechi, s'e reaJizeazQ 0 .. mai

una izolare . su . iectului de event alele zgomot'f! din camera d e amm re. a ara d aceasta examin rea este mai expel itiva ,i mai precisa, . p Ira 1 r AnSa neajunsul ca punin . Sna I eli .. neatenti , pe sine e metalice pe .. care Iu ca r %0 tor' ~1 de pe care i curentul Sf! pro uc sunete parazitar . otoda a din cauza dimensiunilor ~.. a acurnula orului care-l pune in u (iune, aparatul nu este user transportahil,

ai si t II ~ lte apara e baza e eri cipiul . elefonu i Unele a un re-

cept r t elefonic, i can e aude un sune (un sonorizator sau u diapason 1 e 1 ut electric) a caru,j intensitate poate fi v:ariati cu ajutorul unui poen iometru~ La, une e int. sitatea. unetu,lui Ie e~te ,sau I esc:,~ e' i t ,cp1te (de m lu ,audiometrul Se shore" U 410 'uante de intensitatel, a ,altele aceasta c e~ e e s ,U d scre~te e este continua (die exemplu audio _ etru St'efinescu o ng'"' ~ Ro~ca) .

AparateIe descrise ptn,a alcurn slot util1z.te ma~ ale,s in sc,op'ul de'te inlWrii agu ui absolut . in nsitUt,i· Sint alte aparat . ai in,dicate pentru ·nvesti-

\ t

c

d

7

f

- ie 'F'o, .. iI. peDdolUl

cutie

s~ int caleazu n intrer patOr and este eurent lilt. tul

fl ·eazV 0 ··ilii. et lica, . ar dnd c: , I . . . in ap~ra· e ectromag

f'-;·.... d ~"... . ,. .tu, es:,e ... trerupt b Ia cade . e 0 supra-

. a a, me a lcal,. 13 .' ~ aIel 1·. santul ~nc'on Jura ~or, care. . ~te apt· ~ · t . po ta v.

fro _ ~. ,~ . ,a . ornza sW1e.tel~ P '~u e ~ cadere bde!"'o ~ nt, .. Ie sun te la cons .uu'l~n_. em n t .. ulburaoo .. ,1 ar ,VIClaex~m~ rea. S~biec:u. est,e ··~ez t o dlSt ~ta const,. ta de apara, fun. vanabda n mal inaltlme . e 1

ea . a,· .Illa. .

. Dulous ~ ..... 5ch ·~e .. a • con .. Ul U acusiestezimetru in care bil m t I iell

fost inlocwta cu pIC II de apa . istil tV,. de .,r'Autat 'W d

.. D 1P on t n, 'I car ca

garea pragului diferential al intensitatii Din categoria acestora aminrim ... pc~dulul acustic dublu (fig. 30 d) utiliaar inllii de Fechner, Pendulul consta In dou.a cercuri de 90° fiecare; doua penduluri sau ciocane, suspendate de partea superioara a unei coloane centrale ,i terminate cu doua bile de lemn s U cauciuc; 0 baza de ebonit (la baza eoloanei centrale] de c~e" se t:lhes~ bilele pendulelor oind sint Ia,sat,e sa cada, Ide la 0 inilJime mai mica sau mal mare,

produc!nd un. sunet. mai i.n1:~ns sau rnai putin intens..... '..".. '

Dupa tehnica Iui Christiaens subiectul este asezat lla 01 dlst,anla de 5 unctn

v A Ii! f'-'"'I) 5 hi 1 ,I,

de aparar, cu urechea ce SI! examineaza mspre aparat (m pro 1 .. ..UlectU[ ~

i se .spune d., va auzi doua sunete foarte apropiate, pe care sit le compare ~I sa spllna care este m~i puterni,c~ primul ~au al doile~. ,n . c~zul di Dl!,. e . sigur va spune: "no sint sigur", Daca crede caau aceeasi mtensnate va ragpunde: .,la Iel", and se examineaza 0 ureche cealalta se acopera (Cll un. clop de vat a sau de cauciuc, sau eventual de ca:tfle subiect, ell mina], Experienta .incepe. lasind sa cada un ciocan (pendul) de la Ina1lime,a de 30~; iar ce a alr

de' 1 .. · c.O·Q apoi se continu a~i

, - -, '.' , . - •. ' ,I. • .:;JI _ .' . ~.!a.. '. '.' 1_ • _ ;i;,

]1,2° 5100

34° ,500

36c 50°

II',. ~ •• '~'.,' etc,

Sa'

50':Q,

, ..

I " ••

5010

~i se stabileste ,i pentru aceasta .. serie pragu] diferential. Se face media celor

doua serii. Acele~i probe ee fac ,i cu urechea dreapdL ..

Sint abe apar;u,e ~i tehnici" care au fost elabonlte in primuI rlind pen~ru dete:rminarea pragului penllo. inaltime31 (freeventa) sunetelm.". Sub 0 _ an1l.lmna periodicitate vibraTiile nu mai s.int percepute ca tonuri sau sunete fuzionate(pragul absolul: sau inferior), iar peste 0 anumita periodicitate (pragulsuperior) vibratiile nu, fm,ai ·,dau Iloe' .~a nici 0 ~sen2,ati.e ,auditvva, ..

P d Iii ,., 'I' ill U d ii'b '''II'

entru a1eterml:na ca.re e'SI1)e cleo m"al ,mlC .n.u,:ma,:f' t Ie V.1lrq:ll care pot

da 0 sen.2'a~ie unidi de su.net Icmllitinuu. s-a11 utHizat, si uneorl se .mai utilizeaza, diapazoane mergind de la 12 131 2S cps. Se utilizau ~i diferite tipuri de sirene, de eXiemplu sirena Cagniard $i Latour, care tncep',e cu ni,te su.fluri discontinue,. Co un tachometru aplicat pe sirena se misoara .Dumarul tnvirtiturilor pe secu.nda'i care inmu]~·t ,C1l numarul IdeS'c'hi2a:'turilolr~ di.scu'lui rotat.iv· da. numarul de vibralii pe se,cu'n.dai'

Pentru determinarea p.ragului superior !au a limitei super io3Il"Ca. ·in vltimii,. oprab! care a ·feost foarte familiara laboratoarelor de psihologie 0 constituie cilindr,ii lui Koenig (fig. 30 e).. Ace~ti cilindri s~nt suspendap_ pe 0 baz2.

S Iii blii ill iiI;J. >Ii d 1"~It1 dl .....l . 1 "III d d I 409'6' 111 32 7'60

' eTla 0 l,~n'umta cupran" If: 22 cllli'ln ,TI 'Ole o·te, v',arilDI _ -e I a . I • I,' la', ,~~._ ~ cps ..

Cilindrii dot izbi\icu un ciodina~ de ole I foarte aproape de urechea subiec~ tului, in ordinlc cresc'indi ~i 'descrescindi~ yntr .... o vcrsiun,e ,moderniz,ata aceste"'

88

cilindre sinr puse in vibratie I1U prin ]ovirea, lor cu. ciocanu], ci pe cale electro-

• "iJ

magnetica. _

In seep similar se utilizeaza Fluerul Galton ~i tndeosebi modelul irnbunatalit de Edelmann (fluerul Gal[on.~Edelma.nn, fi~..30 f), care produce pina la aproximativ 43.000 vibratii simple pc secunda. Sunetele se produc apas111d pe para de cauciuc. _xan_Unarea se face ati~ . prin :ne1Jo~a 'a~c~den~a~ plecind de la nm sunet perceptibil (d: exernplu, 1.5:090 vLbr.aJ~u) ~t ~l pnn :metod . dcscendentf, plecind de la !l lmpres~e aud.lUva ~are ~u ~al. e 'ton, cr numai un suierat (25.000 cps). Printre n.e3oJun~un~e fluierului Galton-E~elmal'!n cst~ ~i acela dl ,para ,de. c~uciuc tr~~Ule apasata to deanna CD; aceeasi presume ~1 vireza, ceea ref constrtuie un ,deziderat destul de greu die realizat.

Pragul dife~'en,ial pen rutn~hime . s~ poare ~v,ettiga ,i c!l pl~ci_le [discurile) fo no g .. raflee Seashore. Sublectuhll 1 se spune ca v~ auzi mal multe pe-

, . - f~ h I vb'" W U d U I

rechi de tonuri, Pentru ieoare .p'~r'ec .• e ~uZ:lta .. v"a';re •. u~ .sa 'spun~ naca a .

doilea ton este rnai inalt sau mal JOS (mal grav) _de'(;lt primul. D'aca este mal inalt sa scrie i [testul Sf! aplica ~ colectiv), daca este mai jos sa scrie un j.

J . ] di ~ .. D'" iIJ

in formularul ce i se pune ,3 dispozrtie pentru acest scop~,. ~1C'a, nu este

sigur, Sa noteze la ~ndmpl~re., Tordeauna exisdi 0 d!fere~t3. de inaltime. Dup~ ce s-au dat aceste instructiuni onograful este pus In n:lic~r~ CUl 78 revolu\!! pe minut .. Proba este imprimata pe ambele felc ale unei placl,. 0 part~.l?otata ell A, cealal,a cu B. Se ,incep,e eu 1 A. Prima parte este un. p'ree~erC1t~u. In

timp ce se demonstreaza aceasta parte experimentatorul poate opn.' d~'ca .este

1 d Jill iil A v btl i\ 1

necesar, patefonu pentru a .. <1 exp icatnte n!cesare,. pma xe S~.lec1fl. mte. eg~

despre ce este verba. Rezultatele se coteaza cu aJ L!I torul unei .chel... cuprms.a in manualul cu instructiuni, Cora este reprezentata de .procentul raspunsurilor bune, care procent esre raportat 130 un etalon pe centile, De. exemplu 75A,0/1'J raspunsuri bune dau, pentru subiectii adulti, cota 26, in centile, ceea ce 10- searnna ca lntf"""iO populatie neselecticnata de adult-i, 26% vor obtine 0 rota de 750/0 sau mai b'una,~

Notam cii ill seria lui, Seashore de plici fonografice (care au fest elaborate in scopul masurarii talentuluj sa;, aptitudinii muzi~ale) slint ~i ,",probe pent~u sirntul intensitatii, a1 rimpului, ritmului, consonantei, fl 0 proba de m.emone tonala,~,

- -. I I' A"

n ce~ce~;area .sensibilitalii dife!~ntial~, at!t _p~tru mtensltate" O!t ,I pentr~

frecent3o, In ultIma vreme se utllhzeaza mal ~es metoda modularn.. n l~csa se pre2inte spre comp'arare dona tonur;~ diferite ca If~ec~en~ sau m~en.sltate~ se utilizeaza un s:in,gur ton continuu, 11a care se vanaza (module~za), dupa necesitate, fie freeventa fie intensitatea. SubiectuI semnalea~a. daca aude u.n ton constant sau variabil. ModuIareapoate vat' a nu DUma! in ce~a. ~e. pnve$te dif,er,enta de frecventa ,sau intemitate, en §i in numarul d modlflcan sa~ modulari pe secunda. Are impor a.nta $i fapt~1 dadl modularea ~ste abru~ta sau grad;ata~ Modularea set poate f.ace leu, un tllP ,sau affitul de oscllator au.dlo ..

Tehnica. moderna a pus la inrlernina cercetatorilor numeroase tipuri de oscilatoare sau generatoar,e electrnnice de sunet. Un astfel de generator se poate vedea $i in fig. 31. Cu ajutorul unui astfel de generator !Ie pot prorlm:c sunete variin.d intre 25 ~i 30.000 cps, de 10 intensitate va -iabila~

Obtinerea unor tonuri pure se realizeaza prin filtre' (de tip elec~ric .. sau acustic), care prezinta 0 re2'istenta ridicata pentru trecerea UDo'r anum1te frecvente ,i 0 f.e2iste'n~a 'S'ca2uta pentru '(rlecerea aloo"r frecven'~e,.,

89

D-

..

Pentru controlul it te.n,sitali~, netelor se utilize - ~v diferite tipuri ." e atet ua-

tear care', ia oscil . or, ';a'L~a te c nstitutiva ,di - aparat -

Un su I er . poa ~ £i ~nr, gistra J;cafi~1 pe n kimopaf,san ed - t optic pe ecra ul u I. o~c logr catodic, Imagm ce poate f 0 - og Jia'" u un recor .. r fotografic at sat la OSIC ilograf, 'D ~'ca Ia un diapason at ,am 0 pen'",a e _ -licit sau·: in material plastic" osci - al ~iJe po' fi inr'~gi!s'tra'te cu u fUrinta: p. '_ .- imogrs f. D~ca ~,ki ~.ograf se inscrie ,i .. rimpul, cu un 1:fOnog al, putern afla usor numaru] vibratiilor du.ble pe secunda ..

Pen·t~u masurarea. frecventei unui sune t, ca §i . entru transpune -~ a unui sum t, simplu sau complex, ill imagine optics, i:n mod curent se ut.iizeaza oseiograful c todic care are nurne oase al. Ie uti izvri~ 111 f'" g, 32 se - ,0_ te ve ea, tda ea . ot'ca a unui sunet eu ajutorul unui oscilog 'a.f cat die, prezen at ch 'at c.

'ri tiile in presiun a aerului (undele sonore) sint tr isformate prin mij ....

1 I •• f ~ d s:

ocr I 'U - 1 m croton, 1 - U ide lectrice - mplificate ell U 'm,pIif~c:atori

transmise jiubului catodie.a c'c?lul ~ electroni emifi de catoc se P o,iecteaza P . cranul fluoresce" t 1 tubu] 1,1 I namte Ide as'. proiecta pe ec .an curentul de e ectroni est' deviat, pe 0, izo t_la sau pe vertica]3: de _ ce e IOIUa, perechi d· p[aci lectrostatice, c ea ce determina mi .area spotului de lumina p - ecran An. di e itec · rectii, ez 1 ~. d undi sinusoi da ", i cazu . nui ton PUf, S ,U dife rte . nde ape iodice, An c z .1 unui Z omo .

I" ntru determinarea ac ~'~fii, a d,~ti't)e . __ v ni :e, practica cure,ntV audio-

m tr I, care s _ utilizeaza a it An s opul unor xp rin ente .' e lab r: tor, C,At si in s~op clini c, , . ntru determinarea d i ientelor auditive. Sunetul pro' us d.. u .rometru po te f' asculta t d. dtre subi ect de la 0 oareca e ,~SIt. f', prm transmitere aeriana, fara nici u dispozitiv int rmediar mtre au iornet u ~l urechea subiectulni, sau ste t -a srn s la un receo or elec ro c stic (ascul-

~ or)a$ezat supra urechii (au urechilor) i,ctuui.' mtr- n is ziti

brator r sci . -!iiI s n r i transmise, prin conduc ie osoasa (curia cr oro

o

Ct1

0.. 0 .j ci ; FiJi f.iIm;,S spo ; Eli e.-IBn, pIlei d: rellc··!i _ II) "'ZOD' ali; y" plci de refiee.tie v • ti ; o. dod; e'i ca\'tod~ f~ filament; M~ micrefoD'; ,D~ g.r,sl BonOir (' .lapazoD); A .. amp· ~-

Icato '. G. B~ leDerato lJ'azi d, i imp;, I. ' • 1m i . - t . nun •

mn ") la urec ca interna. Incest caz se con tli Ie Z3 dad. si mu c hlea Functio 'eaza nor nal,

C ra,cte~ ~ sties . rincipala :. unui audio - . _ tru (In comert exi .. ta

fo reI re ,~i '. a .iat de, tip _ .'~ de audiometre) este posi -ilitatea u ui su e (t '.' .) de 0 anum! it frec::venla: p: reglarea intensi atii lui.

Oscilatorul aparat lui poate sa rrodu-c.i. IOI-,recv'n~a va.riabila sau mai mult

f fit Ii 1 1· d I!! lJi - I 1 fil' b· tI

r cvente nxe, cu un 'D.1V,f. reg "~'1 . mtensrtate .. recventeie 1. e au, 0 isnu t

alo de octave va -iin '_ intre 1:2'81 cps ~i 8192, cps [octavele iind: 128r~ 256,

'"

un numar

produceni

- ...

-

--

-

-

-

-

...

-

....... --

... alii

-

... 'Iii

- -

-- -

.... -

-_

-

,~,

-

-

... -

91

34~ A:UDIOGRAME

125 250 SOD /ow lUlllJ WlOD 8fJOO Hl:.

_
, ". ,
lJfJIJ' JOfJO 6000 IOOD{J
10 . I
-
I
0' J t IL
."" -"J r" ."""""__ ~
•.... A
,,..... , ""'! ,... ""iI .....
. ,
,ItJ

.'
J"IIioli't """ I
.
&p- I ~ ,
- I I '- 81
I
,
,~ I ... C'
Iifj. ~ I
'I~ I -I'
I
50' ,
I r-, I(
6.n, I .'/
~ I
'~. I -, V ~. ~ !/' r
1fl .. ' -
,
I , , I.
I ,
J
I
I I I I
I I I
N.l -
1aP!!Io" I
I
., I I 512, 10,24, ~O·4·8~, 4096 ~i. 819',2')~ Unele audiometre ,d,e,pafes,e aceste limite, mar intervalele dintre f·rec·ven.t'e pot "il, fie mai rnici Ide' 0 o,c:tarvlfi

Pentru intensitate unitatea standard este decibelul, iar variatia in.tcn'sit·alii se ,f.ac'e i.n in tervale de cinci JdtX~beli sau rnai putin,

Audiometrele din com.eft sint construite, obisnuir, in SCOpl clinic, Cu. aceste audiornetre s~ poate determina, penn u fiecare f.recv,enta, pierderea in decibeli a sensibiliratii, raportara la un nivel normal (mediu), Pragul masur-at ~ ascendent sa!l descendent pentru diferitele frecvente, 'in.cep,e C'U un ton de freev,ent'a rnedie ~ ex:plrimca in deciheli ahaterea pragului subiectului examinat die' la pragul rnediu a] inte·nsid~i.i pentru frecventa da:tal,'lcprez',cn't:a:r:ea, gr.' '-'a,fica

I I d !!; '!;dI 'II d'i; -'

a unei atari .•.. eterrrunari este as« uograma.

In mod olbir,nu.i.t examinarea Sf! face cu. c:asca;l' pc care subiectu] ~ .... o petri .... veste singur asupra urechii, Daca auzul este bun ]a una din urechi, se recomand.a ca examinarea sa, incea:pa ;C·_U. aceasta ureche, Dalca diferenta de acuitate

idi I '!U, A - ] d'U hi iobii[ !!!' iij.

au mva este mare mtre ce e • oua urecm, este posi I. ca atunci cr .. n . se exa-

mineaza urechea Oil auzul mai wsl-~b s:a, SIC .['Ie(r]ecte in rezultat ~i. influ.en'ta urechii mai bune, fie din cauza le,a;, eventual, casca nu este b,il1,e c"[a'n,a-a.ile dator.ita condu.ctib.ilitalii o S'O'Clse" C3,re ,3, pe.rm·'~·.s tr·ans.:mite ea, ]a 'Ul~ec'he,a mai

b . _v ··'1" 1111'. _ 1- . h . II!!ij b"'-' D' ,il • • v

una a sunetu, Ul a.pi'le,at -a 'urec e,3! m,am SJl3, _ a~ _·]n ;acest motlv se pract.!c,a

maSC'3rea urech.ii m,ai. bu.ne cu. un sunlet :_vinld 0 gam:a m~l'i larg'~ de fr'cv'el;a ~i fiind eu ~O dB IdeaSUpf';i prag·ulu.i :acestei ur~echii Daca ;ludmom :_J:rlll cu care se ex:amineaza IlU pe-llmite !emite'rea 'unui ast.fel de SlIlDC', Sf! ree'urge I,a, 10 al ta sursa so:n.or,a d,e tip'Ll1 sonerie~. Acest sune't e,stlf' ,emis direct s ._ll; d.e· p ref erin,ta" in ca,sta'i Dupa. UfJlir~Je' 'tellnici se ex:a;mineaza., in tt:i , am~be.re ur'e:chi lara ma.s.carie, apoi se' ex,amin.eaz:a urec:hea :m'ai sl:aba, o,data, eu mas'lcarea urech'~i mai bunein

~ascarf!a nu ene, insa, numai tin mijloc de investigare tn scop clinic (diag~ nm;nc) a acuidttii auditiv,e. ci un fenamen care este obiect al investiga~iei experl.menta]e,1 In acest caz tonu.l ~m.,a5Callt $i ,cel mascat se :apli.ca atclelei'a~ ~ urechil In ,amblelc' cazuri tonut e'stel a,ce]a~i ca fre'cven,a:; ,diferen~a es,'te 10 ceea ce prive$tle intensit,3tea, tOlnum ma,scat fiind ~mai slab"" ,tn. mod obi,nuit ,se' determina pra.gurile u.nui ton. d,at. ]n p:reZlen'ia unui alt ton maSC3JlIt, a carui ffecveD'~a ,i inte,nsitate stnt siste'm,l,ti.C' variate~ P'ra,gul to'nului masca.t leste'

92

rnai ridicat in prezenta tonului rnascant, indeosebi cind deosebirea de free\I'en~ dintre cele d'oua tonuri este mica ..

Pentru cercetarea fenornenelor auditive uneori este necesara 01 inca.pere izolad de sunetele ce-ar putea veni din 31fara ~i fara ecou (camera insonizata anechoi,cl). 0 as fel de inc~pe!e ar'~ avantaje evidente.,. da. r ,i une.~Je neajunsuri, care, au ,f<;-st, obseryate .mal bine cind s-~u ,putut re~bza .famere c~ ~n grad foarre ridicat de msomzare, Intr-o astfel de came 'a la anceput ar rmpresia

unei" lini,!i ~sa~~ite. Dar, asa cumd·· remarc~ ]Un,de.rwod, od (23, p. 16.2), treptat mcepi sa auzr sunete emanate ne propriu .co.rp,~ mtre care unele n ... au fost auzite niciodata. Se and zgomote ale circulatiei sanguine; un usor chio-

~ait at stomacului "" _i.?testin~lm:.poa~e!i a~2it ca un, zg~ll!0t .foarte ~ntens mtr-o astfel de' camera, Subiectii trebuie 5:31, se deprlnda In prealabil, cu

arnbianta camerei insonizate ~it mai _ ales, sa deosebeasca sunetele propriului corp de sunetele semnale, care trebuie detecrate ,i discri mill ate, Dat .fi:ind ca nici in aceste camere zgomotu] nu este absent s-a conchis d determinarea pragului absolut al intensi~a,.ii ar fi, poate, mai indicat sa se facia pe' un fond

1 J b '!II I ,.' 1'b'W' ~ _:jI

ere zgomot a .u , care ca .~,lIl c umma all -:,a, care contme toate undele spectrului

\rizib,il, contine simultan toate frecventele audibile.

Senzatii e vizuale

Stirnulu] analizatorului vizual il. constituie _r:a,dialia electromagnetica cu 11Jngilnile de unld.a variind in'tre' cca 39'61 ,p '7601 milimicroni.

Ipoteaa existentei a doua, m.odalilta,i de receptie vizua]i - vederea fotopicii (prin conuri) ,i vederea seotopica (prin bastenase), [ormulata spre sfirsirul secolului treeut (de lleritoaud, von Kries s.a.) - se dovedeste ~ntom'e:ia,ta~

Unele date interesante cu privir lao vederea 'fotop:ica si scotopica s-au .adunat in ultima vreme pe calea investigarii fenomenelor electrice ,din. retina.

1) JIlt ~ '~l di '" 'U' .']. 'v 11 ·b'"'l

cntru mscnerea curenti or '. nn retina sle uunzeaza galvanometre sensu 1 e

-sau oscilografe ell amplificatie, Pentru obtinerea unei electroretinograme, ca urmare a unei strumulari Iuminoase, unul din electrozi se a~aza pe cornee, iar -celalalt pe timp]3: sau .in. cavitatea 'bucala a. subiectului, Prin conectarea eu

lU1 galvaI1:ometru sa.u ,oscilo'gr,af, fenom!enele ap'aru,'te lin retina ca ,efect al stiqnular-ii lumin'oa.,se Slot ICa,p·ta·I'e, ampli,ficate ~i inre.gi.stra.te .. Pentru ca vederea 11o.rrnal3: sa n.u fi,e' siln.jenita In timpu] in·ves·[i,g·a·,iei'I se utilizeaza Ientile de

conta1ct din material plastic; c,a.re se ap,lica pie clolr.nee, i.ar electro,dul pozitiv este a~e2at pe aCleasta 'enlila;l

Tn c,32ul cre~terii inten.sita{ii luminnase se constati scaderea timpului de iatell{a al manifestarii fe,no\me:nel1olf ellec'tf'ice' din fletina. $i se a,ce,entue.aza modificarile i,-ite .. Sti'muJarea c:u lumin.3 ro~ie a :a.rat·at ca la protano.p,i (per'soane care 11U disting ro~u]) lumin'a ro~ie produce u.n 'f!feet mai re,dus deemt 'la persoanel,e cu v'e,dere c_roma,[ica no'rn1ali (15~, p~ 109).. Data lumina se aprinde ·~i ; e sti'nge periodic e]ectror,c,tinograma r-eflecta ac:e'asta ritlnicitate a stimu-

ului, in (azul cln(1 frecv'eo'ta nu {.rec,t! (Ie c'ca 4 pe secunda .. Ra~unsul electric a] re'linei estle m,ai n.larca't la lochillJ ad~p,tat la inruneric $i leste propor~ional tt:u acc,asta arlaptar-e. Tn fig .. 35 este d.a.ta. ele,ctro,retinograma unui s'ubiect Ull1an .adaptat lao in[uneric,~ Linia vertic31a: sc:urta denora, 500 microvolti, iar cea

CUrta ori2ontala,~, 01,,1 sec~

93

Acuitatea viz ala. Cea mai veche ~i rnai raspindita metoda: pentru determinarea ac.uita1,ii vizuale este metoda optotipilor a lui Snell .. Aceasta metoda a fast Imbunatatita lntre altii Ide ca.·ue Lowell si adaptata pentru nestiutori de carte, inclusiv copii sub virsta scolaritatii, de catr,e Cohn, McCallies, Ewing s.a, Principiul de baza al optotipilor sau al tablourilor optometrice, C' m se mai numesc, este acelasi, Un tahlou optometric consta din rinduri de litere, cifre, sernne sau i·.magirni diferite ca marime~, de exemplu de la aproxirnativ 9'0 mm -Ia ,5 mm (ina1lime)I Distanta de 13. care poate fi _ citit fiecare rille de ca re un ochi normal este splecificata tn rablou _(de obicei lao marginea

iii d bi 1 'W i V ·f-il . . ,.. 'i;J.. ,0; ~ . u

fie<:arui flO,.>. Sub iectu este pus salb> ,clteaScA,a ~,e,care ~teral·· vpe care ~:I-~ ar~ta

examinatoru] cu degetul sau cu un ~. aston, ., cuitatea vizua a se exprirna prm .... tr-o fraqiune~ in care numaraorul este distanta, intre rablou si subject,

~ 1 d;; Ia xar A d 1 . 'I . fl' '"' ,. d·'·!,J

iar numrtorui - rnstanta .~ e a care rrnuui respectiv poate l! cmt « 'e C2,t e

un ochi normal, - 11 ochi care de la distanta f.ixa de 5 metri vede n.uj~~i literele care in mod normal sint vazute de la 201 metri, are acuitarea 'Vi.2ua ,a

II. POTOESTEZlOMETRUL BERING

v = ~ ~ ! = I _; 0,25.

D 20 ,4 ~

• 4 J



In timpul exarninarii tablou] optometric este suspendatpe un perete fntr-ll

v /I; II,,;;! T hIlA '!;;.;II b "'" 'i;..,II f!l' bill I III' d hili I

camera mtun coasa. an ou msa tre ·IU1.e 'Sa, ne mne .. urmnat, rar QC-'.U, su-

biectului sa nu fie' direct. stimulat de c'a'tre~ sursa Iuminoasa. Se examineazji

,. hi d' v

un singur oc ·1 0 .. .ata.

Subiectul se uita de [a 0 distanla Ide' 20-30 em, prin cele doua deschizaturi din parte!l sup>lerioar~. a ap",r.~tul~i, in di rectia_ a:-~ltata. de. silpti. (ti~car.e ochi vede 0 smgura pla,c~)" Plalcll~ smt asezate la ,In,ceput C'U Incllnarl dlf· rite,

astfel C,I. subiectul sa ,pcrceapa bine difere .1;a de luminozitate, Dupa aceasta a placa este potrivita de c'atre subiect prin manipularea surubului adecvat

( • Ad' . !Ii 1 I d h'll W !I!'-) It. 'V b 1- IV to ,,.. v

uitmr u-se tot timpu p'fln, . f'SC, tzaturr), plln,a ce amr eie Pi act 1 se vor parea

1 f 1 d I I D 'I f' l' ,,",' d A ] iii dint 'd Vi l"lo.;!l!li

~ e ae _'U.~lnD3~e'i' _~' 'i,·e~~.,la, t'~al,a .e _ ]n~ mare r llnAtre ~eJie IOU~ . _p aci se

citeste pe cele dl.ou,a scan de Ia capetelc axei pe care smt fixate placl]e.. pa-

ratulmdsoard, prin urmare, pragul dilf,e.ren t:it a de luminozirate. -

Un alt aparat, intru c:itva diferit, este eel pie care-I d,am I'n fig" 37., Acest

fill. 'v di ,. d v d h'''' Y i d h'" 1 "

otoesteziornetru consta « IntI-O cune eu .. oua esc: ,,: z,~ turi . reptungnni are In

fa~" aeoperi e cu h,irt'l e translucidf, In interiorul eutiei se afl3: 0 lampa pu-

Un alt grup de dispositive ,i jehnici 'masoar'a acuitarea vlzua~a prin is .... crirninarea unui "minim'urn separabil ct; de exemp u, ,cit de d,epartate s.} fie doua puncte sau « oua linii paralele pentru a fi percepute nu ca dOlua~ ci ca un singur punct sau 0 singura linie.

Dlscrlmlnarea tum-nozita-.j·. Nuantele Ide luminozitate (sau stra"~ucire) var.iaza de la eel mai pur alb la eel rnai intU,1l1ecat negru nuantele ~d,e cenusir

fU d i di

lin Dln'terme.~ lare ..

U 1 d'~ l' II!. 1 d 'I! !Ii '\.I' ~ '" bi

nu em cere mal s mp e aparate pentru oeterrmnarea capacrtatu santee ....

tului de a distinge nuantele de luminozitate este fotoesteziometrul _' _ erin -".~ Aparatul co:n.sta dintr-o cutie in interiorul c:arei,R se afla. d.olua :p]ac.i fixate pe '0 w. ,'1aciIe POt fi inclinate in mold, independent spre sursa de lllmin,a 1(0 lampa e'lectrica de 510 lumini, ell reflector" sau, eventual, 0 fe astr'a, cl,aca scopul este nurnai demonstratie, nu m,asu.ra.re)" este -:ici se e.~2a hirtie alba sau cenusie, iar peste hirtie se la~2a, sticli~ pentru a tine hi.rcia tntins~ .. C'u cit 0 placa este inelinata mai muIr spre sursa de lurnin,a eu at/it va reflecta, mai multi lumina ,i inversl Ex'aminare,a ,se ~fac'e' ~ntr-o camera int-[necoa ~~,

__ ~.:l7i OTOES,TEZlOMTB'U' (STOELTING-CBlCA COl)

95

94

t rn.ica, a carei lu,mina este reflectata spr,e eel doua : esc - izaturi dreptunghiuI r~ de ~at e doua paravan; albe", ce .. pot .fi aj':ls!ateindepend:nt. ~par!ltuL -,I pre;cIs tampa, se pune In legatura C'U 0' p,rlza a, curentului de iluminat, t. ecoma dabil ca exner ~ enn sa se faca i· .tr-o can ' ,~ obsi u a iar in ]. ps:a

. a utiliza, 1_ entru subiect, un dispozitiv e acoperii e lea eel utilizat Ide 'at" f tograf p,entru evitarea lummi! externe, Subiectul este asezat In fata aparat lui cu ochii IDa nivelul celor dou,a deschiza turi si la o Idistanta de cca 510 ern,

, .dul de iluminatie S'~- rgleaz'~ ell ajut 'irul indicatoarelo cu care s~n - prevazute cele doua paravane f1~fl clare si care u e "ad An parte' 5UPI~ iOlara a aparatului. 'otoe5t~2iome:rul se po~r've,~e in ~ial eJ (a~eZlil1~. u~ reflector p~ aximurn), ca subiectul sa perc~pa 0 .dllfere:nla n~ta,. de 1 urn In ozuate. , .. eeasta ife enla:. rl ste r dusa treptat, p nn rnanipularea urnn smgur reflector (eel ~, .. za t .' maxim), pi· a 0 subiectu i i 5e pare ca, cele du~ dr ptnnghiuri sin , potriva de lumite. Pentru evitarea 'eve tualei erori spatiale ,. alter eazY

. r icedeul de ilumir are: da a este pus un reflector oe maximum, :altadati

lYlalt ..

1 Jti discri 'II I '. '. V !Ii'1Il 'I

Se P'O·_~t~ - ,aSllf" senzatia Ide u mnczua e sa _ mscnmmarea Iummozrtatu ~,

u ajutorul .' iscurilor rotative. In : .. est sco se utilizeazd, de exemplu, diseuri

. . in~nd 0 umita pro artie de alb ~. n gru. ' rin ~nvir,ire - c ajutorul unui aparat d a mestec a , cul r'il' .. sau varia, lor die culori (asupra caruia vom r· eni], un astfe] de ,disccapad 0 nuanta omogena, de cenusiu. Ae,easta nua,~

te Fi f~c- ta mai ]11C'hisa sau . - ai 'eschisV ,d,upa CUD1 se poat a'da-_ ,g,- -

ult ne -u sau mai ult alb, ···.cleaslta modificare ..... ~ poate face 10_ timp ce . icu~ se' Anvi.rt,e~te.. Subiectul ·f ce un semn convenit -cu nuna ci id obser: ,v modifican ~i sp'u,ne~i lin, c,e directie a avut Iec aceasta ~,o,difi,c:are,~ Daca

n gisc, d.. .~ul ~e~ui. ,.dem is ~:ti SllS.~', este prevazut cu, o. margine de. 0 nu~?ta

d,t, nemodificab la (un a u.l;radde . 'en I .~ u), subiectul va SJlune,l!l~

b rv~ ca '_ r ea .' entrala . discului a ,Ie' it mai 1 D.C· I isa sau m_ deschisf

I A ,.

ecrt margmea,

f '" iii' V'''' -

Unele aparate mai per ectior ate pot : ,1 programate sa prezmte ~' cresten

iii v iI' II V _ 'iii I, ' I. ,"II! '!I! u.!II _ .' II ,

- iscr '. ta in ei srtatn I u amu, precis centro a e, sa .p.,- esmt 0 mte isrtate con ....

~ I. hili .. yo

t JIll) _ var ,-.1 a.

daptarea Ia in,tun ric. Cind trecem brusc die la 01 Iumi,:n_a . Ii e la, int -:ne,~lc, 1 tnc,eput, n' vede'm ~proape nlmic .. Dup~ c:iteva mi,nute in'c'c- p1em sa distin, con U' ·ul obi ectelol r, dar ~bi ~ upa CC __ O~6'01 ',inute a~apt.area poate . ,ocotlllt'- p 31ctic . eplin'~~, Dup""' 0 o,ra . e ranlinere la i~tuneric sen!"~~,li-: ta ea de ine d"e doua - ute . 'i,i, . Pi o,ri mai mare de'ol't a fcst ini~ial~ Ci:n,d e face trece' ea ,d,e ]a lumini la intun,e'ric" se 'trec,e de 1-, vc -,cr, a p1rin CIO -uri ]- re_:,erea pr·n ba·to .. I' Sub influ,enla luminii purpuul retmni_,n Idin b,_sto .... , n e se '_ c'om,pun,e -i- e aC_'I'_ , d- pa, n ti. -- Pi ,'e'- r C' t 13 U - -~ n'!" ~' a'_-_'tu_

a, lon~elOI ince e, _,za~ Ide _ func"ilo'na'lI .' n "ntuncric - ,Ufipur _ t,e ref-alee ,i, pe

masura ce 5,e reface, ap - rat') hastona~elor inccpe sa f'll.nctioneze. Timpllll ne, e ar pentru ad -',p,tarea ,d,eplin,a loa intunerlC reprez,in1t'a timpu] nec,csar restaj] ·'rii dp]in _ pu - 'U ul i .retini, ,n '.' in I ,sto, a~e'~

n rol I, pOlrt,' nt An ,d pt _f - 1, in-un'ri'L_ il.,j p _' cle~el,e co' t·a ' ell' rale~ De exemplu. de cii se s_ im' lea,za C'u lumina unul din ochi 5'e modi ica ~i ensibi itat'C!3 celuila t, ,caTe a fost 1-inut 1111ch IS.

1 ,. apr_,rl ]a intuolerllc - erie reprezi- tV cre~tre. sensibil~tatii lumino Sf

efec 1 e,derii I n _ U leri - s - u'" c' ditiille c' ii llumi li, i - e

6

cc:rceteaza cu apa ate: numite obisnuit adaptometre, de, exemplu, adaptomet ul ieron, adaptometru (IIlUJDl,'- ", fotoes -_~zlome_ru) Ulbricht s.a Yom de. rie nt ' ·1 strare, unul din aceste aparate,

Adaprometrul Ulb,ri:cht"e oa __ 'e-m dam schemati A, f-ig._ 38, se compune din patru "c~~ereR, ca~e .. sfnt lega~e fntre ele., prin .. deschizaturi ~e permit recerea urnmn, Deschizatui a ,A p D reprezi ta Ferestre de stlcl.a . '3.

rsa die II.' . ina 51e gis~l,te in camera 'I /_i se proiecteaza pe zereastra .

ce a,i timp prin deschiza . a mobila B lumina poate intra Ii. in camera II, iar de aici prin a deua deschlzatura C poate intra tn camera III, luminind e eastra D'. Prin aceste 4isp,o'zitive intensitatea luminii poate fi gradati inceind- _ zero, -rctr'eIe A ,i D pot fi acoperite alternativ p intr .... o A.nchi ....

W ill' v -

to re er ettca.

Si presupunem ca Iereastra A este inchisa (aooperita). Subiectu priveste p .. ill deschizatura din fa\a. AD: camera. IV ,i ~~serv~ fereastra D, pe care se asesc forme _ (des~n,e)v'arlllabli e. L'U~lJ-:' a va fl prciectata pe fereas ra D ~ ....eptat va £11 in-ar.-t_B, p'ina ce, formele proiectate vor putea f· recunosc te e cat~c subiect .. Cantita:tea de . umina ere este necesara reprezinta pragul e e~clta~ie · 1 ochiului, praguIbsoln. (inf,erior). In caz de rezultat nesatisff~ator v0l1:1 locoti persoa,na eKI,minata C'I fund. lipsiti de fac~ Itatea de a ve· ea

n obsc -rltate.

Pen . a examma adaptarea dup" 0 :Iumini orbitoare, subi_c este invi-

at sa prlveasca timp de -1 minut 13. f,ereast.ra A~ IC,lre este put ernie lumi ati

(390 . umini). Dupi acea.sta A se aoopera, iar subiectul trebuie sa distinga a umlte semne sa,_u, cif':re in D~, Se noteazi ICU cf'onometrul ti - p . d,. ada pt re, a i ¥ ,timpu c~_,r~' .8 I blectul .',~ e evoie pic-Iii ,ce re. _ . te sa dist . g U semne ,. rspectivle.

Apa~atul funcli'on,ea2i cu un ourent die 121 valli!ll

Precv . l c- ~ticW ,a fuzi' n·'~ l~ciri i . " '_ 0 stim'ula e ),_ minoas:~ inte . _ ,nta s'"' '_'-." ~mp!,,~ia de lu,mmi, c'ont,inua sau disc,ontin'ua" in functll, ···e ecventa stlmularilo[' ]umlLnoaseli 0 free 'ent, a J'~olas~' produce imp.,resia de lu-

• v dil - '

~na. JSeontlDua~ Pe masurii ce frecvenfa crC$t,e, Lic3IIrea devi.ne tot mai

f 3, pina ce subi tul al'e i pres~a de lumina continu.... eu ch liciririle

97

"" · f · I .. ,.

SIn' aI, c ente cu , . 1 · cari 1 e mal Dl1 rec ren

2_ care ,lic':'" I . i pa~ ~ .. tr ~ ... ce IDe impresiei e contin u (adlc~ ritmul

eel m.at !~nt compa ibil CD fuziunea completa) se nurneste frecvent critics fuziunii sau Irecventa de fu'ziunel' Cu cit frecventa critica .estemail ric i .... c ta cu - .tit efici enta r' ceptiei lUI,' ino: ,se ste mai m_- re., In caz __ 1 . nei ir t - - iC' ~ai .ri· ia e. a.t m luluilu i lOS Ere enta f zi ii e te znai ridica ~ pro ~matlv 55 _,elI pesecu da: .. n cazui uni inte-siti\i sciz I te a Iur inii aceasta free ~nla este de cca 51 cps. Frecventa critidi. a Iuziunilor coho fa

oil!; fr' les d . """ 6' 0' Ii ill "'''-10 ,., di ill'"' 1 bi 1

C VIr! 1.3, .. at ares upa. __ani) ~l w v.ana.z~ eu. an.u~Ite con ·.l~ti are su biectu I. i

C smt c bor . ala, an n te tulbu ' m psihice [eZlUDl ce brale etc,

o metoda simpla de produce e a unei Iu . ini i termirent ~'"ent.ru dete ',_, mI. re~r ventei ritice, est~ episcotisterul, Ai3- cum se vede 1<. fig. 39 .

IP s~~~te:~e~~: ~~t~l: pr~:tl~v }~~~ ~e ,£;c~l:{e~a f~~Of~Itd~ ~e s l~i~:

ail p. ~ot,t: ului, care reprezr ta. umat te d . sup·· fala cerculuic sint op _' •. ac discul este ~lIlnut i--, ata unet surse ae lurninii ~i este rotit cu ,0 vi ,z~

cresdn~a, la lnceput. ~u~iectul ,percepe o. 11!mini intermitent ... " ·upa can urrneaza fr, oventa crmca, Proba se face ~ mvers, ICU, reducere progresi "3.

it III . t 'f.' 1 A d 1 I ~ 'W II! """" (f ,;0. " '

Vi ezei .1 e .... '0: '~rl" ec~n' .~e a C? .U~l ~a, .. contln_-a'~IUZI'-_~~e completa].

o tehnica nai .perc_ ',,~ t mata 01 ,of~.ri licaritoarele ("fIle, fusi.ol __ ; _ -.':- arat _

pe baza electronica. U!l_'.tfel_d~ Iicariror _este. ~i eel c in Fig, 40constrnit la Catedra de psihologie din CluJI" la care I mma intersnitenta este data . eo lampi de neonv m fig~ 41 este d: ~rti . che . a, acestui Ii-car itor,

-

I _ J

3

2

5

l Osci/ator RC 2~ Ampli tcstn J., Umilsior

/J; V120r ell tub d~ it: seer. .l AlimQ1f . r

rIa e i (cell O,50/o)~ -erso nele Cat. e pre 'In'~ acest erect 11 c e

obicei corect culorile, pe care I\'n realitate nu le disting, De exemplu spun

- i r este ve r san ,_,Slngele este rO~I .. ~ Ele au inv'atat, de 1, pe oanele

n j 1 lor, ~ . esemneze jmu ~, nuante . si-ra cir ,~_ 1 ., zi-

e ~ nu de culoare ~ cu ter -, eni c : rosi er le, lbs str - e ri

... mare ptul ca-ine a are in vocabula -I .] sau terrneni ca rosu, lbas

etc., nu inse .mna ca ,i distinge efec, iv aceste culori,

eci cro atica tot, ~,. ~ sau : cro: - atopsia es e n de ec carte ·

foar Irecvent d dif r ite def c e ont, ce. I I" C, .ser " te

" pentru lbast .u-galben. Cea ~ ai free lenta este cecitate tru

'"" Ii d Ii;;;;O OIl

., ·ce _ sta cecitate poate ave - Qua .orm,e: cecitates pentr o~u

!II "'!I;.J d !Ii ~ i!I.

_' ia ~l cecrtatea pentru ve '0 sau neute •.. opi 1~ 1 .ntr-ur caz

perso ns espec .i .,~ confun- ia usor rr sul cu erdele ·i .. c

e c or) de aceeasi stralucir Ii sa ~ ratie, l' eosebi br "nul, Ib_, ~

us Sint ~i. persoane care disting toate culorile, vedere umitii t · roar discriminarea este d.eiicita,ra; nuantele de culoare sint percepute

dificu tate, mai a,les cind culorile I,_-ifer~ ca s rilucire ... au u-

dere . COID3:tc .... nain c3 oricarei experiente privind senzatiili cromatic treb~,:: sa st .iliII! .. - ca subiectul distinge san nu culorile, Cecitatea crom::a,tlca este un defect destul ... e frecvent ia barba'ti (3-foil) dar :mu -t m ..

t m to .ele mai cunoscute ce se -, tilize_ z'V' pentru diagnosa c citW •

• a ice mentionam restul ~au .~roba v de Unuri colorate" Hol,!,g~.een. etooa,. destul Ide v che, s'e m,Cll utllizeaza. Holmgr e:R a fac'ut lntlla examl re

rT'Att"lr"t. a. func~ionarilor d lea e fe-ata" ell p 'ivi-e la ceci_at a c· lor

urm __ u '- ~ gray oci. nt 'Ie c e fer-ta: in Sill di ~

T s ul ,0 mgre n COl1sta .~ in ~urubl't-, die lini d'fer~t color _tie. ···e a1 _ · e

~I..I.I.-'" la 0 parte 5.C'uluri~e v,~t1de~ pial 'I roz ,i ~rOfu~ Gele'llalte jur bi tnt

t pe asa de expe ien\a" car'e ste eolorata in en ~,lU descl i sau

00 e"" I 0 ,to -~ sau ' Arti astfel color rta u· ectul · 5 e

, umin- zi Idifuza, iOI ii scul .1 ver~ e Ii ie e'¥ al ga.

ju i~ele care au 0 cu]oare ase inatoare, a ~ica sint nuante 1 ce-

euIQr·. I 5' mai spune ,ea In' sin·t [iloi IdnL1..a splec'lrmen Identic, ~

cere 0 0 _I· ~ re perfecta. Chi- r s po· I. I 'itev e: . Ie, c'

j . bi~e c car I-a faut ··mp ific '~ sa f' e "st

eel ate. .'. -, .,_. subiectuI ezita su d 'ca alege ju - ubi~e Icen~u

ncomitent cu ale Ie· jur bitelolf verzi, "se ,-_ a.rata sculul roz,

.. instructie c ~i An i te .. Subiec,ii ell ce,clOtate croma'_ic- aleg eor·

I astr I pu I ur- ori -, .' ~in fr cv nt ceui~ Ii i5

s s • i u]ui sc .Iu r,o~ J' e'· ceasti '0 ' ste. 1

cll-

call· uraliei _ terniee a acestei c·u]o.ri .. Subiec~im cu e Cit ·t:e

m ti ~ or I leg ,rerdele ~ialbastrul inchis.

" EIII 'COIT]'S, AUBERT

0 .. UN :LIe!. TOR

II!

Pentru identilicarea . 'eclti.~ii cromatice se mai utilizeaza a~a .... numitele teste oe confuzi -.1 i'D Ie, re Iitere sau numere si~, ~-' imprimate in ct ori pe care subiectul nu . e poate distinge d'e culorile ~ondului. Astfel de ,£ste sintpl3ln~ sere pseudoizocromatice Stilling, p ansele Ism, .ara, arlasul Polack. ,.a. .'. ceste

'" te eonstau i·n general, din, planse An, c re sint reoate - prin cerculete

, DI , f I~ '.. S" 1 ,.

de. mirimi" culori ,i nuante diferite _, di,ferite cifre, litere, figuri ..• ··'u': iectu ui

i se . rata cite una din aceste planse , i se cere sa c'teasdi en glas. tare IlU . amI (li I ra etc.) i . primat acolo, In generalpla'o§eie sint astfel realizate incit ochiul normal poate citi numerele c. ar, tn, timp Ice persoanele care s'ufer~ de cecitate era ·,'atic~' cit esc . mele din aceste n nnere C.' ,g~ eu ate .' u

incorect iar pe altele nu le pot citi die loc, Ex:~~p~ie face at~i5~, Pol~c .~ care contine 46 planse, dintre care 4? pot Fi descdra~~e cu ?iunn~a de c~tr~ S~ biec ..... en ederea norrnala, dar' ultimele 6 nu pot fl descifrate en usurmta

decit de persoanele en d,eficien~.'e a, e sim'tului cromatic, In, instr actiunile pentr exa - inato -:,1 care inso'tesc, oricare din testele mentionate, se sp:'~c,ifica . e anume a'Sp1l1n~uri dan persoa ole eu ~edere normals, pe de 0. parte, ,i pe rsoanele eu cecrtate pentru unele culori sau pentru eoate culorile, pe, de

'!!.oli'

a, a parte,

. rio g. 4,2 este dat testu_ Ishi - ar'a (dupa ca alogul StlOI ',lting)" dar .PII. .. nsele,

d bi d "'!I!I al f.t d . II! A d iii

S fie eose. ··IIe .. e original, smt rec at,le numai m nuante de ,:'enUlfmu,. , "

Plaasele elabo ate ID scopu • nvestigarii .' lscromatopsiilor trebuie asdel conf ctionate in-it punctele colo ~a~, sa dlfere In, luminozita e, 'i~· . Itfe~

poate ave a loc liscriminarea d·upa luminozitate, nu dupi. nuante de culoare Se poate, insa, utiliza, ,i factoN I luminozitate ca test. Dadi pe 0 plan,a v fi 0 figllrw realizata prin nuante de cu . are', iar alta prin ' uante ie 1 minozitate, ochi 1 normal va ved '., a fig _ ra colorata (va predo -- - ina aceastf

I ig-ur V), iar pe.IiSQ,ana--u ,de£~ cienl'e=f!.· matice va distinge figura re'~I-iz,a'ta 10, tan - e de 1 ~ 1- i ozit tie.

Pe r in , es- igar a sensibilitajii cromatice se ' tilizeaza free: ent discuri .- 010 ate, care se monteazji pe aparate de forme diferite, in care pi esele esenl·'a .sint un elect romotor ,i .n dis po , itiv de vane. e a culorii in, ti . __ pul

o

J]1ersuiu·. Aceste aparate se n mesc obisnuit variatoare e culori san apara e

p ntru. :lmest_c~ culorilor, ....

In f g. 3~. m n van ~or.'~ culOrt~ co~strUlt de 2.11 nmer 1 dupa n

an tor al lUI. arbe, dar sirn lificat, Alaturl deaparat este prezentat odul de imbinare 'a discurilor pentru ob tinerea discului varia .. ill din cent: U varia-

o ul .. - Subiectul este asezat I'n ala di cul ~ ," la IQ .' - s an ! 1 die cc 1

aparat. Discul este lumin t printr-un bee electric de 50 lumini,ez· t I

c 60 em die aparat .. Una din probe poate fi uri 'atoarea: se . ilizeazw un

lb lit Ii d i\ it. -

C . n care se poate mtroc ice treptatv rn trm P (Ie iscul .. -invA te

o culoare oarecare, Dup,a ce aparatul se pune in miscare, se introduce ince~ ell 0 rea dorit a, poi 51e opreste ap iratul Ide An . til ce culoare a a os numita " Sf! cite~~e pe s,:_ara apar",atului cantitateae a trebuit sa He, in ro us... p tru c sub ectul sa 0 poata detecta, Probs se po te face insa ,1 altfel: se utiliz za do'ua is uri" unul cen r - I, cr ~ 1St variabil, ~.i 'altul erif nc sau m rginal care .famIne constant. Subiectul trebui e sa semn leze Ide indat .... ce observa ca discul central a primi 0 nuanta mai inc:his,'-' sau mai deschisa

edt discul .~ rgill J (C~~I. Ia inceput au fos i entice). Sau alt pro . e

pleaca d la 0 di erentii neta intre cele dona. ,discnri, apoi difere ta est re usa treptat, ia subiectul trebuie :sa spuna cind i se pare c.... cele douf isc i sint egale, 0 multime de alte varia rte experiment le ··.·ot poibil

w A W' '!!i'1!' 1!Ii_

asupr carora unsa nu mar nsistam.

o~ DE c: ·-LO .

Z I.

o

Variatoarele de culori se urilizeaza nu numai pentru deterrnin rea. sensi-

ilita\ii cromatice, ci ~i rn investigatiile asupraamestecului culoriior, Dad. se amesteca in discul rotativ alb cu negru Sf: obtine 0 nuanta de cenusiu, intermediari intre alb ,i negru, Cenusiu se obtine ,i in c zul ca se amestecii d.oua culori complimentare. De exemplu, dad se amesteca, in proportii potrh1ite. galben cu albastru se obtine cenusiu, De asernenea dad se arnesteca

I'O~U ell verde, Dad. arnestecam rosu, albsstru si verde ~ cul~ri s~?tite fundamentale ~ obtinern de asemenea cenusiu sau aproape cenusiu, caci nu · este lipsit cornplet de culoare, pentru ci cele trei culoriam,estecate nu sint nexact" culori fundamentale. Putem face sa disp ri culoarea dimasi daca. lii

.adaugam culoareacomplimentad. . . . ..

Dam Sf: amesteca slte culori care nu sint complimentare, de exemplu rosu

cu albastru, rezultatul .3, Ii 0 culoare intermediara.

o culoare poate fificuta mai deschisa d~u:a i se adauga alb ,i rnai i.nchisa

daca i se adat1.g·i negru.

Amescecu culorilor se poate obtine nu nurnai prin discuri rotative, ci

~i prin alte procedee. De exemplu se proiecteaza pe un ecran · .. lb mat Iascicole de lumina de la doua surse de lumina alba tr ecute prin filtre colorate. In fig. 44 este redat schematic acest procedeu ,(dupiB.oring et all. (3" p. 290)).

umina alba de la. cele~ou,asur.sel trecuta prin filtru albastru, una, iar cealaltji c in filtru galben, produce pe suprafata pe care se proiecteaza un

iI

cenusm.

Si t . iaparate perfec~ionate care ,permit arnestecarea unor [umini colo-

.ate .. Un a stf el de aparat este dat in fig. ,5 (dupa Grings (10, p. 168»), a para t care contine un ecran de 5, ida opal, trei surse de lumina puse

-iii. d ]1' ii' !iooi!'"1 .1 1 f-- i!! 1 '!;o,i! f'~ 11

mtr-un car ru care muteaza . urnma . a supra a'1I;3, circuiara, " utre care P,ot

fi inlocuite ~i reostate care permit modificarea intensitatii surselor de lu-

I IIw

mma.

a :hema a unui aparat similar (comercializat de £tabliss.m_nt,e P. Dufour,

redata dupa P. Fraisse (9~ p. 111» este dati in fig. 46. Oupi cum se poate vedea, lumina alba de la. trei becuri electrice trece prin filtrele V, R si . (verde rosu $i albastru) ,ilumineaza un paravan de stidit mati (pe c. re

SlJrsaue ~ lum !ni alba

',Itfll elha'strw

- LeflU,IlJ

:_, I

t .. FlJt ru aia/ben

Surs de

/ym/nil aloa

,'4'~ AlWE'STECUL ICULOBILOll PRIN L. KlllI PROIECTATE

t5t _. ARAT PENTR,VMES,TECUL LUHlNlLOR COLORATE

02

"'t CU IE P'ENTRV AMESTECUL CULORILOR

1'10" I.] 'I

smt p~01e~t~!e" cercuri e a, r ,l v) {"rin. orificiul l;1~uiecran opac (ee se vede

redat In Iinii _lntr,crupte), care poate Em adus mal m fa.'fa sau ~m·p~ ins m ". ,. .

. ... 1 II! " C' dl - _ Ir - . Jl. . . .. I al In

mtenoru. C~~U:l: ... In·. este tl11pins, in interior" pe paravanu] de sticla opaca

apar trei an~ :lrcul~n= colorate sepa~at .(rolU, verde ,I albastru), iar cind este tras I.mal. In. fa~a.· ariile se apropie \,1. se sup rap· un partial asa cur

d '" f ~ dind ~ - d II d ---' - ,'r , -'fm s e

e e In 19ura,·· m nuante mterme rare, c u.pi cum u -meaza: albastru + ver-

de = albastru-verde;. verde. + ro,u. ~ ~alb~; rosu + albastru = purpur. colo .und~ se suprapun toate cele tr~1 aru culoarea se rapropre mai mult sau mal putm de alb.

? cele. de mai. sus ~u Fost ~~t.e exemple de amestec sumatio de culori, obtinut pru~ s,!p:.ap~ne1l de lU,!,"I-7IZ colorate, amestec numit ~ retinal. AmestecuI ~oat~ £., ansa, ,1 csu.!'stractzfJ. .tn.ace,st caz. se amesteca nu Iumini, ci pigme .tI:. Pictorul "am~steca: nu. c,!Itor), ~l pigmenn, ... care. nu sint puri, nu reflecta lum!na omo~en~J de. 0 ~ll1gura. lungime de unda. Culoarea unui pigment este lunnna ce rarmne dupa c.e .pl.gmentu~ a absorbit anumite lungimi de unda (25, p. 390). ~entru a obtine culoarea verde pictorul amesteca galben CD

ba~trl!' El obtm~ verde pen~ru dt pigmentul galben absoarbe (eliminIt) toate ungimile de. unda,_ c~ e~?tla ~celo~a. care dau verdele ,i galbenul, iar pigmentul a~bastru a~~oar~e !oate ~u~glmille .,de. unda. cu exceptia celor pentru

lbastru ~l verde. Fnndca smt doi prgmenn substractia este dubla. Prin urmare

k~1T!en.tul galb~~ absoarbe anumite lun~imi de . und..;a, . pigmentul a!b.a.stru alte

In gJ.~1 de. unda, ,lar lungirnile de ~nda 'c,are nu ,slD~ab!iOrblte ~lCl de ~mul plgmenll, :u~rat;'use dan, s:enzapa ·e verde. D.aca .se amesteca lum m de

,oare galbena ft al~,a.~tra, ele se sumeaza ,i dau senzatia de ceDu$iu sao alb. m. amestec. de .lumlnl ~olorate ~u s~ poate obpne verde" pent.ru di veroele, ) ro~ul. ,. a1lbastr,,!l. Sl!lt ~u on prm~~re. Ele nu pot. fi . derivate unele din e, dar af!1estecate m dnferne prop0f1:U dau celela.lte colon.

tn cazul pigmen~ilor Cl;llo!ile primare stnt verdele, albastrul ~ galbe'nul.

estecul tutu I .. 1 eli'!!! I '0; dUo"

-I . .' ~.or C1~ .~rlor } ltV,e pnmare a alb, iar amestecul tuturar

eu or ?r substractlve prlmar1f! da nelgru"

n flg 44 se vede c·um· se-· obtl~ne c- - - ~II 1 II . I lII!I'iI Ib ·

. ib . _. _ .. ... .,. . .~_ enUylDJ pno trecerea ummll a. e prmtr-un

t":b a . astru ~li. un. flltru g~lben.. Acesr~ !iltre fiind. mon?cromatice . ele astrui~~t~ ra2e~e c~ .. exc:P?3 galbenulul~ n~ .. ca,2'ul flltru.lul galbeo, '1. a

.... LI 1 In" caz~l fIltrulul ~lbastru. Daca flltrele D-ilf fl monncromatlce,

CU~ nu Sint In gen.eral plgme.n~ii., co,n,binarea 'lor ,ar putea sa duca la

nza~lc de verde.. .

Zonele retil1ale ·.t'1ie Wtf'der;; c .... om t~ D w Iii II fll< •

• "., IiCrIll U U .... ~II , ·.·,a. l.et! .. '. aca. prlVlm u'n punct _ IX ,~1 men-

m] ~n!uea Im?bl~~ vom (onstata ca stimuIii vizuali care pot ac~iona asupra

III Ul Slnt cupnnci l' otr a 1..J 'll I . U - . . .. ..' I' III. 1 iii I

. . . ., - zona Imltati1, c'are constltule Cllnpu Vl%Ua II

103

04

" 17. I - I _IM-.;,TB,' CU RO-

,IEC'fIE "_ 5S (T M G ..

&1-:0'1 I' )

I • ....:. . _. I ....

1 (I IOlglind, - p -_ 'tr P -oiectar,eo _potului : e lmi '''',.2,. 0 -'" ,d'~~ "'eBtr~ lumi'm: ea ehemel eimulll: vizu; 1:; 3-4i 016 -'i

Albastl',lJ "l'IIOI~O 0 1:1' eli G., 'I I

Gall;en' - - - - - -

Rosu _.-!O i_~

'fl.., i,~~p

VC'I"' --u~ il!iflil. ··!!!II!llIlllllllli il~[iij~

PataoBPb§

I seaza oda a ell spotul -" mar cind ~ .stfel ne diagr _ m ~ poziti 13 c e c oarea a Iost ecuno 'cuta,., Acest P' _' net marc __ t de IPU_ ctator pie di gr ~

p ezint~, unghiul di - tre dir 'C-',_ ia priv irii ,i directia razelor ,ce erg de 1

ot la ochi, Cind stimuul colorat in cazul d - lasa ii lui de la periferie re centru - intf,a in cl'rDpl J W2JUr , la inceplut imaginea cade pe peri a retinei, dIn c re motiv sub" em i' vede, ' -r ea a' -omat·c~ p, masura ce

te apropiat die cemrul de fixa,re at pri'i _lIji, ,in' p sa fie stimul " C',' i e, subie tul i ce pe sa per' .ea ·'a si culo, 'Ii - a, E, ' minan ~_ se f ,- e c, 1 u_ n

Pi. II d - I'J, ~'d i d'~ ]I; 11• V

.. ru po, 11~t:: ,r-,ap~,a" stJ.'n~, __ " su ,Ii ~m r s, " ci -- nia a ,~ 0'-- z _ nt lit 1 ua

r 1(; Ie,. D cs P' sch ,- a crrnpuluo' viz 1 Ice unes . unctele m ~ at de

un ator, p intr-o linie con; in'u:~, . -, rn av a 0 harta topogra ~ica c~m ului

zua (fig. 48)~ - ceasta h'art'a se f ice pent u jecare' oehi In parte, In cazul

C W f·' - fit 1 ) .. 1110

VOl sa tacem 0 cercetare cornparatrva (sau In a t scop C'U prr Ire

put viz al a diferitelor culori,

n fig. 8 se po ate 'lei ea ci, An xm it~:il unei iluminari con t: nte

. r 1 cimpu ui iz -: 1 si t az tie to te c lorile ,,~ - e :' ceptia unci i

gl ni ere rep ezintii p, ta oarba, Zion cea mai restri s~ este . c 10 ilor o U ~i verde, .. ar cea .,. extinsji a culorilor galben ~i albastru D,in,colo de

Delimitarea cimpului vizual rulte modele de peri retre. Cel

P rfection a, . _

Apa a ul consta dintr-un arc de ere" mai exact de cilindru g,~: at, care se poate -oti in urul axei sale, descriind un cere oomplet, Pe arcul perin etrului se proiecteazii spotul de, lumina alba sau dedifenite culori (rol~_' gat ben, verde, 'dbastru), _ ,',ergI'nd, de ila cen rul (punct ,1) de fixare s re oeriferia arcului ,i inve 8:11 Pe disci notat cu 5 se fixeaza scherm cimpu ui viz, _I" , a perimetrele mai vech - pe af1CU Pi rim r lui alunecd un cursor, An c r -

a~aza p'u tr tele sau ~e -', urile a'lb _, negn s -_ __ color - t -. Id, '; inlocui:ri ~ , cest ,i cursor' cupot proiectat pe ' rc este a oltalmologuh i italian-'- __ ggiore, de - ode i denumirea data acestui ,tip Ide perimetru,

S biectul, ,este a¥e~.t In fa~a aparatul~ _ell .arbil spriji~it-. fie ~ SUPOl:t, c re este astfe potrrvit ~ prnn butoanele 16 '1 17 ~ C ochiul S ne 1 centru I emisferei rezultate dir rotirea arcului perimetric .. Subi ectului ........_ C' ~t priveste fix tn PU'DctU) 'en, ral i se atr g,e atentia ca in,data ere vee a

n sp -t e lumina ca _ e se deplaseazf pe arcul perimetric sa spu: a ,,'ac:, (c._, iar cind v putes spune si C'_ culos -,e are sa '0 denumeascii, Experien a se f- ceo c un singur ochi odat~~, ce]aI~ t fiin _ coperit. Ci d subiectul nu e e culo rea coreet experi ,- entatorul '-p,asii, punc atoru] (notat en 6) ~ care sr

fae ell ajutorul perimetrului. 'I, £ a ' care-l am In fig~ 47~ste un model mai

05

. ona acea: din u ~ c lor"Ie nu maiin a7.ute,. ar a bul ," cenu u 0

L ·ORJ

co



--------~-------~

__ ..__~~_L_

r---~~

~ ,."..

J vazute,

fn curs 1 experientei subiectul esteent orierrteze privirea. pre

ri ul Lea e sep opie sau eparte z¥ _ e ae ea experi me atorul Al a

de cite 0 i este necesar, S,'" me tina privirea e p net I de .. ar "

. x · narea se f ce cu d I ea spotului aut_ e . periferie spre centru,

crt ~i invers, Punctul la c re culoarea nu mai este percepu a - in cazul

'eplasdirii spotului spre periferie - sau I care culoarea incepe sa fie perce uta p ima denumire co ' c ,-), i cazul de -1· ... ii spo ului spre centru rereita agulau ·mitao ei ell 0 ii-s ecti e, care noat fi erimat(a) In ., 3. e unghiul dintre rnia P' ivirii .,i directia ra elor c e 13 90t la ochi],

Dinatele existente rezultji ca zonele sint rnai e.' inse in IC37. 1 ci d s i m-

-1 este un spot 1 minos .. "'t tn cazul cind sti ·-11 este 0 hir ie co 0 ..

.x inde e variazf i . une i . mari . ului, zonele fiind m i

~.' inse in . ,,',:I unor s imuli mai rnari.

In sHr~it mentionam ca este toarte importan ca ex inarea sa se fad

n conditii d . ilumina e constant, . ariati . de lumi i influenta Ioarte

111 li __ 1 it, lei cin ului izu I~

Pata ,oarba. nestig area .. ' oneh r tinale ale ,ederi crorn tie (perce~ e a

ulorilor in edere indirecta) permite :sa se localize e ,i pta oarba, 0 mica .. prafa~a, i zona careia s'bi .'131_1 nu mai es e perceput, dispare CoO . pet"

. ve . izarea se poate race, i sa ~i pe 0 alta cale, c nit mai si, pIa .. Pe 0

I - d hi' 0; d rt..i! f~!Ii II' 9-" A d _ ti '.' .._,

le a ~__e rtle Sle I~ eseneaza l,g I e 19~ ,. ," av -: ..' 1'[11'- IC~ '. ist '

tre cruciulita ~i rad si. fie de 5,5 c iar dintre brad si cercul r. . e

este inscris patratu negru de cca 4 cr . '.' cOa ~n mAna aceasta Toaie de hirtie se inchide ochiul sting ~. se privest ell dreptu ,fix 1· cruciulitii, de

o distan'" .' Ie 20 om. In aceas ~ pozitie bradul nu '. e .. j ". e e, ceea ce

OJ ........ iii '1- I Ii 1\ ..' v 'b-· el '"' , _ iii'

nota ca imagmea un a _Jun' }I retina p,- __ t oarna. ' acerasi ti

] "".. uJ A ~ Ii. . 'Ill .,_; .. v.1t. I.

cercu ~I:at', atr . ,IDS II'S ]0 cere VOir putea 1 v azute, cu toate ca Slot 51-

. ate m ... i 13 periferie. In cazul eliii prezenta petei oarbe nu vse manifests

. intr-o .• t", .ep onie $i se leparteaz .... desenul de ochi, pina ce seae,te i ta ta potrivitd I C,_ re hradul . ru nai este vizibi I.

ontrastul simeltan Ji imag ',ea ccmsecutiva, Dac.... doua culori camp '~n1 are sint asezate un Unga alte ele se intaree reciproc, Ro,ul linga ver e I . r e In. i r c su, iar erdele linga rosu 'p, re mai erde, Acelasi lucru SIC inl- c galbem 1 ~ .lbastr 1 Con" . u1 apare in _ cest caz, la nivel

. net e com ct ,. intre supr I e ele .olora' e din c re motiv se D _' ! es ,- c·. _ :1 t marge a1. Contrastul se ~ntl- de la toata suprafata, .' aei 0 culoare a inc , prfata mai ret ~n'" est .', a~ezat3 pe ur fon .. de 0 culoare contrastanta;

c . cmolu osul z .. pe un fond e.r _ i . mai rO$u. ge··· al . ~ 1"-

ate I unei culori v ri -i An func ie de eu o rea fo ului s U.I . turajul i.

I~ fonc ., . U III! .... I-V ~ I !Ii

1 rr 3] ,ll~n on· enusiu DU, arn re .,23 ca rt .[1'. I origi ~ a a a un 1 . u~ on.

I I I I I

~ I ,

~ ~ I I

RrJ U

t

timul

,.

1 a

..

U 'L In es 11

· ii p oiect __ e

ntr

'II •

11

07

proiec . 'e. Dupd _ aco,

., """ A - iii Ii'

pnveasca n m J OCu

ezulta .' in amestecul culorilor ce actioneazii asup a ochiu · (II S im - rea cu ecranul pe care se, p oiecteaza imaginea), in afar'a de culoarea fa - e care sensibilitatea elemen elor ner oase este sc az,ut a", datorita privirii anterroare 'a figu_ ii stimul,

lmaginea c_onslecHti~a pazitiva apar i aintea eel i negative ~.i are aeeeasi culo e c s ~ rulul, dar obisn rt este . e foa te scu t,~, d rata · po te · ell eu levidn~iata. Pentru a 01 face mai evidenta este ,- ecesar sa, se ti izeze n s imul puternic,

p ,... 1 d·-Ii

s rmui, .. ' t ~l ca tonu a . 0 ea uti zat ca pa avan ( .e

penrea a_rtoului en stimul 1 s hi, ctului i se' pune sa

ca tonului, ~n locul c - rcat cu un punct

magine consec .ti a este mai cl ra daci se priveste ell un singur ochi dar este de' preferat S'3. se priveasca ell ambii ochi, pentru evitai ea obo elii

in cazul ca SIC fac mai multe probe, _

Culoarea imaginii consecutive se arnesteca cu aceea a fondului, a paraanul i pe care se P oiecteazii. Ast,fel imaginea produsa I e U'1l: pitf' rosu proiectatii pc un p r v _D galben va -IV" 3_ 0, nuantii . en e'-galb,uiei P, oiect tta

pe rosu I va ave 0 .nunli ceo isie, ~ici ~m~g' _ e_ consecu iva _ Iiind ve'.,.e

_ I Iondul ro~u, deci c I loa ea cornplimentard, amestec _ '. u po·' C' fi dee .

o nuantii de cenusiu, _ -

ac'a paravanu pe care se p,roliecte'3z:a irnaginea es e apropia sa inde-

pa .. Ita w.t. ima .: g. in ... ,e .. ·a.·. '.' c~.,nse. ',c.:·ut .. i._va . P, ·,r,oiecr3t [ a .. __ sc,.··. a~e, _ 5,"', a.·.u.~ .' . c,r. ~ e ..... ',"',t. ~~. Dca subiect _I. i Joe sa. proiecteze Imagine, pe r n paravan, inc ide oehii, a vedea imagines

,. . ,_ A __ .' II'

pro ectata In spai ru,

Imagine. consecuti a negativa ap~ e c- rezultat a .'obosi_ I_'i ". elulelor n er-

IO! d 1 iii '"' "" A ,. !II !IIi iii h-b'9" ~ ,. I

voase excrtat .... e cuo __ rea prrvita, In u ma apar tiel In 'l'lllel~e' orotec 1.

Ii. . ceste celule Cind se prr iecteaza privirea ca ·e, a fost stimu a ~ cu o armmita culoare pe un ecran cenus ~ u, datorita fapt ului ca cen siul este un amestec acromatic al tuturor culorilor Ii, deci, stim - 'eaza l'n .,·gal~ mJasur,~

I I ,ii' 11111 A - I iii 1 W d

toate e emente e ner case impncate in pe,rcepi,~rea, C ,- orilor, vor raspune e.

In pi, 1 rind, lel,~" ientele care D-' u fast stimulate in decursu .··lxa,ri;Ii',figu

"1 [ !II d ''I!' A II .' ' "C' II! "

ri. or co orate ,p, "eel, smt rmat putm 0' iosite. .: _. ~_ urmare rmagmes consecu-

. iv¥e " tiv~ . a v a culoarea complements ra culorii fixate, culoare c,

5 t DI'SPOZITI I P'E .. ,._ DE ON ..

I . G·' CON,SEC'UT V . G, ,.

1. AlRAP 'TIANT" EI' ~I' Vis"a,ia, neronaid dei .'tel"osti i Teleptori tl1Jutrelli.h organovl z.d- 0' ·.N S'S,R, . oskva, Lenir grad" 9S2~

· B1KOV~ K, M., Scolarla cer'ehrllii " org' nele in" rae, Ediruea ,de Stat, Litera'tura' - dicatal 1949'F

· no', . G, E.. o., LANGFED1, : ~ S .. " WELD" .. H, P, Foundatio.ns' 0/ psychology,

J . ill y, N w ,~'- ork, 1948 (ei:gh ~ pri - ling 1'9,~6) ·

.. BOYDI, ,D,. A~ JR" NIE, L. WPlJ Cong'f n,i till univf!,rsal j'ndiff.erenc'e to PQ_'"nJ Arch. . u at Psych1at", Chic __ go, , 94'9, 61, 402 4'1.2, (ci,r;&t dup'5. C", Til ' . organ, In'troduction

to psycholo,gy, -, ,Gr,w~in'J '. lew York, 19,5 6') ~ .' _ _

· BRONSTEmN" A~ I., Vk'u,1 i (Jlho,~ean,j'e'l Izd-vo _ A '.1_' SSSR" Mos,kva-Le,ningrad, 1?50.

6. CA, .... ' .. O-~, ~ B~, Hu,nger lind thirst, in The J,oundations of e,xperimental pS:JIchology

(Edit.. .'. ~ , . urchls:on)" '.', oreeste' J assachusetts, Clark. U iVl! PtCSS, 1_929.

7 CHRISTIAE" :5, A~ IGj>" Ilne fn,et'hlrJ,de d'Jjo'rientdtion ,'rolesJ,ionnell,e, Bru: .elles, Lamerti n,

925~

F h h II l!J,' d 'I' ", E·" I

· _GAN, J~ PlI' CLA ,:.' '" IL ~~:" syc' -0" YSiCS lan, 5, gna.. setect on. n ~ x,'eTlme:nta

method's lUJd i,nsttu,mentatiDn in p~,ch,oIOI,g1' (Editi J ,B~ Sldowski) M Graw-Hill, Ne

York" 19'66~ . _

~ RAISSE, PI!, I' anuf"l ,prrzt,iq e die "'",h ,0 1'0 ,gie' f!'x,pen,men,t'ale, Presses Univ. de' ranee,

96,311'

10 .. GRINGS" W'lI Wro, Lah',or.ato',,' inst,umetJt.tion j'g ",sychologYJ The Na'tioD'al Press, Palo

Alto, ". alifornia, 195. - ~ __

11. HEe ". _ - .. N,J B""" FItIED" It"" A manual' OIJ laboratory st_ dies j'n psychology,. New Yo'rk,

'Oxford Univ, Press '965,

I HENNING" H,,~ ,D'er G'eruch,- Le~,_ziJ~ . 'ar- , 19,~4~ ,. II '"

it E··.. 11' S, 'W. LlI, S'tHdy.,i,ng rhl" skin s,nsesJI!' M"thods 01 psycholog" ( . · G.

Andre s), 'i 'Wiley) Ne Y~~Ji'=k~1 1,94,:8. .

1 . JENKINS, W'i' L!, So,m,e'sth,eJfJ~ in HtlntlllQok ~f rxperim n,tal psy,holog1~ J, iley,

ew York" 19151.,

5. KRA VKO'V~I SI! V'~I IGl'az' i ego Tohlot'iJ, Izd-vo AN SS,SR- M-L, 1950~

16. MUNN, N. L~., .11- la.,of;tz',tol,,' m""Mal ,in ,g,enerdl' ,e,xplerime,ntg! ,~"chology) P'rentJ.ce-Hall,

ew Yorkii . 913 ~,,, -

7. A'ULI R~'I Ps,'choiogiscbes ,Pr,a'. ,ti'ltum, J,e.n'a,. 'Fis:cherJ' 1920,.

18. PFAF I MANN " CI, Stutlyin,g' r6e senses' ol t'a.ste ami sme'l', In Nethall! 01 psychology

( h:~ Ti Gi Andrews), J!, Wi) f~ N,ew York, '1'9481 ~ ,'i. _ .

19. FAFFMANN. C., In Oll-,ebo and ,t.(lst,,: a sympoI',,-m (edr j rl Zott m .. ·), N Yor. .-ac' ':\IIan,19,63 (citat d'U.pi~ F'lii L. Rue , Pls,,"olog, ,and lt/e, Scott, For:esman

and, Co .. " G1e,Q.nie'r, Illinois, 196n~ - I'

2 it IGG.·, L, .t, The h_-, man elec'tToTef:~nogram~ . ,.:. A~ . chives of ofth Imc. ogy. 1958,

60, 739~754 (,c·tat dupi -I'.~, L~, M'lllln'l Ps'cholog1, G' .. '~a~rap, Lo don __ 1966, p. 465). 1.·00S" S~I HARR ' ,AN" A"I E~, A prelimi",gr7 st-uJ." oJ the C'ro,cker-Hrntllf7son ,odor

- classification. sys,tem, A 1i J .. Ps;ych~t!l 194911 _ , ._

22. TOULOUSE, EI" - PIE -10 ., J H~, Tec,hnique de psycholog,ie eX':T1~mm' le, PariS D.' . et

fils 191 l~ TomeI~

23~ERW'OOD, B~ Y .. " Expler:mental p5"t.holo.", -·'·.ew Yor·, Appleton-Ce __ ~mry ... C,ro ts,

196' ~

24. WEVE~ E. G~, Studying hearing} in Methods of psycholog, (edit.. T'.. Gi 'ndl'c'ws).,

J. Wiley, ,lew orkl 1941L _ ,

2 . WOO' RTH- :- .. Si, ,SC I OSBERG, H.J! -'xperime,',al PS1cholo,'y, H. Ho t,

York, 1954.

e

···tia

Cind se di, drumul aripei ~ h car~ acopera deschizatura, h~rtia (sau cartona.$u ) cu st!IDU!1 este expusa vederii un timp foarte scurt, ptna ce 0 acoper e arrpa superioara a aparatului, A2D atrasf de greutatea G. Pe scan aparatului (~) ,S€! dteit~ durata, in ~uti~i, de se~unda;, a t~mpului de expunere. Cu CIt distanta dintre cele doua anpl metalice este mal mare cu adt timpul de expunere va fl mal lung,

n com:er\ exista in p.rezent un numjir foarte mare ~i variat de tachisto-

~oape, f~xe sau por~atlve, mecarnce, .. electrornagnetice sau electronice. In fig. 53 dam u~ tachistoscop electronic protector, care perrnite sa se exa-

!nineze . c~nconnt~n.~ mai. mul{! . su.~iecti .. Stimulii., sint proiectat] pe ecran J~ .cond1tnle _lummu de 2.1, cchiul fund ... adaptat la Iumma. Prezentarea diapozitivelor se poate programa (ca. durant de expunere, pauze dintre expuneri etc.).

, Sint si dispozitive~peciale,. de tipul opturatorului Iotografic, ca eel din fig .. 54. (produs de firma Lafayette), c~re se (loa e adapta la aparate de proiectre variate, vrteza de expunere variind de ]3 1 secunda la 0 sutime de secunda.

Din cercetiirile efectuate de diferi~i autori rezulta ca, atunci cind se utilizeazaca .. stimuli. e e~ente fara egatu:ra, DUlmaru! elementelor ce pot fi perceput~ It;ttr-o smgur: expu!l.ere e!te c::l 4-5. CI~r,ele sint percepute mai u~or decit literele. Daca se utilizeaza cuvmte cu inteh:s nurnarul elementelor (Iiterelor) percepute este mar mare, iar daca s.e utilizeaza propozitii simple _ ,1 mall. mare. Formele geometrice sint mai usor percepute decit literele

to ... ~ d I. ....lI 'Ii' f l!i' "'1- ind J'j

Diferentierea senzauuor I~: e perceptie este toarte 'LJl tel a, cmo avem 11·

vedere fenomenele concrete, asa cum se desfi.~oa,ra ele ,'in conditiile concrete ale vietii ~i. activitati'". omului, Din acest motiv sdeseori senzatiile i percepiiile sint cuprinse in acelasi capitol An manualele Ide psiholcgie, mai Irecvenr sub denumi rea generica Ide perceptie sat de reflecta _-,e senzoriala.

Fira a mai insista aici asupra discutiilor teoretice cu privire la relatia

di Iii iIo ~ ""I !!!'..... - Iii It '!! - '1 1-

mtre senzatn ~I perceptn, rnentionam ca am 'CU- mns In. acest caprto ace e

metode ~i tehnici care! sint mai Irecvenc legate, "'n traditia psiho og ei exp'E'rimentale, de investigarea perceptiilor. In genere metodele ~,~' tehnicile de care ne vom ocupa se referji la aspectele mai complexe ale. reilectarii senzoriale ell deosebire reflectarea obiectelor, cu proprietai ile lor de marinle,

forrnf etc ..

Una din primele ,i cele m,a.i Frecvent 'fxplo.r,ari ale perceptiei a avut en

bie - it t d hensi ill 'W ill! JIIi. , €;' ~ i!I' b

o teet capaci a. ,ea, e apr,e - ensnme, nurmta uneort cimp ".'Ispa'n ],n, rm .

engleza) de aprehensiune al arentiei sau al perceptiei, Aceasta capacitate se exprima prin .numarul de. eler ente sau uni.ti.i (litere, silabe fara sens, cuvinte, ci [re, .figuri etc.) percepute .. lintr-o singu - it privire, durata Ide, expunere fiin.d astfel potrivita lnclt subiectul sa nu aitba posibilitatea sa numere aceste uniti~i. Timpul .' e expunere utilizat 0 ~ isnuit este cle 0., sec.

par. rtul clasic utilizat ion . cest seep este tachistoscopul. . cest apa '"at

perrnite stu .]erea perceptiei vizu ale i:n raport cu. durata expunerii stirnulului sau a situa iei stimulative, n [ig, 5,2 dalm un model car .--1 fost ~i rnai este inca inti]nit Irecvent '~n labors .. toarele de psihologie, 'pI2f'atulli constf dintr .... un paravan de lemn, in c ire este taiata Q deschizatura dreptunghiularii ,i tn dreptul careia Ise ~a.za un. cartonas de acee~a~i fo IDa pe carle si,n imprjmati 5 irnuli (S)~ La inceplu.tlll experientei aceasta deschizatura este accperita . e aripa inlerioara II aparatului (. 1)" Subiectul este asezat de ce lalta parte c aparatului eu privirea atin,tita p deschizjiturji, uncle nu ved decit aripa - ·

52~ T CRlSTOSC'OPUL NETSCHAEFF

s

1 ~ CAP elTA TE -. D.E PR - I 'N:SIIUNE

11.0

111

OJ

S··. 0' I ' 'TO_ T: _C'HI"STO·-.CO- C

-~ .... _~-··TE: -PROil

izols te, 'ac'V; se utilizeaza cuvinte . ara se :·5" sm'nt percepute mai _u~o,r acele cuvinte i-car,e sue cesiunea literelor este mai fa,m~lita,I;a, lin Iimba respec-

_Iva (35), diii! iJllll . ~ '.' !II ' Iii,.,.. hi I' !I! 'U l)~ .

. rmtre conditii e cc, icientei teo men ta .; ustoscopic menttona -.:.:- .,1 n -,e· Sl-

tate co tf'olarii ex: tete a "l'm.pului _ die: e 'punere I~i ihiminatiei; 2) fixarea de catre subieet a privirii in, centrul suprafetei sti nulative ,i pregatir_ea., lui pentru pereepere printr-o comanda adecvata, .. ati cu 1 .......... 2 seeunde itn,ai· ite

'. e prezentarea stimulului. _

Cap citatea de 'B'-. rehensiune .'._. ari z~ in rapo_t_u ~Dst,ru,cl·a, dat'Y_ subiec-

tului, CD virsta subiectilor, caracteru] materialu ui utilizat, intensitatet 1i durata stImullrii, i . ··luen~-a experie -t -:1 anterioare '2 subiectilor, prez ntarea dispersata sau grupatii 'a materialului etc,

2~, E,FECTELE CONSECUTIVE - ·IGU·._A.LE

D- d !II! • d" '-iI,.-j

epr nnenta per I ,--l I no- stre prezente _- e per'C,ep\11 noa,str~ I mme·_tat ant,e.-

riaara este ICun,oscuii, in do'meniuI ved,erii cram ,tt.c:e, iU • enum'·re·~ de 1 a.glln,e cODsecutivi Dlegativi'l de: care ne: ... am Q,cupat i'n capitolul des.pre. se:nzatii~ P rceptiB prelu,ngita ,a unui stimuI poat'c av-:a insa ,$i Blte .. ,':ecte:11 .ri·'t e

car a·· numitter efece ,consecutJ. e figur, ·Ie. . .'

ntr-o c'e -eft re' a sa, ,din-, 933 (13) IG·ibson a a,r'~t'at c- Idaca pri _ im fi. mai mul, timp (de IDa 5, I lS, .minute) .. 1· 0' l~ ie u"or curb'ata; a,e..z3ta in pozitie ve,rtmcali, lima Idevine fen'omenal mai ,putin curbi decit '; fost la inceput, • r d. -'a u la ac - ta pc.rdo . a de inseclie sUlbL t - priv~te' 0

t 2

1 ie data, ace sti linie i se , parea c tie ea linia inspectata, ar m dir _ ctie opusii.

U te ier au aparut numeroase alte cercetari, care a'u p. sirna· m It An

i en t W efec e e consecutive fi, urale, a in acela ~ I! i, p _'U _ erit e .111 -. .ii

te . i r e, fira C I vreui _ --~. fie socotita, p"ni ac m, ca sa isficat.o re fa teste, insa, sigur ~ an me ca fen, aenul nu se poate explica numai prin . ~ocese fare. au. loc fn . ~cepto~p=ntru eli da~a to timpul. inspectiei U och este anc 11·S, ia: "POI fIg· fa UI,.m·. to are Ise pnveste CU.- hi 1 a

h 1 hi '!!..il' • ill

tnc - is, enomenu apare,-~ - ar,c , . I tot; I auna eu a,cec~

~11- "tat .,.

n ccnformi ate leu termis alogia . _,'dop1tata, primu:1 obiect perceput se DUeste .obiectul sau stim.ulJ:!1 inspectat, iar al c oilea - obiectul S '. stimulul test

. 19 r mspec t ~1 Figura test],

cerceta i : lte 'io re Gibson a pus An evidenta fenomenulit pnn

peri~e te, 10 .car~ li.rna ~n~pectata era u~o~ ~dma~a_ f,:'la de ... pozi~·~ orr-

z ntala er1c:ala" Jar Jl:a test era v rtLCam:a sau orizontala. Incli ar - a

11<' . ""'" A II ,i! '''"''-' f w, d } III ,,;wi _!!wi

e ani e t-l 'In: arectta opus. : al~- r e _L_ 1 mspectata,

Ce ce v i - umeroa e in acest domeniu a e ectuat _~~- Ii KB er, motiv care Fenomenul s, . numeste uneori ~,ef_'ctu] Kohler ..

un 1 din ex~erimentle.le efectuate de. W. Kohler impreuna leu H. Wal(27) 5t biectilor Ii s ... a prezentat situatia redata An fig, 55, ~n_ care cere

i .r i s ect'ata, iar c'El ,do':a p,atrBte ........... igurile test. .~ nbiectului i

i i· tli ~a sxamineze ~ntreaga, situatie lexp1erimentali ~ sa se conI ga ca cele doni p'atrat SS'Ilt egale, Dupa aceasta urmeazi expe ienta -zirs'"'. Subiec u~ui i se c,:_r,e sa .f."x,ezle cu privirea timp d cca 1 ·1 t

P ontrolat de experimenta or) cruciu 'ta de. s b cere, . ..... pi scr g

-- .. _. 1 ixa su bi ctul 1'~ '_ e ,. ~seaza~' ede p i vir a pe eel wial t pun e

---.-~e, a ica Clue ~ ulita dintre cele dO'Ui, patrate,. ,S,j . ai bine e ne daci dup ~

rgere tirnpului de fixare a semnului de sub, cere, experimentatorul substi- 1 fo e repede Iigura test [cele doua parate) fi.gurii inspectte sau e Ia-

'W 1\ 1 eli·' 'i' i, . bi I'" I b'V ·

1 t .. -, '.S .. 02. nv spre st nga pentrt ca sur ··1-·.· ctu sa ar a acee l-

ie a .. ivirii cine f~- .eaz,a cruciulita dintre cele doua pitrat·" care, -

W f· ur test, Subiectul descrie rapid cum vede cele doua patra e. I vede pitratul de deasupra, care se in,serie i'n spa iul cercului inspectat,

t m i . re decit -. 1 de ded -. subt, .'. c st efect dispa e stul de

A 4! . . --

n . f1 U mOl I '·n-'· ste fo - .. rte p ,egnao·,.,

ohl r ~i mery (26) au pus AD evidenta fenomenul ~i in - treia . i ne a spatiu ui, .. ispozitivul utilizat in acest seop este eel din ig 56 rafata curba ~ est inspectata de Icatre s biect tin p de un . inut (co c -

e An ' e subiect), poi inl~turat.~. S,. biectu I f·'.' a, a, An • e,

cen 1 al sup, I'. rei plane (~.igur,-_ test), care , __ re ex ct -, ce ea$

a ele c gun de IDspectat. Figura. test 1 Sf: va pa ea subiectulu' Cill

urbura e ac inversa figu ii inspectate. I\;jjhler ,i Emery men~ioneaza c-

e e e . -._ m- _n'~ e~-tat la to'{~ Icei peste - 010 S·.I iec~· c care a I erl-

tat

.' /II, ..

atrv n aceeasi prop or-



-

e

-

-

a'mmer, _tu. ~ind ,ct,o'rul ti -!p 1n efectul consccut· f·gural, ga-

ces efect crfite cu d rata inspectarn figuii, pina la un maximum at' s apro im tiv d ,a 60 sec. isparit" a efee ului - dupa in c

ea.· ,c. 1 -iin _,P oape pa cc ·0 ec_

3

ad. experim f!t s.?~iec. ui i s-au prezentat, la t ehistoscop, pre Qua ce~cu 1 vadit megal Cercul mal mare a . ost rez t

o ea!-lna de ac ea, parte (d eapta ori stinga), In etapa critic'" · ...

cercun egale, Il ,z a contrastanta a apa_ it lao cca 650/0 din subi p. se pr 1 ta

3_ ~ p.rlI~ente s-au preeentat SU.1ecltlounete .difer'te ca m e si-

te, p .tr t dif err ~ e ca Iumi ,0 Ita te _. tc;, i i ta a cri ica stim li ide ·

luzia . contr tanta s-a m nrrest t ~l In aceste cazuri I major'tat su-

lee ilor.

P ic reabfe °lm~u uil est . ata lin cei cetaril' a . ai ioi ale colii Tu!

zna. ze, . eu - a "e~l1 pav.liOviene, stereotipului d namic. .

a d uga 1 ca . . t~ un exr e.rlm~t, ". in . adrul ace ei si scoli (x erime t

e.t t. e Z. · H?J ' a).s biectilo ~ s-au prezen at in etap .ixare

u int g I' ne sc ise leu liter Iatine ar Ii> . etar . Cr-]~tlilic-a- c . III

. ~ fill - d - - · ' I . - _ - _ '. - U v In t e s

cee ,11gI,a 1, . ba:! C~!~· se crtesc chI rrt .. D pa prezentarea cu inte 0 e

r t ea ne su rectn au perceput cuvintel ru :,e$ti ca fiin x ¥

U . eCluno.sCl-~ed c c at sta ca, ,1 In acest . az e.r:ceperea COn ecuti s ns

t 1n U lata· - ierceperer precedenta ..

te. ~etare.a~ oas _ca. (4 ) :am .prezent_t subiectilor 5' e id fie re

OSCOIP diferite CI VI-tie n J - . - ba : om····_n',a'fJ. d· uI imul c '

.~ 1 ~ b f ~' . ~ -" . - .It . II V In

e r ~ una ra c z~ (,houlangerte '), r ". t" p ce cuvi t e ro

........ .c,o c ~ere~~_e d~p ,eea l .. pre, en ... an, c1Jv.int,!! rancez . put

n 1 tea 1_ dr PA sapt . . zen:3rl, de c tre su ICC 11 e re cunost n

,france~a, La... mcept tu reut efortul de a- citi In r mb 0, 1 -3 paru", ca este un IIcuvnt nee !lose' t, pe tru C3 lin eel di

. eama a es. eel ·t·, a . cez ~l sa- pre.eaa corect.

a'dte de, ~ p :ez nta unele tehnici de cerceta e, .. entionam cit ce c

ema c sub, ,_numlrea_ d~. coscilatii. ~le . erceptiei", in unele cr-Cl

s~ . h denu 1 ea e .oscilatii a e a en rei rc •

b nut . ~er! luI. per.cpt'v .utTzat In st die ea osc 1 iilo · ·

3; n iei) smt figurile a~blgue sau reveribile [perspectivf r .

n arul !oarte m _re '. ~. flgur,' reversiile e istnt In l"tera · pi 0 0-

~~ a e 'C.lte· -' . entr lIu :_r_ re pe care e a~ . An' £'l!!!!lg 57 D· . ""'" - ,.

f- hi .' . . • . .. . I _ ac . 1 1

ru 19urll c eprezint:a cu'buI lui N,ecker" vom vedea acest cub

b

x

D ·0 STRA:R'E' ~ EC' LO~_ CONSEC1JT,IV-E &@'A;I;,j'.Ii;· .. SWNE .' 0' ATIULUI VlZUAI,

fe - 1 consec _ tiv ,ig _ ral a £ st demon str ,t die Icatre diferi~i autori i in do - I'. niul tactil inestezic, Subieci ului ~ Iegat a ochi _.._ iSle, d'a sa insp cteze 0 igla" avind atimea de c j C'-!I 1- ,gimea de cca 20 c) ia ~ _rosimea de cca 12,5 em .. R-g}.a se .. "za pie ~ -a5a'l Lla Indem, a subiecrului, pentrt 3~·i putea explora 13 imea _timp • e cc _ 30 sec .. Dlupa_ ce .,' .ta rigla inspect it se Anlocui. ste foarre rapid cu. alti _ ~gla (car reprezinta obiectul test), . e

ill' I "1 . d iii. III 11U !II 110. f'

aceeasi gro srme ~I -,un',pme,_ ar In ceea ce prrv -,te 1· .~~mea a 1 ,', ora a

unui ic, . 1 .r: ·.in _. de ]. ~O l'"'ti ~ e mai mare decit '3" riglei inspectate s e 0

,..... • ... v d A .. 'i i' I S' . ill b i . .. - """" ,_,

ae mat 'mica, ecrt 'a a cest er rIg e...-a.rClna 5U rnecturur este sa vparcurgt

rigla, IDcepind die a ca' '~, ul cu la, imea mai mare (cup -inztnd la~i~ea ttl.

eg tu] mare . i eel "rata_,or) ,i sa se opreasca acea ,~~imc care i se p r·

identiea c la\imea pr mei rigle fa obiectului inspectar), n aceste co _d"~'~~ rigla test i se pla"e mai la a decir rig ~ ~Ol oiect. Cind rigla de inspectat mai lata ~ de e .emplu 7 em, ,~ rll,gla test j se pl3,rle s- _,.b,·· .. " uui m ri ~'-

"""

gusta.

a grupa e ectelor consecutit e igurale am putea cuprii .' e 10, mare arte din datele experimentale 'ale lui D. Nil Uznadze si are colaboratorilor r'~i CUI" inse s u b de umirea de ,,-usltanov'k'a ~, termen c·a -e a, rtea fi trad I

ap oxi a iv ell :uatit dine~ (36). _

n un 1 ~in e, p. ri len, e (efectu t de q. H_ 'al.dze) sub,iectul. care· tine

ochii Anch,m .. , campara volumu a do i ~ile de l-'mn (c~Ie d·I~.f,e. -""', ult ,ea

. iii ,e) pe care' .perimentator_ i Ie pu-.e si .u'_'tan $i pentr~' nIl i rI' f03rte SC- ft CIte u a ~n f~ecr'e m~na,~, D"i ce su -iec·tul ra~pu 1~e17 prob_ s repe a .' e 151 ori in mod id· otic, 'alcelea,i bilV. -ii d pus~ tot,d,ea na in

II . W . IJ .1" !!!!II

aceea.~l ml' .3.. .ce.t'a es - e p -" rna plarte_ e~p- nment _ UJ·l .se num ~·rte pro·'

titu i ala (uu' tan'ov.··cini-_) sau lexpe i ent I-~ ,- i udina ji -s- e eta,pa i:n "If se ,et bo_ eaza ,,~ se fi·ea:-a ',- egatirlea, :n erna 'specifil,ca ( die a ,us·t-_ o·k '

bit 1 · A iii. ._ ~... 'IIoii'

e percepe e a .elor' - cea mal mare Int· -0 ···lna,., ce,_, '1' at mlCt; In

c al It'¥" Dupa acea· '-a se trelce im'e i-~t'l ara C su = iect -, s/~ fie prl_' e" i ~

1 etap', dou', a e:' e- imentu .ui criticjI S bi~ectulul j s ~ -ezint~ din nOl

sp e compa, - __ re d,oui bile, dar e _ at aCleasta lega e c-, v,olum. S·~ao sta

ca -_ jori.t _to _Ubl~. IClilr (~ a 91.7%) per~ep ~ '. s'_e b'II' Ie" fiin_. inl' 'I.

d>li· It. d f- - v b'"'l II< 'M ....

In parte. un e, rn etap'3 .:. ':. ~reJ s gase- .1 a mal m rl' -ste r; peel' a

ca f'i"" d, m i mica.

-

cin intr-o perspecti it oind In cealaltji Daca .. In mijlocul f gu ii

.care reprezin a vaza ~i profilele, vom ved a cind vaza CIn . 1. _ 0 a p 0 ile,

n al i t rrneni, are loc 0 alterr are intre figur''-' [sau obiect) si fond Osci-

Ia ii e u loc sponta _1 far,a n'· ci un efort din partea subiectului, _

igurile pe cal e Ie-a notat cu c ,I d au fost utilizate, mtre altii, de

'atrc C. H. Graham (16) si '11 Fraisse (11.). Vom insis a mai '_ ult asupra or, e e permiti d un studiu mai variat al oscilatiilor Ipe ceptiei.iecare ' c i '. eel. do a cercuri, c ~i d, este l'mpar\it in sase sectoare, In c sectoarele mici au unghiul de 1 ~}) iar cele m ri de 105Q• .n d sectoarele mic au ~o

"liar cele mt ri 70°. Graham a experimentat cu ' arierea U ~g'h·,u ilor sectoarelor mlci de 1. 10° Ia 60° (10'°'1 20°, 30°, 4,10°1" ,5,0°', 160g)~ P'. aisse prezinta

ehnica ex .. erime . ,ali pentru cele dona cercuri din f·gura ,57'.

In cele ee, u meaza VIOl - . prez nta tehnica de experimentare leu cercun

- in,. arii eversibi e. -

o plsn~i cu unu! din cercuri .......... sa zicem cercul c din fig. 57 ----- se a az~ pe un pe ete sau un .cran, a 0 distanta de cca 2,5 In de subject, aproxi-

!Ii , !!I 11 ~.. II 111 II" ii' 1 MU" - ~

matrv a :mv ~ ul p rvmi, PUlID . easupra nmei onzonta Ie.'· arimea cerci JUI

a fi de cca 15 err diametru, E necesar ca :iI-I minatia sa -ie constanta in care: scop se va utiliza, in locul luminii diun e, [urnina unui bed', ,200, W· li, pus as f I lncit sa fie de" su ora ~i putin An-_po1ia capului subi ectului.

Subiec ul va avea Ia dispezitie 01 cheie Morse con ,ctata cu ' -. .. nnal

electric. se spune ca va trebui sil, p,r.lveasca fi· ~n central cercului, I se

1 spun e c~ apIO' rimativ eu 5 S,If:LC .. inainte de in,cepe.rea experimentnlui 1 se

.r da comanda "prlegatititrr, iar cu ,2 sec, inai : . te, ,', acum" ~ coman 'a

.acurn in epe sa priv ease'a fix in centrul cercului, ia - cind . a ·e~,i 1

prim I p13n,~ de la sine, steau_'1 cu sect'oI3I'lele mai mici, 'va 'apasa pc ·llei· Morse. Ci'nd va incc·-· de a 0 v~dea ,i '~;e va. '~mpu .. Ie p,r·',, i ·ii e,eala'}t:~ st-a-

II sectoarele ma.i mali, a lasa~,' eiaiberi. Is,e, spune ,sa re-' 'te aceas' a op'e . a ie ·or.i de cite ori apaI e :stea,ua ,eu sectOl'are' e micij) ,tn mod obi$nuit ini\i I, se .. m.p . n- p_rivirii st ~"arua ell se,ctoare'}e mici., Dur'3t'a a pas arii'l : e IC']leia Mor'se (, . 'i timpu cit a pe.rce'p'llt :;t '. a'ua cu sec.to:' rele mici) se' '~_ 'scri,e.e l~n kimogra.f sau un poligra.£. Pe kimograf (sau poligraf) seinregistreazal tl pu ,-u un c ,onogra'fth Experime'n'tu d\1reaz~ 30 s,e,c.~ _. £' pot, e.f'lelctu, __ ". 5, _,ll 3 plrob de cite ,JO sec .. entru ca_ eX,perimentul sa ,dec' ·r'g,a fila rep1ro, este' necesar sa se fa'ca in pre'alabil 'u,n mic ,exerci;iu cu sub· eet'ul.

u, . i e ec'tua' -ea ~xperimentului C'U un cere, sle ·trece' 1:_ utiliz'area altoC IICU i" eu alte re a~i'~ tnt,r.e ,a -iile cerculu,· Idle lexlemplu cereul d din, figi!! 57IM

'entru fiecare: perl0'ad,a de CIte 310 slec ode se ,calculeaza, 1) Duma'n11 osc.,i~ lalii_ or· a tre.,cerii de 1..- 0 stea la cica'ialti ii 2) dura·ta tot,-l~ a per,ce··~ler:~i

ca ~ i~ura _(pe_ fond) a} elei,ic:i. Durata s~ .poate exprima in-'ocente f f' e Imp1ul total de 30 seC4' 5,e ploate stab'llI, Ide aseme: e:, Icit a : urt In . . :. e -. en tmere, s,elei mici ~'n primul ,]a~ 1 percep\iei.. Clt a d -·r t p ree-erea s e,lei ell sectoarele mari~ s,e .:'·oate aJla sea· 'ind dura,ta pe~ ce - eIji s,r elei

. i .~ din tot ,luI de 301 sec~ ,

Qin d,te e lui Graham. rezultV c'a steau.a eu sectoare' m. i mici se impuIl' i ~or aten\iei ,~i Ii~-·; e mai mul timpl ca obiect al plercep~""e·" dec!t steaua en sectoar,e ma.i m.'ari. Pe masur~ cle scadc difercn· a dint:e sectD - e 'idi: P masri ce sectoarele eelor douat,ele se a ~ ropie de eg~,lizare, dU[.3 p~rcepe' i un'c'·a. sau a cl.leilalte se e,galiz.azal Domin -_re_ ca figura a ' .• i I dl . stele (a 'un i grup de' ar·i) este inv'ers pliO or~ilonalw cu m~rim'·~ a.r-ilor.

SC··RI-E Q'CULARE IN 'ERCEPTIA V ZUAL

Subtle tului i se poa e cere sa faca un fo t pentru v e ci · ul

poslbil. una ?in config ra~~i. De "exe ~l ~ .se spune [dupa tehnica util z til

aisse) s - nu dea atentie decit stele rmci, Cl d va apare steaua re, s~

aca efort pentru a vedes di nou ime iat ·teau IDIC ¥ I __ ce t sco

i ize z,~ cercul d din fig. 57 Se face 0 inregistrare de 30 sec. cu. C

atltudtnc. Du,pa aceasta subiect 1 este in i at sa nu va,da decit steaua e

fac doua inregistrari d~ cite ~O .. secunde., ~e revine run. nou pntru o n eglstrare de 30 secunde In conditiile efortului e a nu vede . edt stes

·d S: s .b.ilefte numarul mediu de oscilatii in .~ele doua conditii (cele doua atitudin ,), De asemenea se pot face com ·:ara, 1 cu rezu tate e obt n t n conditii e unei .titudini neut re, a alternarii span ane ' f'igurii _If fon--

du ui,

cees ce priveste ,i tterpre area rev'er'Slbilita~ii spontane a a ternarii figuri or, '. esupunem ci fen,oID,enul s-ar datora apariti ei inhibitiei de protec it. In ce ulele s i . - ate die figura resp: ·ct.r.vi_ Ca urmare in'tra in fUDcliune a te c 1 e, alte sisteme de leg'aturi, In C3, ,e, caz figura . ste pe cep t~ diferit.

Cind se inhibi ~,i aceste " ca. elect '-I sti mula i~ conti 'UC'J intra di In'

u eli me ce ulele stimulate anterior, a caror c_ .oacitate de rrruncf s- . t

In timpul inhibitiei ,I .. a.m.d,

n mo rnai simpl - experimentan a cu f~ guri reversibile ,se poate f ce punind subiectul ~ oj [san subiecti or) sa tra ga cu creionu cite 0 lini a pe £0 ia de hi tie ce . i se da, 0: i de cite ori fi,gur'a se schimba, mpartind tota u secundelor cit a du at proba _ cu numar ] Iinh te10r trase, obtinem · te I val 1

e iu de timp in,tI'e oscilatiile perceptiei, Se va putea con: .ata ca exista ri diferente in d.ividual e, dar 'in acelasi timp exisa te dinta de grup· re jorita\i.i sub~ ctilo.r 5 -'II'e alorile miJlolciii

tr-o c r,eet _re eJ{lc·erime~tala ~ lulO, J'. S. G en (14), 'iutorul a urma it

• dtl ~ W [j 1 I. '"bill !i ~'Ii.1 -I" J\

re a~la Intr,e ml"ca 1 e ocu.'are ~Il re'crSlllta, e perSp,eetlvel, utl"lZin ca

:gu a rev_ersibila.cub_ul Nece:r.M~~?r·le oeulare au .fost ~n egistf3lte pe un 11m cont nuu prm, metod'a reflectarn ,corneen,e_ (1 m'lD'a de la flgura .e cep t"" se p~o·ect ·,aza Ipe CIOlrl',le,e, de u'nd,e s,e, refl'6cti in aparatu'l fotografic~

e film). Osci atiile pef!ceptiei erau se ~ n'alatlc de catr£ sub,]ect prin apasa e e 0 ch·ie Mors·, c c ,e ac~ion' _' 0 sursa luminoasa, ce ,era re lectati printrog indi p,e ace.l,a~i ilmi' 'Glen gaselte 0 corela\.ie I e + .6,1 intre frecvent · ~ - r'·lor ocula e ,i frecvenla o,slci a,tiilor pllercep~ici.

ent ". cu·no_a,tle., ea milciri ~r 'oc'ulare An timpu] citirii uDui t,e- t s u erceperll untli obiect, mai simplu _ ori m'ai c,omplex, s-,an utiliz, t d feri e

eto~e, ,~ gi: ',d die la i'nc'e,rca ·ile de, ob,serv'aI'e directa a acestor mi~cW! i 1

glStrarile, foto~ ,i ci_nem.ato'graf'~ ce, s;a la clele ele .tro:· 'iziololgi .e.

e!l~ a nu. d,era' .·J3 SIU dis -,ra s ,bilec.tul in ti .. pu'l observir'· directe a

~car.llor oculare autor .- au ree rs, la unele tebnici auxiliare. Astfe J dupii_

a h 'I!'!II 'I!! - 'II 1 I;; A)!I< d - """

n aceste te, Dle],1 ml~'a_.I e oeu.·. e sint. 01 ,:serv'ate, In log m~' i. e . asa

A \0# "" b I .

nga .. carte 1', care cite,· e su'le,ctu' es:·e' a,ezata 10 oglind,a, in care eel

r f ce obs" rv'al·a, "ezlnd de p'ar ea opusa a me,sei, o,bserva in Ind'"

-$CVrile ochilor subiectului Este re om id bil ca subiec u .'~ cite sci sri jin ndu-si cap 1 e' iini~·n acest caz rni c""",rile capului Iii d mai Ii it t m .. -$car" e oculare devin mai vidente, Observato 1 po ate' . a stea, p nt

ob erva, si in spatele su - iectului, a, _ zin oglind ast e ca observar a sa poata i f:icu~a cu usurinta, mportant es e c' celre facie 0' servatia 8i-1 de'. anjeze ,i distreze cit mai pu in pie s _ biect ~

Observarea di -ec.3. Sole poate face Ii altfel, de exemplu printr .... un tel cop, . e a 0 numita distanta 51a se face un mic orificiu in rm ocu paginii de ne care citeste subiectul, iar mi.fcarile oeulare ale subiectului sint u.rmar~t

IIiiiII' ob t I!!I t if I

e carr _ 5erv -, tor orm acest ormcru,

P I .. ~ III I, II! ., iii' iscaril

e ea e 0 servatie '.·lrect'e se pot . ,e eta n una cu aproximatie miscar e

ocul r si punctele de ixatie aie privi rii 1M .. ~ apidr area ,i a . IP oarea aces or

j.-cWri ca -,i durata "oprllrilor'B\ a punctelor .. e Iixatie nu pot fi surprinse

10 'iii _ v M II v' iii 'Iio,I!' II! b . i di U'

pnn servatia direct '. _ ·_en~l.'p1;'~' to U·~l ca u -10 0 servau rnrecta [5-_

tabilit f ptul important) ca mifca IIIII : oculare 'in tirnpul lecturii nu sint

.. iii d D 'WI' !!!I """ I" .. b !ioi!' I' I

continue, cr saca ate. . upa mrscarr scurte ~1 . ,u~_e -_ .rrn aza s u -te op m

san fixari in care timp ochiu este relativ stationar, : upa [car I urme za alte i,ca.rir'apidlc ,i puncte san pozr '·i de fIX, tre,

rim Ie inregistrari . e mi,cirilor oculars S .... au realizat pe cale mecanica.

Dupa un: din ceste tehnici, p .. '- suprafata anes -eziata a corneer 5[f: aplica Ull · el sau [0 cup~ mica, .. in gips _ICU, un orifieiu ~n centru, pent- u a nu i'mpli I ... dica .' derea .. Gipsul moale ,:i bine lustruit ade .'3. pe su .. I,l 'ata medi cor, 1 e i cole tila d - contact, Inelul [sau margines CUp lei) se conecte _z-

~ ~ • - . II 1'-. III ~ I .iI\ iii !i'\ iii!

r _ t -u ir SUO mica tija CU I· ispozmvu e mreg st rare, care mscrie

i,cw ile glob lui ocu lar pe kimo,g,raf~ 1nregistriri .e ,fe,ctuate ICU 0 at re

, dl ...... - .. III d II! - 1\ al fiji, d

·t·· lea, . e,l n su Ie f'nte, ,preClse" ,U ost'i In g--net'l J con~lrmate Ie

. e c a,i ulterioa.-e, ,u "Ietode mai 'adecvatl£. 1·lle-.lod,le l·a'I nojl, rna'! ,s~ .ple

,i mai 'r,ecise" di:pen···,e __ ,z"", 'insa, fa··.·e cerlcetator.i die a [, curg .. la aceasti inrle~

<II I..... '"' w 1

glS rare mecanlca a ml~C rl o· ocu, arc ..

n cerced -i.le 'm'l ·ecente lmliCvrile oculare gJlnt in:- 'egistra e .. at ales p

cale foto- ~I cinematografici,.. _

n lui _, gene - ale te'hnica inreg'lstrarii foto- ,i cmematografice cons· a I proiectarea p' cornee, 'a u~,ui las'clco! de lumina de' '131 0 s· rs'a sit-uata pu~in I_t ral a~i de dire·'ti_ pI'ivir·i., D .. pe cornee lumin,a cste ,If.f1ect~ta. intr-un

~,- tie lumJo3

llispDzilivul .. fllmare

. ji :SC~ IE I, Sll\lPLlF C

0, ALMOG' - (DUP.· '.,e. D,

- DD' ~FIC .. - ')

.. Svpl'8fala CO'''''' '1

t, b cu lenti e .. 'ustbi (cite unul pentru fie,care nch')1 $i focaliza i p_ m telal'!l fo osensibilJ ~are poate fi imo Iii sau in ',c re ("'nr-'st, e de . atogr fica). Cind 'ochiul se ml~di, spotul care reprezinti lumina refl:cta d .com·e . _' mi$ci 'I J, sepIaseaza. Daca globul ocula - a fi c.ompIet sferic nghm de reflectie nu 5-31" scmmba ell efect al rotirii ochiul· i 11,_ eei, n-ar

loc d plasarea spotul i de lu · ina Corneea este ~ns'i bornbati in pa tea : a, t t. oarii, ceea ce p rmite C.J atunci oind globul ocula se inv'*rte, sa se

~C' imbe unghiu I in~i incident u suprafata corneei ,i astfel sa . "bi loc

1 plasarea S otului . e luminal paratele cu aceastji . schei a _ge . erali u ~l·-

zate In scopul _' ,e a Ictografia un f scicol de lum ~na reflectat di ect e cor e Jnt cunoscute In general sub denumirea de oftalmografe.

P ntf!1 a se I.P e.e!li mi,c,arile. capului in tim~ul inre~istraI·lor cap su. cuu este 1 .. obilizat prm dispozitive care, n esr nta const u dintr-u

uoor •. en. ru 'b'~rbi , ~i un . ispoz itiv care im,p[iedica mi,carile laterale ale

capuIU1.1 cercetari mai exigente s .. inregistreazf sepa at ,i mi"c:irile cap ,

concomite, t cu mi,carile 0, hiler, de exemp U p ,--n reflectarea unei ici

bile stralucitoare fixata An montur _ ochelarilor purtati de subi ect, Sint · . parate Ide fi.lmare a mi fcarilo'f oculare care se monteaza pe capu sub I ectului, i 4F nd usor portat ile, Cu unele din 'aclc~,tc aparate se poate filma cimpul

I ]. hi 11" III "!II. ~-

r ~ z a a 5U'- ec .. 1Ul" ceea ce constituie 1- agme orimara pe care se supra-

p ne 01 imagine s .. cun .ari'l s b forma unui mic punct alb- c,a e in ici An fi care ca u (fiecar imagine) punctul de fixare ial ocr iii 'lui in 0 e t 1 e pun1erii. Ac[easlti a doua imagim se realiz, aza prin . e lectia co, eal'or a unei lumi i punctiforrne, proiectatji pe DC, iul stin·, _ I subiect lui, nii

. tori au fixa pe ochiu' subiectul ui 0 oglinjoara plana, pc C re era proiectat . ci olul die lumina. tIl acest SIICO.I mai i dire ti este tehnica utilizata de

~ iggs i F Racliff' (utiliz,- Ita terior _ ,i de l\i autori] de fixare a

linjoa ei pie 0 len ,'lIli d. contact. Lentila de ontact ar lns~e j . s 1 ci prin masa, ei po,~_te mod~£ica momlen,_ U . e inerJtie 31 ochiul .. , iar i' momen ul ~_clceler-rii m~cirii poatlc al.-ne.ca,[ Intr-o o'a,r'eC3re, m,asuf'a, P' globul ocular.. [ce·,t,e neaj -nsnfl Sf' ,pot re'percut'a asupra mi$carilor o.ulare Cll 0 a ,I lera~~;e mai ,'. are (2_-, P'I' 18).,

Ogl~ jo'aI\- poat,e fi ,fix .. t~ ~i pe pleop IDchia a _-ui ochi~ a ca i

nl1~cari sint lnregistra'te fotogr'afic i'n ,timp ce subiectul cit ~te s'au pe~cepe ,'i_ect eu cela:la]t olchi. Dllat fiinld, ci cei doi oc -.] fa,c ac:ele~i ml,cari "'n II pul pe. c··. "'erii . izu,_J·, e. -Doa,;~e, ea, . ·:fcar lo'r un 'i sin,gur ochi es e deso· sufic'ien a"

Mi~carile ocula.re pot fi An -, egistrate ·ot,ografic pe _ n mat1ec· al otosensi i st tionar sau ~ mi,ca,re (f~lm)1II

·'az _1 i _re,gis raril10r p- 0 pi cY sa'u un~ilm sta io:nar., trebul.e s~e

c da: ac' ion,a ea, olrica ci 'u:· • n'l asu·[, a materialu'l -i fot,osensibil" ,ex.cept a lumill• reflectat· de c,o,rneelli acest c· z ,/tnregi:strajll e sin.t curte - e la citeva seCllnde la CI't[CVI min.ute ~t d Ir I'U av'an a;ul c~ . ,e'dau ·,car·le In orice directie" nu numai pe orlZontala, ca in inreglstrarea cinematograflca o · ~1l. ,v OJ nl ig. 519 este :red"ata 10 inregistrare fOI.ografica a 'ml. carilor oro] n ma erial £otos-ns·bil s a,ionar. S_ obse vi at"'t punctele de fixat e, c"n ochi 1 este r1elativ sta ·onar, dt Ii mi,cari.e r·· Ite ("sac de")

i,cal'ile oenlate eu prOlejul per:ceperii unui obiect variaza in fu C\' e e

Instructia d ti subiectului~ ,II _. 'arbus din sp're examin'are UDU sublect

t bio 1 I · Rep·. "Nu 1 au 3ftept3!t", eo· st· ta ea loregistrar'le mi~cirilo

Cae va ·'az~ foar e m, _It, in .unctie Ide ins·-ruc~i . da--i (d p u: . pe-

11

120

oiazi situatia materials a familiei redatji in ta lou, determina vi sta persoa lor .in ta. O'U; c ut- smemorezi ce imbraca. inte .pu ta r persoai ele · n

. lou etc .. ).

Inregistr . ea mis srilor oculare - rio refl· ctare 1-minii de Pie. cornee pe un film Iln mers continuu a fost efectus til intiia dati de catre Dodge si -ti e (8). Fihnul miscindu-se In direc ie verti ca a, mregistr:a mifcarile orizontale ale. ochilor, 0 precc pare importa ta a autori or a fost sa dea f~~_'m~ lui 0 mi -

care. ~ontJinu."', ~o~ t: .·~.a ~i 5~~en\~icapul~bi. ctului mtr-o po me f1 ra, Metodioa 11 Dodge ,1 .1

.; c·a,p ~ta:t 0 largi - tilizare, elabof1!nd' -se [dil- rite r-

~

rrante,

_ In ~ig. 610 rediim, [dupa Iarbus, ~nfteg.istra ea miscui]or oculare, in tr~ pul citirii unei .. trofe .' in pa,trll

r:·nd- uri d 1.0- rtr u·- s ne.·t- de S·L· ...... k- t;niG - - - r- - - ~.~. _'u

M-J.'· ,_., .,! - -. _ '.', J '. i_ .. ·.lLa: '--~r: ~·ar,e., .:_ n a .' l~C - .~

r·· oculare sint i- scris I pen mat rial fot SA asibil

.- . I· - ".1\ h fi I' /Ii. 1iI!.

.. tationa ~ ~a~ ,lD ..... - pe. un "11'm In 'ml~-s contmu (u_

fotokimograf) - II a punctele reprezinta opririle sal punctele de fi~ar_e.,·ar Iiniile continue ~ mi~car·le sacadate care dept- seaza ochiul de 1a. plume -' die fixare la altul, In b, ,a'vtnd'n vedere ca fi'~m-ul ,se dpJ ~ seaza pie ver~.'icali" die JOSe iD_ ~US,. iu,scrierile (pt .u un singur ochi) si ,t die ISUS /' . jos, Aie,· P'UI'~ ctele de

fixare sint rlep.reze - ·ta tl£ die liniile verticale I ., r nu '-

caril, ,slcad~t,e.1 'Ii iile orizont le, Dupa fiecare vers 0 -'-hiul face 0 miseare mai m_ .rle. Ide _- ev _ rure incepunel versuh i . r ator .. Cunoscinc viteza de -- iscare a fi lmul ui, se poate spree a. durata, a~t a fi a ....

iii 10 At-· '1Il v· it} d

n· . r Ol[ 11'- ml-C.arl 0 .. 'sac:~I·.~· ate ..

'F-ilil- L. iii v d W' "!!;oil' "'I

lit rnarea, leu 0 ten - rca a -. ,eCVI: ta, 'I nnscarr or ocu ....

lare in. timp;ul ·~xp)o·.r.irii vizuale Q unei - 1- agini S _0. a un -_i text . e po te da indieatii asupr ordi - ei in c.' - e au fost explor ·te . iferitele ielemente . le im -

g . ···a tie,·· -u,lru.i ·care ;au con'S,titui't ,obiectul pe ce .

~i i ,i 3SU.P -" Id!' ~~·a·tei punote_o,r' de '£ixa ·Ie. - n ac,est SCO.P 'mi,carile ocula.1}e.: cuunctel Ie d--. flxa'lie: 'sint t a·n'spus,e. pe. 0 h.trtie t 'a nsp·aren.t a, [care es·te a§e2:ata apoi peste textul saIl imaginea car~ au fos·t .pe c • ·'[It.e.

Un~i aut.,ori f-' _Ie exemp -u C. -'1 Judd, J·n. 1905) lU

. dill !!!' '!;,./ ii' 1 -1'11 d v h~

stu lat ml~can' 0 u .. ar.. prln ll;ma.rea·. ·Jr. ta a oc l~

10- '(id, 'ci nu ,- IUlminii .re:fl ct - te de ['oLrnee) I[ t~ P I p'ec[eper'ii v~2u_lle" Pentru I.· a" ea _I", cte .de . efe in~ . mai pr cis J'udd a .fixat pe i isu.l ,f"·e _3'ui 0 hi

-,anti .. 1J (-- iC'a alb die Ctiina ac~perit C'U ~ ar'afina .

s. . ,GIST . ' .. ::EA . I ~c '.' . :OB UNUIC - I IN

pmVl1llI _HEBE. A -DITO'GR FlEI CIU AMBU Dcm~ TJMP DE MINUTE (Dtl _. IAR.U·S)



"",n.a.&.La,I;,i 0 .

CITIBD. INllEGIS TBATEI

.t '"- fom-e··· " .'tPti.onr;l~l"j b~ pe un fibn In ;m..en -OD~"-··-~

b.

Ii • II . iii Ai:.. II! III II' Ii}· iii

P tr . revem rntatt __ , ! n ror a 'un'· punct u· [or V1Zli - Ii Flee Ii' oa r·

r filrnului redind 0 pozitie a oohilor, fost Pi' oi· ., .at p. o· o'ala mare d

hir ie ~,b~ ~ Obisn rit ochiul era surprins In poziti __ de f.ix. .re, a tfel c'a punctul b de '." iris rna rca u- ( :U ict Ide '7'- a IO' Unirea acestor puncte Ide p

· maginil ~ ochi or din ,dl feri.tele: cadre in IS iccesiunea lor. reda trasenl mi~a-

ilor oculare .. Cind oCll-'~uI este surprins £11. miscare ~n imagine se v - de 0 ml· a

d· v Ibu d v· d lb 11 _j ·O··-·LiIo

1-. a, p rc :_ US a -'. e a. ,. ~ Ull oe nma fI]

In cercetarile actuale de r,eg:ull se ._ tiliz1ea:zv ·filnlare·a luminii reflectate d. cornee, Unele apia. ate adaptate pentru i-- registrarea mi,c.arilo ocula e "(

., I 110'1 ·,1 _. d iI d - .. , .. 1ii.A II! - _v

nrnpu cmrn cuprmo ~!I-lS,pOZlt-V'~ I ca e permit In egistrarea concormtenta a

vorbir 'j pe acelasi fil.mil

Mi~carile oculare din tirnpul p erceperii ViZlI3.:-e ti nd sa aduca obiect I perceperii [Iumina care vine de l30 ace' obiect) r e rocu celei . iai clare VI d ri din retina, clare est[e fovea, Cind obiectul este in miscare, ac hi 1 J'} rrna e e.

entru ca imaginea obiec ului sa fie mr re pe' -etin v ~ sau cit ai __ . roape,

. te necesa . ca miscarea oehilor sa coresp .. cia cu acee obiectului, Mi a e

cul ra este inalienabila actului perceperii, Se pun", Ins'V problem daca

ved - r an - moe numai i'n~im oul opririlor, a punctelor de Iixatie I sau ~;" in

.. !Ii U ~ lIS· 1.1. d . v U Ii A 1

tlmpu ml~:C -'_ o'r oell :ar?1 :_:In·t n·ume·roas . ate c'. re arata [ea O'U'mal In tlmpu

opririlor o.biect·e~e sa' plortiu.ni al,e o·b'~e,ct.lor sint vaz'ute clar. Pe de alta part·. sint ,.r; d:ate care arata ca fiX-area nu este 0 i.mobilitate a'bs'oluta ~i

ca :a,a--numit_l pl'unet de fixal'".e este in r·calita.·ve 01 mica ,,2ona" de fixatie.

Pentru a s··:· I~'-a un raspuns mal pre·c· s aoestei intrebarl s-au elaborat tehnlCI ca.re fae' ca ill ciud- mi~carilor ocular[e ima,gi. e·a SUI ra'mina in acela~l iac

pe ret.in~. Mai cunoscuta ~i :mai. a·decvata ·fS -e metodica [elaborata de Prit d,

eron ~i -~eb'b (.37 ,i .38), red.ata In fig~ ,61~

.Pe ochi .1 s,ubiec_uiu.i se pun.e 0 lentila'. de oonta.ct" pe c·a. se ixeazv u

dispozitiv ~. carui greutat, nll t ec:e de 0;25 grame. Di-pozitlv este, in

senla, U - pro,iector' minusc. 1 at ~·at. de I.entila Ide con tact III C'- fiec r,e i,c

oehlului s',e :mi$ca ,i proiecto ul, astfel ca "magi - . a ob·. ctul i c.d· ,otd lau pe aceea~i zo 'a a -etinel. I aceste conditii subieclul v1ede la ince'ut I·gur

- d ex,emplu 0 linie ! re -pta proiectara in mod .norm:al, [d .' -upa cltev·

secun e devine tearsa, po· d·spare. Dac,'" imagia ete co plex:'''', de

. S 0 T BILIZ TE 'PE RE-TIN

..-----Oifu2ant Obiect lJ( percept lei'

lUI; de iliuminil} fjiJstauil --..u___

. Articulatia ClI rlllC~

1 I; hi Ii; U· Ii. •

_ . u U' trrung 1- un ce 'c P ezentat n Pi una, - ispare 1 numai

_igurl sau cit 0, pre din iecare, ~nai' rte die _ dispare am .ele, Dur >J .. mp figura poate s:ai apara, apoi iara~i sa dispara. -. cestc ", ate ex,' eritale arata ca stimularea con in.'u3: a ac ilorasi receptori ar ca efect inhi ....

1 · d U' " v .. ~ "v'.. 'v., - til' ii' 1 11

e 0 pi a ~I ca rmci mi C, I'll, care sa alter .eze so' icrta rea e I emen uor

· . ale in.- - nee sare pentru 0 perceper .i .. relungita a, un i obi ct.

. i~'ca ile ocular smt st dia .e ~i oe care electri ca sau e" c ra 'iziolo: I ca ~ t fiind c'a aceste - §cari prod c mici ':oldific.ari ~'n poten i_l.l electric - mlodiflc~ I c~ re po . i amplifies e ,i inregis rate ~ unii autori s-au ocupat studiere lor ~i r portarea datelor la cele obtinu e nrin tehnir "11- .otogr fice,

I . trozii s nt lasa ~ i p -opier .. 'a echilo .'~ Pent u mis ,~~ fl e orizo tale . leetrozii sint p~ sati pel regiunea temporals ~', fiecar,ei tirnp le, iar pe tru mil' a.rile verticale un electr id deasupra ochiului, ce.·Milalt. sub cchi tacela~i oc l·)~

l~ trozii s' - ~a2a, pe ' -pIl,a -'a c-_~ tan ~ I ~ ~, '_-f 'eea Ice ,Sf' inregti·st - eaza c t '

.·f 'n __ d p enlial din globul DC ar c,a1z t,Y de fait 1 caL r.-in _ este s'ei 1 nUl meta.bolism mai . ctiv decit partlea a:nte )·oar.a :a corneei, .retln. __ fiio,d elec-

tr+'C "negativ,a" in, rapolrt~~ cO't. - ='e.:a (51, p~ ,4916);0, AvantaJul :lJclestei te i- i

s· c~ ineg'"strarile D1 'in, influe ~.al_C de mi~cari]e ,c"a_UlI-_~, iar I'~h:~i se mi!ic~

~ I" ill! !II II - It dl A ,- 'd"; ,I M- III V ''IJ'

1 1 e, " trOZ1.lL e JU :gll I., ,- C ,Dr c 1_ . tree C 1-1.. ',' n;lO - a,m ca c_ rc,e-

_v lIe a ar-Wt t 0 .relatie des-_ul de strinsa intr,e: ~~-Ire'gist--~:rile-,:e c'.ale e ect .. ~u p in thnici fotlogr fice.

CO·· .. ·ST

nomenul de con"_,-nl-a a fost .·,tudia cu . ~.oseblre in ,do'mnliul percep "j

lz'u'ale . '( 'U seuc' 1~ . -, asta mod lit te a p _,rc,ep-~ew. ,e't fenol'o

pr ~ m ~ te,ndinta Id' , '. rcep obiectel _ stabile, constant· i\n ci. da nor

v~ ia,ii. de iluminalie, distanla., nghi d.e privule etc~, adic~ d -~ I.e ved'_ a r _,

lativ nemdif~cate AI; c'ondi ii fo te difer'"te d imu[arel'

Desi con ltiile p rceptiei (distanta, unghiul vizual, iluminatia) se modified

ontinuu noi continuam sa f' em obiectul ca fiind constant. epartindu-n un obiect ,sau d a tindu-se obi ect -1 .' noi, in i a lUI e retin v . c

ar D' ~, tinuam sV_ I ved _ ca __ vi d aceeasi '·arllITIe.. C' st''"' co la

pas r·· Z:'" in anumite limite. and distanta obiectului fat" de eel car 1 er-

epe tree d anurnite limite, de la care mecanismele de acomodare si conrg nla nu mai sint opt rant' (de la 16 n sau maximum de la 65 m p ntru c mo .r_:i de Ia 20 -, s ,U m ~ xim m 450 m Pi ntru con e -~a), mUri

biecr lui. ste oete rninata p_ baza imazinii de oe re ia ~i unor se le

indirec' e 1[_ m ar fi prezenta in eimpul viz.al a un or obiecte f mi iare, forma

biecte], r, c loare lett •.

'D f"'· d '!J III!! V Ii' Ii Ii • iJ. A'" • .. ,.

at I " 'a pre: ':l' 'marlmll . u v rlaza In tu ictie ~ e . _ ana

III v Itt 'ito.!! V. !OJ I .,.

,e.e mseamna ca smt ,1 a-:_mponente percepti re'. te

1 d ,v v ~ Ill. . - A it 1

I fen menu e c nstan a a vmarrmn, C ste (!O,_--PIO, e te ant imp s 11 e

kinestezice de la muschii ciliari §.i ai globului ocular, implicati in fenomenele de acomod r ~i convergenta, cu. prilejul _ fixari! obiee: ui I distante dife-

ite, la ca e se - da--,ga urm 1 cortical . experi ntei c - tano-i inestezic ell

;I! ~ \J • W It, - .y

ct '.'. . oate ,3' este compone n e, m p i_ una ell imagr ea 1 .r .... o a u ta

. latie sint I baz: fe - omenului I' e cons' an~a a marimii",

Una di.n cercetarile exp , r imenrale mai importan e care se ocupa de con-

i iile influent .. ~"a co .sranta perceptiei de marime a fost efec u tU de

olwa ,~. Boring, ]'_. 19'41 (,22). In aeea a cere,' , e subi "1 era asez t 1 tersec i _- dou~. COli: oare i tu cease (exoe im -_1 a fost f _c u no pte )

1 A f v d L '. I di iild 1 d" - IfJ fit> 'fI.!I' d

care se J.egau lD .J o-'m,a.~ '.: - II ntrun ' c: 111 corl' a.are, .a 0 lstanta I a e

m ,'-e subiect, a fost asezat _ n disc luminos, al ca,IU· dia .. m tru putea f~ 0-

Ol • d U 'b"!11 di 1 d- Iii! , ]"'""lal III

1 icat '.' calr, 5U:. meet $ll_~ tre este -lSCU • e 0' 'mp __ I ~lelll' '-- c ' · ,t co 1 0

fost p '~I un alt disc I minos, numit discul standard, _ carui ist v f v de

ibiect - rs variabil u ~ de _ a 3 I' Ila 36, m, _ biect 1 se uita 1 . nscul s n d

i ... modi!ica cu at torn1 ~n~i diafr,af··.,meJma~imea discului ... fi .:.. pina c~ i se

a ea ca « 'Ie. don, I. is·c·url slnt la fie, de m,· 1. D n . tat ca marlme 1 ului

n·. ~-.I ler cr seut'\/. ,~t n~-l "lind ~re~t a f-i ·l', peIltl'1U a Uz t

II I. 'Ii.;jI

b un n' . lZU ,I C·O'Dstan.t e 1'0, ce' _- "asigura 0_ 1m. ' e n co -

tanta" . a "marime fi In·teo·si ~a: JUlninolasa~ n 'mod obi~nuit cercetarile e 'peimentale privitoaIe 1 CODstan a marimii nu se fae cu 'mentine ea cons nm a

nghi I i vizu'l, d eu menf· erea cootant": a obiectului ... an . ard, 1 re

c rap'~ rtar,· a,.

e·· 1 ~Ie' e olb,in'ute de dnt .'.' 1j , in fig.. 6," Pe or 0

ste data rmarim'ea va2'uta dl su·,iec:t ,a iscu,Lui sta·nda~d, iar p' abscisi\ dis-

nta 'ari 'bila a Idisc'u,Jui ,(distaD' '3 de la 5,ubiec·t),. .

· ia rntrerupta ( .• 1). C.re merge d·agonal rda C 2 1 teore' biectul ar p eze'- 0 co stan" de manme de. i "':, . d" ea ,. I imoi ompat'ati .) . ar f·- st -el po -i it de cat e su.b.iect, incit a_ . e tot auna

iii Y.' IIIJ!.. ill! W 'I· d'· 'I b~1 (d'·' ul ,- d d)

ceea~l ~mar]mle rr!,ZlC'~ ca ,1 ": lSCU. mOlll' lSC " sta'n, ,ar ~ ~ I~

inia punctata (nr, 2) ,cue merge p ralel cu .. b cisa, a t~ cazul e ·c

Ind .U·blf;. ·tul . r -,otrl; i tf)td auna di ,e _1 imobil : e ba2·. un hiu j zual,

di{:\J- e baza im", gi ii dele ren a.

In cazul observarii binoculu,e lib ere, lima care rio· a ate (lini a, n,r.or 3) m r e pu - II , deasupr a Iio.lei t,eoretice



A II . [

'n gr! Ie aceste r zu-

, • • v

a constantell, prezlnt ,

23

62, CDNDI.TII CARE IN'FLU ... ENTEAZA CONST,ANTA PERCEPTIEI DE MAmME (DUPiA HO'LW' Y $1 BO.J!'NG)

c;; 1 -- -lege;} constenie! de "';)f'ime 2 .~. u111legea unghiull1l vlzlJal

~ 3 -0- ?ril ire;; binoculafra

~ 4, " Privirea mO'(lOculara cu pupifa nalurala ,

~ ro 5 Pr'htireamonoclJ/aracu,pl1pJ/a "I"

n-~ V I artificial5 ,...::;

.... ~.Jj .........

~ .~ 6 ...... ~- Pr;virea m,Of/(},c.u/ara

~ ~ ca p.IJplla artlfici'

'~.~ 2 §ifun~/.de r: • . ••

~7§ - .5 re!/octlt

~ ~~ ~ ~

dupa parer[ea autorilor, '0 supracornpensatie ,i poate sa indice existenta unei erori partiale in experiment, In cazul. o'b,serv2,rii monoculare leu pupils naturata rezultatele sint foarte apropiate de ceea ce autorii nurnesc legca constantei ,demarim[c (exprimata prin linia nr.. I], Utilizarea unei pupile artificiale (Iinia nr~ 5) die 1-8 rnm diametru (0 Id,esc'hizatur;a mn,tr ... un disc subtire de metal) duce - [a s{;'acer'ea constantei percepjiei Ide m.arim'e 'fi la apropierea ei de ,)lcge'a unghiului vizual ,""f" a ,die-a, determinarea ,]'0 mai marie, m,asu,ra, a m'a.rimii percepute de imagines de pe retina. Autorii presupun Ic:a utilizarea pupilei artificiale a facu't acornodarea mai putin eficie,nta. in diferentierea distantei.

n 'II ~ Ii 'il iii ] mal ~ dill'. ., d U' 1" fl

l-,e'ntru a enmma ~1 rnai rnu t semnanzarea .. ~. rstanter oe catre umma re . ec-

·tata de suprafetele coridorului ~i deci Ide: n,a reduce" 1$1 mai mult perceptia

1 'I !Ii 'I' U !ill! ~, iii 1 d d It;«

a imagmea retimana, autoru au construit un asa .... numrt "tun,e.: ue renuctie ,

b 1 '[ i .. U d " ,- it, bi i iii

un tu lung, negru, CU, ungrmea maxima « e 30,5 m, prm care su .. nectn au

privit stimulul standard, In aceste conditii perceptia 'Itlirim,ii s-a apropiat ~i

rnai mult de ~,[egea unghiului vizual" ~ ._

Me~od,ica lui I-Iolway ~ Bo'rin,ga fest 'u,ti~i:zata ulteriolI' ·d,e c'atre Zeigler ~i Leibowitz (53) pen·t,ru, srudier'ea oompa:rativ:ia, ,a, eon,sta,n·~ei. de __ 'rna -im.e t.a copili de 7'-9 ani ',.j la SJ.,dc-_-] til! 'R.,ezultatele iller arata ci Ia copii !constan~a, de m'arime este rnai p'ut'in Idezvo'~tata, d,ecAt. la ad,ul,m, in·d1eolse-bli. pentru Idis~· tante]e mai mati d.e 18: -m~

a tehnic'a intrucitv'a diferita a utilizat Z'lorgO, ,i Er~delyi (54)~ Ei au. utiliftO zat tre,j discuri negr[e, dc, dime,n,s]uni diferite.. Di,g,culmai marE! a've,a dia ... :metrul de 110 om~ 'Difer,enlB de m,arime din,tr'e discu,ri a If[ost de 1/5. Disc-u.rile erau 3.$eza'te 'P,e s:tative ,dle si.rma, cu tn:all~mea de, 110 ,(Ilrtl, ],31, 5 fm distatnta unul ,d,e sItu]., S,ubieC'tu~ era la~e~rat la di.stania d,e ,5 m de primul dilC ~ i sc

v ~,,'!J I!!!. '1' ~ d"'1 '!!' i'. rl'I!! Ad· 1 - I'

c'erea s'a prrve:asca co:nco:m]t1ent ce .e. Tre].' lseurm, rn·····lC]n[ -. Icare f',ste C.e ma~

mare ~i care eel 'mai :mic!I In c'urs'uJ ex:perien'~ei or,dinlea di.s:curillot er!1 ~L:himData de tre,i Q,rill ~ercetarea sr-a facut CD clopii norm,ali. ~i i':naporua\iil Copliii in apoia'li m irtlta Ii d,in clasa. a, ,V, .... 'a a, ,e::,o,]ii speciale au ob'll:nu,t, in ge:ner,al, ,rezul~~te cev'a mai sla,'be I'D apr,ecie,r\ea, m:arimii decltt copiii llo1ima'li di~n clasa I a ~olii de masa~

PII Fraisse a elabo,r:at () tehni.lc'a ,2 Icer'cetariit co:nstan~e'~, m,a,r~lmilor~ ada,ptata p[en,t,[ulu.criirile practice de labor,3t[or (It)!! C:a m.aterial Sf!: utilize,az,a 1.7' car~ to,na~ ccnu,.ii Ide ,50:X 501 elm" pie c:are sint lipite, tmn, mijloc, patl'ate din hirtie'

124

neagra. Pe unul din cartonase este lipit un patrat negro en Iatura de 4 em, care este utilizat ca etalon, iar pe celelalte 16 cartonase sint lipite patrate negre, rnergind de Ia 2 em. 13: 9,5 .. ern, diferen'3: 'in~fL~ patrateleinvecin._ate fiind de 0,5 em (deoi [atura este, la patratul eel mal rmc de 2 em, la urmatorul de

2,5 ~;oa,m.d~ pln3. la 9,5 em),

. raisse mentions .aza ca i,n lac de patrate s-at putea utiliza tije dill fier

rnontate pe mici socluri, conform tlehnicii, lui M. Lambercier, De altfel ~i pe cartona~ele pr~puse de .Fra;sse se pot flxa ,i alte figuri geometrice (linie dreapta, orizontala sau verticals cere etc.], _

S,ubiectul este asezat PiC un caun, iar la 0 distanla de 1 'm este plasat, 10 pozitie yerticala, patratu] cu. latura ~e 4 ~e~. (D.eji. tehnica _ lui Fraisse ~u prevede,.pa;n~l etalon ~aa:.te. fl ~mu!.!II!! mma de.catr: subiect, la. 0 depa~tare maxima, C' t permite Itfi,tlnderea m· inii]. . La 0' d"stan~a de ,3 m, pe [0 rnasa, sint plasate cartoanele de comparatie, unul peste altul, ~n ordine cresdnda, eel mail mit: 'Eiiold dedesubt, Experirnentatorul prlezinta patrl.tele intli 'in o.r~ dine de9Cendenta, ridi'clnd vertical fiecare cartonas ,Ji_ cerindu .... i subiecmlui sa spuna daca patr.atul negru de comparat este mai mare (+), egal 1(=) sau mai rnic (-) decit pat~atu! ~talon. Ra:sp~su~ile ~indoielni~~ nu st~t luat~ in considerare, Se procedeazam mod similar meazul senei ascendente, Se be 4 serii alternativ in ordine ascendenta si descendenta, de Ia distanta de ,3 metri, 8 serii de la distanta de 6 rn ~i din 'RO[U 4 . serii de, la distanra de. 2 rn, In acest fel se 'Urmar,el,te sa se s:tabileasca daca distanta (in aceste limite) influen-

1eaz,a sau nu, constanta. _

d 'I' 1- i, 1 A. 1 d' d

In partea a I oua a, expenrnentu ui cartonasere smt a~e:.z:atea'1stanta e

6 rn, iar subiectul este jnvitat sa priveas.:l tot timpul stimulul de cornparatie

:printr-un orific!" d~. 5 J?1m diarnetru, f~cut ... intr-~n... ecran _ deca~t~n, ~are

I Sf: pune la dispozitie ~l pe care-I va une m nuna.cranui trebuie tmut

10 asa fel (eventual va fi f,ixat ;pe, un !llpo!"~) incit prin or~iciu. ~a nu se vada decit patratul negru pea mIca portrune de cartonas dar In mci un caz rnarginile oCartona~lui~ saual~i indicatori spatiali, Prin urma~re stirnulii d!: comparat vor !i priviti .. ,,~n ~i2:.iune redusi", pen.tru . a. se" sup:;l!f1a. pnnclpal~l indieatori ai dlstantci, dar stlmulul e'tlilliion va fl pnvn 10 V1Zlune normala.

Se fac ill total :8 serii d,e ,masuri~,

Prezentare,a de catn~ expe.rimentator a st~uHlor de camparat s,e va fa~e III acela~i fel ca f in prima parte a experientei. 1~ ~mbele cazu.n se stablle~te punctnl de egaliza.re subiectivQ dupa metoda ~imitelo!, care a fost pre- 2entata in cap. II ~i care va repre2'eDta suprafatasttmulu U1 de compant care

a fost apf'eCil~i-ta ca fiind egala e:talonu'lll,i. ~ .

Pentru lCakularea indi'clelui de consranla Fraisse propun,e sa. se utillzeze

or.rnula lui B uDswi,k, ~ ~ S. In aceast. formula R reprezinta valoarea ras-

" O'__..S

punsului subi,ectului, adidt ~uprafata aparenta, subiectiva -a ~.atratuh!iJ sta~ bilita prin metoda limi,te: lOr; 0 reprezinti supra:. ata stimulul~t.! a o~zectulu~ etalon1 car,e este de 16 cm2, iar S r:eprezint:i :suprafa\a toeretlca a st~mu~ulul

de compa:rat, in al,i term~n!vaJoa~ea ca~e ar:.., tr.ebui:'lr~ibui.3. aeestul. ~tl.mul de comparare pentru ca manmea lw. 1L1ngh ulara ,., decl, lmagu'!ea sa. reUm31!3 sa fie [eg,ala accleia a obiectu'lui ,£tal[on 1daca C10IDstanta, n-,ar . eXlsta, ceea ce In caZl,11 distanlei de J m ar fi S---(OX3), iar pent,ru 6 em: S=(OX6). . u

Dad' constanta este perfecta Rene egal eu O~ lar raportul egal cu 1. Daca

cons£an,a nu jioadl nici un Iol. R este ,egal eu S, iar raportul este n1L1l.

125

. Pc baz~ datelof" as~f~l calculate se p~a~v stabili - in prima parte a. experimentului - dac~ f1 .n ce Iel lie rnodlf.oca constanta, trecind de la di tan a d~ .3 m I 6 rn, ~l - $n partea a doua a experirnentului - dad( privi e in ,71Z1Ulle redusii are sau nu efect asupl a constantei mari'miiil

. u~lDasterea. mecanismelor . constantei de miirime este tnlcsoita ~i de studiul expen.men~al a] .3¥a-nL_lmlie.i .l.egi a lui ~mmert (Formulata ~n 1881), Conform cestci . leg) manrnea lmgmn corue~utlve ;r~~te proportional ~u distanta xle

'-~ och a ecranu pe care se proiecteaza Ima,glnea consecut Vla~1 Lcgea lui

., ml~e~t eSL(~, de ...lapt! un ca.z ~pc~al. al le~i ~con~t~ntei marimii Aceast~ lege implies fa~tul ~a oblect~ll nnde, sa~~l m~npna .manmea aparenta atunci dnd distan 11 111 fata, de subiect vanaza, desi imagmea die pe retlna a obiectului sc de _pe marura ce .'. istan a creste, . n cazul legii lui Err mert e te vo .b de mcdificarca lnirlmii aparente a .. imaginii consecutive proportional cu distan a imagi na 'e retin;' a obiectului rami lind fhdt Explicarea legii lui Emm .rt ar putea fi data pe baz _ teoriei [Ieg,aturilor conditicnate, mai concret, pe bs za 1, gam.raor temporar,e ... ormate jntre comp'onet~t~ reti~n~~u~.l a actului percepti' (1 agl]le~l ,de' pe retina) ~.l componenta motonca, ad ca impulsurile kinestezice de 1<1 m schii oculari, care variaza tn functie de distanta punctului fix r, h" ccnditiile vietii de. toate zilele ~ndepartarea obiectului de noi (saulnd - parta ·~a. noas ra de oblect) a:e dreI!t ~om:ecinta micsorarea imar::im ii reri iene dar mar,l lea percep~ta a obi ctului .ram~ne Icons.t' .nta. In conditii e 'magi ii consecutive pro ocata experimental, rrnagmea re _.]:n.lao'a rahn1ne constanta, i· r departarea ecranului pe care aceasta imagine es'te proiectarii determina impulsuri k.ine,~ ezice corespu lzboare unei imagini retiniene tn continua scadere ~i a uner dl~t~ n~ ,i. ere~ter~. ··.a.u~mare,. schimblndu-s~re'latia din~J'e component" renmana. ~l '~ea k.m stezica, subiectul va vedea imaginea proiectata crescind proportton I cu. d stanta,

Modul de producere a imaginii consecutive in conditii de laboraror a Cos. ararat In capitolul anterior; A1diug,am aici citeva cuvinte asupra modului CUITI

d ® iI III ~ •

se p~ate etermma canntanv rmagmea consecutiva ~ variatia ei proportions

cu dlsta'n~al .

. D~pa tehnica <.ropusa de Stevens, . errnstein ,i Reynolds (45) se produc l~_gmea c0!1secuf ~a a illnei linii .. repte,. prio fix ar·e 31. unei Iini" albe hrng=-' de 7,6 -em ~l groas:! de, 3 mm, pe un fond negru, perceputa de la. 0 distan~a de c5a 1 m~rru. .In mi j,locul 1inie:" este un pUllet de fixa~ie, care este fi' . t de . C3"tr. . SUbl:ct flimp 91!_ rca 1 mi~u~ pentru a &e produc 0 ~magine con 'cutlva pu erlllC3", Imagln1e:a cOlnSlec'utllv:a, car'e est,e nea?gr,a, se prOlectea,za pe un

ccran alb, avin forma parrati, eu latlilra 7S em. Pe acest ecran de proir. i.e sc g2:'sesc 15 linii numCl'1otate" al'1nd un punet de fixati,e ,la mijluc ~i un n.uma

de identificare, a~a cum 5e vede in fig. 63. ~. ·

Proiecttndu-~i :magio,ea consec'utiv,a p.·.·,e a1cest ecrs'o subiectuffi call .. a p .. ri~ .

f~ 'v iii I ' :ill ..

lxan ~ccesive ~le liniilor~ s'" stabileasdf. linia care este ce:3. rna', apropiad,

ea lungtme, de Imagin'ea sa consecut'va fi se noreaza numarul a:cestei r ~ ii.

c~asta l?cerca1"e se face de la ~ase distaJnte diferhe de ecran (de la ochii sublect~lul 1 ecran) ,i anumel 30, 60, 90, 180, 270 ~i 360 em,. ,cene di - tante. Sl~l1t prezentate in· r-o ordine nel"'egula.t ..... Din dnd in c",nd imaginea consecutl,\ra se i tare~te din 11 DUJ, pri.n fiKarea, in c'ond'i~iile amintite.- a liniei alb '~ Capul subiec:tlllui tre'bllie sa fie men' inut .fixJ, fie prin s-plrijiLl1.irlea barbiei plLn. suport adecvat, fie stlnd in picioare cu spatele' "lipit" rigid la u,n perf le~

126

• ECRAN PENTRU paOJECTAREA IMAGlNlJ CONSECUTIVE

I
--
-2
M3
J1.=.-
.4-
[)
1:'1 6
~7
~B
2l22b£
Q
- ....
-M .110
11
~12
'IIJ
...... ' M .
oMJ4
, 15 [nrrucit cercetarile asupra constantei marim"i s-au efectuat, in genera), in condi~i" in care subiectul ramine intr-un loc fix in timpul probelor si relativ In nemiscare, F, Klix (25) si-a propus sa studieze constanta marimii in timpul deplasiln' subiectuluivIn acest caz nu s-a utilizat 0 miscare reala, ci 0 miscare indusa care imit .. eplasarea cu rnasina pe strada,. Sub' ectul era asezat pe un

\,;II <!! iii! . Vel I 1 '"' di · ,~,~ 1 u v

scaun canna ~ se ~ a ea, co ajutorui unui .·ISp02'J.tIV, 10 miscare usor eganata ..

In sala ~n care se efectua experimentul era tntuneric, iar in Tata subiectului

iii 1-" ~ ., '"' dati ,I iI II!' 1 ill V

era aparenta unei aier, cu copaci pe margim, rec all, prln proiecne ummoasa,

1n perspectivi,. ceca ~e-i dad~a s:ubi~,cl;ul~i i~presia ,da~a de. a~i~cirne. P~~tru a se accentus impresia de rmscare fit mal ales de viteza vanablla, s-a ~tlh2at

un motoras care, prin zgomorul ~i trepi datiile pe care Ie face-a, marea impre-

~-,- d .'ll"'iiJ11 • . ~f

Sola ut: ~, ,eyw,asare eu m~llna Ii - .

in aceste eonditii subiectul a avut ca sarcina sa compare, "n timpul "mer-

uJ f··v. .. ~ flO< 'I f' '"' f ~ 1

s ui", diferite p~itrate ~i aile, iguri, care au .ost proiectate pe un 1 111

negru, unul ~n st~nga p altul, variabil, ill dreapra, la distante diferite, Rezultatele au aditat 0 crestere a constantei de marime in timpul miscarii aparente a suhiectului, care: s-a i dicat pinl la 100%, adidl nivelul optirn al constan-

tei, Vederea monoculara a fost influenta.ta mai puternic decit cea binaculara.

" f1 - iii.. •• d

_ nii autori au c'i.'utat sa studieze in uenta motivatiei asupra percept1e1

marime. Asdel,. Bruner ~ Goodman (5) le-u:pus. subieqilo,r la dispozi!ie. 0 cutie de lemn, pe ecranul direia er~ un cere luml!lO!i 'ell dlSJnletrul var~abl!:

Subioctii puteau marl sau ,mic~ora dlametrul, invirtmd de. un buton. SubleqIl erau copii de 10 ani, dintre care unii din familii sarac~, a1tii din fa~ilii bog~t~; Si unii ~i al.pi au avut 'Ca sarcina sa egalize.ze manmea cerculUl de lurruna ell marime31. unor monezi de: val~ri. diferite. Grupul de ,control a avut ca s rcina sa egalizeze mlh'imea diseului de lumina cuun disc de ~arwn. In gene~ 1

nonedele au ,fust apreciate ,ca fHnd mai mari dedt discurne de carton, tar

topiii salad Ie vedeau mai mari demt copiii boga i.

Constata formei

III V

o figura en 0 suprab v plana de exernplu un cere, se prOlet:teaZa p.

retina tn mod adecvat (eel. cere) numal dnd suprafata figurii respective .est' perpendiculara pe linin de privire. Daca eereul it pr~vim oblic, forma 1m p ~. a fie schimba, devine 10 elipsa. eu toate acestea Roi continuam sa vedem.

127

.p ·ODVCEBE I OR IC' .' I

PRIVlTE OBLIC' -

..

III UJl nu

.-; iI

rrvire,

= ntr-o ce cetare experimentala a lui :-, I,ho ae 51 ~','416) asupra COl' stantei for ei,

bl I} 111 d - v f 'I'· iii 'i d '1-

su . sect or 1 s-a :' at SI2i!, .• eseneze ,_,o~ma unor ngun geometnce, ae exemp lu

'u. . . 1 III Ii bili .,. I eubi !Iii' d v.

n cere, patrat etc. pe care ie ..... ' u pnvit O:~lC:'. m generai sut teet '1,:- eseneaza

forma inter _ ediara Antre imagines de pe re'lina §i obiect I real, asa cum

vede in fig, 6_ ~ _

n cercet ea cons 'a- ,lei formei ca §i in demonstrarea )!on 'co_ ~di~ii de labo ...

ator a constan ,ei formlei mai frecvent 51e' prezinta subieetului un cere die cca 115 em di metru (dirr metal sau carton) cVruia· se Plot da diferite inc]inatii ( e xemph J _ ~aca este fixat pe 0 tjjl)., Acesta este stirnulu etalor II L diso .... , itia subiec tului se ,gasesc diferi'~ flo mr eli ptice, 'rna" .. prop iate sau mai depar-

. ,r _ de forma rorun,dil a cercului, El al .. 1-- pie aceea care i se pare identicii cu stimulul etalon, , (lest stimul i se poate prezenta subieotului aentru 1;1-1 iv· in viziune directa tmp de c'c_-_ 5 sec., sau tn, _ vizlune Icdus:a, prit ur-un turator in !I mpul And este deschis, ce'a l/~ §elc,. . _ primu caz for~ ~__ ., u -

euta a : ercu ui inclinat dife,a mai putin I e cere, d cit in -"'IZU al doilea ~ ~ A~ Srnirnov (4,4) consrara ca, grad,ul constantei formei unui obiect plan.,

J cazul in oarcerii lui ,fata de Iinia die privi re, depinde Ide marimea int,o,ar'er-j ,i d- distanti., CO,nstaIlt,a cea ~ma~ ridicata sel ob~~n~~ in claz~ 1 un,ei ldistan-e I. 1 I de'la su ielC't ~i _1 - n'ui u:nghi d IDtoar'ce're :- obiec'_ Jlui ,de to'O'lIn azul unei }stanle de 1 m cboar ~i I'Intoarcere cbLtu' ui eu un unghi e

10° nu modiifica ,esential (onstan'la, Icarle C'ontm,ua s.i fie dlesrul ,'. e ridica,t'a, ca O~70, dalca socoti'm constan a Idep,l~','a de' I. _n _c:,lzuI ,~ind u'nghiul de

11 irtlrle n - tr_ce ,d 016, grad-' con.st~ '1_ti n1l! de,pin e de dls_a'n,-a dn la

", se fa' perc·pvi I ~ COlnstan'la 8c,ad, insa (:0'"- side,ra ,. ~1 ,cind distan',a fi, 'U -

h'" I d· iii, I" .. iii

JU. ,'e Inc, loa, Ie cresc conCOl,ml en,tiii

Din e perient-a personala file,cl re ~I'[ie ca, 0 hirtie alba 0 v -Idl:_ In tot alba ~i

a 0 I _mjn v, foarte r,dusa, pe clta v~eme l1ln carune sc~ll_ t in lumi a 11 ecni' a 11 vedem tot neg~ -_ E p1icalia ne-o : a faptul ca u, 'I corp ',- eta '. eaun ,eel fi prOlc_nt din lu'mlna 'are 'cade : supra lui, ,13 daca l'umina ,r .~te sau sC31de unifoll!m pest,_ to,ate~ co.rplu,ri e ,di· oimp'ul nostru, vizu,aJ re-

& ~ de lumi.nozi- t, se plast,r' za, ceea ce 'D,e da: CIDl1st,allta de lumin,a $'au

rVlucir -. · .

n c ea ce priveste eonsta culoe fenomeul es e m un at it e

Y d I. Iii "IJ Ii

amintirea culorii corpurilor famlliare; e exemp '_I~ amm t m ca ian a esi e

erde, ceea ce ne i.nfll1,lenteaza sa vedem iarba ca atare ~1 noaptea.

Ef ctuI a' biantei asupra constantei st!a11l1ci~ii" se demo n!tre aza ... obisnuit pr~n p ivirea obiectului i . ._ ." aiune normals f~ in viziun e~usa. .~aca u~ disc din h"'r"e neagra esteezat pee tele d~ fund _.al U ... l cutu ' •. schise ~1 e puternic 11 mi!lat,a~a cum se yede in fig ., , 65 •. d~scul d .v?m vedea tot negr~. DOl'ca., in schirnb, vom pune In partea din f~\a a cunei un ecran opac, In care 5-aa· ut 0 midi. perforatie . ~~ulara, reahzt~d astfel un "c.cran de r~duc-

ie" ~i vom privi pri .. ' acest 10 i.1CIU as J 1 ca sa veder numai 0 beat· n

, is~ il vern vedea,"e data ae as a, alb. t cazul pri irii libere suhiecrul v de ~i peretii cutiei ~i conditiile de iluminare, deciambianta, pe ci a vreme in cazul vederii prin ecranul de reductic elnu vede decit lumina ° reflectata . de

diseul negru, ~ p. tV a!ba. El vede .dis~ul ~l. dincauza. c~ l~mln!l. car..vme

nn ecranul d . reductie eS~_1 Vie ~1, . en, pata .c e lum I ai alba d c t

ecranul,

Experimentul se p,oate continua acoperind jumatate din discul negru, din eutia 'cu ecranul de ···.1, due ie, cu un semi disc de hirtie alba ~ cerindu-i subiectului sa p iveasca direct fnaOntel spre pier e e in fun~ al ~Ut1el, ph hi d uti privirea pe supra .ata . p,ercepu. Foa,=e -~ob:d)Jl sub ect.;J va spune

ca 've,de 0 pata albia ~.l una neagra sau 01 supra ata a _. a ~ una neagra, I

Pentru stabilirea indicelui de connan 'a a stralucirii se utilizeazji diferite tehnici, D~pa. una. din ace.st,- l'e.~_ciJ .",ropus .. a de~ .. ec~m-an ~rie~ ~20) penru ueani de la _ ora or, se utilizeaza doua CU:ll al3:.tu at~. (~s . anatoar. cu

cele din fig. 65)" rn'indoua ell ecran d r duc~u!.m orif (I 1 ccranului -

. " d d ,. f~ /"! ell • til

CD un diamtru;e _5 om - se poate", veea 1D .le~ar,eclte un .. I~SC ro~a IV

(0 portiune de disc) al unui ames ecato ~e culori, unul uva iabil, . eelala!t f. In utia CD diseul fix. se p, oduee 0 umb a - ell 0 bucata de carton pusa,

a plaf on, deasupra cutiei, umbra de prezen a die· a subi c ii nu-si d. U seama -, pe etta vreme in cutia eu discul variabil IU",?,ina este _ norm~la, . ceeasi ca ,i in rest I indtperii, cut" ane . vind peretele dm fund (care IJp-

.' e ,i 1- cealalta cu,tie) ~ i ni~i -laf,on.

Cu eCf'8n Ide ,redvctie

"

Co ccran dCI reductie

, ATKINSON, M,ODIF CAT)

29

cop 1 ex e 1 me tu ui e .e sa 0 str ze ' I U COD,

e e ac 0 rice An co' itu di erire de ambit ta.

e discul -.ix proportiile de alb-negru sint de 600/0 alb ,. 400/0 negro prima proba discurile stnt puse in miscare cu predorninarea al ului it

· .ul va iabil: cantitate I de alb e reduce t eptat, cu cite 50/_J p,ina ce su-

b II • 1 u U ,- ,,v I" !I! . - VI - I!I!'- , b '""

e II re ateaza ca c e .~' ua ' scurr au aceeas straiucire, n pro 'a urm -

toare se procedeaza la fel, cu deosebirea ca acum la pri I a rotatie in dis - I

variabi] predomina negrul, care este redus treptat p,tna, 1:e se egalizeaaa st -a,lucir a celor doua iscuri, _""cest - d,olua procr dee se alt '-~,,'az~ pin,v se aj g 1, '-0- a 10, care este ultim, __ Se c, nsemnea: ~ : roc .tu I de alb la fieca _

proba pentru . iscul varia ii, ,i se Lee media acestor procente. Se Iac apot alte 1.0 probe fara ecran de reductic, dar cu prezenta mb.rei pe discu I '1 , ~, se face din OU medi procentului de alb din discul variahil,

I dill 1 · d v'l· II 1 v du 'W' f' C' ' 1 (V, ~

-: Ice: e const n' el,~ str- lucire _:_I- c.a cu Ie.a:za_ ,'p:a ormu a," ,,' ==_1 ~V

. ' 1

in care I este procentul Tix ne alb (adlca 160%), VI procentu ariabil de

alb C'U ecran " reductie, ,-i V 2 pn cen tul variabil de alb far.a ecran de red etie, C = 100 reprlezin-,a const, ta"erfecta, Sc~derea constan ,ei exp im,'" , __ '_ e in -i cu ( )~

Ij ,!!J,,;I! .iI

tel stra Cl-1

6. P 'RC'P-'

Desi ernul nu are un analiza or special pentru ,ad,incime: ,i dis' an,i 'I eu oate ca imaginea obiectului pe retir a este bidirme'nsionala" omul percepc

II! II dimensi iul . 'p ~ dA • Ii iii 'dill " 'liz u.

~I treia . _lmenSlune _ s at, _ ,Ul ,. e~cepili. ,a-lnClmn", Istant: I SIC ,r': . ',e

p b aa legaturi]or conditionate care se for ne: ,-~-,-.i ' primele luni ale vieli" copilului, Sntre diferjOtii I naliratori, ~n primul rt·~'.d, tnt'r'le' oomponenta retinian ' ~i inestezica a analisatorului vi2'u,al~'rec _m ,i Antrle aceste cornponente $" inf matii' furnizate d, at " .iza·torii ta 'til ,i kinestezic, care ,nnt, lmulati cu prilej 1 corn ctulu ~ Cll 0, .. ectele. ., cazul p er cepe ii relief lui excita tiile cutano mecanice ~ rnoto ii prod _ se die actiu ea ClI obiectele sin - consi der ' t

• !II 'II ~, iii II f d I /iJ. v <i' II' i<]- I ~

lea e -.Cltat 11 pnrrntrve ~l - un." amenta eJ pe lelta 'vre'me excltatl1 e umlDoase

care pleaca de I,a lo,curile ',ai 'mi, ate sau, 'ma-' '_mbrite (deci :mai , "Iro,emine- t,

sa ~ a ~nciti,) ~eplre'z n't~ semn::: 1 c'are 'l-~_U c~patat· 'mnif~ca'\ia pe baz

_.. lIi d- iii I 1\ I III II ~l ~.. ~ .. .. iii ..

COl 'Cl· ente 0 tl.m,p cu e:XCl alii ' Icut~ c _0-' "eca '. ce $1 motorll a.' I. ItJt -~

n cazul pe. ceper,ii adinci1mii in de'·e'n, Id,e,i ochi~ I vede numai ,nU"D~:e de lu ...

min'" ~i 'u'mbra emana,te 0 sup,rafata plana, in urm,a, legatur·]o,r co ditio-

e catC s-au forma't int e impr_i'l- vizu_,_ .~i cele cutano~m~c_~ice ,i ,i-

, st -,Zlce_ p~ r.Ie umbrite a.j'ung ,sa naliz' 'ze. ,ad~n,cit rI", iar ,~~,e]e - umi 01

III

- proemlnenle.

mnale ale distanrt,ei si tj In primul rind, modific'v rille care. a loc A

· pulsu ·Ie in s ezice ue l~ mu~h~i 0 ulari comb.-~'nate cu modilflcvrile ,d~,· e ,-

1 r de reti a, ,- U IC~ Cl nl' ,muta - I ,irea I.,,' la u ,Ib:i.-'c ap, 0-

· 1 unul in e artat ,1 In.vcrs.. 'a aceste' ,se'm_~ Ie ale distan{ei. ;S~- mal adaug,~

a ele, c~re actioneaza ~i in cazul privirii monoculare, cum sint: inte pozi~ia, pe spectlva a ri na, pe'rspectiva linea 3., umb lel,e mi~carea,

ST REO ,leOPULDI _,:,BE,W'STEB (DtJII" OOID '0 I~"

~;r, SCHLOS E.G)

F ---,:-

, \ I \ ,

r , f

J

I

I \

, \

I I

Instrume ,rut adecvat p~ itru studierea I ziunii nocu are,

doua imagi· i care ca.:, pc eel doua " retinev este . stereoscopul .. 1, . ,. st._~.osc P Sf a~aza doua ima,jni plane .are :ee~au acelas obiect, _d~r ',~n .. ~Zl~l • o~ iferit e, Fiecare ochi ,!"ede 0 .n·guraHn~g n,e,_.~ar el r ~u:Zlo~neaza ~nt! o. .a

gine u idl ielief, mp es a de dinclme flln4 man!fes~ '. I,?aea A g~ lie

!Ii ," .. _ .. - , ]'0, r- A, ste eOls'coIP': Il~, d3: 0 im _- f'ieSle lip ·ta de adi Cl,

tn t 1 _ entice, P,I ~ v~:r --,

vedem un obiect plan, . " A -' r d'" D '"

Primul stereoscop, onstrurt de W~eats'.one In 1838, era cu og 1D a. ou

og imi ptane plasate ob, Ic ,reft edt lmagtnl1e [ster _ogramele) plasate 1· e a

, I eca ,e oeh vizl\ I un din el ,I i<

d Mu ,!-.'ad· raspindlt _estBe ~tw":s~Oe-lr,'COSP~'emcu pu-,rn'''su~ea' sSt:--tUe- ldeent~~!e~~c~up.n~~~td~a

enumlrea·~ e _ stereo,scelp ",' ~e : ,.'~ 11[,1 - • " 'lI!~[lt:.. .. ~,' ' ,..I. -'. ,1! ,', v' -".. -. " . . , ~

in fig. 66. Cele d,ou:a y,cd"etl. sau li l,rn, , " ~,lnl I'car. - ·s_ asaza nste eoscop "IS ndt

, ,- f' ~ L!IIl . _ " 1- !!\"'IiI""elfl'te vede-rn, e' e -fract t

otate "u, $11.,. umma c,r_ vme .~I, ~;\;." - ~. ii' - 'I .,10-1. . ~ _ - -. _

prism ele ' ~ C pi ju gind L-, o~h} ca $1 ~nd at ve d1!l f,: un unct me. asupra ca. uL ochii conve~g. u ua , ~ota a ell Pr repr~zmta u. .par:v s u

, I" " '" - - ,~f- -, - '~-, '-, chi la vederea C',arf!-l estl!: desmnata,. n co-

separator', carle ,tmlteaZale,care, 0,[" ' ' ' _ ..... '- '-' -, ,', _ " _ _;I , .~

~-~. ' d' :-f "rl'Ii't,e' tl~PU, r'l- '_le', 9tereoscoap,'re' ,'-' a ·f, ecvent prlsmatlce,

mel1 seasesc ' ]'", I - " "D" , _ A _, - ,~',.!IIl •

cum ,'t Ii I.eri sau stt eogame, r.eprezmd p lse nu

iferite obiec e I·P. r d"

Te.lestereoscopul, car:e ene, 0 modifiC:3 e a stereoscopului U Oq na, ,P r-

m'te 0 exgerare a efec-ulml! adiS:nc m- prio. cre$t re- gradulul. de 1 p~-

i ate moe lara in e~ e b~ectelor reale. Prl S· stemul de oglmzdllos ·

1 pri ~zarea ogl"nzilorebtine u... fee vch'v ~ent C fte -i Ui~t

I-ntero' c' ula·· rle IC,,~U '-ele,stereoscop-. ul 0 camer ,orrol pare un . '? dor: . b •

, !Ill,' - ~ ~ - iii! d" " 1 f se 0 lne

opus, adic,3!, reduc1e.r'ea .d.ispari,talii binoc'ui~re '~ - Iml'nua. re,a, r~ 'le,. u' ,u'~l~ . . celA

!I! " - ~ em' u- de" og' 'nZl uti 1% t ....

,rin i'C01JOSCOp. Cu ~ ,cest ms' r ment, prlD ~lS ~~. " ,', _"A _ ' , • d

'~·le

lstan a Inte o,cu a, - ~ rln ~r~u'. ,'.. ' ~ ,--" A' ' ., , ;I . A -, •

de privire ale celor doi oehi pOI~ f~ schlm.- te In f.ele) ob\lDmdu-se 0 ~:b:i

sare- a d'spariu,ii binoculare trIrru.lt.ndu-se la ochmul drept ceea ce . r

e,.

sa v,adi ochiul stmn,g ~i invers, In felul acesra punctele departate ale stimulului sint vazute aproape ,i invers. Aces! aparat Sf: numeste pseudoscop (17' ,i 51).

Cercetarea prin mijloaJC'e stereoscopice a. disparatiei retinale ,i considerarea

!Ii di .,. "I bi ,1: ].l~ I' iII"iI! (" di iI;.# , _iIi' ,,' I' .',1'1

acestei "lsparalam ca semna .1nOICUJlar a amncimn "a' __ lea, necesitatea privirn

('U ambii ochi}, nu insearnna ca _n~ este p"osibil3: $i perceperea monocularii a spatiului tridimensional, a reliefului, Vederea reliefului cu un singur ochi este posibila, in,tr-e .altele dator.ita paralaxei mi~c,afilor. capului, Mi,§cind capul

d I d 1 A • d Ii. ~ iii !!Ii ~'l ] iil til bi . fl!'

e _ a areapta ia stmga ~1. e _ sus In lOS" imagrm J~ ace uiasi otneet pot m usor

diferite, iar rel iefu 1 rle,;zulta din suecesiunea r ~ ida a acestor imagini dife.ri.te pe aceeasi retina~, E'I Vurpillot (4,8) mai jnentioneazii tnea d,oi, faction, care _ ,a~ putea ave a, rol in perceptia monocularii 'a reliefului: variatia acomodativa

ii aberatia cromatica oculara, asupra carora n.D mai ins:i:stam._ aici. _ _ _

P <Ii uI U I'· £' I i, '!!;b"'l'Y'!!!' 1 ,1\ d !II"

erceptia m,DnIO'C',' .ara a rene U ut este posim a mal a, es cine prtvtm CU'

~~?~~;_::~~b~n:. f~~~~afi~iv~n:m:~i ;~is:~n!~r d~~ u~~~ ;::~~id~a ~i~etoP::::r~

a· ceasta A)-n" sVa" este ne cesar sVa'· p- riv im - '~IS' tfel "'l-flnll.l't' c:!I'av nu vedem ~: marginile

'!Ii;p '_, '_ -""1 ."~ II., ., .,,-IIIit.;;!iI _ ' , ,. I_::' -,w, .... I '. ,~< _' ,:_ _ ._,II,.~" _ ~_'__ ,._,: ",""' ' ~,,'. y.lli. ,s "J& ._ :_

fotografiei, care ne informeaza despre caracterul plan al fotografiei ,Ii ast.fel se poate neutraliza vederea reli,efllllUli. ..

Cu ajutorul stereoscopului por "fi cercetate ~:i alte aspecte ale perceptiei, de exemplu rolul continutului stirnulilor, al semnificatiei In perceptie. De exernplu E,. Engel (9)" prezentind CIU, ajutorul stereoscopului 0 f.a'tit umarna

A !!Ii 'Ii· ]'V, hii ., 'I v 111 ~I '.. f . v ..

In pozme vertica a, pentru un O'C __ u, tar pentru ce,,3Ul3J1Lt aceeasi 'C at-a mver-

sata (eu ,caput i!D jos], fo,torgraf~ata, dintr-o pozitie usor ,dif,erita;, 'Ia. constatat predominarea ,fete;' orientate vertical 111 85,40'/0 din c az uri, fata, inversata 'in 6,30/0, iar in 8,,31Olo nu s-a constatat 0 ~domin:a,re clara a vreuneia din fete. Figura orientata vertical tiOJd,le sa, fie 1fa'voriz,ata, li'n ceea ce priveste claritatea, coere,·nta, e:x::ac,tita,'te:a,_ ~i ~om::tt1nuit:atJea, pl,a,!r~.;il.~o,'~,-'.'~ Qri,entarea ~pat.ialaa f:IJ~" rii

( iI • ,,) ~'_ A ~'I I!!i v II f "" .".,.11 iii ii' ill' di ~ ' .... :11

_Poz·111.a_ care a rost _ Dtl ruta ,mal .recvent an cursui empen,en,'fre1. ilrlll'· VI,.·, uaie

determina organizarea 5en2loriala,.

tntfucit in experimentul lui E'n,g,e1 i:m,a·8i~ile: a'u fOist exp,u,se ti~.,p die 'un, minut, in care timp pute'a s,a int,ervi'n,a ~~j'udlelcat'af!f, in:terplletal,ea, a1ti a,utori, Hast'o,rf fi Myra, (19) i),U red.us ti'm,p'u'l ,de eXp1rl,n,ere la 10'11. ~i 01,21 sec~ 'Rezulta ... , tele ob~inute a'u fost ~plro,ximativ a'eje'!,ea~i, 'ceea Ice ar':ata [,oluI semnificaliei, al con,in'utului s:timulilolf in pr,ed\olmin.arlea re.,IDat:i,va a, fe',ei, ori!en,tate ve'fticali

Plentru studi,erea pe,rC'ep,iei adincim,ii i'o c,onlditiile 'e:Gmin,arii in~icil,or indi""" rAM-I' sau emplijlirll'c11' a; d'l,~S't- ~'"~ (':l.!'n'tle'r,no· ""71·iIi:~'. p-.ar~p'ec"tl~Vif'[i1 ale"I"-~lii ""iIn~ ci -1""0' e' !!'llIr'~ 'u"m-

,.,"'" t, '-" -" , ' , _. ]I' > H;.II.& y"...,..L; ,'_ rl.€irJll,A;; ~ '"",' tiJI,I-,,_, _. ~_' ,.1.... yll.. "_,'~,, _, --. ~

b I ~, !IIi' " V it)- I' P II, • 'U'

~e e etc.)1 se utl'll~ea2a imal1:I, es sltereomet,u_~e ,calle SIJ- rleotm,e'tr~ca'I, se paine,

d t d it iii 'ill I!I! 'II d' A 'I ,i iii ), II. d II ii; .. 11 d it <I

e ,ase'menea., S U ·la prectlZla pe.rce'p"lle,l a ,lIlCl.mIJ1.~ a' In con.l.tmll!.lt: V'te ~ er1.11

binoculare cu. men:rine:rea fixa a pOlziliei capului" b) in c,on,dit,iime vederii 'mo~

no 1i ' til f'~ y iii II' ,!j. 1 iii< <!II! ,), A.,j ~ 'I 11'1 d II!! III

" ',' .·'CU.lar,~ eu m.en:,tlnere,a ,,1X3, a pO,Zl'{,lel capU,Ul ~l 1[:.,,1 In CCI,hIUltll e Vle~erl[

mo'nloc'ulare c·u mi~C"area liblera, ,a capului, pleD'UU a ,prodUlccpar,alaxa m o'n 0 ... cularal'

Exists mail multel 'm,odele de sterleometrle: Michotte, :ow,ard~,Dolman, ~cta~ Un exem,plu de sterleom,etru este eel Idrin f'i gu,:r; ,a, 67" E,m c:onsta din ,dOU3 fire verticale meta.lice fixel ~i un ,f~r verti,cal 'mobil. situat in, mijlo,cul c'leJlordo'ual!!i Acesta din llrma ,e,Ste fixa't, pie un ca,rucior ~i plo:ate fi deplasat inaintea sau, in,apoia planului celorlalte douail Siubie,ctul, a~ez'a.t. la 0 distanta de ,te,a. 3 metri de aparst, are sarcina sa ,a.d.uca firul mOlb:il - care este plasat alterna.tiv, cind. m'ai depar't£ cin,d ~mai aproape de firele fixe ~ in acela~i p'Man C'U ce]e

132

61~ STEllEOMETRUL MICHOTTE, (,CON .. 5TH VlT DE 'tT'ABLIS·,

SEMENT DUFOUll.)

do'ua fire fixe~ Deplasarea firului mobil poate Ifi facuta, ,i de experimentator, in ea~e caz suhiectu] are,. sarciD~ sa, spunadnd ""e,:le trei .fire ,se vor. S:hi in acela,1 plan, Subiectul prrveste, In tirnpul efectuarii sarcmn, prm deschLZatura

ecranului de. r:ducF~. De .. partea opu!a, indarat~l firelor, se g~se~te un alt ecran din st1c]a ,alba semrtransparenta slab luminat, care permite utilizarea aparatnlui ;in, cere mai potrivite conditii de vizibilitate. Precizia performantei subiectului (a,b'3terea in.tre poaitia ]a care subiectul a privit firul mobil si pozitia fire lor fixe, care este notata ,eu zero) se eiteste de r{;ecare d - ta pe scala aparatului _ ~i _se: noteaza :lIn. milimetri .. Se notle,az,a cu PI]US (+) rezultatul care arata. ca firul mobil este asezat mai departe de subiect decit firul fix si ell minus (7) rezultatul care arati di. Jirul mobil este mai aproape, Subiectul !'U este informat ~supra rezultatului decit la sftr~itul experimentului.

Distanta subiectului "die aparat este fix,ata Ide unii autori la cca 1,5, In, 'de alrii la 5 ~au 6 m, Noi am mentionat .distant a de 3 m propusa de Fraisse,

D f di b II' V f"~ ~I 1 d bill Ii d e apt , .. istanta tret nne sa '1.181 destul I e mare pentru ca su riectu prlvrn

prin deschizarura ec:,ran ului de reductie ,sa n'u vada decit mijlocul firelor ~i ecranul ca~e Ie Iurnineaza, pentru a nu-si putea fixa puncte de reper f,i sa nu poata interveni dliferite criterii secundare san ernpirice ale distantei. In a~e!a~i [imp distanta nu tre.· uie sa fie a~a de mare inch sa fadl firele greu vlzlbIle. pe altfel aparatul are fir·e de rezeJ['va ,de grosimi di-f.erite ~i diaf~agme Olfeflite pentru a Ie varia tn func~ie de distanta pe care 0 fix~m. In tlmpul eXJperimentului. 5u'b'lecml l,~i va, sprajiinri, ~i :m,en'l-me fix cap'ul pe un supon ~e ba~bie sau va men,ine oceipitalul fixat rigid la un pen~ter pentrll

a .- , v iii I 1 iii d" <IIi "" II d II f ·

~ se e'V1ta m,,~car.1 'e capIU,J.UI, c',;;re pot pr10 ,uec I'm,a,glnl ,5UClce,S],ve _ u~'or ,'1 ·erl'te

l~tre ,ele, care 'sa cormpe,n,sez'e disp,arn,~ia re'ti'D"ali ~i astfel sa facilitez,c peFcep-

lla adincimiill' -

. Dupa . ~hnica lui Michotte subiectuI deph1Seaza~i regleaza diruciorul ell fuul mobIl (eu ajutorul unor ~nurllri), iar dupa metoda lui Galifret: experin:!entatoru~ plaseaza fir.u1 mobil la distan,e determinate de fifele fixe, deschizlOd ,de flecare da~a obtonul ecranului de reductie ~ cedndu-i subiectului sa sJ?una daca vede firu! central (po.zi Ii a, firul.u.i mobil este intre' cele doua tire fixe) inaintea, in spatele sau la nivelul celorlalte fire.

In cazul utilizarii tehnicii lui Galifret - care v~ea sa elimine influenla

" Iii"I .,.

c~paC:ltalll rna ,or~it a subie,crului - Sf' de'termina pr,agul acuita,tii stereoscO-

tIce. pe ba2~. nvo!~rii. ra~~?lJlsl~rilo~ subiectului la d~.f:~riteJe. pozi~ii ale firu]ui. n ~azul utlllZarJl tehnlCll [U.I Mlchotte se de'te.r,mloa, Im,al frecvent, eroarea

medle. Fraisse prop-une sa Sf! 'determine media algebrici a abateri1or, calcu-

33

indu-se eroarea sistematica in viziunea monoculara. ~i binoculara ~ verifidndu-se, tn fiecare caz, daca. aeeste erori stnt semnificative. Dease~~nca ,pr8- pune sa. se compare me~iile ... algebrice ~i varian~el: c~lor. do.1;I3. "sern de f!1a: suri obtinute, Se constata ca v3.rLantele .celor doua dlstnbut!I. Sll~t de .... obicei

Ioarte diferite, chiar dad! mediile nu dirfedl intre ele semnificativ. Gm~ se face ex:a.minarea subiectului, Fraisse p,ropune sa 5C b·ca 20 masuraton tn viziune birnoculara, 20 in viziune monoculara, dupa care, urmeaza 0 .seurti

Pauza ('p. e care Fraine nu 0 precizeazii, dar care poate fl de cca 5 . min u.te. ),

d 'U iii ~ • II! bi 1 w iii 20' I;. Iii II; .

apoi din nou 20 _ etel'minar'" m viZlune.mocu ara ~l '>','. m vrzmne ~n~-

eulad. Un ochi al subieetului se aeopera ell un ochelar ~ac sau ICU 0 lega-

toare Cillrata ctnd se fac determinarile In. viziune monoculera.

.. . -, . A. ~

Vederea binocularii a adltncimii se noate face, an scop comparatrv, cu men-

tinerea . ixa a poziliei cap _lu· ~ cu mifCari libere a capului,pen.t,ru a se pu-

ea produce paralaxa monoculara. ... .

Dad. se calculeaza media aritmetidl a distantelor dintre firul.mobil, potri-

vit de subiect, fi firele fixe, aClea~sd( medie va fi in vednatatea lui zero, dad'

. II;;;;!' il!if!!!' ill U

n-;a intervenit 0 ;eroa,re constan a s-c'ml1l1 tcatrva. " .' . .'

Dad\'. se calculeaza 0 masura sau alta a va.riabilita\ii, de. exempli! abate-

·ea etalon, se constata ca, obi,nui.t;, valoarea cea mai fli,diea a 0 pre.zinta vederea monoculari CUl pozitia fixa 'a capului, dupa cafe urmeaza ve~erea, m~ noculara cu miicari libere ale capului, iar eea mai redusa vederea bmoculara,

cu, pozitia fix'a a capului (45).. _ ;' ., . , I' .'

Dat fiind til valoarea abaterii etalon depinde de distanta de laeare su-

biectul este pus s~ prive:asc~, este n~esar, ~~Illr}l a fie pUU!_~ compar,~ r~zu!tatele unor experiente dlferne,cu distante dl~erlteJ ca ab!'terlea ~talol1 ... '531 ~le ..convertitK intr-o masuri angulara care este Independenta de dlstan,a .. Una dintre aceste masuri este unghiul de disparatie, car reprezints dj.fe~en~a dintre unliliiurile de convergenta .. Aceste unghiuri. Sa: calculea:d{ ala. cu'!l--c5e poate vedea urmarind fig. 68, pe care 0 dim dupa Stevens, Herrnstein ~l Reynolds.

OcnJul ril'ept

in flgura se poate vedea ,di unghiurHe de COmtftr,g.enta a ~i. P slot uDg,hiura~ prio care ochi~i (Dr ,i St) trebuie sa convearga pentru a. £IX_ punetele .A ~. B, care se ana direct in fala subiectului. Pe cale t.rigonometridi:

101 0

tan i a = is, ,i tan 21' = 2(8 + a)

1n aceasta fO'fmuli, O=distanla interocula.ra, iar S=distanla de la care reste va2.ut firul mobi'M al s,ter,eom,ctr'ului ..

!ntr-.o <JeKemr,e a lui Gibson ~i Walk (12) s-au _utiliz,at dOlua supr~fete acoperite CD un. material imprima~ lotre care era 0 diferenta -mare de mvel,

134

astfel ca de pe nivelul mai lnal t suprafata situata mai jos ,parea 0 "prapastie«. , mbele suprafete erau acoperite eu 0 sticla groasi, care pe toata suprafata ei. prezenta acelasi nivel, S .... a experimentat cu copii rnici intre 6 ,it 14 luni ..

F... .. d .. I I 1 iii ~ 1 Io.r t 'i d h 110

nn . a,~e'.zap. pe rnveru mal). mart ,p rune cnemati 'pre, partea cu "a,bisul",

copiii . ~e ",~prop~a~ l£&ndu-5e, "ina. l~ m~\l",~nea ,,prapastieiK 'v ",o~ se oprea~: l!nn plp~uaUSIIC' ~ ~:easupr~ ~velul.ul ~!ll,JO!J I~a~r~fuzau sa~ mamteze. AttlJ 'lpau cind marna snsista, chem ndu-i, sa-Ill faca sa mamteze, ClOd au fost che-

ma~i tn pa~tea 'Of'usa, .und~ era ... acelasi nive] (real. si aparent) 26 din 36 copii s-au apropiat ce] putm 0 da,t3" dar dintre acestia numai J au trecut, cind

au fo.~tche~at!, d~ _ Jlar!e.a.op~na,_ deasupr: ,.pr~pastiei 1(. ~a exper~ment~t. $i cu animale [iezi, rmer, ~P1SI,C\l) 1,1 toate, la virsta CID"d eran In stare sa se ridice

w..!! de If 'if' 'V I' ,_ P b- 1 .

i! . " . . _. _ _'_ .. _ . , . . . . - _. . - _ .. . . II! I Ii .. l1l"I

~1 sa se r: piaseze, eV1tau".prapastt.a ., e naza acestor reau tate autorn Inclma

sa crea,d.a_ ca perceptia vizu,ala a 'a,dtnci,mii. este prezenta de la nastere. Nu

toti autorii care au ,co~ntat acestexperimen~ stnt.?e" acord di: invatare~ n-a I~ ~!veD1t, . sub 0 fo!ma sau. alta! ~eu II. nastere ~n~ . In momentul expenmentaru, dar cercetarea In tOt cazul ,rJ.du:!'a probleme noi ~I mteresante,

7 I LOCALIZARBA OBIECTELO'R IN' ,Sp·,' IU ~I OR lEN T.A RE A S "~ATIAL,A

La 1 t Iii IV bi - I f' 1

cauzarea 5,P'3'tl3L;a S' omecte or este un renomen camp ex, este 0 rezul-

tanta a 'u'~or complexe le~gaturi eonditionate care se formeaza intre diferitii

I it IIJ A I b ~ ~ U' ~ 1~ fA

ana izatorr In contact ['U iumea 0'· iectiva, ,in procesui perceperii acestei Iumi,

Ince~c.~nd .. sa, !~i~o5iem "au ",sa" pune11!, to conflicr unele ~omponente ae percep~lel, . sa faclbtam sau sa lDgr~unam parnciparea unei eomponente sau a alteia ajungem s'a cunoastem mai bine mecanisrnul psihofiziologic al localizarii

• I V I!!tI, Il I

~I orientaru spatia e,

Pe baza irnpresiilor auditive noi a"precie:m d:a,ca sau ma,j indep,artat, ,da,C'a esee An, Idr,eap'ta, sa'u, in

A • - A. 'IiJ] ] iii I' 'l\;!!l ~ ,

n JOs. - - cceasta - oe'a 1,2,are sp,a,t13, a es'te su.pu,sa, ~a

v. • '1

masurate fl ,ce'l'lce'ta.te e'xpe',r'imen,taJlI'

. Vom ·mentiona ~ntii un procedeu simplu de examinan! a' loc ali zarii audi~

t eli! iii 'i Ii '1 5-1 b~ 1

IV , care nu presupun,e mOl. un, llDstrumentar speCla ,.U'-leetu este a~,zat pe

un sc~un §i legat la ochi. I se spune sa tina capul pe cit posibil nemiJcat. Expellmentatorul, situat in spatelc: subi\ec'tului, p,f',oduce" eu ajutorul unor castagnete (sau. a doua m-onede pie Icare Ie fre,a.c:a una ,de alta, ,inindu-le intre dege.wl mare ,i eel ara.tator,. sau doua degetare a~e2ate tn degetul mare ~i mduedlu) su'netu.l ,pie Icare 5.,ubiec.~tu., tre'b,uie! sa-l localizez,e,. Sunetu'! este produ. s,

pa'" . t h' iii v II'~ 1 dl~ W' d 6" o· d I bi I '" A v

ole ",nlea, 'UZU'?LJI1,di,a 10 .·'ls't:an,la J:.e ··.··I ... ~.·I C.m 1~le c'apu, so -tecto U,.' In urma,-

oarele .2 pozitii: ~in !Spate, din fata, d'n dreapt'lh din stinga, tn plan orizontal Ja n,lv,elu,] urech'llor; ,apoi. ,a~c-elea$i direc'tii, d:ar 45° 5u,b p,lanul orizontal ~ 45° deasup.r'a ac'es,tui, Ip,J.an'I' Su,bieetu] :trebui,e sa ,~,tie lea a,cestea ,ti numai .aceste

12 · .. ~ yo

po 2 'It 11 sint date. Pe'otru IEiecare po2i~ie: se fac dou"a mcer(:'ari. Ince~cirile

t!ehuie distrib'u,ite IJa, i~ntirnp]3ire~ C'o-ta este' r'eprezen'tati die totalul localizarlIor corecte.

D.e ADotat ca~x~rnme~tato~ul va .avea grija .. ,ca "n..tim!,ul producerii sunelulu) IOCr-un anumlt p'u,nct sa nu deplaStezel mln,a" fllnd,ca deplasarea sunetu-

bIll '11 III II'

o lectU.l leste mal aprOplat

A ~ A

stln,g,;t noastr'a, In sus sau

ill II fir

anumlte eron care pot 1

13~

1 · · '-' d iii .... • II! \;ill bui v

Ul m en ,az_ .,_.1: r marea 1 C, e ui, oto ta r . U s_ 'V

roducere O·f_ ica_' ror a, lte SU,·. ' '. te care ar pute tulb ra I ex · -

~ , .I' ",' _ "-,,a 1_ __.. Imer ',' . 'per en e

Intr-o ,alta varianta a experimentului 1 Sf poate cere subiectului sa ... ,~i acop re urechea dreapta cu degi tIara ta or al rniinii drepte ,i sa spuna din care dir ,. vine sunetul, De iata . ce sta s pot uti iza mai P'U ine pozitii,

SU zicern 1- drea rt ~- biectului, a ni. elul urechilor .,~' a aproxi 1 ~ •• '. ,i.: 450 I ,U

d_; ,pl~nu,l !D' di~;t (pla,nul vertica ~~aJ~. imp~te ,cap 1 ~i. oorpul ~Ul vdoua jum": tall simetnce, strnga ~l dreapta], apoi acelasi sunet de partea snnga, la aceeasi

distan a de rlanul m dian, In aceasta a Qua vanianta un, subiec t cu auz .''._ mal foarte probabil va localiza suncnu fie in spate iie, mai Frecvent, partes urechii ramase nea~op~rita, de~ sursa ,~onora este . '.'" " a tea . p. . Acest fapt . e. demons reaza c,a, determiner a directiei sunetului se datoreste,

A iii I ~ d ,. I!i bill I

1 primu mn.', re at1e1 -, naura ' ~

Pen ru ~, cerceta e precisa a localizarii auditive obiectelor jin spatiu

ilizeaza lap ra e a," ecvate numit perimetr acustice sau colioii acustice. n Pll rimetru cons a fie dintr-un sernicerc metadic, fie dintr-un cere sau 0 sf a s hi ctul , iind asezat pie un scaun Ia mijloc fm I gat Ia ochi,

Cercul . a e r~ prezinta in acelasi tim . pL' rul transversalv si ca ." este g-

. t pe ,P te mte m _3 v,, es potnvit la , __ iv,el 1 u echilor subiectului ": r

e. tperimentatorul depl _ _seaza sursa sonora (I icnerie elecu ic:~, un receptor telefoni~ de felul.,celol' utilizatc in audiometrie etc.) adt spre .dreapta, de laplan ]

median, ci~ _ ~"'.' spr~,. t~,n,g3,. tn _ m~d !'l, ler~,g. u1a, ' .. t. Su~e~_~ul, ... care "n prealahil

lu t e mostm a de: diviziuni] cercul _1" spunev expnmmc In .; rae, direct .~

. nde i se Pi ,:e ca vi - e sunetul, s u arata CD mina ._ ceasta li ecne, ,. /i e .enta

dintre pozi\i~ !,eal~ ... ~i. p~zilia it_1dic".ta de .s~b"iect repre!,inta eot~.~xamin rea, poate prrvi amlndoua urechile sau numar una, odata, cealalta fIIR,d, aCI '

per' ail' . 11 mod si nilar :.e poare face si e .pllorar·~ a celorlalte .: a,u'~il'

,.

'nxatopuJ caplJ/ui

flan

, ·lraosw:FsiJl

_ ....... __.-1800

~,~ ....

................. flan'

IateraJ

6

..

"

,_ '. _. , Pl'fzentapea

<:.,." ,

',_ .,' ---- 8unetul

" - Intlicarell tie' cllt re suiiee!

lumina a/U' totd'Buns la diJJlzlunea U

'N C.A.ZUL-:- _:_ ZE_· . _ . 1'- '.. - zn - ---"- .. ~

FOST P':KEZE,NT T TTD'E_ <UNA 'L ., . A B.O'

Loca iza rea sunet elnr car ~ vin din dreapta sau din sting: se face foart user, dar c le din plan me ian, care s imuleaza in egala m"sura ce e

hili -!I' it f·"· I 11 -

urec _, 01 isnui n -, .- ot 1 . 01:_ anzat. CO 'I' ect,

, . 1 mod obisnuit, in conditii e vietii de toa e zilele, cln· auzim u su et

.J ,_,.. lasi ~ iJ W III A 1'"' I" 1 .,

venem m ace ,a,l nmp ~l sursa sonora, ia - _ mtre ana tzatoru vizua ~ cei

ditiv ." forme~za 0 egatu' v conditionata foarte strinsa, d a carei e litate

bisnuii nu nle d~ sea. a. 'I-otru a ·t _'. lia legita a acestei ,egiturl -

ionate impresiile vizuale ~i eel auditive po fi p, tse in can, .ict sau eu ajutoi ul perimetrr Iui acustic, 0 ast~fel .' e cercetare a, f.a ut I. A

ghin (28)._

f f' v .. , 1 'Ii. • lit v

Cercetarea a ost erectuata cu ajutoru unut perimetn ·stlC. 0 m

'. e semicerc, e ,[ __ " .. ,se rniscau stimulii 'uti izati .. Subiectul e 'a l:n cen _ ul p ._

metrului, ._. b:arbia sp,ri~'~ni··a 1- un suport la _0 distanta constants e rca

d ~ '~ 11 I dill . A di Ii 1 '" I

70 em _ e snmur, . _'I. :10,1·· rca CUl 'm'lna.:· rrecna sunetunn pe ca e- auzea,

Peri '. ul "r" ~mpait .1 . ara e, An centru 'iind 00; d, la 0° Ia r + 0 _~,20 etlc~,t '-in'"", 1a + 910°" iar d.· 1a 00 Ia .stlnga _10, _2° e·c la -90c~ ,'n acest £.1 . ·roare,_'_, .'. 'blate'e '., ,die. tiei 5ubiec'tullli ,a~a . al a[ su·-sei .$00.0 .,: ~se ~ .ute',a e.,priml,a u~,r i gr'·_-_

'ill II U iii, IV . d !I; ,III '"' ]- 1· u it

1n pn:ma. varma,nta e:x:perl'me.n·t,_ :a s .... a stu'· _, at preC12J.a oca lzar 0['. roarea

gasita aL,I de C', 4j6°.'nt'-oaLnta urmatoar .'~ os sudiat'" 1 luen a

u or stil.m Ii .izuali I leutrli ~. d.·: .. x,_m,plu" IU ~ alb v a unui b

•• • iI.

supr·fala a -bls, c, 'u'n p"u,' I,C't neg -u ::_.Isupr·- p rcep . el • i ,e'ct1e su

Aceasu ex:perie,~a: a ad1tat 0 ~ ,oadi tendinta de localizare a sunetului stimulI vizua neutal, cee, ce _ poate £i expucat .ca efect al unei largi arzari a Iegatur·· Lmporre fonnat" intr. anahzao ul viz ,I ,i e iv; i' tr ' " zire_l sunetulul ~ v'cdere sur:se~ sonore, ·mp·i coincid timp. .' ceasta legatura. temparara lar generalizata se poat s.ing .

este i'nt,anta, daca sursa so orU ~i. stimu,lul lumino's aClionea.zi di'R _ punc m I

A d v d' 1 II 1 ,. 1 u

In:_epartat_ unul ~.' e a tu iii Dupa in.- ru' ,e-!l:a I·-XP -.rlmen U 'Ul egatur e re-

sl:abi ' , .

rintr 0 a t~ s' ie . e . '.' p r mente K._l ghin ' studi_ t in enl' su

percep iei ' irec iei suru:tului a unor stimuli vizuali ere sint legali cu ne u prin lega uri temporare aturale. In acest seop a fost utilizat ca S'1 ul vi-

zuaID un recepto - tlfonic re, c a v~ zut ,de 5ubli,e,c.t, L· _ r cr. nu era urs~

"ala: - untulll·,. _-I'"'zar1e c s ~ui S 1m] d ' .' "mat j- a mare , W ur

localiza ea 'sune u' i e parte sa, " e~ ca int nsi~te este m,i slab '. eel! lumina, alba. ceast. rnseamna ca cfect. 1 1. 'i nu po., te £i l1ez hatul un i sim 1 legaturi geeralizate, c·, a unei legaturi temporare speciale, a e s,..a for till

au tului.

Ii..

n pr

ge'o - ,d·-

7

. ?'P r"en~~.d. toate_zilel a subiec ,ului, intr - imagines v'uaIa a telefon- u'_lu~

$1 ~nz, tiile pe care Ie produce, .

.' ... errrne .. t . e '. rmi.!0ar .... ale ..,lui ..... ulaghin, asupr .'. a ora n mai insista .. , a_u ~rat t ca . ~ seeasta _legat,u:ra_,e.'mp.,orar,a poate f ~ stin s~'-·. .~. . -'. ..._m.u'

·c st - I) - - I v·, ~ - . -_. -' ~ !£ . -ilL I, " . ,I' ,a sursa sonora

11 • l' U U ac. ~"10.nea2a . - m .punc - e foarte i.ndep,art·-· te- .'.,,' 'UD'UJ, ') j,' . ~-ltu·_- -)-' A"- -~, . ~ __

rJ.m . t - ,v vII ~ -' -' -' lJJ . lal ces I ' ex

- en.; ne a~t. v . oca azarea s I netulmJi nu se bazeaza numai .... .•.. '-l >-

. maurala. a. d msa componenta vizual':' . Iin . ~._ __ .' pc re aWl

.liar, . ocaliaa 'ea u a, re la b:-:--·za"""' 'r:.a.l- atia ' ,~- a ~el! .imma, . ruo"t.ul . st '; nef , i-

. - - . , ~ , - - - .'- .L "'" ' ,. . In' U '3: ;1

. In legihua ell perimetre e pe car - 1-,·,··· .. · ~.. . ." d _.. i!I; v

'. ~ 1, . ~ -:!! - - - u _ _ ,j) 'Ii . e am ,avut In v . lef1e pina ,3'C1L!ft1

0_ mu" tOleCllun a IC . arecrzumea lor ste .redusa di . v..... '. s-

ese sa controleze sunetels amb .. iantei P e. mtru st di iii '. _ ,', . c ~~~. A-.II nl r u~

jI "f~ ~ ., I SUI m . precIse - -

pe,rJ] metre mai p e~ise. tn. acest seop s-au co struit aparat~ -ICU~· ::m _ ~cea~_

mu are, care permn ca £. ecare u·· ---.:h· . v _ . ~ . . .. _ .v Ii. . _ - sn

" ..,. . I .. - !I' ,1/ ... 'Q- '- fe,c t: ,sa prl:measca 0 snmulare i' ..-·,··-d .. , 'U

rn sisteme de transmners .. lli"·-,-~· '_.' '-."'. -',-- 1_' "--:'h- ~., ~ _ _ _'I) .'., n_epen·e,D[,

lani elects Ie • •. ' ~p catc;asupra u eell ,1 CU< oSlbdltateaont '0-

· _ _ . __ ~ ~ .. JDte 'SltafIl1,_lmpulul ,~ fazlclor -_' ndelolf SO'I or- 4. D··lu· ~ .', - -. h

nel m_D chlJ'-'d '. ~h~ - '~-"-c," . '-'., p. ,Ite te-

,i . e tcans,ite ;ri~ ~lifl ~'~~~/ ·lol~roton .. , cu~ge sune1t Je ,~_e si~t pl'oduse - v, ~t. lI;·t .. 1. u. __ v ~, r cor~spun2'ato. ,e a,e' SUbll·-C ulu .. calif s·

. ., 1111 r-o a t'a cam 'ra, eu 1210 are sonor-"'"':,. ' -

. n ah aparat cu s" utoru dlrm3. se 'Stu. Ii' ,zv __ }._'Ii_ ,..ll!-,. ij _ lIiI "

'(:11 d!l' '" Ii. 1 . ,a, re a a 'UI tr' . Imp'~Bs'lille - - - 1

.,1 C le" aultlve. In localizara 21Udiciva a surse orsonore'. """':'.~. VlZua.le

on tr. UJt de p'Sl.hologu., I Y:o.,'ung' ".- 19': '28'·' "S--2-")' '. _ este P,Sf .. alo.nul

f· '.. In· .. ··· I.' 'care' c ,- -tV d!l! b ~

- c ca -ecare 'u'r~h,e ,v il_ ··:v, - ,:~-"." - - _~o, - _-.a - . 'tuu.' 'I care

. Iioo·'-' S P 1m 'a C· su etu ..... ~ - -d'·' iI'. -

ion t de ceala ta ur,h,. ..... .1 .. '·,',. c_ re I" con I'll nomJe este recep-

· - - c e, sunetel.:.. ,dlD !dr-e,ap' ~ It~ s~n··t -.~. ,- c:, .-. -h'.'iI" 1

.1 lnvers. Ce -' - v ~.. _ _-- -": .~ .. ,_. r nSI~rate urec ·,·]1 sllngl

v -" care poa ta a s ap,_Irat-'oate I -Im- ..... , '. . .' · v

scur a penoa~a de confuzie, de cite - a : "I,· ~caA l~a u~. ,su~ete. . ':' dlJpa

_etul . ste 1· cabZlat An ob '.' I - .. I .... .' ..... " In~ v~de sur:sa sonora. Su~ ... e exdusa, subiectul .e· ~e; uu .rve- ,J?ro~uce. ""Cmd_ lMa compon nta vizuala:

o· 1 CA. d- !II., iii . _len. - aza n,_ mal Idupa sune'tele I,ecep·:: a'te· :-c- ' .. '':'. 'ld.J· "

nu .. 10_. cm,ev I S'e ad " .... v d·"- ' .. ,_. -'- _c pseu-o-

hi. c u1 (iltwp a~torul '~:r:eazai~ In .• · red~~ I s. ~toac sp, II _ ~n s~nga.

reu sa evite', .) .. -_ ., . :1'. c. ·'·8 nat }SPOZ.I Ivul, 0 :g) relateadi di

U' 0 lZ'llUnl e lell Ipe so _. . v' -h- lie· u- 1--, . "Ii d _ _ v ,~

cu c su S nln telar auz" t" d- - ,... · .~ I t'. num~ 1 aca-p. ammcea

d ~8 ~ile, cit a 'dua~ex·cerl.enln .' ~ .. pl:aeste1~sdng_ ,i in~rs.n de UC~ tactll-kmes ez:vc .. .~. f,P . ta, . 3iV~t I c mtegra .. , ',I d telor vtzual. $)

gre~i. Se -p-e9Up'U~are. umd.r~JU . cor ct, . ~Ia . ~.elor ,audi ive, care i .. orm.u

• IN I" . ca- ,ac~ purtarea dl9pOZJt vumu'~ at ~.. dur· t· .. ' .. i! . -.- " I

r ,I r a11z t acom-od-'" ·''''1' . . ,al mu t~

. ._. . . I.arlea Imp -,51- 'r . d!t,~ . y. "-1'.'- '! -- ". 'IIi' ~

. ,U I IV· upa 'ce' e v zu,ale $1 ta,ct 1_

38

inest zice, In sen ul CV subiectul ar f· e ctionat c ect la sune e f"" 'oJ P iCl .' rea vazului si fara sa If ie nevo e sa J~. am -'n tease v . e fiec' re a ta ,r gul ".

ocalizatea vizual'a a obiecte or in spatiu ~i r- Iu ompone te or n iz le

D_ceas a localizare se stu.diaza, intre a t pi p rt f. a de ca re subiect,

n anumit tirnp, l unor ochelari cu len ile ce inverseaza 'lim. ginile atit rpe 0 izontali -it ~i pc ver-lcala ~ ceea ce este S 5' evil e lOS ~i inve s, iar ceea c . e te in dreapta este vazu "'- 'lI1S- ~ invers, ces e expenmente, i cute I\n,ca A 1.897 de c'!t.rle G, M Stratto ar ta c'a 0, iul sdapt za dtul de r p - de la aceste conditii schirobate. C···- cetarile au f .. ~ _ relu ate I' tirzi u

ca r . I ,H,~ .wert, I. . (j,hle' -, .. _ W. Snyder ~i ~:. ii I', '- ron -0 .a, ( 8).

ces'~e~late ar-_tV ca. Id,up~ 1 3 sap,ta'mini = _ 0 meaza noi co or onari viz al- 111· .orii, un subiect reusi ·d '3, schi :ze, ,dupa 6 2: le de pur are a ochelarilor

1 1 'rJ d -I d I v ~ """ . d IlJ d 'VI 1 ,-- , '"' 1 v .

tu . ~a ~ e ",.sze ,cu" ···tu a ... uf!1nn\a pc", st~a. a ~ upa 0 2;'":,, ",sa ga

pe bicich t .. upa~9 zile. D'. pa c ' va saptarmru . e nurta -e f 'a mt e upere

3, sc elarilor, su_ i =Clii au UD,e. ~ . r .t"Vt'~ de aoar tare atu ,~c" cind renunta

. C 5 'Ientile' ·form:an.te' '. i tree vederea norma a"p -.ceas. _ a aza . d p-

r' a conduitei Ia datele vizuale normale este rnult ma.i .scurrv decit ad p-

. rea m. itiala

Da'a unui s ,'biectar,e a' e as Ip-':a ochilor astfel de lentile i se da s~ tinV - i cu plumb, initia. el v'ed. plum . 1 in sus, . ar 'v'. d, r· se co ecteaza e-

~'" pI mbul este v7zut -_ e ind in jos, conform indica .·iilolr tactil-kines-

iI

~ 1 e.

R . atia din re datele vizuale ,i cele p ropriocep rive a lost ,.,. udiat~ de catre '. A. WItkin tn llega ura C'U perceptia vertioalitatii '. ·"tpului plropriu~ .n c st

, '~"k!li" '1 A..:11 J!; ~ "I _.

cop ·'·1 __ ' m a construit un - parat I.'· P e consn LJ.,I n11 11 mart, mtr-o

'mr~ ,i un -scaun-fotoliu care Pilot Ii incllnat. 'Sn ,diferi'e directii in mod in 'ep,endc,nt sau ~·'m,.: e'una" cODc,omi _, .. ,' t. S,u,bi·· ctul 1,1 poate e just pozl~ia

sa spre vert.".;--al, t'a' e ~·a1J,O -·;lia Ie - mere~ j .' Jlil1d:--_ . ul spr ~,jilnit. prec'uln p br -

~ ~. pi-ioarele, in,c]inaril~, Isc,C\unu) ,. i ii !:furniz, aza ''cubiectul '. diferlte sen- 2 'Iii de pires un .', care~i da,D inJformalii aup.ra p'o"zitieJ ,'r,opriui'u" corp. Scaunul po t fi iDleli at" eu a jutorul unlei -- aniv 10£, 'ie d. carre subiect '£.. catl'e

.,

xpe -I-e -.tator~

ispoziti" 11 e. pe'rimen al · m~ginat, e Wit'kin es'tre redat schematic ~n i. 72 «(t pa "', chneirl ~t all. din "La -, elrcepltio'n de l',espac'e~ de ur illot).

I I II 11' . V· A f-:-· '" V' d · fi A - •

II . Jutor'-_-. I m 'hI, el,elor c,ar ~ ,se 'a, -I ; ligura se ploate mo·. ·ca a_ t orIen-

t r· I te ala: 'c,ame'rei Cit ,i: olzi'tia :'. _'I. ctul- i t:a~a de ver'icala. e e~ii ca rei sf.. =,t doua tablouri care-~ ··Iot ~erv,i s i'c,tului ca ,P' :-ncte de re,ferin- e.

SUI ctu.l ,prime'~,te instruc't1a·a Sp'~, a ,dac~l p,erclep ,0 -- i-are' s a c·a-

In r: i, ori ,ii 'una, ~I· ,alt_" .j In ,el' direcl';o.. Din cercet'ari e lui Wit· (50) r zulta c,a, An g: neral (c'Vti, ,sin't ,i nu' ero,s . ifer n~ indi.vi· uale) subi ctul

pe c' cor,ct -,--i~c·.r,eaJ cln,d ,so.ulul'st deplas'at de ·.p·rimen tor, la

a e - ramAn ~'i· ~, In PIQ,zit-ie 'e'r-tic'ala~ Cind insa 5C'aun 1 r:a,~ne ,

e ·131 ea.za carner" su'bi ',ctu,) are -. pr :s:~ :- a - Id· 11 seaza el A SU~· in

eel ia opusa~ I alte ar- an e asu .ra Icaror· nu maiin starn, -. de lase ~ atit scaull'ul cit iii cam raJ cOlncomirentJ fie in aceea~i ,dlrec· ie, fie ~

ir-c ii opu's . S_ us· u, de Ica,tr _ exper I'menta tor dife. ite inclina i ie sc uului, fie arner i" fie' am .1 'r, liar subiectu 'ui i ,e cere SU ') ·eaduca (fie

) f! ) I ~ 1 'WI

C nl 1- c'ame .. . v-' t C>. a.

1 9

',2~ DISPOZITIVUL WITKIN DE STUDlfERE A VERTICAL'ITIATJI COBPULUI

...

---iiiiiiil __ .... ~._

..:a __ II !II. •

~. -

StllJieclul LUlIJina'

,&aun

Manivelal MsnNe/a' 2

....

Pentr~ studierea orie:?tarii tn .spatiu a subiectilor .~man~ S: S. Ber'~ov (1) a e~p'e.n_me?tat ~'clopn n?'rlffi~b, pr,e~um .. '1 cu cOP_U arm $I" surdomuti din scolile speciale; dintre acestia din urma unr CllJI functia normala a lahirintelor,

iar altii la care a,cea'8ta Iunctie era absenta, Copiii vazatariau fost mtrodusi in camera de expe 'en\a ,CU ochii legati, tar experimentele au fost efectuate toate cu excluderea vederii,

EX!p'I~ri'ffiootele 'au constat fie tn conducerea copiilor fie in transportarea lor (fnnd asezati pe un scaun) dupa un anumit i inerar, pe care ei trebuiau 8a-l repete, adica sa repete in mod. independent drurnul parcurs, Subiectilor care a? fest .tr~nsfJ.Ortati sezind r s-a spus di vor .fi du~i dintr-un lac il1 ahul, iar apor leu vor trebui. sa ;"1ear~asingur" pe acelasi d -um •. In prealahil pe dusumea s-an de sen at figurile (hnie dre.apta., unghi, triunghi, semicerc, cere e.tf·). care au constituit itinerarul, in scopul de ,-a se putea nota toate abarerile de la drumul pe care trebuia 'sa -mearga subiectul, De fiecare dta subiectul er~ asezat In punctul de pornire (dod trebuia sa repete itinerarul) cu fata in duec~a in care trebuia si-.,i inlceapa mersul,

Nu s-au gasit difcerente intre rezultatele pe haza deconducer: ~ acele .• p! ba.za de transportare a subiectilor, Din aeeste date autorul scoat concluzir ca onernarea_ in spa,il1~, in absenta vlederii, s~a fa,cut in mod esenllal pe h z~ ,analizatoru]ui la:birin'tilc,,'

S-a mar COnSt3.talt ,ea:. subiectii surdomuti ell absen~a funqiei Iabirinric,e IlU pot rep eta eu oehii tnchifi .rumul pe care au fost condll~i' sau tran.sportat:i. paca ins~ Ii s~ deseneazap,e d1l!~mea figur.a pe care trebu'e sa 0 efecweze In mcrs ~I apOi sint [,egati Ia olchil,ei pot sa mearga cu preci2ie dupa mode ul desenat, ceea ce ~nseamna ca regJlarea cenEral.a a mi,dlrii nu este alterata.

In ,legatUI~a "cu orientare~ spafiala a. orbit~r, a modului c1IJm reufesc persoanele nevazato'are sa evlte obst:lcolele~, expenmente interesante au faclI'!: .Supa, Cou:in ~i. DaUenbacb. Despre cercedirile acestor utori s a vorbit insa. In capitol]ul I, a~a c,a nu vorn mai reve -il

140

8~ PERCEPTIA TIMPULU'I

Se considera, in. general, lea. numai duratele foarte scurte ,int percepute direct, nemijlocit, pe cita vreme duratele mai lungi sint apreciate, evaluate. Care este limita dintre aceste duratel Unii autori (10) ~~nt de :parere ca 0 durata poate Ii percepura nemijlocit da,c,a este mai mica de 2 sec, Totusi, aceasta ]imilta este r'elativa, in, primul rind pentru ca aceeasi durata poate sa para subiectului m~i. lun~l sau mai s~urti,. ~n f!l0ctie de ~~tura stimularii (de exemplu ~tlmularl~.e vizuale par ~al ,lungl decit cele auditive); De asernenea Ji mtensrtatea stirnulilor poate influenta .pe,r'ce:perea .~. duratei: un sunet rnai intens pare mai lung dec·it unul rnai putin intens, Incercind sa fixam

ii iii . ....11 ., d 1 f!l;·· .. di

un crrtenu de, apreesere a, •. aurate ol:r' care pot 1. percepute . irect, am putea

spune d{ ... a~este durate tr~b1!ie s~ fie destul ge lung'pentl"u J\casltimuli~ care marcheaza IDlceputuI ,1 sfirsitul intervalului sa,~ D'U, fuzloneze intr-unul smgur, si destul Ide scurte pentru ea excitatia nervoasd sa IlU di~ar:a, inainre de apa-

ritiastimulului "care.m.arc~ea2~snr,~,~1 interva~~,lui. e, .v_ I" ",. ,"" ,

Termenul de "pe:rceplla timpului este utilizat msa adeseori ~,l In accep-

tiune Jenera~a, cuprin.ztnd, ~dt p~!ceptia d~r~telQ.r scu~te cit si aprecierea duratelor mai lungi, Die altfel, studiile reflectarll psihologice a duratelor scurte

~i lungi se completeaza si se lilm'u res c reciproc. _ _

Ca . ii in cercetarea experimentala II altor fenomene psihice ~.i_ studiul experimental al. peroeptiei timpului neeesita delimitarea ~or variabile dependents ~i independente, Obisnuit perceptia S:B,Ul aprecierea duratei este variabila dependenta $ii se experimenteazf 'variali.a .acestei ~.per,clepllii sau evaluari (a plre ... ciziei perceperii sau aprecierii) in func'tie die diferiti factori, care sint variabile independente,

Inainte de a it'us:tr,a studierea experimenrala a influentlei unor variabile inde-

d ,i iii< Ii ] 'Ii . U ~:'i.J. 'Iii. . .. ., '"

pen ente asupra perceptiei nmpu ui, este necesara iamumrea unor notrum pe

care aceste cercetari lie il'm,piici.

In primul rind timpul pre.l. entat .subieclului spn!! percep~re sau evaluare poate fi plin sau ,gol .. Timpul [sau jntervalul] plin poate fi un stimul ca~e dureaza sau mai multe srtimuilliri succesive, dintre care prima ,i ultima delimitea2'a intervalul, TI~mp'U] gel este intervalul linil,tit (wbS'enta Ist1Jmularii) din tre

d u ~ IU ~ -

Qua stnmuarr.

n ceea ce privve~te' modalitatea Ide .ra9;p'uns:, aceasta po ate' fi~ a) Estimarea verbala (eva uarea c'anti,t'a.tiva, in u'nitati co nventionale de exprimare a timpuui, sau o estimare ori descriere caljita·ti.va, de exemplu: a fost foarte scurt,

f I . d· f !II! d ,., iii! 1· 1\

ung, oarta Jungj; b) .. a.ca au rost prezentati .:_~.IOi strmu 1 spre~I' comparare .IIn

ceea ce priveste aurata.J atunci aprec. ierea .. p_?ate f~: I?ai lung, m.~u scurt, ,l~ fell· Evaluarea przn re'proaucere, care consta m dehmnarea de .. catre expenme~~

t !I; tI, 1 b!li ~ 1 A V v 1 d' E - - luarea prln

a or a unUll l.ntc·rva pel c:are su, ··lliectu· llncearca sa,~ repro~uca..,·· va ' ..... '.. ... .

producere, care consd[ in p.re.zentarea verba.li{ de ditre experimentat?r a unul numar repre.2'e;nrin,d 01 d.u,rata sau 'un in're'rv'a) de ·timp (de exern.pIu ",8 se:

cunde") $i rleali~area. ,sal_] f. ' .. roduce. re~ de dl~re sUb.iect a i'nt;rv~lulu! san d~ratel respectIve: S'e da se'm'nalu de plor.mre sau ID.'Cepe.re, ,,'acum_ 'I llar clnd sub1.ectul considera ca in.te'f'valu] s--a SlcurS"1 semn'aJeaza :aceasta printr,-,un gest sau un

eu" (d· I S· .. "~).

Vlnt ... e e.xemp u" " . tlOPI .. ~

Varia.bilele independente pot fi foarte variate: lungimea interv~lului, natura arcinii pc care s,u'bieclul 01 ~fectueaz,a., cunlQ,aiterea de ca'tre sublec·t a, rezul-

141

tatului Evaluarn, etatea subiectului, motivatia, anumite substante farmacologice etc. VOID mentiona citeva rezultate. . .. Intr-o cercetare a lui H .. Gulliksen (18) subiectii au avut ca sarcina sa

aprecieze lungimea unor intervale s~u perioade !n c~r~ ei ,e!e~tua~ ac~iv~tat! diferite, de exemplu efectuarea unei probe de Impar~Ir'~t ~~tlrea rn .. oghnda a unor instructiuni simple ,i executarea lor; ascultarea hatal10r _unUl metronom etc. In general actiyitatile en un continut mai variat au Iost subapredate, iar activitatile mai uniforme ~i monotone au foot supraevaluate.

N., Reuttova (3,9) a dat unor elevi de 11-~5 ani saefectu~ze] timp de 7 minute. diferite activititi (sa priveasca diferite poze, sa copieze un text,

, . - " iii' - 'I d £1' ....... ' II< ,Ii III "!olI' ',"

sa asculte un text care Ii se citea), apOI sa aprecieze .. urata tiecarei actlvlta\l

,i sa relateze care din de Ii s-au paInt mai interesante ,i care mai plictisi-

toare,., . .- - f' ul ~

Goldstone, Boardman ,i Lhamon (15) au stud' at influenta e.olt .. ~t asup~a

perceperii timpului, ~umarar~ a 30 secunde en glas tare, c~relmtpl~c~ ~. 3.:tlv,itate ~us~ulala .... mal male .'1 ;care .~ dus 13 _osuprae_:.r311uare semnificativa a

tlmpulUl, ,I numararea aceluiasi numar de se~unde m . gtnd. ..-. '.w

Cerceta.rile efectuate in Iaboratoarele lUI I. P. Pavlov au dovedltca se pot elabora reflexe eonditionate la timp ica fa orice :alt stimnl din ~1Ilme~ obiectiva. Hranirea unui dine 13 fiecare jumatate de ora a dus, dupa mai multe repetari, Ia a.paripa _secreti~isalivare exact 101 al 30-!~a ~~ut. ~. N. Bistroletova (2) ~iD,P. Mar9U1:s (32) au format !a copn .nuCl . de :It:V.~ zile, reflexe conditionate 131 tnnp, pe baza unl,1! . ritm reg~la.t 31~ alaptarl~ lor: unii 131 3 ore de 131. aliptarea precedents, altll Ia :1 IOI'C ,1 jumatate, 31\1

la 4 lore. - .. · I 'I'

AlIi autori 'au studiat utilizarea de lcatre.o~ in~ aprecierea tnnpu u~. a unor

repere intero- si exteroceptive (D.. G .. Elkin), Influ~ntacu!l0~'terll rezultatului apr,ecierii (S.G. Generstcin~,influe~taunor nivele diferite de monvatie (R. D. Meade), influenta virstei (P. Fraisse) etc.

Perceptia mi,carii este tn acelssi timp percepti~ .spa~iala si perceptie .. ternporala. Proprietitile spa\iale ale mi,di!i s~nt: distanta .pe... ~.are ostrabat~ obiectul, care poate fi mai mare san mai mtdi; forma nnsearn, carepoat£. fJ

cUl1ba~ dre:apta., drculari etc.; directia mi~carii,are poate ·i de ,sus in lOS san de jos in sus, inainte sau inapoi, de la stinga la dreapta san invers e~c. Printre . pro,prieta\ile temporale ale milcarii putem socoti ritmul, succesru-

ne'a etc.

Daca tragem. u,o eu capatul neascu~it 311 unui creioD 0 linie d ,eapti

sau ~e.puid. pe supra:fata cutan3!ti a. subiectului el 0 percepe ca atare, put"nd relata destul de exaCt asupra ei. Da'ci in loc de linii ,~seriem" tn acela~i .mod diferite lhere sau dfr·e pe suprafal3 cuta:natl (de Jlmolexi e) I

subiec~ii in gener'al lie Plot identifica,,~

In cazul perceperii vizuale a mi¥carii are loc He deplasarea imaqinii .pe retina (stimularca succesivi a conurilo.r ~i b sto~a,elor)J tIl ,ca~ul dn~ ochtul este stationar, fie urmarirea ell privirea a ob1.eetului in ml,care (rn care

142

TI~ nGum PENTRU DEMONSTRAREA. MI,c.lRn: .&PARENTE,

a
II"" ..
,
- ...
IJ
I B

A

caz ar~ lac. 0 stimulate .. kinestezicii de l~ m?,cuh~ii ciliari ~i. ai globului ocular, s~u. chiar de la muschii care efectueaza mlfC3J·tle 'CaPUiUl sac ale corpului) fie ~l una ~l alta,

Perceptia mi~'carili poate avea Ioc ~,il in cazul stimularii, la intervale dese

I' ~I'. v !Ii _. '

a unor puncte slk~esl~e ne pe retma C'U, un stimul stationar, In aeest caz

avem o_iluzie, a mi,dbH, .c:',i_~n. cazul per~eperii fi[,mului cinernatografic (cu o succesnme die cca 16-,20 lmagtnl pie secunda).

In psihologie cel~ ~ai Dllm,£roase. studii au Iost consacrate miscarii aparente. In. eomert.eXlStal nu,meroase. dllS_pmmtive pe.DtIu demonstrarea miF3Irii' unele care. pot £1 confectionate de titre experimentator, fara. prea multji greutate, Vom mentiona dou'a. din numeroasele modele utilizate de Werthei .. mer, intr-o cer:cet~~,ea sa socotits clasiei,asupIa mi,carii aparente (numita de el fenomenul phi],

. Mo.deI~le A, ,i B din fig. 73 sint buci\i'e carton. in care sint tiiate difette flguti,pri-n ... c'!,re in?,:! lumina, Din fieeare model cartonasul de deasupra (notat eu a) rannne, fix, mar. ce!aIalt (notat en b) este mobil. Experienta se face c~ un aparat ,de .prolectle (eventual,cll m~na libed). Daci plasam c~rtonit,7Ul b .. ~l mpdelu.lul A peste a (aceta,l model) ,i alunecam taietura din b peste t:uc:tunle. din III in dreapta Ii In sdnga, cu 0 miscare potrivitii, vom vedea 0 sll.~g:uri. linie in miscare, Daea alunecarea este - f,oarte1:nceata

va d I'" II! IOi di

m ve .ea 0 IIlue,. care ~pare ~. ~ hspare, apoi 0 a dona linie, care de

3:se~enea 3pare. ,~ dispare, In rnodelul B,. pe cartonasul b, numai una din linii este dreapta, I~f'. cealalti. este cUlbi. . •. i~atnd repede cartonasu b Ipeste at vorn v~ea tot .~ Iinie in. rmscare, dar de data. aceasta vom vedea cum linia dreapta se transforma in linie cu.rb3: ,i invers,

Pentru c~, iluzia sa 'apa.ra este necesara 0 anumitji relatie dintre intensitate~ !uminii, dist~n~a ditntre Iumini, mirimea figurii ~i intervalul de timp.

aea Inter~al~1.. dl~tr: ~cele deui hlmini care apar ~. dispar este plea lung, cele!a~te co~dl~ll. raml.mnd ,canstan.te" va vedea. indi 0 lumina. care apare (0 b~l~ lummoasa, to exemplul de ma.i sus) apoi cealalta; iluzia nu va apare. Daca mtervalul este prea scurt Yom. vedeaconeomitentambele lumini. In gen~r~! dadi intervalul este p,ea scurt, distan,a prea mare, iar intensitatea

U?,l~t~. pr1ea rledusa, iluzia nu apare:~ Intervalul optim pentru. perceperea DU~carll ;tpa~ente este mai mic. dadi intensitatea. luminii crefte, distanla fiind c~ns ... ta}lta, ,I estemai mare daci distanta dinn,e st'muli cre~teJ intensitatea ramlnln.d ICOnstanta (sint 'a~a-nUlmite]e le,gi ale lu.i Korte,),.

143

U · .. ..

n e: ii~'rl' ent, 'lite esant pen ru cercet ea . ,cari· aparente u efec a-

Arow,n ~ 0 h (4)., paratul co struit d ei este red t schematic In fig. 74. cest. ,aJ?arat per~it~, in~re .altele, ,s'a se comparle miscarea rotativa reala ~ uner Sl?gure lumini cu iluzia produsa de lumini stationare c re se a· 'rind n succle.-. ' e

n liter: tura psiholog ~ ca s .... a SI'!' ~~ I ala' die mult ___..... e. oare i .~. 1,8' 8 6, de catre

Charpentier - asa-numitul fenomen sau efec toki t'"' v •

'"'~ _ f -:- - .~ ..... lau 0 'l,ne~·IC~ a,supra, c:a. a

autorn au revenit frecvent, chiar in cadrul unor cercetari de psihologie sociala, in ce co ,sta, acest Ienomen?

I?'aca il!t~-o sala: co_pIe int I necatae produc u punct nos fi ,

s~b~elct lui 1 se p~re ca vede .n punc~ In. rmseare, .' a ficut presupu erea ca impressa de rniscare s .... ar datora ml~,c.:rJlor oculare, dar s'····a dovedit ca aceasta i.pot,e:za nu est. intemeia,ta. N t. s-a gisit 0 explicare satisf:~ catoar1e-

.. . r s:a stabili di 'I zia de miscare di pare dadi lin cimpul vizual SI! introuc", $1 )t~ puncte lumino~5''''lIe p~re, deci, d[ impresia de miscare inceeaza aca exrsta puncte de re ermta n cimpul vizual,

Daca in camera lntuneCOlas,~ se plaseaza un pa.trat (cadru) luminos iar In, interior- 1 lui se produce un vnunct lumi -.OS:, se constata I(·H. Wal]a.c'b)'··

_..... iii d Ii; . ., """ ""'" 1 ". I -

ca oI.l._e cite on se unisca .a·tratuJ., sutnectu are impresia c:a s-a miscat

I 1 'I! /'Ii. dillf 'ii ,. !IIi,,, iii, - Y

~nctu~l' ·uml~-f~-?SJl dl '·.l.ert~ ,}r_cn.1m1·--1Prs-,1. este aeeeasi C,_' ,i 'in cazul cind

patratu es 'e ix. uar se misca p .. nctui uminos, Da,ca lnsa se introduce t'nlca

u~ pitr. t I.u~os, mai mare decit primul ,i car.e. -1 tncadreazi pe pri_,m'u.~, patratul e .. terlo~ va, apare stationar, ia - ce interior ,i punct I lurninos Ie

. o.m ved .'. i. miscare [m ~fc,'arle'a '''ndUSa,)lflj -

M. ~'. Sherif (- '3) a gasi~'" ,i t 'I caz _1 perc p tiei sociale se man 'festa rolul . ,1 l~poItanla cadrului de. referinfi,. Dadi atunci dnd subiectul est,e mtrodus .. In _ cil!Jlea intuneoollasa i se ._.spune ca la un moment _ at va _apare u , . punc~ lu~mo's, care. cunn~ dupa ~c .':J va lne,!p~ si. s milte, ~i i se ... ~re. ca mdata ee •.... vedea m .,Cal'leJ. _ so 3Jpese pe ,chela Mor:,eJ se cost ta

c~ . ~lecare semnale:.za preze~~I. mi,carii. Dadi i se cere sl. apreci,eze rustan\a ~ma la ~ar.e s-:,- mt,catl apOl proba se repeta, se cOI.nstata 0 aprecierle destul de. s'tahlt]a ~l u'nJforma,.

.' I tr- a ta van!lta auf~st introdu,i i- sala de eJqlerienti do' shi,ct~.

eeare a~z:-a apre~le_ ·a, celut1~l. ... ace~t caz_ !"ezulatele sll~bi-c~ilor cover, sle .apr~pl~ tot. ~al mul~ cu fleca~e $edID\a. Ulterior r,ezultatul se pastreaza chlar d ca sublectul es,te mtrodus singu. in salla de experienta.

.Oil,tane' reglaiJlll

P/a,tlill"l'8g1a~iJ,pentf'U afJPlnd61"6a 11 st'-~ . gel'clI Il/minlloF'

NTBV

T'~ AlPARA ,UI. LUI BRO'WN _.

- 'TVDIVL . I cARlI P E' .. ·.'IIlII'I ,n'rll!

~ PE C PTI

ercetjirile experi entale in acest domeniu au fest initiate mai ales de . ~ c ot - e$.ll public - te A 19 6:i lucra rea sa ,L . erception de la causa-

l .... , a arut- in 19·4 I.n ei_ ie nouji (33)11

.or, a ui cea . ai simpii un . xperiment .' e perceptie _ cauza i at

constl .. ~n .":,i~carea rn rla~ orizontal.. ,:u ajutorul unui dispozitiv adecvat,

oua micr drent nghiuri co, orate, Prim I drept nghi, n .. it A" se duce e celala .t, 0 i.ectul, care I t imobil iar in rnomen ul lind n t ge,

.. ) Sf: P . me la r'lndul lui An . ''', ._ - e, cu ce ali . i eza, in a $1

di ectie si impreuna ell cela:la It (A), lipite unul a tul, ptn- la dis a itia

lor dupa n ecran, sau la oprirea lor' .

n con i iile acestui experimen tali 5 ubiectii spun ca obi ectul il Am ..

pi ge pe BAd. ce cu sine, Ch oar daci _ Ii se arat'" di .: ~,carile celo .. oa

• I\. fill!" III' d - d .. .. , "'" ......1 "!;' bi .- I A I

p r. sin . I'ZlC 10.: C,e .I,en· e rte, Itlll conti ma S3' aea 0 ~ sectu . UC· n -I U-

u el pe- , desi ,tiu ICa, in realitate nu este _ ~a, (34).

Faptul ci. ICicle dot ~ obiecte variazii i' - ceea ce priveste ma 'mea, culoare fo . . _ in ge eral nu" I lifica re; ul a tul I SIn Insa nele m' ific - ri

l~' · t od I cerea nui interval -, e __ po al in,. -e mo e. tu] jo tii ••

obiectelor ~i mile. Ilea lo - conn na, int odocerea unei difere e e vi eZ3, directii traiectoriilor - care au efect asupra ras- unsurilor suhiectilor, S-a stabilit ci egalitatea itezelor este conditia cea mai - fav'orabiJa: impresiei ca

I ce ell sine pie I:"

rum roase e perimente Michotte a utilizat dlr scuri va iate, pe e

lot . esenate diferite dungi sau filii. 'ce<te diseuri sint rotite, printr-un J. spozitiv -- decvat, in do'siul ull'ui e,er'an" car'le ar',e 0 deschi.zatllra orrizontala:

[Ie 5 mm l~iime Ii 150 mm lu gime, aa cum se vede in fig. 75. ch--

ura li~ .egl __ ,·ila,oate fi ._ stfel potrivita incAt s,w se ' 3ld'a n I rna r

II,;;il _I ,,~ ~ _ Ill'.

re est .:l~s-a a p,fOtl,." e,en ml.$canl.

Prin aceasti ld,csc izat _ra se, ve,d.e, lnspre subiect, ,cite 0 por~iune mica in fiecare din cele dou:a fi~ii A ~i B" Rot,irea discului se aCle totdeauna

] sens 've.rs arWtato'are ,or unu" ceasornic~Pe., tru fiecare xperime st

·'c· is~ 0 ~n'umiti v'!'tleza nghi~_lara de: ro'ta.1 '. S,."bie:ctul ·te 1_ 0 ell n a

DISCi IdI - ,10, E PENT U STUDIE, __ " .. .&~

PERCEP I CUZALIT TIl

I I

I I

I I

I I I t I

I I _ _J

. [cran

de 1,5

de ecran, eu oc i

la nive ul desch zatur "I



me

care est e

u-

to ....

rm ata,

eschizat r $i fA~'··1 sen te voe disc a "'·net fee re 13: -.i ea ~ 5 ,

su iectul vede prii diose Ii' aturi OIU - mici patrate diferit colorate, trm I

otirii disc: lui aceste pit '~tele p r s a iona e a, ,ita vreme cit distant: lor f ta de centru 'imine acee si, Cind ins·w, in ga se a, 0 ie de ce tru s ibiect , vede segmentul din . ap opi ~ . _I, ~ -se lete ,ca.re se pune in ' iscare i ar A ramin . S'I a .ionar 10

,

'10 cul II nui disc e care sint esen te dou~ f~ ii se pot I tiliz 0 a

~~se~ci diferite, pe Iiecare disc fiind dese ati 0 singura fi$ie (eel cu fl~i B fJlnd mal. mic], In ac st caz _ s,e . a avea g Iii lea disc rile sa.' fi.e, bine c n-

- ...... """ I ~

tr _ te, pentr ~ ca sanu a _ a.~a ml,c'arl par rzrte,

_ f etele care se pot obtine prin utilizar 'a, U 10 dll, sc ri rite: . e lsnsare de tractiune IC~ . ~

Exp ientele lui Michotte _ fost eri_icate, complen te, imbog~~i e

te ... c ~ce~~ 1,. ale _ _altorva~~'ri. ntr- n s'l:ud~'u ree,ent. Brow ... §i. MIles (1) cauta s stabileascii « aca _ rasp nsun e da e die sub. cti nu .. ', nt influentate

de anu . ite st~· 01'" i preliminare. iehotte sustine di rispuns rile- uzale in v i~ fU!lc~~e ~e valoar..e2. absoluta a inter .a1,' " de timp car separii

miscarile ~I ca. dispar .' aca tnt e _, alul ' e tnnp din re .'~ osirea obiectului , punctul de "clocnirlel.~, ,i plecarea lui '_'1 ldep,i$,e,tlc 2001 mlsec. Bro D !

. sup s subiectii I .robe cu · - tervale de tim I dif. cit . "n p rios '_

_ _ _ _ _ ~ _. _ _!Ii III till !I II

rm . tat remergatoare e perirn 'tU,UI proprt "'Z1.S'1 ··'tlor,l au v II. t siste-

mat" C -, intr' 60 ~i j.~ 0 m/sec, ~ intervalele de rimp dintre sosir ~ a obiec ul i . i plecarea 1 ,i B. Concluzia P rincipala fa care ajung sst c~

iii". f ~ '.' I

S . ec 1 C re au test expusi la i 'i erv I e de trmp mai sc r .e in st ".~iul .~, ,~

r' · a.r a d t '~ai pUl~ e lraJspu,- s ri le'- 'uz lIe 1· lexperim. n.t ." r 'IPlriU-Z" $", dAt cei ca au 'ost ep ~i l intervale 'ma~ Lu,ng-i.

dife-

1 ~ ROLUL CUVI·· lUL_

~e eral c c,et"'rlleu ,rivie 1a rolul Ii ,b. jului tn perclpere ut' ize~~a cuvintuI (s'u !lnstruClia 'verb ~la) fi, ca ",eticheta,'", ca den' miTI , fie _. mlJloc de' O'1,entare IB pecep-pei intr ... o dir· clie sau all a'II

n~" e, .. u. e decenii An.. a, . '. Lehman ariit, Cn 188 AO "Phi-

S0t:',hlSC~" S· ~-,dlen .) ca atu.ne c"n sub,·ecti'~ . U c :o·-:t Inv,V,iati sa d!sem. eze

. In c· e..,ai m ·lte nuan~e e c···· '.iu (noui nua j\e)~ ei a J e"it a Ie

ec 030· a d,est' I} de UfO·, Ble c:iti vreme' c -i· c_ 1£ n S-'i utilizat " _ce~t

rocedeu nu 'au ,depa~t limi lei ha'Z,a.r-utl i in r~zolv·arle.

VIc: :o!.i mai ales !n .... imele ~ 'OU':" de,e -nii, s--u i fectu.t n meTa ... ce.c ta,l 1 ',.e' st, om~ntu,. ~_n ~-un,_ ex'er·' .. ~nt efe-tu'at de A. Aft, L·ubll'n, a,la. (30) I s au pr ze t t III lee )lor ~copii ··e .. ~7 ani) if,erite 0 iec_e

.. ~l f x. te pc un. cart n: chelf un ciocana, un dh, un cu' ,i ' ..

o hIe t neeu. oscut de cat e cop": o. b:icheti. . pa ~ . .P,. r · vi~e Ii era a obiectelo ,c a.u . o,st P s la 01 p ,rt ,1]1 s-· cert c,opllor sa dese eze, ob1lec ...

tele pe E- re 1 .. ~."'zut. Siml?l"ta ea for ei. obiectelor a. PI'S red ....

o e· at' e' cop fo ~,a de ~ sen~ ,~t ne'.1 elAnd ob·,·t 1· ,au fos·t r--

6

tate ira · ,nie· unu in co i n-a desen to' eet 1 ec

osc t (0 in ece asp' s ca mai Iost ce a. ar ... , sa poa a s ne,

e), a ob ectele au . os p e. n~ te c. ~e·· ea lor sapte d

z c a dese a ~ b IC et ,la a. Cl Cl d odat . cu pr~z n ~:ea 1L .... __ e _. aratat ,i la ce servesc, cum sm ficu. etc. to; co - a

r~che a In une e cercetji i (29 ,greu e recunoscut o t re obiectelor

en ru cere ar a inl entei cuvi tului-supr er eperii si reprod

o ig 1 .Carmichael, J:io.ao ~i Walter (6) au prezentat S I hi ,i or

s ne (1· total I 2), . intr .. re oar (dnd) sl.t . ate A ,.. i 76.

in ul din mijloc (,fig ra stirnul ) co ~ln fisu ile ea est prez

ci e una, sub' ectilor, insotite f e de v· tele din dre pta, fie e eel

" g~ fiq rii stnn . Subiectilor It .. sp sip.,. a abi '" di Ii s, vor rW ~ ife te gUll e c .re ·1 0 .eb 1 s. e repro uc d pa ceo v ..f p e. ent eaga serie, Dup" aceastii mstructie urma PI' zentare. ft rn, Inai te d ...

ez .. t:re fie;arei iguri e perl';fitat.o!ul s 1;U1~.: "F1P .. ra, c. e a~

e ana ell •• , .. ezultat le _uatat C, . 1\1 d sumec I (s -

ora · s- aratat e e: mph t t eia f g ,ra-st 1 din rind 1 din

a . e indicatia verb Hi c~ ,figula ca e r ' .. ": s a~na

c ela i" au [,eprodus alceaa f gud. asa eum se vde in prima coo ... g ra a reia, ad~( au ~ modificat imazi n~a in, se.s 1. suger t ... e 5uvt t

zul c" .... aceea f gura a fo t p.OC ua ... e ndca~l~ vet ,ca a

o altera, figor repodusa s-a aproprat c forma. e ob ec ul suge e a est cu. t . t.- Din datele utorilor rezi lti c" a unci oind preze ta ~a

igu · or n-O pree dati d~ cu· int (la -rupul .. e ;cont~ol), .450/0 .. 1

'gu ile re rodus~ ~-_u aJem"'· at co ,u -_ .SU. cp. ah~l d n oheet,el~ a carc &&.L&ygtne e, e data . n P' ... . a ultlma colo na. (,.. gut. re . r .. . a ). el

-a i izat ~i cuvintul, pcopor\ia acstor asema an a fost d 74 5%,

vi t.) ga it de subiect sau oS - erat de e·

fer ierea dife ite' or "nsu,ir' ale obiecteloI., Unor cop" . .

---I1:"·_,...ol ra h s-arezentat .OU3 boner.· de hA t e, fo rtc dlfente e

&AA,_"'rimea (11). Su bo e. . mal .. ica Jin a!te !rin" e h ctea-

a e) e a 0 -0 .. oa, pe c r cop luI trebUla sa. 0 gas a ca. Cmd

leat ..... net, . i.e" . i_ ga·· it .. ... . Iboa~, ,exp.·;. enato~l a v w

tV I 'e verbala s.pIime -era spunAnd~ "Cea . ca' oZltla sp \1<1 a

at'

· 0)· -a . r ze at subi ctilor esene ~i S-l ar'atat rolu] de urn: ii 0 iectulu

rg

~

n

en. c -

0-

~
CuvlnbJJ ftril CuvintuJ igura
In60tllor ~_,mul lFlsoti Dr eprorJ
Stlc/a (j Scarlta , Cl
delaiea
StmillJn~ iR CC t,lera .C· e
ikSCfP8UI11
~ -
Ochflarl OCJ: Haltera

Pin <> .- . Jstne <)
POlal U8luri
ftgura I reprtJrllIJI

~ ,..._,

(-----

ao~

t:t~ ...

~ g!,

v---c

a

zu .

etei a -Iost sc i bat~ Mereu (1 S 1 ga, 'a de ceal 1 - bo e -- dr ant

An i te, Ana .).. Legatu a era considerata fermata cin ~ copilul ridica, de

r -' i on . onsecutiv boneta mica, sub care se g'asea bom boana far a in'tarlre'a. erba)a.. Cu mbiectii grupei de control e perimentul s~ , desfi _ rat in rno ,

_- log, C i deosebi e ~,a nu s utilizat int-rir~ 'ert alai.' _ ~ C esti a au aj ms

w des rin .. ~ marimea c'a semn distinctiv at obiectul i dup- 6 ,-7,0 preze I·t rt, e. c[ta vreme subiectii grpei e perimentale au . JUGS la ace sta rforrnanta dupa 7-10 ire entari,

SAn_ e ~pe iente care .ratap,osibilitate~· modificarii p_ cale v _rbala DI

~ ai ur o· reacrii voluntare. le sub iectil 01 ci ,i ~~ uno- reac .1'. invol ~

_ a ,e. cum sint reactiile vasculare, In mon « bisnuit rifle .ul orient: 'f·' si

ea,c ia vasculara, care este componenta 'a acestui r"-flex, prezinta 0 into nsiate pro' iortiona i ell acce~ a unui sunet carle se .. t·liz,ea~,a . ·c stimul.vi r

..... I . W I! 1I;;;;i! __ I' CA d' Ii< - 14. Ii

C - . I - etu se repeta ,r -ac.J· I .. scu a.ra ,S· .:-, ,ng,el!!' I 1'D I, Insa, ,ID ' '-u i experll-'

let (,7), Ii s-a eer' t subiectilor ~ care erau sup. ii cer -et~rii cu mn letismograf digital .......... sa reac "ioD,ezc ,P --in apasare pe 0 cheie _ iorse "a, sti- 1- ! uli auditivi slabi ce vor fi produsi i'.n casca te efonica sau sa, numere - .ti stir . _ j" iceste sunete slabe au, io,ceput 5~, dea ~- e . c'~mi vasculare i te· s;le ... _ p ce alt sunete, n ult m - i puter: - ice la ca '1- instr .ctia n se r:- ere ~ -I

pro .c au . lecit 10 r. - ctie 'v sculara 'sl~_b~ sau nici 10 reac e, Instr UC: .ia ,erba'la a facut din sunetul sla'b _ 0 componenta pute . i~ca, Ii_ a d t 0' sem i .... ,

· ~ d I III III I!!' 1 '"",," Ii f' .. " - ""'" ~ h !'b III' III ~

ican .-e semna tzare, rar reactia 'V3,S'C!Ulara n .... 2, mar ost SIUPUSIS m m llt.,e·1

..

trm '. i"'- ii'

- . RITOV,~" S .. , 0 me', anizm prol:_,tTtlmtfJennoi' 0 'i'en,t'-li'i celove ~a", Jur.D' I Tis., i nev .... no ~ (lei ti lnos,ti,. 1959, til IX, V~p!l 1;;

_!! . STRO I -~TOVA, G~, N~, Ob'razQvanie' " n'CJ'O'or,ojd',e-nnlh ,dete,i u5·ovno~·.o rellext: n,a:

'" me' VI KJe4z,i S ,sHto,ci.n;m Tit,mom k,o'r,mleniia'i Jurnal v~ei nervno"i d,eiarte nDJ,ti" 1954~

I .. IV, v .... p .. ,5.. ~ -

· 0 . .. I ~ Vi' M·L. -:, T;!, _. "--"11 ,Pri.'.ol" stim-lation l'lnd th,_ prcep,t,ion oJ c "s ·lit],.

Q. J. ·.P~ psychol.'1 19619"1 21,1 t34~lJ,6,~

.', '·.0'." JI F~, VOTH, Ai" C., The p'Qt,h oj' seen ,mOf}ement. lU a l_1cti'on 0/ th'(/ , vect'tJT-f~ _,ltl Am~ J~ Psyc=ol',1 1'937, 1619, nr~ 4,~

· - R.UNER" J SI] GOODlvlAN C~ C~, Value and' ,n.e'f,d ,elS organizing j'ar:toITs in ""r- ej!rion,,,, j,. a~n~ soc" p _.y hol,. 194'7 64" 2, 6 .......... ,22'7 .. ,

I. ADdl- ,L, L." HOG.~NJ Hl! .. , WAL~ 11,-_ Ai A~J An ~,; ~e,imrn "I smdy 0,1 the feet oJ lang,uge on It,b'e repT,od', ct,ion of v,sual'7 .,ereeilled jlt:JTm J.xp.. ps,yc at, 193 I, . 5, nr .. l.

7.. AVI , R".", Methods 01 meas,'4/ri,ng: &ul'd recording act;,O'N •. In ."Met,h'oJs 101 ps,chtJ,logy" (ed~ T~, G~ An.drews)~ ].., Willey, New Yo 111;" 1'94,,81'

" '0 'E.,~, a ,INE, -I," SIJ Th"t ang'l v€'loc-ity oj '~'y'le-movem nt·s' .. PSY'ch _" R~,.,:" 91, I 14· ·-t 7.

. .. . G .. , ,Ell T,he role ol c,(Jnten,t J,n bin,,{),c_-lar resolu ti'on. . jj J" 'PSI- chot, 19,516" 6,

fir, l~



· F ~ ISS I JI ~" La I's",c,h,olog,i,' au te mps ,.1 Pres~es Univ ~ d,':_ France" Paris, 1957'.,

ih .FRAI Sf" PI., Man'u'el ,r:at.iq"" d, I i',sychl(}.logit, ,expeTi'mentale, pjiUi!F',~, 96]~

2. GmS :-- ~. J")I' LK- R .. D,." Tb, - ~~f),i5U4l Cljll"~ Scien ·f~ c 160" 202 ( )1'

64 71~ \

13. GIBS,O .. , 11' J~, Adapativ,n, ,after--ffe'ct ,and contriflst in the perce', ion of C.Ul'"V·· lines,~ J~ Exp~ Psychol.'1 19331 XVI, 1-31'1

14. G~~:' ] .. '_~, pc#I"" movements in reve'1'sihi.,li·ty of .,er.spe'ctivf!~ J~ G ~n. Psycho I.., t 240, 3,· Sod half 243-281 ~

5. GOL ,., RD, , .. ii' _ H MO T~" Kine betic '1f-2' t '/.

JefJelopment of time concepts. . Gen. Psyr~hol., 1958, 9],.

16. GRA:__ AM, COl _., Area) color and brightness Icli'/terence in a: rev'ersible configuration.

J~ GeD~ Psycho. _ 1929'-1 2, 470-~8J. . ~

17. GRlNG '- . "W~J boratory nstrumentetion m psy.cholo,8Y,· N ational Press, P lQ ltd

Call fo~ I" 1954[0

18. GULL KSEN, - The inll. .ence 0/ occupation upan the perception of time. .

psye 01., 927, 10. .. _

19. HAS,TORF', A .... ,." MYRO, G,., The elfe,,~ 101 meaning on binocular ri't:al,~ "J~

Psychcl-, 1959 72, nr ~ 3~

201 BEe N, B. '. IED'J' R., A mantl",l 0./ labo'ratCJlry s dies in psycholog},.- e or

o for Uni .. P' _. , .965.

21. HILARD, .. R.. TKJ: SO, R.. C~ 1 nt--oa _ ction tOI psy,cho,logYll H rcou r , a.

wlor d, Inc .. , 'New 0'· J - 967~ . _ ·

22. HO WAY, A", ~,BORl G~ -,~ G,~, Determinants 01 lappare,nt visual size w,ilh dist4n,ce

'U,ari41Jt~ Am J cO Psyehol, 1941" 54, n r ~ 1. _

23.. IARB· S, L .. " Roli' dvije'n ~e gl~% b protesse zreniis, Izd-vo . _ . - t Moskv~ 965 ..

24.. ,R, ...• ~ ;j, :as ic psychology;; I· _. York, Appleton-Ce ury-Crofts,

25. KL X, ~I Die r,e,la'i've ,Se'hgross der 'Gegens,'··nde hei E'gen,h,!weg_ ng s abr,

Z, f. PSyCh'Dt, 1956, Band 160, Heft ~-2~ . , _

26 .. KOHLER;, W'~'I EME,RY, D~ A~I' ,figuTdl aj,t',(!t'-elfe'c,t i,n th,f' third Idimension 0 fJisuai

space. _ Am, J ~ Psyc'h~'~~J 19_47 LX, ! 59~20 1 ~ '_ ~ ~ ~ .

27. KOHL R, Wi W 'LL CI-f,. ~,Fl.gural a!ter,_ellec,s.'" _ n ZHVeJtL,gat on 01 VlSlltd processes.

Proc, Amer" Philo, ,I, S e. l' ,. ,.,~ 8:18, 26,9-3,57 (cita,t dupa "Lehrbu,cb de, Expe'ri t llen

Ps,1chologie, dFt,~. Meili" H~ Robr~ch r, V,e la,g: ~ HE Hu .~, Bern _ u~~. ~tuttgar 96~)"

28. 'KULA,GHINJl S~ A,~ I Popi'tk',' expe"iment"_l,no,go ~5sl'd,olJ,a-nna vospr:uahg n4p" oienii

2vuC"e~.scego ,re.dmle,ta.'1 V'oprost. p~ih,ologh'ii., ~ 9561, _:or!! 6'01 ),~ . ~ ,

29" LEEPER, R .. , A st~~Jdy. o.f a ,neg;lec,tf'fl por,ttorJ of th,e J'lelJ of learning: the deu I. me t

,01 fens',!!' organi'z tion!!J" genet. p,sy~ho .. , t 9'5", ' ~, 41 ,.75.. '"" ~ . ~ ..

301 LIUBL1 __ .. : KAI .. A~, A .. ,_ e 0 one osobennosti zv,a;tmlOO n~l~zt. love t na'gl dnost _

tJ lormir'()v nil p'rldst,avie'nii ... T _ benkaJolk'ollinika" Voprosi psiholog .i:, 19561 nr ~ '1.

31 ~ LIUB .INSKAIA, ' .~ A,.", o so,he,Ho'sl,i r:esvolenii _ 'Pro5tr,ans,tfJ'IJ ae,t,mi tlos olnog» VD. rast« ..

Izvestia AplN R'~,FS~'I ,956, vt.P'~ 86~, _ _ .

32. MARQUI? D'~ p,~, Le'arn~'ng. in the' neona e,: )~ extp~ p-f~chC! .,19-1, 29,63-2 -_.

33.. M CHO . , ., La J',e''1ceptz(J,'' . e ~a. 1f:1 us, ',te,., .Er,asme, Parh J. 19'§4~_ I •

34. ' CHOTTE, _ .. ; Rejl"xto'HS' ST le role du langage ('ans' l'analyse es o~g n tion~;

perc.' 'pti.:,.es~ A,', es ~ ... ~ qu· .• zie.me <:0I1grl'!s. _ nrt r. arional d Psychologi! Bruxclles - 957. North-Hollan.d Publishing COli, Amste.rdam, 1959'1

35~ MILLE . 'I G., A .. , B _ UNER, J~ S .. , PO'STlvIAN', L~~, F4mj'liaT"~" 0/ letter srquence'

and tac,h~'r.to5ICOp'·lc~4entifj',c~.tionF J~ GI~ -. Psych~l., 195.~, 50, .12.9--;:-~139. . .: _

36jj ,'. A - .. ZE R~ G.J EX,"tTlment4.lnL(! Olsnov., ttCt'f_',l :usta~~tlJkl D" . .. U~"'&C.LI_.Lz.

h ~ k" S· Rlfll:' I ' . ".' I. . k

. C 0 ,0 lcesl"ala n u a v .,',.. om", " Z -vo· ..... ", os ,

(T,radu. _'. e _ -Ion I. rom'&na: _. ,Psiholog E.a j. U .. · .S .. S.I~" Edit.. ~~i~ntificit .,Bu. ur "

37. PRITCHARD II R,~ M~I S'tabiliz,ed image,s Ion the re ,t,i,n a', Scientl,£ic Amerl.- an, 1961. u ej"

vol 204, II ~ 6, 72----7':8' I

38. PRI . 'HARD, . -.~ Mil HERON, VII!!, HEBB:, D~ 0 .. " V,jJUI • .z peJ~c'ept'~D'1 approach 'd bJ

th- m tl'oa o/" $,titb'zliz"d imaeSi Canad~ ,-" Plsy hot, 1960, 14,'167-77.

39.. REU . O. AJ! _ ;0, Oc€,na ident:y,czn"t:h (J,dc,,,koe't) cza.su .P~· ,z dzieci w m,"eku f·al ,m

PSYlcho wychow~~cza, 1959, t~ II (XVI), nr .. 3.. ~

40~ RO~CA, AL.. Clu "i'D£f'e 1'" ar,~'unlea de r'6'gZ47e a eel";' ,de-al ~~,ile~ sist'~m d~ sem~ lizare asup.,,, "im" I..i' sif.,tem (1', se.m,nalizare. Culegere e S,tudfl ole PSlholog;me, Edit.

Acad , ~P~,R.3 19.:·· ~

1. a C . J\L" 'ai' ~Il' s mnale'l' r "eTbal,e,'~nte' ratoare ,n memOTare i ~ int

"Cwe,ge -e' de Srudjj de PIS~ ~ ologleCC, Ed "'t., .'.:_. i, .: ~p ~RE:'I - 1953~

42 .. SHERIF, .M~iM' A st,u.(J" ,of so,nel so'c,ial ja.ctlors in percepriuln.. Arch, Psychol., 1935,.

nr~ 187 ..

J. S I .. ~ A"II :HE,RIF, C .. 'W." An 10,' tline 10,1 social ps.,ych,ology. Harrper, ,e Yor· ..

1956E

4. SMI ' ,A.. !! Zav',isimosti /e.anstantnosti. ~'Uo'sprinim4 mo,i veli"i',," ob"'ekto 0 gld

P01)'D10ta iI, k lini; vz,ora n.ahl ~I,da'el'ia pri razlicj'nih dis,tdtJtiah nabliudenjia~ I,D culegerea nZritelni"le osciu~:cenii,a i vospriatiize' ('edi B. M. T,eplov, ,S~ VOl Kr 'vko;v), Mo v} 1935~

. 5" STEVENS., J. C .. , HEBJlNSTEIN. R. I." RE,YNOLDS, Gil SI' uboratory ~xperimelJts ;. /HYchololYIO oil, R.ineha t . d WinstOn, New York, 1965.

6 .. TIiOULEES, Lj PhenDmenaJ r'gression 1'0 the re'tll oh'ject: 1-11'1 British J. Psychol.,

193~31" 21 ,i ~9Jl~:J2, 22. .

47~ 'VINOG' .. '. OVA, O. 5,,,, S:OKOLO'V, E'l! N, 0 zavi,simosti o'rient;'rouocinogo f'eJle:m D~

sa; r.zd'Taji,'e~iai V~rosl Plsihologhii, 1955, nr, 2~ _

8~ VURPILLOT" Ell, La peTie 'IIio,,. Id_ lj~!,.celi! In "TraitA de ps,chologj, e:cpiri.ment.le·~ fase. VI, n-' ,per<:lept~on·' ($ Ib directia lui PI! Fraisse ,i J!! Pi aget:) , Presses Univ, de Pranee, 1961~

49~WERTHEIME ,', M~I EzptITimentlfll,I'e' S,t,uJien ub,er dasSe,b~n vo,n Jew'egAg,g, Z .. Psycho),,) £1 1'01'12 161 2 .. ···6-5

'10 II . ., " !" I. -. I:' II

50,1 WI . :·.IN,,- H~ A~, P'f!Tce,ption, ,0,1 ho,dy pos,itio,n anti pos,ltj'on 01 tbe vis.al lieU. Psychol,

M,onIDgr~1 949, 63" nr. 3,0,21 - _ -

'St. WC>ODWOR.TH" R .. S~I S'CHLOSBE ~ G, H_~, E:cptJrimental p's,'chology .. H. -01" "Iew Yor -', 1956 ..

521 YOUNG, 0,. 'T~, A.ditor, lo'calisa:ti,olJ wi-'h "'ioust"c,al tr;ampos,itiolJ, 01 tbe ears. .1 .. e 'p ..

psychol~t_ 1'92,8, ~ 1~ ~199-'_2~t, " I '

. 3. ZEIGLER, H~ P .. , LE,mOWITZ" H~, Ap,ar,e,n,t' 'DisBtI' size as " jUIlC,tion oj d,stance' lor

t:bi'.ldreN ,antl •. ults~ A'mill J~ Psy,c'bol." ,95;, 70~" nr. l.~ -

'-4~ ZtJR.'GO, lij;. ERDi1.LY:" R~, Fenomle,~,u.t die con,sttlNt'a a; pe'rcep,ie:i la cOlpiii' oligofreni,t

n culegerea JI.Pro,bleme de defeetclogie", Editura de St;j,'t didacti-ca, ii, peda'~IDgid,

1'6,1 ..

TOL.'



c-

,.1ID react ;-'

- Ii . 1..1 - .. I!- '1I'lll! A. Ail' d -''-II' d' """ E iii; .

!!.mp _ - 'Ole :re:ac~: e ~ termen uti IZ3,t Intl!3, . a a, <.e catre . ,x-n,er I '1873-

ill 1 Ii di . I ) .. - ., - · 1 I' ,Ii. wid 1

este mteri 'a ur scurs am momentu apncarn snmu In ui, 'Ina .a .. ec ansarea

raspu'nsului. _ ._

Problema timpului de reactie 'lnainte de a fi '.' preocupare a fiziolo_g·lo ~. psihelogilor a flost~ 0 preocu p, __ re a astronomilor, ,Ast - onomul Maskelyne, . e 1- Obs,ler'v,ato~ul'in 'Greenwich, si-a concediat asistentu] pentru motivu ca nota cu 0 int1rziere de a . 0' ape 0 sec ,-nda" momentu An care ast 1 observat trecea prin dreptul firului vertical din cent ~u lunetei te escopului, fir ce reprezintd meridianul .. , Mas: .. elyne nu I,tia ca dill momentul vederii stelei ,pina Ia notarea ti - pului .', tarcat Ide 'batia. unei pendule este un II p ce variaza de la QI nersoanji Ia altav El a raportat eroarea asistent lui sau 1 propria S2 eroare, ,pe care 0 _solcotea corecta. .stronomul ..... essel a ratat

". 18' ...... 1\ A· I iii "!II broo 'I - _, _1 1 .. M I

n _"20, ca mtrrzierea ui nme ..... 'OQ,···, asistentul lUI-,as ·elyne, 'nu era

neglijenta, ci 0 ,!ecua~ie personala ':, d:atolr'"t'J ci';'a ehiar doi observatori Ioarte buni difera ~:ntle ei i'D ceea cep iveste notarea. Pentru a educe

iii "·1 iii if!lj , .." d' <II! ~ •

va la~ll_e acester veeuaju persona __ e astronornn au '~nt,Io."USJ mal trrziu, n

proce ,eu rnai precis de - notare a timp ilui, anume aas rre pe 0 cheie telegrafics 'ID momentul trecerii ast ului prin meridian. In ',861 - a ere om I elvetian Hirsch 'a procedat, 'in colaborare leu Hipp, la 0 examinare sistematica, '3 timpului de reactie, c· un aparat e precizie construit de catre

. . - d"" "'"' il'll ''iioo!' 'I .... '" d~flt I"", iii]

acesta _ m urma, aparat ce se ut 1. eaz - 1.1 as ~aZl, pie - aza mo ,1 cart or

aduse (~i care se numeste crono copul Hipp)~

el " holt2ti izat (in 180) timpul de' reacne ca mijloc de miisurare vitezei conductiei fibrelor ner voase, An care SCO'P a utilizat un nerv .otor

de b - I Iii 1, I di !i.oo!I h ii' II' A ..

e . roasca, pe care ~'a snmuf t . ,a 0 .•. ' stan ta CI't mas mare SI en ma

m'"ci de muschi, ,~ a ,ciut,at sa determine ~n fiecare C:3Z intervalul de tirnp dintre stimulare $i inceputul con - ,r' cti ei muscular .,

, iziologu] olandez Donders studiaza (in 1.865,~t866) timpul de reacti la subiecti urnani in trei conditii diferite: a) timpul de reactie simplu, are' irn li,ci un smgur sti - ul §i 0 singuri reac i.e die rispus;; b) re ctia e alegere, care im-Jic:a prezentarea unor stimuli diferi~i la care subiec I reacti oneazji in mod _'iferit; de exemplu, data se dau, inti '.-10 alternar e eg~'_lat-I in . at at ,i un ,ce ,cubi-',ctul v. reactior a, 11 cere prin apasarea pe cheia tel,egrafici. eu un deget, iar Ia ,p'atrat c alt deget: c) react i de discriminare, care se deosebeste de conditia b, prin faptul ,ea su iectului se cere ca in cazul ca sint doi stimuli, la unul si reac .ioneze, d r la

.- 5'

celalalt nu, Timpul de reactie masurat in conditiile b qi c se numeste tirnp de reaetie disjunctiv, Prin abordarea acestui tirnp de reactie Danders a urmiirit masurarea timpului fiziologic 11 proceselor mintale, care intervin irrtre stimul ~Ii ra.spuns.. \ ~

Ulterior cercetari numeroase asupra timpului die reactie au fost efectuate In laboratorul Iui Wund,t Ii 'in alte 'Iaboratoare. Se considera ca tirnp de

'" bi dId' A d f 10 -

mar nine ,,', e u~ seco "I ue erne se e ectueazii aceste cercetjiri, 'au Iost publicate

mai multe mii die lucrari, care s:e, oCtl,pa de un aspect sau altul al timpului de reactie [inclusiv aplicatiile practice .ale metodei timpului de reacti e) ..

Interesul cercetatorilor f'a'~i de studiul timpului de reactie a £luctu'it, t'n timpul deceniilor, dar el n-a fost niciodata absent, de oind au in,ceput aceste cercetari. In prezent se constata 0 perioadii 'de interes crescut in aceasta directie, Astfel, I'a al 19,-lea Congres International Ide Psihologie, din 19,69 die la Londra, s-a subliniat ......_._. ,in prezentarea lu'c.raril'Q,[ coloeviu ui " - specte temporale ale tratiiriti datelori tendinte actuale 'ale studii or. de reactivitate umana" J - ca a'sistam Ia 0 crestere a, interesului pentru problernele timpului de reac ie IDa om ~i_ ea acest f"aJpt este legat cu miscare mai generali spre a~aliz31 exp~riment:li aprohmdata a proceselcr' psiholcgice (de exemplu memoria de seurta durata, atentia etc.) ..

Ell! d "I; W 'I. A iI d Iii' ,'" !IIIdil' ..

xtm erea automatizarn In In, ustrre, transportun etc, a rr teat n.OI 'as ecte

~i problema 'ale tirnpului de reactie, Operatorul care, !lupraveglleaza, un tahlou de comanda, un ecran radar etc, trebnie, in conditiile unei vigilen. e continue, sa detecteze prompt sernnalele ,i ,sa rasp,und'a, adecvat si la t~mp"'_ "

. ,.

potrrvit, _ .

In conditiile _ actnale ale r'a5p'~ndirii masive a automobilismului conducatori nenumarati de autovehicule trehuie sa, dea dovadi continua de reactii

p~Q'mptleJ,r·e~tru a. evit~ accidente, 0 intirzi~e~,e. de 0,5 sec.inraspuns~l ~ ~n semna _ de oprire, va faCie ca un automobllll, ca.re ,merge co. 0 vlteza. de' 80 ,km pile 1(lra, sa ,p'i,rcu'r,ga in a,cest tim,p cca 1 t m. Ac,ea.sta 'ins'eamn,a ci 0 intlrzie,re ~I~ citev'a fr'acl,iuni de secunda POI3'- e' da, accidence" carl·

'I Id W u • iii E - ;;; iii ,

n:u ra,f,eor,l s:e ,sal, eaz,a cn urmarl 't:raglce'ii-,ste" totU"I" mmporta'nt sa men-

tionim, ci timpul ,opti,m de r,eac,i,e ne,cesar Iln,ui cond:Ulcator de i'ut'olmobil ou es,_te, un, t.imp exce~iv ~e SCurt;1 ci 'timp,ul ,mle1diuiI eel Icare r,eaclioneazi prca ince~ lo;v~te ,ma,iina liD fIla,;, iar eel care f'leactmon,eaz:i foart,e' $,Icurt are ~anse ,s~ f,ie lov,it din, sp~rte', CD prilejul. 'Olpririi cerute die un s,emnali Accid,en'tele eslor. eu untimp de reaep1e foarte scurt se pot datora ~i unei increderi pr'ca marlL 1:'n 'aceasta apt,itudin,c a lor'.. 'In sieloctia Icon,d,u,c'at,orito"r de auto ...

h- 1 f 'W' d bi!!! '"' ii' 'I! d- "iii d"I'

ve mC,UJle se pre. era" .. e 0 'le,em, [cel eu 'un tl'mp .. ::- e re'alc'tl,e :me .·lU.

2. NSTRUMENTAR IS~ TEHNICI :DE MA,SVR.AR-E A, TIMPULUI DE REA'CTIE

Plentru, rea,c,tiile care d,U['eaz,a, cltev'a se:cunde se utilizeazi, cronometre sail cronOS,CO'3,p,e care masoara. I/.5 :5 ,sau lllOI dint.r-o, se,cu'odi. Plen'_l'u reac~iile a .ciror duratii _ ~ste sub 0 S'ccu'oda, ,i. in g,eoeral ,pentru mas,uratori mal eXlgen't~, Sl~' utilizeaza cronoscoap1e c:le masoara. 1/100 sau 1/100QI dintr .... o secundi~ Miimea de secunda SIC noteaza cu 1 a I(sigma,; a nu se confun.da cu d,evia~ia standard Icare Ise noteaza" de 'ase,menea, CD D.)~,

152

Inregistrarea se poate face ~i eu a penita inregistratoare, pc h'irtia unui kirnograf cu mers constant, Uneori se inrcgistreaza pe kimograf vibratiile unui diapazon electric (de exernplu un diapazon _de. 1100 cps), si se citeste numarul vibratiilor dintre inceputul stimulului ~i inceputul raspunsu]ui.

Schema unui monta:j pentru !m,3::9urarea timpului de reacrie cuprirrde urrniiroarele clemente: (1.). 01 cheie pentru stimuli, la dispozitia experimentatorului; prin apfsarea cheii ,se produce stimulul dorit (0 lumia.a" un sunet etc.) ~i concomitent se porneste cronoscopul (san alt dispozitiv de miisurare a rirnpului): (2) 0 cheie de f'aspuns, la dispozitia subiectu ui, care reactionind, ca raspuns l'a stimu], opreste cronoscopul; (3) cronoscopul insU4'i, care mregistreazi "n sutirni sau miimi de secunda timpul dintre pornire ,i oprire,

Rispu'nsul subiectului _"... prin care se llntrerupecu,rentul - po ate fi ap1asare'a;, pe cheie .sau ridicarea degetului de pe cheie, Se prefera aceasta din urma reactie, deoarece tn cazul apasirii se cere un anumit efort muscular' pentru a in'vin.g,e, rezistenta arcului cll,eii ~i totodata se poate intlmp,la ca snbiectul sa D,:U aihi degetul asezat pe butonul cheii in momentul apari,iei s'timulului, ci la 0 oarecare ,~i.stan'\i (de el, iva milimetri S2_U 1-2 em). in aceste conditii se poate introduce 0 eroare nedeterminata, in masurarea timpului de reactie,

Inainte de prezentarea stimulului subiectul trebuie sa fie pregatit, printr ... un semnal oarecare, de exemplu Sf: rosteste cuvintul ll,acum ~I, IS au. se aprinde o mica, Jampa de avertizare, La un 'interval de cca 2 secunde ---.. cu 0 variatie Int,re-I ,.i 4 S,ICIC .. - de Ia acest semna] se preziuta stimulul, Pregatirea subiectului este necesarii dar intervalul nu va fi totdeauna de ,2 sec., caci in acest caz se poate Iorma un reflex _]a timp, astfel ca reactia Sf poate dezlantui cu cite'va fractiuni de secunda ]'nain:re,a stimulului, ceea c:e va deterrninaun timp mai scurr de reactie, Pentru a se evita aceastji situatie perioada preg,atitoar'e va fi varia.ta, I-Ia C'll,m 8-2, amint"~t,~ intr,c 1 ,fu 4 se1cun,de ..

Atentia subiectului poate sa fie' orientati sp're s,timulu.l ~,teptat, sau spre reac~ia sa de dspuns. tn primul e;1.2 atitudinea este ,.sensoria.1i" , in al doilea ........... , "motor,ici" ~ S-a cr,£,zut ,multi v'remc ca, 3,titu,din,ea motorica este m,ai f;av'orabili 'lllnui, ti.mp mad. scurt die reactie~ 'Da.tele smt, ins,i, mai de grabi D,econ.c]u,dente] astfe'l ca in. ins.t,[ucti13. data suhiectulu,i_ nn este necesar ,~;a, se creeze 0 .atitudioe sa'u. alta. Ole altfel" in absr!nta unei orrientiiri data de instruqi,e, sau dadi i se spune subiectului sa reactioneze natural, atitudinea lui va avea un c'ar'acteI' in.t,ermed~,a,r .. 'Siot su'b'iec,ti ca,re reac~ioneaza mai Sicurt C'U 0 a,t,~"tu,dine' se:,Dzoriala, altii - cu 0 atitudine motorica~ S-a constatat ,i in pra.ctidi, lasubie,ctii care :se pregates.c pentrn sta.rt la alergat) eli unii prefed sa dea atentie semnalului, a1tii - luarii startului. Daea sportivul are oatitudine p'redominant san exagerat motorie, se poate tn-

~mpta1' ~i. s,C: i'nttmpla de's,~ c,a leI sa ia un start fll ,s~

Dat fiind dl. timpu.l de reactie manifesta 0 vanabilitate destul. de.. mare 13 acela~i subiect, ,f:Ste nec:esar sa me efectueze mai multe masuratori, U!13 dupa alta, separate de intervale de timp' var~i'nd "ntre 0 ¥i 30 secunde.!lecare serie va fi de 15 minute pinala 30 minutemax:imuro, cu 0 pauzi de aproximativ 0 jumata.te de 'ora tlltre serii, sau sierii de cea 20~50 prob~ (incerdiri) urmate de scurte pauze. De obicei in cursul un~i. serii lI!al Iungi (de la .15 _l~ ~O ~!lte) s~ observ:a 0 v scurtare :a,timpul~l. d~ reae~le, ca efect a1 InY2taru. Daea dupa 0 penoada de .stab!htate relatlVa, devme

153

din . ou lung sau foarte lung, este necesar sa sistim experienta, cad inseamna ci a intervenit oboseala (3, p. 70)~

Penn . ' a preveni reactiile false sau premature ale subiectului este necesar c!, 0 dati sau de d~ui ori, intr-o serie de 20,. sase dea semnah I pregatrtor ("a,cum), dar sa - uurmeze prezentarea stimulului, Daci 0 astfel de reacti e apare, subiectului i. se va atrage atentia sa respecte ins ructia, dici acolo und':, apare c: reactre falsa premat~ra, in lipsa stimulului, intreaga sene. tr,ebuu~_ anulat~. In cazul dnd r,c~ctla este disjunctii 3, pot sa apara erori de alta na ura, de exemplu reacua cu anna stmg:' in loc de mina dreapta, sau cu am oele miini, ,Si in acest caz ,5 ubi ectul va fi avertizat iar

. - • W - II! Ii ~ I w ~ id ' _

partea respectrva a, serrer nu va '.11 ua Jl In 'CO'DSI: erare,

Dat fiin.d ,ci timpul de reactie este rareori uniform, este necesar 'ela odat~ ct calcularea, mediei masura orilo ' sa se calculeze ti abaterea tip, care este

o ~'a care a dispersiei. ~

Un .parat frl~cvent. uti izat In experimentele de reactie .slimpl~ esi e '~onometrul electric D' Arsor2v,al (numit ~,I crOIDOSCOP D' Arsonval), Aparatu] ,consta

din ~r~i ... piese esenti aJ~: 1. U·· do~an~ eu ajutorul diruiae produce sti mulul (auditiv) la care subiectul trebuie sa reacnoneze: 2. un clCite pe care subiectul trebuiesa ape~e inda,ta ce s-a prezentat stimulul, si care este deci, aparatu pentru reacue, 1. cronornetrul, care mas,oara timpu] scu: s de la

ad _. 1 iii' A l!iw!1 It. 1 liI1 I.' L Iii .

pr ucerea stlm_.'llul plnaE In ~o~e~tu I!actlel .. -II: ~c,este: _Plese, se mai aid'3ug'a

un acum I tor de 2 volti, care: fum zeaza aparatr w energia electricf.

. Cronometrul electric I?' Arsonval maso'ari timpul de reac~ie in 1/100 sec.

Cronornetrul este impaqit in ·0'0 nitatl egale, iar aratitorul face 0 miscare c<?mpIet~ .~e rota tie in timp de 0 secunc a (0 revolutie), Intrucit spatiul dmtre l~Dl]e care maJrc~·ea~a 11100 sec. este destul de mare se poa e citi cliu usurmta pe cadran 1.12010 ~,elc~ Aparatul are un - necanjsm de ceasornic ~I un r~g uator Fccault care face cia viteza de IDvirtire a indicatorului sa

'W _

s,e mentma constants ..

. Cind curentul trece prin aparat ar,atitorul cronometru] i este imobilizat de catre I electromagnet, tar cind curentul este t trerupt acul este pus An miscare de catre mecanismul dr ceasornic, Experimen atorul tine in mina

77" CBONDMETBVL ,ELEC3:RJC D',AJlSONVAL

4

, ONOSCOP 'HlPP

(DIN 1 MOEDE,. I _ '_

BUCII DIEB P rc DeBNIK. p~ 10)

ciocanasu] semnalizator, iar subiectul clestele .' e reactie, .ovind cu cioc.~na"ul i'n masa se produce un sunet, st ~ u ul, ii i'D. acelasi ti ' se intrerupe c irentul, iar i idicatorul 'SIt! pune in miscare, Subiectul apasa, indata

.. 1 111 " b 1111' lit; f 'I 1 oj! ,. di

ce a auzrt sunetu J pie cieste 11 restatn este, In acest .ei, curentui, iar In -

catorul se opreste. Pentru maSllrarlca ti- . ului de reactie se va proceda astfel: 1~ sle va pune in miscare _meca iismul de ce, sornic al aparatului ,i

'1'. d III d" 1. II'. " '1 .. II"iI

se va nota pozrtia pie cadran a indicatorul '-I; 2. exammatoru avertizeaza

.' , u' 1)" II!I v 1, '" Y I. Y' b III U .-

SUI - ecnn ca va IOVI cu ciocanasur m masa ',1. cia va tre '1U1 sa reacnoneze

.. e. i,!,dad prin ap~sarea pe. cleste .. Ia ~uzu.l .sunetului .. prau. Dupi ace:t avertisment, la un Interval de cca 2 mr ute (ci variatiile care au fost ara-

tate) se di stim lul, Expe ~ imentatorul noteaza noua pozitie a indicatorulul, Daci pezitia initiala a, Iost, sa zicem 1.0, iar pozitia urmatoare 31,3, timpu1 de reactie este 23,_ In Ioc _'1 stimulului auditiv 'se po e da un stimul vizual (momen.tul pornirii aCU.Ul, a care subiectu] este ,"IUS, sa priveasca) sau un stimu] tactil [se atinge usor cu ciocanasul mina siubiec'tului) ..

Un a ,t aparat, cu 0 lu'ng'a istorie ,~ un moe lei al acestuia fllnd utilizat in cele dint!icercetari ~xplr~' entale asupra zimpului de re' ctie ~ es~e ero: noscopul ipp, care - asoara 1/1000~1 M sea ea la acest aparat este asigurata die 0 -- greutate, ia regu aritatea mi§lcirii die ~atrc 0 lama ibratorie ell 10001 vibra\ii pie secunda, ,ce lasa, sa _ treacii de f:ielcare .' 'ata unul dIn ,cel 100 de di li ai unei ro~i~ c-r'I' este in :,Ie,g-tura eu un aritior ce se invlfte$te 1 fata unui Icadr,an (cadrarnul superior)'1 ce are 1100 diviziunil! In.dicatorul f'ace 0 mii1carlt! de re. o.lu~ie pe, ac.es,t cadran in 1/10 sec., celea ·ce insea a ca. f11 Icare diviziun,c c.oresp- nde la 1/110010 sec.

Invlrti,ndu-se,1 acest ar'atatlor f- c~;a se' i'DVi·· ,w 0 ,roat~ care sle angreneaza .eu 10 a.lta'i care arlc 100 de di,nti, ,i care de ase,men.lea ete conexata eu un aratitor C S,le in.virte in fa\3 unui cadra ' - ca,~ r,a'nul ~nfelior eu 00 divizi ,ni.. Fiecare m,~car: cQlmpleta de ro'ta~ie a ,aratatorului superior face sa

'ai tle,ze i dllca.tolul inferior eu o'.~viz·une ee clores :.unde ta 1/101 sec .. lndic tor _I illlfe,rior plrle'urge) prin urmare, Icad.ranul in 0 sec .. Data ·:e a,daug:a divlziunile' Icadra'nutui infe .o"or la cele ~ I.e caldranului SU,pe.tlor, se, ob ine

'155

numarul 'total de miimi de secursda. Astfel, daca cadranul inferior indica 7 iar cadranul superior 56, nurnarul total at miimilor de secunda va fi de 7S6~

Stimulul ce S'C! dii subiectului poate fi 01 lumina de 0 culoare ata, u'n sunet produs de un ciocan acustic sau 0 impresie tactila produs 5 eu cioca ... na~ul~ Subiectul reactioneazji apasind pie 0 cheie Morse,

Unul din neajunsurile cronoscopului Hipp este, in afara de zgornotu pe care ... l [ace, durata Ioarte s,caz'uta (cca 1 minut}, limitata, de inal~imea die la care coboara greutatea c,le produce miscarea. S']D't ~i modele mai inalte ale acestui adPara.~, care asigura un me]'rs de 0 dUl"ata mai lu,nga, de exemplu 61 m nute, ',: ar rn acest caz aparatu este foarte greu transportabil. Alte modele, mai noi, aduc diferite modificsri modelului descris mal SUS:a dar in linn ~genera:le toate modelele existente d,nt foarte as~m~nato:are'jj

o variantji ceva mai perfectionatii _'~ desi cu acelasi neajuns, ca face mult zgomot - este electrocronoscopul Hammer-s- ,'~ pp'~ La acest cronoscop greutatea este suprimata ,i iruocuita cu 01 energie electrica ce se ia direct de la priza (die _ex+_ 22,0 volti}, Aparatul per-mite 0 citire a timpului de reactie in uniitati sigma (010011 sec.), Pe partea fronta,Ii a" cronoscopului

sint situate 3, cadrane, Cadranul superior are ,dou,a ar·atat,olar,e suprapuse, dintre care unul (eel anterior) face 1.0 _rota~ii pie secunda, 0 diviziune repre zentind 1./10100 sec., iar celalalt, posterior leu 0 vitez,a de 1 rotatie pe sec., o diviziune reprezentind 1/101 s,ec~ Aceste _ aratitoare dau tmpren,na pozitiile zecimale, Pe cadranul mijlociu a,r:'i'tiitorul face 0 rotatie tn l' minut, diviziunea corespunaind Ia 1 sec., iar pie cadranul 'inf'e'ri,or 'I,ri'tatolul face 0, rotatie in 1 o'ra, 0 diviziune reprezentind 1 minut. Forma aparatului este exact aceea a cronoscopului Hipp,

In comert Sf: :gi,sa:sc tipuri Ioarte variate de cronoscoape electrice, adeseori cu un ansamhlu die piese necesare prezentarii stimulilor . :,i e,fectuarmi raspunsului, Astfel sint cronoscoape cu comanda automata (de exemplu Dufour) care maso'3,ra timpul de reactie Ia stimuli vizuali sau auditivi (reactii simple], ori la stimuli diferiti prezentati i:ntr~o alternare neregulata [reactie de .alegere], de exemplu trei lumini de culori diferite, sau dOD'a sunete diferite, Lectura se face' pie, cadranul gradat tn, 1/l00 sec .. Indicatorul I'imine blocat ~n tjrnpul lecturii iar revenirea 13 101 se face automat, Stimulii pot sa fie da\i manual san, in. mod automat, dupia un ciclu dinainte stabilit. Subiectul

80.. CD.O,_'OMlETBU E:LECTRDMC ZA:K (FBEi PROG'BA ' _

_ JEIUl4RES BEAC-~TlONSG:ERi,T)

-~--

Ehronoscop

CheJ de neactle

Panou tu stlmu.!i

dispune de un cleste pentru reactiile simple $i un dispozitiv en trei butoane

pentru reactiile de alegere, _ _

l'. ~ d- 'Ii l~ !Ii 1 1 II! '"' 'I·' II! - ~

n ng. 79 sint date prese e esentra e a e uner msta atn portative .,._, corner-

cializata de casa japoneza Takei, de aparate psihologice ~ utilizataadt ~n scop de cercetare experimentala, cit ~ipentru selectia ,o£erilor. Instalatia consta dintr-un cronoscop, ,dlou'3, chei die reactie pentru mina dreaptii ~i stinga ~i una (pedala) pentru picioru] drept (daca cercetarea nu prevede aitfel) ,i un panou cu stimuli (trei lumi ni colorate: rosu, verde ,i _ galben), care se pliaza tnt.rei" cind se transportii, Cronoseopul are rnecanismul de masurare: a rimpului, cit ,i un dispozitiv de prezentare a stimulilor, Pe

d ....,; .... 'I !Ii di .... 11 11··~· 0 !II 1 I, d ·1 C·A...JI d""'"

ca ran aratatorut mare m lea .. 01,: sec, 1'3.1" ce DUe secunoere, .. IDu se a

'J.~ CB.O·OMETB,'VL . '. ELEC B'ONIC IF

156

151

s~~ulu ~ (una ?in culo~i) adtatoarele pornesc, ~ se opresc ca urrna e a re ctICI subiectului, Examinatorul poate stabili daca reactia a fost corecta sau eronata, eu ajutorul c" or trei la,mp~ colorate ale cronscopu ui, corespun .... zatoare celor trei butoane (comuta care) de p ezentare a. stimulilor,

Cele mai pretentioase ,- ara .e pentru masurare rimpului de reactie sint cronometre e electronice, care sint mai precise :~i rnai sta .i'e dec"'t crone coa pele elec tro m came sau electrice, Un stfel de_ ronometru te eel lin fi:g. 80, c ore permite '0 prlo,gr'amare variata a prezentarii stimulilor (a ciror durata de expu ere variaza de Ia 011751 _la, 4, sec.), iar viteza de desfil,u,ra e' a programului este reglabila (10 viteze de la 1 la 0 mm pe sec.), constant vi tezei fiinld asigura a de un motor sincron ..

Un alt cronometru electronic, oonstruit de Inst ~ t _ tul de Fizica Ato ici - Bue. ,r .$ti este eel din fi' II 811, Apa a ul se pos te utiliza ca numaratcr de irnpulsuri elect ice prov nite de Ia divers generate re 0 i traduc oare,

'io;;i' ~ 1 'i 1 III .. dId d '.

sau ca numarator a 1 pursuri or provenrte .' e a detectoare ne pa tic Ie

nuclleare~parat -1 ooate fi, insa" utilizat ,~l in, sec ·u- ile 'in care 1- .e ir iteres,eaza pe noi aci, to care caz el este in exclusivitate un cronometru, avind c pacitates maxima (OS) secunde, unde T este baza de' ti Pi a]easair., In cazul 10 care T = 1 sec., capacitatea maxima a cronomet uI _ i est 1000 sec.

P ""h-[ ] ,....... A W' !Ii d ~~.I d d ,.

entru c·rcetarea pSI .~ 0 ogl'ca, 'I,' sa" . VC-," n,cvo'-,Ie.,e mnmi ," e selcun·, a,

deci t O~3 ~,

Pentru utilizarea acestui cro: ,ome"ru electronic in scopul deter - inar.ii timpului de tie ctie se a,ld-uga un dispoziti de prezentare a semnalelor ~,i alrul pentru rea'c, iile su'biectuluili P'rlecizia timpu}ui de masuri lestle de l' 3" d r aceasta pr-c'·zie pOl3_tc fi m,i:rita., Pentru cerlceta~e psih,o,] 0:, .ica uzuala J;treci' ·ia de 10-3 este sufici.lentai' Tn 'figura, se, ,cxe,mpl-i' 'ilea prlntr un timp d,e'

reac~'ie die 0,432 S ,C.,

Am men~~onat 10 pag'mile_ a,n'terioar'e ca :reacl'a. poate. fi simpla), 'in s,e'Dsul di . se . da repe, at unul ~i acela,., , stimul, iar reaclia -ese aceeaijli, san poate fi complexa, disj. nct~ :~,a 10 ,cazul le,xpe -imentului de ,ca,clile simpli s biectului , se _ sp'u,ne" ob'~'~nuit" :sii .- -spll'od,a ,pr;on 'apisarea une,· ch i tele,gr'_ fi,ce sau a

unui cle~tle, imediat ce se'm~i11ul va f.i. p.re.zen.tat. Raspunsu] poate £i ~i apas~re_a '" cU,- 'I,eiorul ,pe 0 pe, a'~" '$' _,u 'u'n 'alt raslp~n' ,I! 'In cazul ~eac~iei ,disjunc-, tlve sublectul po te avea, c,a ~arc'iDli i·.: sia -e'-.c,~ionezle cit ~ai ~epe.,e numai Ia unul din doi sau ma,j multi ,··timulll (de ,cemplu 2~,3 ~ mini .' c c,ulori . i, rite)~ in care caz, ric,' clia est,e de discrilp.inarleJ s'a sa re. C' ioneze diferit la diferi i st.- mu1:i." in care' c -z, re: :ctia. es e Idle g·-Iegere ..

,Pina aiel amavut in ve.dell-e reaclii neverb1ale, m,otrmc1e, la st~mu')i nlev'erball .. ,D,ar stUn'uli- f!ot sa file nu numai cO'Thcre,li (nleverbaIi), ci ~i verbalt;

1 £' I I' 101'"1 Clio d A it d· dill' 1

.. e ~l re~c~u,e. .··10, :mtr-!1 e~erlme t~e tun!? e rea~lle 'aspunsu

este. U.'II CUV1Lnt la un alt_ cu,vmnt stlmul, e~ ~perlm,entul ,I· espe, ··tv se .'ume~te

asociativ~verba1. Tot aici putem grupa ,i rispunsurile verbaIe la stimuli neverb 1.

_ S,e studiaz'a loblJnuit ti- ,',p'ut . e reactie in urmatoarele tmpuri de as,QIIC,ia'tii: 1. asoc"'a\ie: d'"r,ect,i; 2~ ,asocia'~me: ibera continu'-; J. asocia~mc: l~ble.ra Idis;rcreta; 4. as'ocia,tie contro ,ati (dirijata) contin- a;. a-·oc,i·.tie ,contro1ati dis,c'--eta,1i Timpul d -, r'ea,c'tie a] as'olcia;,ei dirtc,te este timpu . eClesitat JII'n c'it]rea cu vc t· e un ,,' sitmbolur· vel'_l_ (litere, c vl'ote, cifre), s,a'u in ,den'umi-·ea unor ,stimuli cDnc~leti (culoarel' obiec"t, figlura geom,etrica etc~), awca tiN,mp I

ca iN t ,.~ce de la prezentares stimulului pin a I~ aparitia reactiei verbale n asociatiile directe, ca ,. in reactiile simple subiect 1 nu are posibi ita ea e·

alege i, ca'ci stimulul este un 1 smgur ~i este precis, iar reactia, desemnarea v .. er~ala este_ d~ asemen~a"" 1;1. a singura posibila, c otusi I an?mlte o~ci atu pot sa ie cu oC~Zla verbalizar I (de. exemplu lItera, A, }J0ae £1 verbahzata. C'. A sau A. mare i 0 culoar poate . 1 verde sau verde pastel, rosu sa' roz tell, ll:n stimul lurninos ocate fi lumina sau lu ina vie" ori lu ·na slaba: 0 i~, ur- poate " i un dreptunghi, pat later sau ob ong etc.'). II Asoci tia pre~ta-

boo iii U ;ill ill. I iii! ] '. \'

'llta mtre un CUVID .. seIIS, ,I sesernnarea lui erbala este mai s "nsa deci

intre ,0 .culo3lre Ji. cuvintul cam:e 0 ... esemneaza, pn ru dr, asa cum obser a Chocholle, exercitiul autornatizat lectura (3, p. 93).

'n general tim .... 1 d· reactie este mai lung cind raspu s este un c . t , decit atunci cind este 0 eactie motorica.

In experime rtul de asociatie l,ibera co'n,t,;nUd subieerului i se prezin a n cuvint ~. imul ,i i se cere si ra punda, cit mai repede poate, cu 0 succ s iune

e euvmte izolate, Icit m,~ i multe, Se noteaza timpul utilizat pentru un numdr ce cu zinte _ ,_ de exe ph pentru un [ant de lOp cuvin e ---- sa se lasi un timp limita, ,i se n ,mara cuvintele spuse 111 acest timp, Uneori subi ectului i se cere. sa scri ~.. cuvintele, cit mai .. ulte ~i cit rnai repede

Inconveni nti 1 acestei teh I ic ~I mai al ,es cind proba se laplica colectiv --

- ~ f _., !Ii fI!o!iI' A] ,*. d -

este ca race _sa, mtervma 10 rezults t nu numai - iteza . e asociatie, ci ,"

viteza de scriere, care 'variaza Ioarte mult .' _. 1. 0 persoana la 3,lta. Cind probt I_·e aplica individual se recornanda ca subiec .ul sa stea eu ochii inc'hitl sa sa fie legat 1. ochi, nentru 3_ s evit " pe cit posibil, inti area obiec elor

'W' It A ' II! Ad'"'" ¥ - d ·

vazute l.n Icame.~r'a 111 care s'e'ace experlen~ait _ . l3.ugam ca .eSI met a

este . umit.a lible[,i sa _ n'e!contf'o,lata in realitate subiectul nu d~' rlU complet

11 • b iii ,I 'i 1 c· ,II; .11. II! I ~ !Ill - ~ d · II.,jI 1

Jl[l,er a-OCtallIOt. ...• -. 11 Vln In . Inte CUvlIlnte-1 Ie Icare S: Je,neazi sa e

comunice, Ie, ev:t'a" nu le spu'ne, (sau .u le scrie)~

M - . ..1 .- • II .. 'iii l ~b -.1.' , l.... d ed IU' .. £' I

etlJ()a aSr(~c,lat,e" ,J ··ere aIS'c-rete' s . eoseI:H!:,t'IE ,. e ,cea prelc" .' ent - prm aptu

ca ,subiec_tuJui i se c!_'e sa ris:punda ell U ~ singur cuvAnt lao fi- care evAnt pe care i .... 1 sp'une exa,minatoru" I se sp'un'e sa nu repete cu· tnt ' sus e exp r,Ime:otatoI' ~i sal nu rispundi ,pri - t,r-o' fraza" Dupa acea,st'a se face un

xe citiu prelimin' f' cu citlev&, cuv~nt,e c'-r'e nu 'sint cuprinse in listi, entru, a face inlel'~si meta· a" apoi .se, t,rcc.e imed~'at la p.roba propriu-zisa. E peimentator'ul va nota tlmpul care tr'e.ce de Ja rostirea cuvAntului slt'·mul,

Ana .l~ z:ostir,·ea. d_. c:.atre subiec,~t. _B cuvtn~ului r"'sP.u'!1's" ti~p . c,ccarc se~Ulme. ~te . de reaC~le a5~clatlva. In funcl' Ie d·' ,sco'pul e'xpcrlmentulul, se, al .0 te'

n!lta cuvintul raspuns, c,ompo,rtamentul g'eneral al su,biect -lui, ex'c . aI e etc.

Cuvintul ,stimul p03'te i prezen.t· t ora'1, die citre expe,rimen'tator, sau v Zua,1 ial' t-m'ul die flc'ae i,e aso,ciativi seva masu.ra file en un cronometru z at Ide ll5 -'I- 1/1.0 sec .. , fie cu un lei o'nlos,cop, carle va fi po,ro.llt ,i opr t n apasar1ea p.- 0' che ~Ie~ Si ,insa, ~i ap'a ate: s ~ e:cial adaptat,e ,~Ie. tr , aSluare ti'. ·u'~ -j ,die asoc'l'-lie v'erbali, d. Icare ne vom ocupa in pa,gini,le care 0. urma" Cin,d cro,nometrul e's e pornit "i oprit de ci re expcri-- _ e - t3 to n apisarea pc 0 heile, la ampul de f'e,_._ctie asoc I' a' !I va a,) subiect ) i se

a W Ii., 1 d II iI< ]W' 1 ito 1 I' ,I '" Wi

a g 'I ,lmpu 'e rle Ictle 'Imp. _ a . e, ,per .. entatorul UI, ceem ce VIC aza

trueit,va r,ezul.tatul. Unit auto,ri propun. ca, aces. timp, car. este relati un ,. e'Onstant, sa fie scazut din timpul total de I'eac\iell

.59

Camera in care s . ace e arninarea trebuie

a fie' ferita de zgomote sau element dist ac·· .. ve, iar suhiect 1 sa If ~: zat confortabil

cu ochii Iegati s u cu spatele sp re ex inator

Cuvin ele stirnul nil . or fi p '. nurru roase,

f 'lUI Ii! .. U 1 - Iii!

pentru a nu ac . a mter n 0 osea a, p 1[-

tiseala, 5,a atia, .otcdata tr buie sa fie ell vinte accesibil subiectului ,i lipsite de echi. .' ~"'_ca lil t __ este In . i ~-_it~ cu scopul de, a

se descope ri c plexe, atunci in list,~ sint cupri .se - cuvinte irelevante si rele 'an e sa, e itice, distribuite Ia Intl'mpl- re ..

Asociatia cants olata c'ontinuii se deosebeste Ide. asocia ta libera cO.ntio'ua· ri n faptul lea subiectu ui i se cere m instruct ia d,arta, 'Sa

v Ii iIj ~ ~ _

SPU'_ a nums 1 C . 'mte ca smt ;Q' oct. te ct

cuvintul stimul,

AsociaFza c'ontr'olata dis'C1'eta se ca racteri-

'U' dU ill ',i

,zleaza, C. I meto ,:a, prJn p- . zentar I , I. e CUV11nt

stimul isolate, la care subiectul i i s' cere sa raspunda int.r, .... un anume ~ .. I., de ex _ mpl pri r .... un cuvint opus cu 'In tului stimul, san printr-un cuvint sinonim, ori printr-un cuvir t care inldica. 01 pate a obiecmlui desemnat p ·in cuvi tt, sa impotriva care indlca lotregul din carl Face part elemen ul desemnat

rin " U intul stimu etc Prezen .area cuvlntului stimul SIr!: poate face verbal sau audio ~

, I . .. -I I iI! d' I d lit· Ii; I., d ·

m e,gatura." u mij oace e ,~l ell m011·.·U, I' e l'nreglstr'l e a, ~lmp'U ut .... 'e, reaCll,e

as·c~,ati. a men. io am ci ,pe Ii'nga cro'no,metrelc:' -I_.zuale ~: erono'se,oapele I_a care, ne-am I'eferit pina acum, exis,ta ~i instal ii sar._ montaje: c- re permi I . re,gi· tra lea, tim,p,ut '-i dlir ct Ide 13. apara:tul fon:a..tof'; de emisie sau die rasp n~,

rintre di po··itivc e m'a'i ve·lli amintim Ithei'a vocaJa: ~i eheia _a'biala Cattel" Cronoscop,'uI se p ·_n_- in I .i$lcare cO:-~'cO' . itent ICU. Pi 'onUD_ar~a IcuvAntului stiul de: cate e.··perimentato.r ~i se oprlO$t.e clnd s_bi.c .. ul ro.stet· 1\. 1-

CUVln ~ ~ ra.spun,s.

CI ~ 1"""" C . 11 f- A 'II! li._ I! Wi ~ -'

, ~ leI _ oca,a ." attle a e orm_· '. C: p,ln.. ~1 _este ICIop,er'lt-.. r -_ p .. tea cu

eire. m -erinta mi ma..re'" cu, 0 mem.brana Ide ' ,.I'e'le sau, ,e liar' .. e 'It tile'l Cin ". e pr nun~a .. D _ cu '·]n·t ,:in pi'lni'e a,cle _,sta '~le'br_ ni vibr'ea·za". Dart it d c~ An centrul m' .branei est._ 0 piacut'a de"- -.ina, ee, se afl-, in contac. cu,

. n vArf de platina pIasa: inspre: .,~ rtea ,'e un"._e vinle aeru '- ind t.a ce ,SC, ronun\a n cuvint membrana intceplc sa vi .Irleze~, In feJul aces 'a conta,Clul I e int· erupe ,i s. rest." i I~te plen.tru ae i'ntr,erupe din nlo en pr~ejul pronlln- arii altui cuvint" Data circuit ~l 'astfel Antrerupt ,i res .a'blilit cuprind ~ _ n . e:mna.l e' ectric, se va putea i'nscftie pc lIn ,kimogra' tncep .tul " dur _ta u It . ului .stimul ~i - cuv/~ntul i r~ ·puns. D. I'atJ se plolate m'a" ~ ra in ra'ciuni de secunda daca pe kimo,gra se in_ egistrea co,nti, u timpul eu un cr nag' =-·f san cu un .lapazon electric. .·tit pentru e perimentator c~t ,"

.co·-ru. slJbiect este n'eces ra 0 I ei Tocala ~i un s.emnal elec' ric) care toate

60

smt puse In contact ell kimograful In ,elu! acesta se po te lasura impul de reactie asociativji, adici timpul S'CU S de la terminarea cuvlntului rostir e c-tr experi entat r ,pini la incep t 1 rostirii C - vintului raspuns de catre' subiect,

D ca vrem sa mdsurjim timpul eu un cronoscop, se poate utiliz An afara de chei e ocala 0 piesa i -. termediars, un releu (Cattel 's Relay), care se a~eaza

/it t h Iii 1""'" III

In e C I eis voca a si cronoscop,

Un alt instrument, care sepune inegitu['a directji en cronoscopul st cheia Iabiala MiilleI~,Pilzec'ker. ~- ceast~ cheie consta, _ ca piesi esentiala, dintr-o 'lama de Fildes mOD -ata pe 10 pirghie care se sprijina pe buza inferioara. Cin . aparatul se gase~te in aceasti paz IJ~. e se stabileste '. 1 circuit electric, ir cind Pl_ ghia este Iiberata se seabileste .' n alt circuit. Cheia labiali est.

iecesara at'it pentru examinator cit ,i pentru subiect, Oind ex erimenta-

I Ii,;,;I I'!; ul A hi!!' 1 f"ld .. iii III ~ .. w

to in pronunta cu ntr '- plrg II cu araa « e . 1t.1ef pe care 01 tme sprijmita

e buza inferioarii Icoblo'ara·i intrerupe circuitul cronoscopuiui - ce trece prin pa tea superioara a cheii sale ~ iar cind subiectul pronuntji cuvintul, se restabilest cr DtU., care trece prin partea inferioarii a cheii sale ..

0- 1 w, hei I hi 1"'"'" · iII.!o;;;!I' III . A hid ill d hid II! ~ 1

a ta cneie a. _13, a, ~- iotrrvrta ,I, ea pentru a ' c - ~II_ e $1 r esc -11' . crrcurtu

I II II IJ buzel II!. ~ d"" £''"1 d h ., b·....,

e ectrrc prm miscarea jnize or, construita tot ." In . I· ~ ,ref, este ecce a a ···13 a

Cattell,

Teate dispoz itivele "i procedeele prezentate ~ai sus, cu toati precizia pe care 0 aduc, sint rar utilizate ]n, _ ractica psihologica, fii d prea g eoaie i rapor c I a antajul pe' care-l au fa, a de utilizarea un·ui cronornetru simplu,

1- c: Iii h ,.. 1 .• ' _A III £ ' -I .. f' I

cu 1,10 sec, I. e e mal ~ - e '. ispozmve smt iarmgoroar e C §Il micro oane e,

lesi ,i ele au numercase neajunsuri legate de faptul ICa" "un raspun.s vocal nu este ala transan t ca un rispuns .. manual" (3, p, 69),. ntirzierile variaz.a en Ionemele si abele ,~ cuvintele utilzate, mar raspllDsU_' coardelor voca e este

'·1 1 d A dlii.1Io 'il' III

~l . ' campi ex", pro~' uc,'~ ". _ mtlr',Zl-~I.,

D I! ... I ,ji ~ - .. !I.!-- II§J!I 'w II . lit II! -

ispozrtrve e $1 mstrumentatra ce se u mzeaza '3sta.Zl pe itru mregistrarea

. timulilor verb, Ii ,i a rils ounsurilo vocale sint foarte numeroase ~,i variate. :s el'l unul ,d~n -odel (die exe.m,p'lu 'cr.·noscopil fomc comercializat de - tabliss,cments, d' Aplicatio,. s. psy'cbote.'chniqules) co'osta, in pri ~l .rind di.-

-u .. ' cronosllcop ·lec,trFonic, ,ca.re masoa.ra in ll1001 se:c~ timpul de reactie la

timuli vmzuali sall a:uditi' ~iO., . 's,te in intre,gi'me _ 't,ran~,istorizat. Tt_mpul este

afi,at pri·, tu.bu,ri ,Nixie cu 1.leet - ra dir'lect~ I! In af- r'~ ~e aceasta 'apar tul permite masurarea tim.p'ului de' reac~ie, la .stimul! verba, _i~ In acest SCIOp 'apara-

83. CHIt:l LABIAL

CA~EI;r,

6

1~


#' ,I I
~
~



, (.

I 1
(

1



J ,~\





~

II

~ . p~ 'NTBtr EZPBlllME . 1. comuto orr de pOrniT8; ,'. 1arlm,g,ofoD' (', - rim 'ntator) ; 3 1& "lfl oron II (Bubi.-;: ) '; 41. oro 1

~ - -e I; 5 110m! int _ ']1; 6i1 CI"GPOlmetru I~ e-ctril,c 'l/lO,Q.c .. ; 1'ifJ buton de adneere la zer

CrODDD1£ -~ ni 'I ,8. b - ton reo -II' j volum 'i 9" - .- c de co' trol~

..

1 ..... . 'i f iii dill ~ . 'i. 1-

tut este prevazut en un micro: Ion 'I U'-·_ 1 uzor, ceea ce per rnte izoiare

subiectului intr-o indlpe e.nvecinata san intr-o ca.bina insonora, Num'"r"'toru este declansat d flecare stimul c ptat de microfon [sau un magn -. tofon), Vibratiile diafrag ei microfon ui, produse de cu itul-raspuns" intrerup eircuitul ele ,t ic - ,i opresc cronoscoj ul. Se poate masura timpul d

reactie Ia fonleme, simple, la cuvinte, 130 diferite zgomote etc, _ -

'ri tra aparatele realiza e Ia noi "'D tara n, e e 51-,t pe baza de microfon

alrele pe baza de bringofon. Din prima categorie men~ionamn dispozitiv realizat de prof. ing, Ste e Roman! de la nstitutul Politehnic din - DC_

es i, d pa indicatii date de T, Slma-Caz ell, cronoscopul frn. un mo el ,F', tar din a doua, 0 can, ructi ", dupa indica ii de I. Moscu, 'ealizata de ing, O. Madan. f tehni ian electronist C. Bolintiru de a Institutul de Psihologie al Academiei de Slt,l~in\le Sociale ~i Politice,

t pri ul caz instalatia consta-dintr-un. panou de peel. ntare a stimulilors un dispozitiv de programare a duratei tirm 'lor, care serveste ,i de croneseep, pentru masurares timpului I e reactie (motor sau verbal); ur dispozitiv _ (tes er) C - 5 butoane pe, tru reactia motorie ~i Q cheie voala pentru reactia rverbala. E punerea stimulul -i po~te fi intrerpta fie automat, da. se ucreaza en timp de' punere ,redeterminat, fie prill .... n a:,i re cf a su-

bierct lu,i~ -

Celiilal aparat numit de auto i H ,cae 0 - ,et u pentru exper' 'en a od - tiv-vc_ al" - ,1 cae este un aparat portabil - misoad timpul 'c reac. ie e la sflritul cuv'intului stimuI pi a la "nceputul cuv... tulm rispuns. Se a i-

menteaza de 190 reaua de 220 V ~. 1 ,creaza pr'n folos"re rin ofo ne 0:

in loeul m.icrofoa ·,elor.

62

, .. paratul se coml?unc d.in ~oua aringofoa e, u ul pentru expert t tor

celalalt pen ru suble~, ~ ,I tr- n .ap'ara elect on <: ell alimentare de retea, . are tr~nsf~r~a sunetele vorbirii culese de laringo 0 ne in doua i - p Isuri electrice, mCl~ un cronomet u elec ric " corporar f , para sa. m"

scare .lntervalul d,., ~I~P !curs de 13 sfJ.(tuI e~is·e' .cuvintulu ~ e citre· ex ~r~mentator) pma la . neep tul emisiei cuvintului 'a puns (de '-tre subiect )1.

In v derea punerii dispozitivului in sta _ e de Iunctionare se .~xeaz~ l-

ingo' 0!lu~ In dre.ptu~ l~ringelui ex, rim at oruh i ~i se intros uce uf

_:ab UUl sau de leg~ u .a . In bO.rna ,e. in ra~e I. Se fixeaza ari ,gofonu I In _?r"e t~l Iaringelui s biectului , SC introduce muf cablului sau de leg"'tura, 'r;t borna ~e rrr rare~ I I.. "e aduce I ze 0 crono,' e rul electric prin apasarea butonului 7, . D pa eca "5. mi .ute de I pormrea aparatului ~ rin punerea. com t· torului ~ p ,'" ,21l13 ,',' e unctionare, tn are Timpe l:n, a. ze '

, ubu lie electroruce'lparal u"ntra in regim de f nction re stabil ~ e p ri: enratorul .pr~nunfi cuvintul stimul, la stir itul dicuia porne ste ' cr~nometrul~lcctne , 6._ m momentul ~n car", subiec ~ 'lDcepe sa pronunte c - v.mtu~ r3Spt1, s clon?m~trul elect' 'ic s_c opre~~e "I pe cadr nul 'au s~, .oate crtr tJ~pt;l Ad", reacp.e. C"! aJut!lrul butonu~Ul 8 se poat~ regla a pI if care af ratul~l In fun,e\le de mtensLatc. sonora ell care s ictu} p onunta cu-

vintele, l.ar, pentru centro ul functionarii cronometrului serveste becul co tro 9. Se noteaza timpul de reactie ~i se aduce la zero "cronometru

prrn. apa'Sar,ea,.,ut~nului 7. Aparatul este acum prega.tit pent' ron ntare

unui nou cuv nt stimul,

" Ap ratul pe, _itt! si IDasura ea interval.?r intre inceputul stimul"ni ~' mceput! reac ,1eJ..~ntru aceas~a este suflClent sa inversam laringofoar e e . Introd':llUd i\ mufa larmgof?nulUl I ~D hOI ~ a de 1 trar.e II, · ar mu a Iaringofonului II In born d - mtr r' I, comutarea circuitelor ap ratului reali~lnd -se ell ajutorul unor cent cte existente in mu -c e laringofoanelor { 1 bornele dim' rare"

Tirnpul de eac _;ie depinde die un numar Ioarte are de factor- legati

it ~e sti ul cit " de subi ctv Vari bi ele stimul sint control te de cat

. en" entatori, intr-o anumita misud" , ... unele variabile legate de s - ~lec .(de, exemr uanumite variabile rnotivationale]. In cursul '. DU' seco ~~1 me de cercetari experimentale asupra ti p lui de reactie au rost In ~vi~enta ? I_Du ,ime de ,actori care pot mflu nt acest timp i care constltUlt var. bile In'· cpendc:nt~ In Icerlelctare'. n cele. ce ur"' aza vom

ez n~a selectiv, un~ factod _ caror tnfluent- 5-- dovdit rna: sigura e-

1 un Ie condl 11 "'n ca,re -, fost st.ud-a a influen~a ldiver,·' or ,actor·.

o _ . tii .:li ~ ,pIe In legatura eu acest subc:apitol se pot gasi ai ales

. crarlie lUI BIOlko" Chochollrc, Woodwo th ~Ii Schlosberg I en ionate i

lograf 'e, "

1 ].

. odalitatea s'ensarial'al Timpul de ~reactle '. 'plj de in nnar m~ u~ v de modalitatea sensoriala, Astfel s-a stabilit, Cll suficie.nta certitudine, c~, timp 1 e eactie la s met este mar scurt decit timpul de reactie I.a lumina, Una . in explicatii . oate fi Ii .... '., ca lumina nu srimuleazf die -c terrninatiile

er oase, Lumina pod ce io,tli 0 reactie chimica rca - C V _ sti .ula ac ste '. er-

minalii. cazul auzului unde e de aer sri - uleaza in mod direct, mecanic,

~ ri . presiui le'~ t ansmisa -I eceptorilor auditivi. Cunoscind aces fapt, ci reae ia - a s net este mai scurta deeit la lumina, este impo -tan't - atunci clnd se uti izeaza 'atit stimuli sonori cit Ii luminosi ----- sa se ia masuri ca prezenta ea I min ~~, - at nu Iie insotita de sunet, Cae1 in acest caz reactia va apare, , rin conditionare, la sunet,

Reacti la stim larea dureroasa este, se pare, cea mai incea_--a. Intii apare se zatia 't. ctila, de' atingere, apoi cea die durere Foart .: greu si fo,arte rar se pot obtine senzatii izolate de. durere (p in introducerea unui ac Ioar . f"n - n . numite puncte alesuprafetei cutanate],

Compararea ·'odatit.a~~;lor sensoriale tnt' e ele prezinra in~a): numeroase dif.iculta,~i, deoarece reac .ia v __ .riaza ~i. c. - intensitatea ~I_:·".·' lului';1 or" reali-

. • 'ill 1';. d 1'" 'W' • .. 1 d ~f .. d 1

zarea unor int,ensitatl egaie JJl mo alltatm sensor,' a e ... -~ 1, errte n~ este ae oc

usoa a. i tensititile Iizice ~u si~t ... ~irect c~mpar:bi!.. C~~c:honc. propu~e sa se "'ncerce transformarea mtens tatll0,r absolute m intensrtat: riel u rve prir

raportare la prag, Stabilirea tim:pulu· •• e reactie .a __ stimuli 01_, activi gust ,tOO vi ~'~ calorici este complicata ~i dificila" din cauzii ca ~ste, foar~e greu s~

e e ite stimularea altar reee ~"t,ori:l in primul rind a celor~' ictili, CI re au

un timp Ide reactie destul die scurr.

,C"lita,t'ea sensa rialaI, In cadrul ace eiasi modalit'J·lI sensori. IIe- aceluiasi anal- z- . tor, SIC pot gas" n _ m,croase calita,'ti sensoria ,e, ade~:reo_:i foa:_!, te _ diferite, d,ucin.·· ,a IwteZ. d- Ire a ctie' I':' iferite. Astfel, se, paJ1e rca fiecare ._culo"arre are un t.i . p de l"e3lC\ ~e diferit, dqi ..... i . erentel~" . stn ... mici. ~i .' totdeauna se~- ific -ti £. ·De a,s em enlc 3" in cadrul senz3\1Il11or gU$rtatlv'e" t!mpul I e rea'C~le este . '1 i scu t la su stanteI,e sa- ate decit la cele amar1e, '-ea,ct:iiie II sub .... stan~ele' .wei. ,I ac,ide ocupmn,d 01 pozi~ie '·ntermedia"a fd·upa date, e, lUI Z,~ Buj,asl~

Intensitate,l! stim"lul',ui~ Este neindoie,} ·'e: ca timpul d react;ie var!!i az'"'"' i f'apon co intensitatea stimul1ui. Timpul ,S! r,e,duc',(! propoqi,lona_1 cu creltere.'intensit&{i'~il Este vorba de in'tensi.tafi .110:3. la 01 anumita 'Ii'mi~ta" CaCl, ,pie de o parte" nu, se polt obtin.e u,or, cu 'a:P'aratele 1:lZu:a1e de stimuJ .. te, int.~nsita· Iii maxime, iar pie ,de alta parte: nici DiU este' posibil sa '5e aplic,e subiectulu~ sti-

ul~ri . '. .'n'tense" ca e .. ·sre 0 an'umi,t'i 'Iim:ta de vi . dure (fase ~ pr~['mejdi-

oase peDtru organul de sim,~ r. - sp,ecti v', pe lingal-'ap'tul c" si,tua~ma s··· cornp,lica p in interventi·~ 'Dor factor:i afec,tivi (anx.ietate, iritat·e etc.).

Crei,terea. iDtensita,ii poate' sa rezulte ,Ii ca, u.rmafe' a .:-u,marii _ doi s u mai multi stimuli. Un sU'nc:'t ,it un ~oc electr·c' produc ,i\mpreuna un timp' d re'ac. ie m,al rscurt deoAt fie ~ re simul An.:a __ - -_.

SNpra/aFa stimHlata. Sint cercetari in ca Ie s-a utllizat ca variabila inde~ pendenti variaf,ia intinde ii ,supra -' .. lei s,timulate. S" pare cU' _ a c eitere s,uprafete"retinale stim'ulate due,e' 'a 01 reduc· r'e. a -,'~mpului de re,ae-ie. De as'eme~ ea in c z _ I 'U', ei stimulari t'actile sau termice', timpul de reactie reduc. propoI1ion,al co cr:fte e,a sup,rrafe ,ei stirn -late.

lnterualul dintre semnalul pregatitor Ii stimul, Am amintit CV pe baz datelor ~tiint.ifice ac.umu ate s-a ajuns la ocncluzia ea intervalul d · timp di ntre semnaluI ~regiltltor (,arum ~ 1 .p stimul este bine sa nu fie alung de

4 c .. sau. m} scurr de se . D~ca i . er al I e~te pea I? g atenti poat

c:d:a a dae este pre scurr su iectul u are tirnpul suf cient pen ru pre-

gat re. .

eactia !a incetareafi la oarierea stimulului Subiec' ului · se poa te spune in instructia e· · se da, sar actio eze . u "data ce sti ulul apar ci l~ m?m ntul dn~ .di~pare sau el_?ci. se modifica intensitatea, In cee . ee ~ iveste st mulareaauditivf s~ pare ca timpul de rea~'le este acela~i la paritia e si 1 dispa ~tla st~mul JUl. In ceea ce !?flVeit. stimularea luminoasa, se p re (d _ tele s n~ .mtruc~t!a controversatej ca reactr este mai scurta la inc tar a . eCI

a parma lum nn,

Se constata ariatii ale uimpuloi oe reactie ~ ln leg.~hua CUa ire intensititiis,:mulu]u·. ~u,5i mo~ificre_ st~ m~! mare cu ath ti~p 1 . reac\1 este mal st. ModtflCarea In sensul scacl,n are un efect mal m re deoit

rno i icarea in directia cresterii intensi a~ii!! '

Sir. .il'aritatea tim ulilor. Cu_it doi stim r sint mai .asem.a ~ltori cu atit v . f~ milung. timpul de r~c~e . da1lorit" ~. scri~inabilitatii mai difici .e. D' scnmmarea ... . poa e rt £ 'f1 la malpmea sau mrensrtatea unui sunet 'a difer nte de a uratie intre culori e c. Si ila it tea est- un diar' biiele cele m · d.es utilize ~e. Ea Sf! poate eferi nu n mai Ia stimuli neverbali, ci ~ la s rnniflc.at1a cuvintelor,

NUm41U/ stimsdllor Ii al rasp uns uriloT. Cu cit numaru alternativelor . e rna" rn re (I car, stimul din mai · ulti IT buie sa eactioneze] $i co c'" urnarul raspunsurilo. posibile este m.ai mat', eu :nit t" mpuJ de :fo aq e a

fi mai lung .. , '

"Reaclia mot,or;C'a Ii ~eac#a 'f)erbala Tl!mpul d": reactie e te rnai lung c" 5p'U sui este oral dec~t, clnd lest,e m,Q1tlor.

F a~tori [egap de organism ( conditii psihD /izi%'gice). Prin tre factorii pe care'. I-am plutea g.rup,. aici- minti- , in primul ri ,d-, ,mcJtivatia1f D- ca ub-'-

ulUt i se aplica un ~oc el eric pr.·n cheia de reac' e eri de_be ari intirzi ~ p ste. 0 ,a:numha limita, sa reacticmeze s,e observa 0 5curtare a timpu u1 de reaqlle. Rea,ctia subieqilor la un st·mul .. u ·ti. puternic de 71 decibeli a ost " i rap·di atunci dod raspunsul sau a avut calect sistar.a st·mululu·,

t _atunci ClOd . eacf . lui nu influenta durata stimularii (2).

,CunO(l1terea rtzultatul"; reactiei ae d·· asemen· a ca efect .scurtar a ti · ulUI de reactie.,

Practic4. este de asemenea . n fa tor care 'nfluc leaza timpul de reaclie.

Pe v. U b U!III 11 d .

I~a~u a lei p~ro a Ise r ep1eta tlrnp'Ul '=_e If cli,e dev'in,~' m i ,cu t, prob ~

da ·nta f.a:ptu'lli di: teh ica ii .. evine mai Lm'l.ioara si ca "nvata . a se concentreze. In caz,u . ,e:actiilor disjunctive imbun"tatm:a este mai mar~.

Tl pul de reaqi variaza ~i ell v9rsta. prmcimtiv de 1a 4-5 ani cop.·_ lui poates" fie supus eK~1!>I inarii in coni~~ care sa ··e mita (l. mpara ,.ea cu adultul. ... na la aproximativ 25 de ani timpul.e reaqie se -educe conttnu :::- !a rnr:ep 1.[ mai apid, apoi mai "nc _ t - ra.mtne ap oximativ ··at ... nar i '" 1 J rul . 1. stci Ide 60 de ani'l a ,. r -~' in,c€t. A it la copii cit ~i la adul i

TW .... /I. ."

a ~se~ va . 0 varla1J;l ' In rapo'Tt cu sexui, in aceea$i I .. irec,ie :a -iea tim . 1 d

r ~lle rna] s',cur't la p'ersoanele apartiniind sexulu,i m -c'ulin, D'iferen I Ie sIn m 1 m ~ -e p reu. s 1 'opiiariei d'c,clt la . irsta a·. ul ta ..

Un .... actor .. a e a f s cercetat este starea ajectifJa si emo tioita tea. Unii

· psi un timp de re ctie mai lung i anxietate, .da ... ~ate e nu _ si~~

.~ .n. . cote, alti at ton nu au constatat acest efect al anxietatn, La subiectii mo _i i se constata 0 v.arla\1i.emai.mareatimpului_.der.ac .. ae,

Variatii ale timpului de reactie S obse -va in legatu at cu oboseala, c anumite 5ubstanfe ingerate (de eemplu leo Iu care ace sa creases impul de

!Ii )

eac e. etc. _ _ _

n sfir,"t m ntiona variabilitatea individ, aia.ceasta v iabilitat se ma-

nif 5ta ap oxirr · iv ~ a rei ca ~i in I - gatll a ell alti parametri psihici sau psihofiriolgi i. . '. caracte( s~ca este ist~ibulia ti~pul~i e reactie, la 0 pop~la,~e .. ·au., ,du·p·,a curba vlui Gauss, 0 aID·ta caracterist ca es e efectul carte diferit

iiiIiJ It b U v' ,ii 1 11 iii. it .. 'v C·

. I racticii, la unu rum · .. 'una ta nrea este mal mare, a .~_.I~. I mal tnl· a, .. a u rmare

a acestui .~ feet diferit corelatia este '£0'- rt scazutal; apl -oape '_. zero, ,Antre pro ele .ini:tia· ~ cell finale, cind num ~rul ac __ tor vorol -t este i a e, e i

teva sute,

1., BOJKO, E,. ,''';1 Vr,eme',a 'Tf,ak'Gi,i relo1Jelea· oskva, Izd-vo ,I _di~ina, 196~"

_ ,~. ;-:.1 . O.FF, '.. G,.,~ GREGG, L~ W,~, .BI~OGDEN,'I ·W~, J., Tbe efJect' of J~%,ed du"a-

tion s',imalu.s ma,gn,i "de upon 'reaction time to a response - te,mina:fetl s,tim"""s~ J.. comp ..

ph y sial, psychol., 191510" 43'1 1.2,3- t~8 ~ . . _. .

3~ C OC'HOLLE, '. ~I Le: te',mps tie reaction, 1_ ~JT~ ite J' ,'sythl,olog"~ e-1J11eriment le"

(SOliS la._ direction de P.. Fraisse, J~ Pi31·et), fase. ~l~ Presses ~nivlH de France, 196)" . WOODWORTH" R." Sm, SC . LOS,BERG, H'I ,Expe'~~tme'~taJ pS'lchololg)'i H~ Holt, ..... e'

. c.r , 1'9S6~1

emor rre _ ~i ~ at .rl a (de carle ne voi ocupa ~D capirolul urrna lor) '1

\.II IIlh·· A I-. d"" b - 'u difi bili ·

:. procese pSI rc strrns In uc rte, smne e ' '0 ca jiaza rna ... 11 :ICa!. 1 I ta e $1

a ticitatea 0 ganismului ~i _ :1., eonduitelor sale, AnUndou,a prooesele implica

e iner a sau pa~r.r rea ~_de durata, rnai lung:a sau rnai scur a - a expe-

• • • - tiIj .hji!l. .'III!

rien ·1 anterroare a u,n 'I acn 'ZJ1U.,

nii autori considerii memoria ca _ 0 forma de i.nv,a,~are, aJ.~ii aco di me, mOII!l inlele.s,ul rnai 1 rg, I tot cazul 0 separare e a m se poate face intre

- v tIl ,. III ,1\ d 1 Ii h I! "1- d

. ua pr07Ce5'!, ~l, ca urmare n ci rr re metoi e ~ te - lie I . e ce c -

.. e . ac'a, totusi, 1_ trata II In capi - 10' e diferite 0 f ce . pentru c'~ in en suI . ez oI-tarn psihologiei e~, erimenta e_ '5-. U zonturat unele dif ~ ... tieri, L. in._ v ~ t r· vor (!Ii cuprr ase, i'n primul . ind, at: :_,IDe rnetode ~i t ehnici prin care se

'U - ""'" de d ~ hl,. . v d . v bill'"' It.

urrnar ste I a sc .. scopere moe U.JIJ. cum se sci urn .- a 01 cone ui 'a, 0 'a 1 itate 10

till !II! ill !Ii' 1 .. 1 d IIH hilt .. .,

rapot cu pracnca, ell exercrtnu, ia ·1 memori ~., ac e metoue ~1 te met 11 In

,w ., I hli II !l!1 'b 'Ii 'U d II< it It!!

car.·· cerCIf!'tam 'm·at a es a,e I ~z,l,lla ~ . . e '~'. aza un' - I numar rei.' us I' rcpet[~11 s u

clup'_'" 0 sin;gur~ pereeptie --- a UDor continuturi eognitiv . obisnuit verbale

. - - - . bi ,., fel 11 'Ii - _. I" "iIJ d \,I .. iii

. r _ a sta ·:'1:1 I denratea cu C'· re este reactuanzata, . _p' un anurmt trmp,

· t aria originala (materialul original),

nterv Ilu'I dintre inv,a, .ar ,i reactualizare este in gener _ I scurt ·in experie tele de i'nval,a.r '-, da - ~n ex: oerimentele de' memorare poate fi ~ . ., lung sau fo rte lung I(m rl, ~nd '. ina, a mai multi ani],

2. ..1, ODIE sr TIEH '.- rcr Ex,'ER,I' E·.' T' ·.~LE D'E STUDIE -, E

MEMO'.·: -EI

bu ~ a p,arte, din metodele ,i t'· nicile Clare se utiliaeaza astazi t$i a ori ..

mea in lucrarea ,cla.sica a Iu N .. --b ingh us, ]1" I er das .•.. edec tnis" (1885) .

. - _ todele d- C .rcetare a memoriei se refer'a alit la f za de' achi zitie (mea area p' opriu-a ililSi) cit ~ Ia Iazele de _ etentie ~i -e· c u Iizare, Mal fr event el t· t gr 'pate An metode de studiere a memoriza,ii ~ metode de s,tudier, a re - en iei'_ Vom urma ,i noi ,ac-e >ta c)asi ~ic'ar'e, ,ention-.nd 'bJtup, cil ,dlferenierea Imetodelor este adeseori dificila, ia.r lInele: ·e , .. t utilIza pentru stu. Ie ea o i.carei faze a p1f,ocesulu.i me'morlei, ap. cum se va putea de1d'uc'e din p ezn

w

r a. care urm'Caza'I'

67

- ...

lZ r

M,e' oda intinderiti memoriei Imediate, P. in intindere, tn c z 1 de f'a~-" s in~ele,ge cea mai lungi se -ie de elemente (ciire, litere, cuvi te, propozitiu i, ob ~ ecte etc.) pe care: subiectul 0 poate reproduce corect d,upa 0 sing _ r ~ prezentare, care poate fi optica au acustica (An Iimba engleza "immed.· - te

emory sian")" Seriile t -e' niie sa prezinte gra ·'.e diferite de greutate, die la serii care est: de prevjizut Ica subiectul le va . urea reproduce f"" a eroa e plna . a. serii pe c - . leu le poate rep oauce. Experimentatorul incepe pr I ... zentarea eu 0 .serie usor de retinut apoi trece la serii din Ice In ce mai grele ploa ce apare e 'oarea die reproducers. Daca se .. ' 'zlnt,a, sa zice cif e pe-t - a £i . emorate auditiv, e aminatorul se ad eseaza subiectului In felul urmator: I,,·' m sa~li spun mai multe cifre: clnd. VIO'~. termins ·Ie·· eta c~fr. 11 in aceeasi ordine", D'a, " aiici 0 lis,ta de serii de cifre, , iecai e Icifr~ din fie,c'a e rtnc se pronuntii separat, 'a.~dica" "nlolua, lap e - nu"noluiz,e,ci ,i sapt .

Dat fii. cit ritmul die prezentare . oate aci ita s u ingreum mernorare

este important sa s't: pis reze un rit, n constant la toti subi ctii, precu ····1 la . celasi subieci in·ot cursu] experientei I(cirele sin~ citite cu aceeasi j. to natie, una Ia 0 secune 'a, . upa tehnicile uzuale)

9 7 523 81 7 6 1 16,3952 141068,3 43695'7'18 ,2164031619

7 5 4· g 1- 0·· 91 3~ 2'1

. - 0, :., .... , ",

o 364 7 1 529 8

Cit I 'Ii;;!' • W' d '!;,;II ji ~ . U ·

.' '. ota este cea ms I unga serre retmuta « upa 0' Sl.ngura, prezentare, I . - u

autori recomanda sa se utilizeze mal multe liste (doui sau trei] Idle ciEre (cuvint.e etc.), care sa c prindii acelasi numdr de: serii, ,i fieca e se ~ie acef ~i numar de c· fre. ,Ace, sta pen'trUl m.o·· ivul ci se po'ate Intim,pla ca, un s biect sa greleas,cw la 0 serie m,ai 'I "oar'a (mai scurti) ,i s~ ,~'eu,easlca la 0 s,e,rie m,ai

I ''iO;i' iJ:_ ~ ~ I' )'1 '. d .... d ~l d~

gre·_ • caz, ca se ut. lzea'za tre:l 'lst,e ':_ lie s,erl1 .. ,e cnre, se acor a pen'tlll

fiecare serie 1/3 cot:~ i - n,~·cest C'iZ, daca su,biectul rle ~:e~lte ~,~ 1 pro' '. i t,oate ser·"J., CD 6 cif.re, fara e:[oare'" i se Va.- 'cor' a 0 c,o't~ de ba'z,W' de ·6,.

Da.ci, 'in ,pilus, -'ai I,eu,ei'te sa reprod' ci dou~' serii ,de cite 7 cifI'e, ni.i 3l de 8 ,i una de '9 cif,r" iar mai ld,ep, rte n'll poat.~ p':_'gr'les_" co --. S . otta

. 3

v f de 6 ,+ ~ = 7 Wi S

In !ie-rile ,de inteligen.ta . e t~p Bi ~ et-Simon de ase e Ie e ''tOO iz,e --

u te.st, similar. T 'f a intr,odus in'ev~z:ia cari·i sa,Ie. (l~',evizia.ta,n£o ) u rna or I procedeu s . au j .ser;!j d"e ci re ,pe,ntru fi· Ie re lungi e d_ t-

(de exemplu serii de cite 3 ci. re, 3 51e;,ri· de cite 4 ,cifre etc .. ), i tell

. - s -·e: ,socoti - ·treeu' :ac~ una din Icc]e trei se ii leste reprod - a co .ec .

168

In loc de cif e se pot da serii de c vinte, de exernplu:

1. strada, . 'e

2 copil, carte, sticla

3 lapte, om ~coala, cutie

4. ache - ri, carte, piilarie, rOlata

ill """

platr , e c, etc~

De~~sm,enea se POI da spre rnemor: re i reproducere imediata propozitii Idle un numar -diferit de silahe. Se inc pe cu pro sozitii c un n -

-, du e sila e, pe care s biectu] le poate retine user, apoi se trece la

ropozitii din Cit £0 ce mai lungi, In sc ira de inteligenta Binet e ·iZtlit~ ~I adapt ·t.a de F. ,~tefa - escu-Goanga, e utilizeaza a tate de 3 ani, ur ~

toarele PI'OPO·. i~i~ : . e: 6 silabe:

1. . I, pun, un Iem j p- foe,

,2,. arn I e t r _ frig

3. Calul fuge pe drum,

T hnica utilizata este rmatoarea: i se atrage atenti - opi ului spun -

d iii A I "'" ill .. ' oil d v· t! '" v' 'I' A b

'U"'I.; ",.seu Ita ce-ti spun '1 zt I·. ups mme: P Slca~<l acurn: un 1 ' ..

Daci copilu] a 'lnll_:s $i e'peta cuvintele, trecem laropoz·'·,iile en to-

at mai sus, Se cere repetarea exacta a unei propozitii din trei,fara nici o 0 I' isiune, fira adaus sau tr, nspune e de cuvin e. Se t· ,ee c veder a ·1 ectele de pronuntare, Daca subiec \11 a reusit eu P .. opozi iile de 6 silabe trece la propozitii ell __ num'a, rnai mare de sila ···e, de la eta ,ile ur ~toa e (3 prcpozitii xiin cite 110 silabe 1 eta ea Ide 4 ani, 3ropozi~ii die cite 1_ i 'be la etatea de 5 . ni etc.),

n rindurile '. e mai sus am avut in, veder _ rnemorarea auditiva, dare - la~i ma teris ,1 poate fi preze I ta . pe tru me: orarea vlzu_-l~i.n acest caz tehnica dif ri, in.tr .... o 0 recare ··-!asura. Ast el d'aca dam spre rnemorare ci r ,

1 lilli' d 1 - Oi.. ,. -f 1

e vom Pi ezenta pe sern . Ie cartonase sau pianse nnci, care contm cr re e

~ .' iii f'iIi • ... w • d

rnpri .. ate en caraetere mart, I· e .iecare c r - 10 . a~ este imprrms 'ta, 0 se ie e

cifre, ., xaminateru] 3fata suhiectilor In·~li prim serie, ,sa zicem eu trei cifr .imp de aproximariv 31 secunde (0 ser _ ndi pentru fiecare cif'ra). ,- en' u eriile '_ 8 'cl"i-re: timpul de e'x,puner,e. este de 8 :secnnd,c. Dupa trecerea ace -

iii Iii 1 1 If;. l: ~;I bill 1 U •

tUl tl.mp c,-.:rton~u . s_~ .. pus: I. a 0 ~,1arte~ In '~_ lICl oa s,u lectu sa I1U m

oata vedea cif.e'·le, ,i i se, cere sa repete v,crb·) sau sa serie c:ifrele pe IC' e Ie-, vazut,", o.fldin,ea in care au 'ost d,a eM! - i pul de e:XJp'unere s. co t 0- lea,zi eu un leron,orne rU!I Sub,iectului i. se spUlne Sl~: ~te'pte pina ele expuner

II! ...,

ste termlna _a~

In locul reproducerii Shepaf·. ~i Teght.soonia'D a - utili%3,_, AntI .... QI ce c t r 1.0 - (17,), recunoa,terea~ S bicc~~lor i s'-a - re .Ient.at 0 ser.ie lunga de nu-

ere din ,cit,e trei cifre. Sarcina 'subilc'ct.ulu· era S'~ !n _ ice, pe un for pus la ,dispozi,ie, d,~ca numa~ -.1 respcct"v a m, II fast prezen't'at s,au ~u. 1 seri· f'ieca. e numar I ,pare . d· . IOUa cri ... Dup~ prime,le cl eva numere fl - care- cartona$ car I 'urma ~ ~Ij pe c_-.re era prlezen a,t nu. a' 1 - c,on\i .

ie un num'a:r V clli ft; e I. 1 OU, ell eg'ali pro,lbil'tate dup~' 0 s ccesiu al ·3!'torie .

Metoda a t·cipir-I• seria e .. Se alcatui~t 0 l·t~ de silabe fira sens (s u d~ cuvinte, de numere etc .. ) .. I SIC prezintji ubiectului 0 ata (du,pa unele tehnici de 2 sau de 3 ori], int eaga serie, apoi sc revine din nou la primul termen al seriei, Unii autori introd c Ia a doua jarez , tare in locul sila einiliale un ,se - ' - al m utru, de exem ·Iu 000, iar su - iectulni i se sr UD,e ca acest semi at ii arataca seria se reia ~i s'a lneerce sa reproduci prim si1aba C' care a i'nceput. seria, In cazul ca grl- lelte es .e corectat, daca nu r~spundlc

I. ·1 rA· fllllo!l'iR' 1 W' A d I·

experimentatoru 11. '1,5'·. a --. e ementul 'U - mat'or-· cest pr'oee. ieu se repeta

pe iarcursul experimentului de cite c ,j esre cazul. Se prezinta prima silaba din serie, care-i d'~ subiectului posibilitatea 's'a'~'ii _ 'e,rif" ce antieiparea pe care a f.icurt-oo; . cum trebuie sa "ghice_sca,R" si anticipe care va fi silaba urmatoare, ~ .. a.r d, pi"a la sfirsitul seriei Proba se I lepeta Ide un n 'mar dletlerminat de ori, Ma frecvent sle practica repetarea . sreze ntarilor pi. ~, ce su,_ biectul ajunge la cca 750/0 anticipari corecte, sau pini ajnnge 13 0 amici sar coree-a. a Antreg"·i serii, ,d- pi, unii a _tori 2 sau 3 anticipari corecte a in,tregii serii),

.' rdinea si -ab,elor dir serie se pastr'~azi neschi -ba~a I motiv pentru care

od ~ !OJ I\iooi! ,j It; 'I Ill:' FIlii. "11 bii,;;;;i! dri! 'I A

met a " e:, meste a ,~aDtl,clparll seria Ie... iecare ,SII,3!,'a .' un erie este atlt

.. I "" .. - I .. '~l '- Ii! 11 II !I

snmu let ~,1 rasp -: IS. 1], U ma r petrtutor 5e, constitute un t n~ asociatr

,,1\0 care iecare 5l!Iaa din serie este S' mna] nentru s:· aha urmatoarev Exceptie fac numai prima silah~ (e e . ste numai stimul] ,i ultima (c,Q1,re esre nu -,' ai r~sp ns) 'In cazul cind nu Sle utilizeaza un stirm '_ neutru (de exernp u 000) ~i se lasa un interv 1 mai mare Antre preze tir']le succesive ale se iilor ..

Seria de st·mu,.Ji ~sil3J, :-uv.in-ce eoc'lI) se ,prezinta, ·i cu :ajluto.lul un'ui ,D(mO-

metI'U A" a c.arui der'···hizat 'r:v [ap,are", dup:a un rimm -,t,-b~li-tt cite' n, sin~g_ r

I ,. ~

ement aJ se,rlelII

etoda anticiparii ser·ale permit_ e;xpermenta!' 'orului sa .··tabieaslca ,':,3,tura

I I!I;;I I ~;1 III I; 1 f"11 '!ij,;!i' 110 !I " """" '"' p.' iI':' !II .,

-I. nu 'aru ler'o uo'r en pfl'eJU I .1IeJca,rel 'an'tlclpar.l~rln u't. I,-zare,a unUl :a,pafiiiO

r, t de timp' de llea,ct;ie ell: 01 chei-_ vlocali Sf! poate sta'bili Ii t:impul de latentV

1 raspun,sul ~i 'la, fie'c' _tie elemen't al ,$Ieriei., ~

Cin I··:tim:ulii, Sllnt silabe fira s,en,s, 'se :plun,e p,roblema del leste mai bine C lele sY 'fie pr'on '-la:tle a'$a cum se ,P Qlnunfi un cuviut, sau 1ite,ra cu ,itera. :at,£rile sint i .pa,rtite,. Dac:~ s·,abele din l!slti ou _prezint:i greutiti e pro ... , n narc pe'ntru sooiect, '~au lan,se _Ide pe~c£:pe' Ie: ee,bivQca d,e citr,e e,xperimen'" tatof', ste mai bin ' ca su-,-:ec'lul.a Ie pronUln,~e Iega,'te.

I . ·tervaul dintre pr,£zelltWrile e ,emlen'tellor s"erie''". ca~.t d, - rata de, _un,re

fiecarum_lement poat'e fi 'alclee~i. "i ao'ume 3 slec. ndle (leven.tua'J 2 sleCunde), iar interv~lul d,intre inclercari (dint- -'e 51 rii) de 9 slecundc (even_tual 6 secunde) .. Hitgard prolpune c intlerv'al -1 di. tre Encerciri sa fie de .. rei 'or,· - ai lung, declt dio,tre prezen'tari (7).

. eoda I'sociatiilor perechl., Se: prezinti s".b-eotul i 01 serie die _Ate doni ,1~ment , Ide e,xemp!u c·' 'in,te asocite CU, Dume.re" culori ,CU, nu" _re, etc~

Subiect.ul i rill se ara'ta 0 sin:g _ ri pereche 0 da a (d .. ' xem lu::,asa , 25),

apoi ata ~.a.· - .,d,,, ,pini c· sle t,ermina sle,na. Du,pi aceasta, 51e . -.rezinti din nou suhiect~lui s,eria, d'3 .numai c- prim _I element, 'l2,r subiec,tu f'ebluie sa .... l sp,!na I;le al doilea, pe c, 1 eu .carle a fost prez,entat t· I!reuni. Es~e dec n . rJnCI,p U ,:nalo'g voca,bularulul. Elevul ca:re In,·- ~'i 0 11,m.R stral -a, invati

cum · ··'e spune ;n :acea limbi fielcarui c· int din limba, ',a erna. Cind iii

70

p 'u cuvint din limba m - terna e tr buie sa spuna cuvintu corespun, ~tor din imba straina

Elementele seriei .. ot fi prezentate spre memo are _ '3,uditivi sau vizuala.

rill 1 h"l 1\ 01(; , /1. d hili 1" d - ..... ·

n prirnu caz perec 1 e srnt citrte vee rrnc sur ecru U1 .··'IC ca re ex erimen-

1 tor, la intervale de cite 2 secunce. Dupa terrninarea seriei se citesc din

'CU" pe rind p im le clemente sau prirnii ermeni din Iiecare pereche, iar subiectuhn i se eerie :sa sipuna (sau s~ 'erie) al doilea element I primei perechi, Ordinea Ide suceesiu It! a perechilor es e mereu schimba a..n cazul ea ordinea se rnentine Icon ,ts'oti _. ietoda va fi 0 ar~aD'ta a a, ·t~ciparii erial ..

Numarul prezentarilor les,' e stabilit _de catre ex -erimeet to ; peste £1 0 in,.u ,~ prezentare ("n SICOP de .I-epr'oduceret' sau ma,i_~ult,le~ Se . oate i a

Ii IliW '1IooiI' 1 d ....,- A"-" '111 '~I d

ca c rmta numaru .' e orezentari .ptna ce S" , .. lee u ajunge a 0 repro' ucere

corecta a intreg'li serii ~ Dupli a ·te tehnici ins,a: numarul prezentarilor nu trebuie '-'a fie 3$ I de mare 1 cit subiectul sa poata da 1000/0 ri,spunsu i CIO ec e ..

Stimuli pot fi ,pr zentati pentru memora: e viz~ala_ cu ajutor _1 mnemometr' lui, _ cest apa at per nite prezentarea materialului de' mernorat In ad

1 d -" 1 iii S' iii iii. A, d bl 'WI

regu at, ". upa n tmu unm metronom, ,tlm~ 11 apl'- r '. esc uzatura apa a-

tului destin _a acestui seep, cite unul sau cite o jiereche, confor programulu,j experime tal, Asupra acestor aparate vorn eveni intr-un ubcapi 01 urmator. Stimu ii pot fi prezent li succesiv ,it sub f'orma de 1~5t·~' ( e cu-

mte, s I be etc.):-~ de matrjce. C~rce a i recente .anti", echivalent acestor erode ('1 ), SUb'~l riindu-se ea m trrcea are avanta ul ca eeonormseste spa ...

iii .. f '1!iiIl rj 'I,;i'

'IU ~I 0 lera, 0 p--Iezent,a,rle mal compacta,~

Metod'a :5' 'p~ainv;iti i~. Se prezinti AD m,o _ repetat. un 'm'ate, ial 'pre me-

A !!J.joJ 1 10 ~ "-Ii' bi((! 1 III d 1 A A. ~

mor're pln'-_ ,prmm'a reu,s_a a su _' le,ctu Ul " Ie a-_ ,repro.~ u~e l.n In regIme.

'Exrci~iul -:oate ,_-j ~tlJs:a c,o'ntinuat· DI1 .. -~' u,n lm· teri,a 'trebUl, sa fie p, ezentat de 8 eri pini Ia plrim. reprolduc,e,re corelC a a tntrlegul. i ,mate ial ad'aug!' d Anc'a ,4 _ -epe'_ilii, d.c,ci jiumatate din cl't ·3, fest n,eces,ar pentru relizarea c i el i _ui, suprainv~~area via eprezenta 5 00/0 iii n . azul unui n mar die 8 r' p'c i. i' suplimentare snpr,ai-nvi area va fi de 1100'% etc .. Datele experimen.tale _- r,,_ -a c:--" un ma e,r;oal s.uprai\nvat:at es Ie f,e\l.' t a,i bine ~i mai mult timp, d r ~mblunata~j e'a reline,Iit nu, ~in'e pas cu s,porul de suplrain'vatare; este~, de exemplu, mai mr,e pent u suprainval ~ea de la zero L 500/0, dedt

d· 1··' 50°/- t·· '10'0-°1 ea. '. - 0 ,a .. - -. o~

aza ca,f, . meazi_upa mremoriz rle SIIU ' chizitie Icste faza reten~iei C r-

ceta! a expe.f!- entala: . acestei faze se face mai frecv,ent prin .. etodele re

d I'. '~i . iii '!I /Ii. !j;o!!!!oi!I' .'il

pro UCerl], recun'oa,te ~l" rleeonstrUC\lel ~1 reflD . ataruii

. - ,toda I'1ql loduceri'i. D'upa cle a tr'ecut un anu,mi' imp de la_ memorare subiectul e te: s pus Idi - D'D '. leX3,men- lui p', ,ntru a se, constata cit poa.te re-

..-....l flO II III 11 P b . iii lllo.l!' d

pr\JI(Jl1ce" ne,aJut t" '. In mate,rIa ,UI mem ·ratll I,[o'a po: ,te 1 .slmp 'a, . e exem-

bill! I...... A !!.oil ad IW'

pIe spune 5U lect. I I sa 1nceree sa, rep,f···.· uca cee. ce a memo at. a

ta res.pect,ivi. Se sta,~le,te proclentul materialu u" Q,riglDal cor'eet reprodus.

7

Un alt nrocedeu este prezentarea seriei Ide timuli cu sarcina data SUI. iectului de a anticipa ~J - entel ~ seriei dupa metoda . .nticiparii, p 'ezentata II P . inile an .erioare Se va stabili procentul corect al 'an ticipa rilor .:

Metoda reprod cerii n e . e insa 0 metoda destul e fin ~ a retinerii caci S plo'ate ca un material s'a nu po,at'a fi reprodus, fara ca, totusi, me .... rno area "sa se fi sters' ara urmd, Pri ialte metode se poate p ne "n e ita retmerea nernanifes __ ta 10 reproducere.

etoda ecunoasterii, Cind s .b,iectul este pus s,V eproduea un material memo t se poate indm la ca !l sa _reproduc" . mao p. tine ele ente deci

- retinut An realitate, cae'" dupa incheierea p abel experrmen .atoru are un - -

ori pril jul sa all,di subiectul spunind ca i-a .' -i Vi nit in minte u cuvint

(sa un nurna '.' 0 II agine etc .. ), din acelea carle i-au " ost pre entate. I

aca ii . rezentam din, nou rris .a, co . Pl. etata cu elemen e noi, simi rre (,' - e e .e plu alte cuvinte) care n .... ru fost date cu prilejul primei prezentari canst tim cW' el mai recunoa .. te ~.' alte clemente pe care r u le- putut I pro= duce .. _ -' e aici ecesi - at· a de a ave I ~,i 0 masura a recunoaste -iill'

tirnp ce reproducerea se face to absenta ohiectelor orjginale care . U

ost oi ctele - emoi i, ii, recunoasterea se uace in prezenta Icr. La stimulii originali se a' . au, .~ ins~ si altii noi, dir . ceeasi ~-'a.niilie sau at egorie . e exem Iu dacd stimulii originali au .ost silahe se ad,auga alte silabe, daca a ~ .fo,st ima.~ gini de obiec e se adaga. al e imagin" d. a biecte, ,dadi all fos adjective se adauga a,)te .~ djecti . e etc. ': umiiru] stimuli or noi poate fi aceIasi ca a, stimulilor veehi, san mai mae, de exemplu 3 aa 1. Stimulii v -,h,.

,i noi ~e ames -- a ,.i IS,' p-ezi.nta subiectilor lan-'~-:-o ordine ~n Amplato:~re, d. obicei ,cite unul, Subiecn I, spune, in I e"gatu,ra CD f· .. are, ,d,aca- fast dat sal

nu fost dat i.n probe anterioara, ~_

DI.3rt fil'od. ea' ~i 'pe bazil ,die intltmpla,re siubiec ~u'l poat~. sa in,.· ice' CO~ , t un stimul, .' te n,ecesar sa se uti itzeze 0 fOlrmuli ca, --e sa ~ ul~zle acest efect a1 ha2ar'dulu'" .. 0 stfel de for . uli es.te u,rmato,:_rea:

lOOI(B - G)

T

B inseamna n'u 'arul ra'spullSU -.Jor' b,u-" e, iar T tota 'ul stim'uJilo'r (v,eJch~. $'.' noi).. Se

'Dice ("nu ~tiu "). Ele ,. IU vor fi cup,r :'nsC!'

• A 'III

vor In'tra In to'l~, ['ii

Pe baza fomulei .. e mai SU! IC'ot' poat,e var,!a Ide la zero (in c_z,ul unel re'zol' ari co ' p et la, ,i'ntl'~ p'fare) la 1.000/0 (in cazl 1 unei .- -2101) 'iri conlp1_t co - ecte) ..

Recunoa~t,erea - ote, fi u,urarta s'an Angreunata ,pl~in, utiliza.re deltim' i noi mai d~~ feriti :sau mi· 'seman~tori celor vechi.

~ . '0 r 'c,_structi,e'· NJI Subi. ,ctului i se~ c~r ~ ca e]emente 'e ca' -e au £0"

p ezentate ~] me'- or' .te intr-o ~ anmita or-dine, ~~ care _ cU'm Ii sin- prezel:!~ tate. intr-o alt¥ aranj rle, s'~ Ie ar~~n'·c'e ,a~' cum .' u fo' P' e ··enrtatle or-

·inal ..

.. vantajll acestet metod- este. a pot fi 'u,tiliza'~~ stin ul"' foarte ~fe i -,." d~ll , "~c:a e do' 'el iu a ~Iercep ie· - c lori mi osu'ri fo me soIulii g st ti, e dIf· .rit'. lob'iec e co erl te etlci

72

o metoda: de cotare consta In st bilirea diferentei de rang dintre Intli

ezentare si econstructia ealizata de subiect ~,. se calcule ~2a corela ia pa

~ rrnula ui Spearman,

o alta - .etoda de cotare, total diferita, consta i cia tinu rea incerca ilo

J ~ ...... C: subiectul reuseste sa execu .e proba fara ero ire, n acest caz cot ,afi reprezentata fie de rtimpu utilizat, fie, mai . line', de numarul de in. rcari de, care subieet _1 a a ut ne oie ,pAni ce "_ ajuns I perfor ant a per .... fect'a·

Toulouse ~i Pieron a - utilizat metoda reconstructiei i S onul examinar~'~ memoriei de atitudini corpora e (memorie necesara mai ales seu p. orilor) c ajutorul unui manechin articular, c~ui i 5'e pot •.. a cele m i \ L ~ ia e atitudini, Cind se f_ ce exa inarea subiee tului i se arata modelul rntr-o an mita atitudine, du,pa aceas a modelul . st·. a I S .U to te articuI ~i'le la ze 0,. iar s _ oiectului i s cere ~a aseze modelul ~n pozitia J?e care

. avut-o. SIC Face comparatie pen' ru fl.ec- re articul rne, mtre P' . 1~ apr. - ze t"ta i'~ pozitia gasita de subiect ~i se calculeaza difcren. ele .. Coubieclui es e reprezentata de totalul erorilor, exprimate An grade,

. I toda economlei, Subiectului i se d,a sa inv,_~e, sa memoreze un anumit

raterial, C . e poate j 01 l~sta de cuvinte, die n I .Iere, d silabe far- sens, o poezie san 0 ctivii a . motorica, Dupa un anumit interval e timp (are, zile, siptamini, luni I~_ni) s biectul nu mai este in stare sa reprnduca . aterial 1. respectiv sau sa efectueze activitate respectiva, Aparent, impresiile S-3U sters. IS biectul este p _-5 s7 . eJ>- v ete, sa reme 0 -ez,e ac i mat ria, In co~di iile originale, cu aeeeasi metoda ,i pma a obtinerea aceluiasi criteriu die stapio·re 'a materialului (de exemn U 01 reproducere co n ple a core ta san doua rlepr'olduceri consccutiv. clorect.lc) .. In cazul c'a imprcsii e D_

-au ~ters, ceea e1e - lestle o'bi,nult cl~%ul, a,di a rle\iner,ea ~sltle prezenta d~' re .... rod -cerea nu 8,--31 PU'-U efectua, rem.emorarc.a se va face. cu economie de i . P ~1. ID,cer-c'irii! Elconomia ste repre.zentata de '. iferent dinre t"mpul origin'sl die ]'nv'atar'~ ~Ii t.im~ ~'ul de reinv'a\arc, s~,u '. iotre ~u'marul de incer... " (repetitii) necesare la. inva~area originl"j la. rei V3\are, .pina 1 realizar.·-.a cI'itle iului., Cota ob'~i .. _ut'a, eSlte cot,a. reten~iei, a gradulul in car~ a ersist, t impr1esiile originale, ~i se ex -,rima i· p~<?cente (cota econo wet rel t.").. E~ R,~ Hilgafid (7) pro',pune' sa SIt: utll~zeze formurla urma! 0 re:

'" ~ Ii. ~. w .... OO[(Jlo-C) - (It ~ . )] ~, 1.0 (10 -- R)

e,ata, econOmJle:l, nva{- or' ,) = ~ ( t"')'

(Ilol~C) ·0- __

I ace, sti formula 101 inseam.' na nu.mirul die in.ce cari Ia ~nvatarea ori~i-

Ii!. 1 b· ..

. la, C A sea,mna n'umirul . e in,cerciri DeceSI 're pins a 0' \Inerea crlte lU, 1

e st'ipinire a :m~~_t£rialului, i r ,'.. n'umirul i'n.ce:rca~iloI la re.i:nvitare. eu ~ceasta: form_li toate datele se obin i'n prolcen.te, die la zero 'lao 100°'/0, _. va - jul forronl ".ala . e exp,rimar_ a cot i :"n ec~norrue Irel ,hVa este, .m .pnul rind . cela, di scade incerc'" ril corecte (C) . are core> pund cr ter ul . 1 de staplnire, co'mun inv'a~ar"'i ~i reinva·tarii (die. ,£xem,plu C = 1, cAnd crl-

I!!I 'lUI • 'fUI

eriul es e prima rcroducere fara eroa e), cee ce pernnte sas. tIn~ s", ama

. e f pml ca ,~ii in cazul unei perfecte rete'n'~.ii (sub'iectul a cit 1 _prl'ma inetca . e d retnva,are estc corect~)s e necesar s~ Sf sausfadl criteriul, pent

se Idemonstra reten',ia.

7

Hilga d mention 'aza, ca, de' apt, cot de economic ar trebui sa Ii

.. f!;. U , V III ill I hiva] Ii ,...

pnn rnva area con roiata a um 1 mae -1 nou . r ecrnvaie t ann c cr

reinvatarea are loc dU,a un numar mai mare de ani, Astfel daca 0 poezi ,., va~ata du'a 30 repetitii in copilaria ti- p ric poate i relIlva~a,ta ,dup'a cltiva ani rnai tirziu dupa ,0 ' ep titii, 'i er nta nu poa I' 'i a'tribuitV' nu a ret R'iiei_ decit ,daca inva area ori inali a nei jaoezii chi a ente ere 3

Iii III Ii V 1t.!II'. •

repetrtn. 'ceasta pentru ca rntre trmp capacitatea ne memor zar S-,-: -Iitu

scbimba cu ' lrs,ta,i

f

PIa ul expe hnea 'al al cercetarii interferen ei, Retentia mui mat ri J in

v 11'1 v ~ d I!. 'tJ, v !II d

vatat est In, uentata at t oe IDV tarea sau rnemorarea anteno tra CIt, "e

activitate at (, m morare Is,a lnval, are] ,~ terpolata, inu rpusd intre invatarea orig naI3: si reproducerea sau r actualizarea ulteri ara a acestei Anvv~~ri~_etodele, tehnicil si lanurile experirnentale d care ne vom ocupa in aces para] af se or referi la"l'ter/eT',en,'a retroactiod ~t interjerenta proartioa.

ceste fo,r'me d interferenta sint atribui '_ obisnuit i hibi'file'~ retroactive ~i

inhibif.iei proactive, _

n caz ] i I terfer _ ntei sa u i'nhibifiei retroactioe 0 nOlla Anva~are po __ te sa

interfere C'U materialul pe care l-am inv:atat a" rterior, PIa tul experimental _ 1 inhibitiei retroactive imp ica grupul experi - ienta ~i grupul d,e con " 01_ ,,:.,' mbele ,grupu i, care trebi ie sa_ fie echivalente, lnv,a'~a, sau memoreaza acelasi material ,', ~i 81 ,t supuse, dupa un anumit timp, la acelasi test de retenlie ., (d" epro ucere a rnaterialului Invaiat A)!! In in ervalul dintre aceste doc v moi rente grupul experimental vai supus unei noi activ tali die ,Anv~l' re (activirate interpolata] B" pe ci it vrerne g upul de' control nu f ectueazs aceasta activitate, are 0 perioada de repaus, i - care fee ueazv activitati usoare, discuta (nu despre experiment), se: relaxeaza rasoin,d 0 carte, un album etc,. 5ch_ma-ie -'Ice't,l:-- n expe:rimell'tal s· prezinta '\~ felu U' mator ~

Grupul fxp,erimen.leJ

G,H,"1 tl'c con_'ro,' _Dati sar,cina A, P,e:rio31'·' i de repa'us

Te.st de. re.t ,n~i.e a smreinii A~

W !i!

Dva,a Sa'I"Cl~n,a

Inval-';i s-rc.i.nQ 'B

T'est de rc:tenti· . ~ sa':' ~ini,~ A

C,omparind r 'z'ultatele testului de reten~ie (care po'ate 'i. 0' -oba d~ reproducee sau de reinvalare) la celie doua grl.lpu :i putem st-_. I'li influen~a ~nvVt~rii -arinilill B asup'f'a f,eli- eri~_ sar,cinii A., In, cazul ,ea sarcina ,,-_ :a, f'~st memo area u,n ~ lis _. d si able f'ara ses ia -, :sarci. a B m 'mor rea al tei IllS I 'e ' ~ sil- be fara "ens, vom IC'O'Ds,tata ,ea sa,rcina int,erpola .. a B, a influl_n~at neg ti .. r n i, materialulu,i A, ret-" '~ia fiind olai buna la G_upu d"e control d,e'c!

la grupul ,xperlme~ ta]~ _

cti.vitatea int_r:'o ata poate sa 'nu inf,UI .nl1ze-et,e' ~a m e 'Ialulu· origi,_1, iar in a' umlte cOR,di ii poau- sa 'aib ~ 'lac 0 faci1itare retro,act~va. _

'n gen,eral in -lUlen~a . te negativa c nd sarcina int, rpolata, este f,o,art~' ase' man,atoare C'U sarcina o,riginala- I(de,-empl . In amb'lele c.zuri s· moraz,""'

list, d j' ctivle; 'aca i Vcl~ar,ea A·n, cuprind,c adje·- tive, i,- r in B s 'b,stan

. ;IV" il ter e en~, :n_~ -par). -

n erfer -n,ta retroactiva. est,_ ~m, in funcl~e de: g.radu.1 dJe inv~~larl s

originale. Dca IDvw are orilWi ala est bine consolid,ata, ·af' ,activitate _ in£i fpalata rna- u~i, in erf _n{a retrloactiva are' m i pu.~ine ~ nse s~ ap ran

17

schimb daca se mentine constant gra ul de Anvata r sarcinii 0 .. ginale ~. cr ste g adu de inv,a;~are a sarcinii interpol te, tnt rferem a re roactiva tinde sa era ca.

Dat fiind ca 0 anumita itare inte - me si la grupul de cent 01 care: avut 0 perioada de relativa in cti vita te, corespunzaroare cs d r a a "·v·tU~lIIi interpolate de Ia grupu] e perimental, s'-a orm lat ipoteza ca ~i activitate

o isnui a Ide peste zi produce 0 anumita in'hibilltie r - troactivV• . ceasta ipo-

tez'a: fost verificata, intre ltii, de J,enkins ~,i Dalh nb c (10) pri t _iOI cere t~re,!n ca~e s-a comparat r Een~ia d?pa v 0 P _ · oa~a de u~omn~' .p ... oer,'oada egala e veghe, ocupata eu acnvrtan obisnuite strain, d sarc na

originala I :mx" riment, Rezultatele 'au aratat ca retentia a rest mai

b '-011 d \of .. d d " d "-J I' d d h

un, ·.~Ipa ~enO;tI._a e somn ' .. C'Clt ',UI a V-' Ilia,' . e .. eg, sau Ire

.. "" f iii d 'v·, d h v

cuv nte, urtarea a rost rna' mare '·U a penoa 'a . e 'g e . ecrt u a

.. ~ ada. de somn, Ra ~ne insa deschisa problema d c v, somn 1 incetine~t d .,teriorarea re entiei ,:_ u. ai prin e i, ina. a ctit ita ,ilor C' ·rl intervin ~ conditiile de eghe sau somnul a '. si un alt efect, de exemplu de favo · za

'. onsoli , are- " 'a~acum presupun W oodwort ,. si Schlosberg,

n anumite cazuri '; teri luI inv,Vtat_-_nte.rior poate sa inter' ereze C1 repro ucerea unui m'at~ ial Inva t ulteriorv Aces : sint cazuri de int: rjer ttl. proac t'iva, 'a tribuite ,inh1ib,iFiei proac tioe.

Planul experirru nt [ :aJ inhibitiei ,PI cacti e este, obisnuit, urrnatorul:

IG',up'ul experim ent4l n a~a sarcin _ A Inva~a sarcina _

Test de retentie a sarcinii B

G' r:r.p u.l : e con Ira" Perioa ,i de repa s In ,3 i sarcina HI

Test e retentie a sarcinii B

In cazul cind Qt~t sarci na A, Icit ~i 'B, sl~'n't silabe fara . ens retentla 1 grupul e.x:pe·:i- ental e_s e' mai slaba decit la gt'up'~ 1 die contro fapt a ribui

· bibil !Ii 'Ii< II I U I ¥ 'i 'l!iI' ' l!ii

n "ll-'l'roactlve,., nva~area, an erloara 'a sarcml1 -, ,a grup'u experl-

men aI, in-e,r,' ,ereaza eu rep,r'olducerea sucini~ B.

nt rferenla se par'e 'ea este -: ai mare in, ca,z j clnld sa, - cin ~1e ~i B slnt

rna- 'asema'natIQ,are'iI In s'ichim., daca gr:adul de in i~are. 31 s'arcini· Beste spo it An ti I ' .. ce :~:ra IU] de inv,w1are al s~rcin'ii A se men\ine constan, inter erent es -e mai ut.in manife,-t'a.

Aceste con,cluzlli trebuie privitc, Ins'a cu rezerva" 'Ientru ca s, . 7'e z ..... ail ales ··e i '3'tarea n" 'or suabe fira, sens. Dalca se inva\a un material cu ens e.flectele inhi'bi~ie", ati p,r,oactive cit ~i re roactlv,e, s~nt mai reduse.

t di re' calit It~v~ , retentici. Meto,dele prezen' ate mai sus' se refera mai

es la 'llspect,e cantitative ale memoriei, de,i ele ne pot ,. 5. ilu.i " peete

callt tlve, de exemp]u ell plriv're la nartura erori or, la relat a dlntr te

!II ~'"'

e ,1 na.tura sarC1DIJ c'tc

,int In,sa ,cercetai Icare p~' n 3ccentul cu deosebir supra asp ctelor ca i

tat ve 'Je mem'ori i F'.. C~, B'ar -let1t In lucr2rea S'3 nJ ~ ememb,cring'K 1(19 2)

fI' """ II iii t,;,il "'""'. _ W!', _, "I

r zn a nu II et'oas xp,e mmen e, pIlD care cauta sa a Jte ca repro ucerea n

e te 0 simp1.a: ,re-excitr,e -nor ne:numar_ te urme fi c, far.a .. i 'a i frag-

mentare" .(p. 2_ ~)'. Baf}letJ con~ide a ~emoria. ca ? r~c()nstrucfe _ creat~a ~

til a a e alul o,r gl .. 1 lV:a. t s,c adau"ga materl- ' Inv'a'~ate cu al e 'prlle uri,

ge, eral d tl ale e'xperl'en.ti pe-onalc, din care motlv ~n repro _ u 'ere pare ~i ceva !lOU fa\a' sltua lao -iginala: m,e'm.o,rata.

7

Una din metodele pe care Bartlett le utilizeaza este denumita ,)m old r productiei seriale", ,5 biectului i se prezinta 0 povestsre ell caracter £0]cleric, un text descriptivau ar:g me .tativ, un . naterial ' l,ctural. 'n cazu! ur or pasaje verba e fiecare subiect a citit materialul de doua 0[1, - entr

sin l eu el sa obisnuit die a, citi, D' -_pa,,~3Q minu e a urrnat re ro-

cerea din me" ori e. 10 cazul formelor picturale subiectului i 5-a lisa-

impu necesar pentru obse r, are, apoi a incercat repror tucerea dupa un in-

terval de timp similar. ,-

Reproduce . rea subiectului .' a fast prezentata S'_ biectu ui B, verst ea , cestuis subi e,c,tuJiui Ie etc., astfel ca :5 a, obtinut un la :-, die reproduceri, Pe acestor . eproduceri snccesive Bartlett conchide ca adeseori este Ioarte

r _ u sa se compare rezultarul fin'al ell original :1, daca n'u ai posi ilitatea sa cunosti unele versi ni intermediare. '- ieca e subiect reproduce si1tua - ia 'rezent.a in felul san, Modificarile ealitative me 'g ln, directia eliminarii detaliilor, a, const ituirii unei structuri schema; .ice, I s ereotipizarii unor fraze ~i xpres 1.. _I,:, estructurarea de eatre fieca, , e subiect '3. materialuh i perceput se face in ra art cu asociatiile sale, 'Yn fig. 85 dam, reproducerile succesive,

Iii. d did 1. ,Iii "It; '1 ,iF" b 1 Ii

avm ' c_a punct '", I' P ecare ces emn Icon, enticna izat 'a umn smu ,0 egrpte

I b nitei, Se poate obser a schimbai ea s rvenita leu fie care reproducere ,i to oda a .recere de la redarea 'b,ufl iitei la redar ~:a unei pisiei, care, pen ru subiectii studenti ICU, care a experimentat Bart en, pare mai familiara decit , sen ul, I a '", pu lin uz a] al ver i unii egiptene a bufni ~ ei, Probabil aceasta

. ecere este rez· .tat . - un,Ul (:10 aj verbal .. ,

Pc, baza datelor salle xperimentale J'~ Deese _(3) arata c'a dacw prezentam subiectilor 0 lista de cuvinre, la care, prin asoc iatie li'ber:a, s:e ras,pund,e fcvent prin cuvintul .somn' (de exe plu pat" 'odi- n'a, vis, veghe s.forai etc .. ), ., li se cere sa rnemoreze ii s'ae",'rod'uc~' Iista _uv~ntelor auzit,e (in prezenr,e__ orala), apro' im,arti, ju~~ :atate din su'biecti :m,entioneazi ~i Ie,' i,n ul

Heprroiucerea I'

Reproducerea 2

,BS. REp· OD . CE ' SUCCESI E

(UPA ·TLETT)

"J;'\Jt

~ .

~'" , rprodvcerea 7 Rcprodu&fm 8 R'eprDdllCfIPB 9

Reprotlucern ID

7

,~ M,TERI '_LE ~I LN'TRlIMENTR ,N S ,I, -:IUL MEMO "I I

"somn tr, ca e este un cuvint intrus, deoarece nu fast cpr ns A lista

ibiectii au modi icat materialul original P' ezeneat adiu,g£nd propriile lor

Ii it.

"SOCla 11.

Daci subiectilor Ii se prezinta 0 list~ de cuvinte care sint nume de p r-

soane dennmiri ce plante, ani-male ~i Pi ofesiuni [un If! pe rime t al lui W. A. Bousfield (2)]", subiectii reprodnc, in gene ,a, cuvinte e g upate, desi ele a fost dat amestecate, intr-o ordine intJi nplatoare,

S'in·t ,i alte experimente, destul die nun ieroase, care dezviluie un spect au alrul calitativ al memoriei, Vom mai prezenta unul singur, ca e arati un aspect Idiferlt de cele prezentate pi. i - ici, . vern in ve: ,e un expert-

-, ent al lui D. G. Elkin, (4,) prin care-si propune sa studieze uitar c reflex eoaditionat negs tiv, S, b'~ectilolr [elevi] li s-au prezentat seri .. e cite zece cuvinte, care u _ mau intr-o anumitii ordine, Ei trebuiau sa sc ·'e c .vintee retinute in ordine ~:n care . u fost preze state. ~'rob- s~a repetat e sase ori in decurs de trei zile, Pes' e 0 saptimJ'na s-: '. ficut din nou controlul

et~erii. ... Cuvintele p'rezenta~u a,ce~a,· ~ ~ifku~tte de ... emorar., . 'A .excep\ia UOUI cuvmt situat fie, pie oc - al doile - lie oe locul _ 1 tre le 10 cadrul

I! •

.eriei,

tn' arianta a dous a experimentului toate c i tele prezentau acee i reutate de memorare, In rest _ proce _u', a, a fast identica, ... zultatele au 'ra~a't ca, pozitia tuWntuJ.ui diiici io,eria variantei I, s a ra:f IlJlt asupra ,m,oriirii din v _r'iantra a I-a, i'n sensul ca acele cuvinte care : rau situate pe ozitia cuvintelor ,i,fl!cile ,in general in~u _ puteau ~ reproduse .. _ au necesltat u - numar mult m i ma ,e de repetitii pe, r I a se, fixa decit celela te c vinte ale S·'- riei, die aproximativ aceeasi greu ate, Dupi explieati dat'a de utor ,a elaborat Ia S _. biecti 'U' reflex conditior at inhibitor fa'\a e pozi':a Idin serie pc care, i'n v- ~_ia'n,ta I e:f'lucuvi:nte greu de ,retinut.

tn ,studiu cx:perim,ental 'at memori~ auto_ ·i" ,~,U ,tiliz. t adeseori s·labe ira se:ns, mater aIu) prefer3t al lui Ebbinghaus,. Mai frecv'ent se t lizeaza "b - .. d d ' o'-"c-' I a'~,),. ml-J" oc ( e 51 a,e fi_ i 51! S a ,lcatU.lt.e . in, .. cua Iconsoa_ Ie en 0

,emplu, 'rOle, son, den e't1c.). ..

'5int c,ite:V3 re'guli j~portan'te care treb,- ie avut: t. 'edere, t~nci cind ,e alcatuiesc listie die silabe I'i,ra ,sen!, in s,eop exp -, -j: ,nlCa)_ In .prJ . ul rind '"tcrele nu' .rebl, ,·'e sa c.'onstituie un cuvint sau 0 ,a,brevi -Ilie cunoscuta. Acest £apt tr"buie insa contro'lat, pentru ca se poate 'inti' plla ca lntr-o 3, . mita regiune', 0 anu,mita sil-aba considerata fira sens, sa 'reprezinte un c vin C scns. A Miler, 1· ,t' -0 cerceta e asup a reproducerii ~i re~no, ~teril unui I aterial f~ra semni" catie (12), a aldi:tuit 0 list! . e 2~.o sl!abe ara s ns

aza nOl~' 1- crari anteriloare' care, a'u ut~1iz- t, ca material s labe fa \I se s. scopul de a s. l,ecti.on. numai silab~ ell 0 valoare '. socianva reclus"',. eel o silabe au fost p 'ez'e,ntat, 1_ 100 I,D I iecl~ (stud, nf.i la pSlhoJo, e la Un ve - tatlea din iena)" caro a ]'1 s-a ceru't sa ba:reze toate acel, .silaoe Ie ~ [1 trezesc onumita asocia'tie, 'ie' ca ste 'vorb, - ,!e u,n Icuvint .... n limba g,ermana un CAt dintr-o I-mba strain", 0 abr,e, iatie etc. Ca valo, r, asoclanva a un i ·la e s- consid-rat procenwl su'bieclilor care au barat siJaba t1esp c' i a.n c st el au fOist gasite, ,39 silabe C 0 v _ oare :asociativa '10 re z roi 5%

177

~i 37 cu 0 aloare a ciativa " tre 6 { 10%• Auoa ea a retinue pen experiment umai s ilabe din prima grupa.

Alte reguli pentru alcatuirea unei line de silabe fara sens: silabele adia-

cente sa u constituie un cuvint: consoana initiali a unei silab sa nu f~ ~, -ntica cu consoan _' finaJa: a silab i reced n e etc.

In cazul . m se alcatuiesc perechi vasociarc d sit be se ~eco~nd~

cele do'ua litere initiale ale celor doua e ent din pereche sa D,U fie li

succesive ale alf ab tuh i: ca e ementele unei perechi d t sau ale unor perec h'i in succesiun . .sa nile sinonime sau antonime; s- _: U formeze 0 lega_u a

asociativa uzuala (de xe .- IP ceas-timp) etc,

U ieori se: utilizeaza sila e consonante, adica 10 sr ccesiune de t ei Iiter (trigrame), toate consoane (de exemplu ..... .' L, DPe etc.], Silabele consonanu.~ sint cele mai dificile (d. retinut) unitati . erbale, M ntionam ea ~n cxpresn viate consos na se noteaza cu. C'I_ ocala cU_' ~ 0 silaba ' 0- SQ'Da .' de

tr '1 1 itere s - nOI e _ %'a Ieee." iar d ca lit ra din mijloc -e ',ocal~ se scrie C ~

Se utilizeaza, mai rar, si litere izolate sau unitap din, do a litler (bigr: imc],

~ U .. fU U 1! III '11>]' bill

S U urntatr ara sens murnsi amce, _

'N'umar 1 sit belor i t .... c l,-·s,ta variaza in fu ictie de intentiile experiment ~

01" 1 ui, dar un experii e t uzuar c 0 'line ~!ltre 8 si ., sils e.

Silabele au fost ~irnt utilizate in primul dnd,enttU cit nu avanta] z'" pe nici un subiect, pr 'zinta aproximativ aceeasi valoare asociativa pen' TU

Ii! U III II!'~II III!I!

subiecti. D,' asemenea pentru cot are lest" I avantajos sa a'l un tatl aproxim [

ega. I. fill:' .- il 1 ,...ii.. 'bu. v., - - 1Ii_''I!' .. d d-

- t iI"Io...... t - 1.-.· uti O:,"f,1 . . I_:x_-:em . ,U ' ..

.. izarea 81 a ie or a OS_-, msa, comt uta I_ e U'DII _-

ditre Bartlett, pentru motivul ca sint artificiale, nu vconstituie U 1 iateri I

reprezentatiy pentru vista r,eala:. . I • • ... .." .

In cercetarile asupra memorle foar-n· ,es se uuhz aZ3 un mter al ve b I

s mnificati .. : ell. inte (a jecriv su .stan"e, verb), numere,. fragment d

. r,olza, ... e.rlsu ~ etc!! Cind sJe -_-- ilizeaza cuvinte ca stimuli, este bine sa .. in use. rna de gradul lor de familianta1ie pentru subiecli . entru imba . ngz" existi ta,beleie: Tho -ndike--L,or',ge cat'e dau 'f -ecventa in limba cc'n:gle~,z;a a ULlU· .. mar m re de. euinte (310 000) •. at p'r·.ve~t texte ' .. , de prez'ndi neaju~sul

a nu . I. fi fragmnte, u~or, in seop de cotare. O'~nuit st tr.m 0- tate hi propozi{ii, unit""li de s~ns sau .. idei, d. ,i, tn sensul strict a cuvint~l i. 'ele nu sin unitali eg:Je. Obi~uit" tn caz·l nnui test de mmone de I .. 1 nu se •.. re 0 Ireproducere ex:acta, a~ litter am, a textului. ci numai rep.rod J~e id ilof. Dl ._ n astfel Ide tes,t din . an, atu~, e'u instr ,ctiuni al s-irii :·Ie lnt·lig n.a Bln_ .-51 - on, •.. aptata ,i revizuiti de ..• tef":nescu-.o nga. Tet.l este dat pentru etates. de 9 ani~l ste den· mOt in sc: Ia "Amin ·ri din . cell unni fapt wvers". Examinatorul ii .spune sub~cetullli: "Azi am citit rn ju nal

v A ~ .

- rmatoare I, lRtlmp are:,

Cluj 151 s -tembri,e" l 1_" seam, I un foe I "_istrus I 'If" Ie 1- - I ltn centrul I 011

. ui~ I DupY .e~tva limp I focul ~ lost s!uns,," I p_ gubele .I :al,. fOist de :8 milio1.'De .l~ i~ I $aptes,p'rezeGe I f am:i Iii l a't! rima! fir~ adipo~rt+ l 'U'.· :pompier I s:~a ars, l la mii' i l ICI,pi:nd, din foe I 0 fatli., I c re dormea I in clsi~

,Daca :subiectul se cazoe,te sa, r produ,ca c, -t -II cu'v~nt leu ' u,v"n'- 'I i se spu : ,.Poti sa spu· cu cuvintele tale tot ce-li aduci amite Se face totalul idilo orect re\inute. Se 50cote,ee ca 0 amintil'e sau idee cuvintele cup.nnse, tn

e __ tui de m·i sus, inre daua linii verticale-

18

Une e lernente ale ma e i -1 11- verbal pot fi' V ute a- regna

v .. prio re area 10 'In culori ii; de exernplu 0 slilaba san . au" din t ea¥a listi, (prezentate vizual, cite una) sa fie redate in rosu, sau imprim te 10 rosu pe un fond verde. Silabele astfel prezentate 5tnt rna- user retinu deeit celelalte din lis a.. Acest efect se obtine -_.. prin inserarea intI-o,'" sta de c v inte ~a . silal e a unui nu ar, sau ~nv~r~. PI . masura . e DUma ul nitatilor .. t el izolate en ste, efectul asupra ret - ntiei scade (lS).,

Alte ~ateriale care ~e util}zeaza sint: imagini de obiecte, figuri geomerrice zuale [cere, patrat, nun~l:.r,omb _ etc.] .5 U IDe zuale, pe e de cerne a etc ..

_ I _ aterialul utiliz t poate dif ri ~n eea ce riveste can itatea, gutatea

de rnemor re, sen nif catia, omogenit t ea eleme telor teo. --Ie,e _ re di ste

_ . Ii !OJ.. .. Ii. _ '! _ I . iii •. .. l!I! _ V " ...

caracteris lei au consnturt ~I constitute In cercetarea expe [mentala variabile

independente, urrnarindu-se efectul lor asupra retentiei,

C"n,d rnaterialu verbal este prezentat pcntr . iemo are aud tiva .ste n a

s'" fi citi leu ace asi voce ~i intcnatie. Daca m te -,·a~u Ico,nst~ di c inte sau silabe se v ~ osti ~am la ,daua secunde U I cuvint. Se poate u iliza ~i prezentarea _ materialului Ide pe banda le m.ag etofon, ceea ce constitui 0 coriditie uniformji Ide _ prezentare pentru to,~i subiectii ( .. ales ··1 d este vor a I e e' arninari in i\Tidu .le].

Pentru preze tares viauala se utilizer zi aparat !l" di ·pozitiv denumite obisnuit mnemomet _"~ Acesu aparate prezinta materia ul rat in mod regulat, cu un interval del 2, sau J secunde intre, stimuli .. Rit iul de preze rt _ 'I este reglat de tn ietronom. n com rt se g~sesc numeroa. ip iri ie I emorne . ~l, nele I'" nple, ac ionate - mi a, a - J m i compli: ate, actionate electric sau print -un m c nsm de ces sornic, - ces e

in urma, Ia in ul lor, sit t Ie.. puti Ide doua feluri: un _ prezinta mate-

· ] 1 !Ii d h·l ""'" d II W ~ A d I' fll!.;!' W •

ria u , ,prln-- esc. lz'a _ ura .~ estlna't:a a.ceslt' I SCo·p, lom'o'.: progr c- S v'- .. ara OIP r1e,

, 1 ~I d - v ., ~ f - ill ' "I bV

J.te e . U 0 ml~care s'ac,a- ala, .. lscreta, C ,ea c'e ac' lea -, a't· rlalllU, (0 'J[ aat

+ b .. ) v Y d-- d 'v A I I ~

pere'c _ e . a. S3'U eu ·l- te etc.l :sa a" lar'a m r-o ata In ocu '.' - c v

~i sa ra in,i fix 0 a U·~_· ita fr',ac{iune d· timp, ... ca'-e sub,'·, 'erul ar nvoie pentru fixa:re.a $i me'morarea materi. Julu'i (o~bi$,nuit 2 seeunde)~ Aceste din urma apar te .slnt p 'ef~' ,a·b,'·I... Unul di.n cele 'mai aspAndite, . in accasta

categonel, es~e mn mometrul lui Ranschburg (fig. 86). p ratu es _ i· na

d . .1 A 6·... 'l~' ,I, M-' ul . de ] i'li11 d- I I

e un curent De -r- •• ' VO t'Lj """-£tI'Oll.om",:~,, care se vee e m rrujioc, r a rrtmu

apararuluiviar cu ajutorul intrerupato.rulu:, care se vede ~n sttnga, aparatul

ell A" d Ii;;;i! d 'Ii.~ 'M 1 d w ii, iI

este apr-It sau P'US In miscare, ,·.·.·'uPra' orln~a._ ' etronomui are rioua recrpiente

cu mercur - R1. ~i R2, care au rolul sa fa,ca posibill trecerea curentului electric. Prin oscilarea metronomului in dreapta Ii In stinga se face tntrcrupcrea si stabilirea regulatji a curentului electric.

110'-. fig· 86, se vede schema de functionare a mnemometrului Ranschburg

,!Ii . . • ~ -_ , __ ... ' '-~ . 'f, - "- I .. ' __ '- -' ,-' - __ w_ ,,_1_ . ..;1.. ,u,! ':II

~n fig. 87 constructia intenoara a aparatului, iar infigu.- a. 88, discul de

0-

.

,

,

IL DI5CUL DE, C,AR,,,

TON AL Ml'fEMO

~ -

METfRDLUI" PE, CAB.'S, SE IMP'BlB STI .. M1JLJI

. .

80

89. MNEMOME-

TRU CILlNDIUC

carton, ,pe care se implrlma materialul de memorat, 'I'D ceea ce priveste meca-

., I d f 'I d i!J V

rnsmu ,e, runcnonare, .. este .' e notat faptul caatunci cind Sf restabilcste

cur'c:.ntul, elec~omagnetu care se viid inaparat.atrag 0 lama metalica, prevazuta ell n.n dlD.· te, care se angreneaza in roata din~ata din iurul axei apara-

I II! ,. d I V!IJ ~ Y J

tu ui ~1 ('"e care 0' eplaseaza puun, tocmai atit cit este necesar ca in deschi-

zatur~ ~i.n capaeul m~tali<: al aparatului sa .aJPara un singur stimul,

Exists numeroase tipun de mnemometre care, insa, toate au la baza ap roxi-

'II! m II! iii Ii '!! A !II! .. Ii .-, '. '

matrv acerasr pn'n,emplu.~ _ .minnrn numai ca, exista ~,i. mnemometre mai simple

care 'sint miscate cu mina de ciue experimentator sau de catre subiect .. Si 1~ aceste cazuri rnaterialul (cifre, culori, ,fizinnonili, care: pot £i asociate' cite dona sau dte trei) este imprimat pe un cilindru, care se' acopera cu un parav.an sau cu un capac prevaz:ut en 0 des:chizatura ce perrnite p' rezentarea unui

" . ~ 1 d ill Iii d '!;.;! '-

smgur sumu sau grup '.~ e stnnu 1 odata.

II Unel~. mne:~ometr ... e in form~ de cilindr~, seamana cu un kimograf asezat ~n P?Zlll~ o~LZ0I!-.tal~, c~ sau fir~i. prelungire, banda de hirtie pe care sint Impnmal! stl_!Dulu cireulind ~pe cilindrnl (sau dlindrele) aparatului (asa cum se vede In I~' 89, care reda un mnemometru cilindrie Lafayette, I pe care .... 1

- '. - '" ,-.,. II> ~. '

d~m~ul'a . - . gar-d). Un dispozitiv din tabla SIU placaj, previizut ell 0 deschi-

:z.atura ... de ~'rezc:ntare a sti~~I,:,lui (ca!e p,oa~e. fi acoperita pe 0 anumita porll.une~ 10 fun~~le de necesrtan, ~u. mste ":IC1 obloane, asa cum se vede fu flgur!'),permlte prezenta~ea uD;~n stn~r stimul fsau grup de stimuli asociati) odata .... Apa~a~ul .I?0ate fl .... r!ahzat ~l eu ~n kimograf rastUl"nat, daca i se adauga un dispozirlv asemanator celui menttonat.

,4 VADIAN··,,· IE A'L- E M---: E- T'O" '--D"-IC"- 'ILO'--<R' c T-E·H,',N·:,,·-,····,,·r- C-,'.-.-'·,I,'L.Q·'-·'R··

'iI! n.I\... . ';'. '_ :._ .." . ..' ' . ....• .....,' .-'"... y . _

DIE CERCE,TARE ,A MEM10RIEI

l!l paginile ant.~ri~are ~m prezentat metode ~i tehnici care, in decurs de mal multe decenii, IDcepmd cu cercetarile lui Ebbinghaus, au ajuns 13 un

grad m~i Tarl! ~e standardizare ,i Jcneralitate. Nevoile cercetarii concrete a~ d~s msa la elaborarea unui numar foarte mare de variants, unele foarte diferite de modelele pe care le-arn prezentat.

181

mp i · care. metodelor .. tehnicilor este, i rim' ,An,d, ezu tatul in tro-

• I!I de IfWI diferi - .. - Ii Ii; d . .. r;",J

. ru, .. _ c tre « 11 rltl autori, In seep ae cerce .a e, a unui numar carte

rna de variabile, Astfel s-a studiat e ectul asup 'a r rtentiei a interv Iu ui

_-·'mp, de 'a ,~ erceptie la reproducere, a lungimii say, cantitatii materialului exempu, nur ar 'I ., 'ti " lilor prezentati spre memorare}; a naturii mate-

iii 1 I III I Ii! l'ii1 iii II! I I to W !I! I'

ria U Ul;1 a, iatuen sar,CID11 mterpo __ ate; a cunoastern re21U, taw, UI 1m' merarn;

a gradu] -j de si ' ilitudine dintre stimuli; a verbalizarii; a organiza .. sarcinii;

a 'morarill masate sau distribuit J globale sau parti ale; ro u motivatiei;

olul dep in · erilo in relecruale etc. etc. - 'iecare cere ire concre ~a. se caracte·z ,az~ prii anumite partie lai~ta~i ale rnetodei ~i tehnicii, dar ,pu tu] de lecare sau de sp ijin il constitui obisnuit m -,0' e e ~i tehnici e pe care I, - m

'., · " .. ib ~.

pre2en-_t ~jj care, .. asa cum ~m ammtrt, ~_._ ajuns. pn . c,?ntr.u~ll_nume~oas~,

I C rs d: decenii, la un mve mal ,,1,_ cat die standar 12a e ~.t generalitate,

1 v~' iii ...., '!II dlii

Pentru compa rarea unor rez - 'tate este necesara past area riguroasa a, In' I-

• iii h >I!! I d hili 'Ill ' • fli 'Y' IIIIl iii I! '" hni

catn Of' te nice. ntroc ucer a, C' I,a. numai a U ior m,OI~, ican truer In 'lei mea

!I!i lW face i "b·'iIIY - - , 1

co ' , ' 'llo,a a , loate " a,ee lmpOSJl;'lJ1a compararea rez-u, ta.. or.

',U este ~n intentia noastra ~1t ,de fapt nu este nici po,s~',il nici nee sar

A . ~ - - f- hiar murnai h'" dlf ill. 1

ca 1., tr-o ca tie :- e t ' m ,a 'Sa I lie prezentate, C nar m mar sc "lll~at, '~.Il er t, 'e'

. ercetari CD tehnicile lor particulare, Vom linc1erca totusi sa p ezentam directi:

An care se pare ,ea se d,' zvolta rnetodele si tehnicile Ide studiere a memo-

'Ii ,.

n I.

10 p. Ii rna car cteris ica, este .recerea ~ lie un ilan .secundar a materialulu Ii ar '!!ficial-u i este acel a silabelor fara sens, si utilizarea tot. mai fr eve ,t,3. a unui material mai Iegat de vial-a, de, ,raCD,c.a. Am amim it :~, legatura cu ceasta orientare, punct' 1 d_ v~dere :a ,ui ""artle~t~ :Si Bartle'tt _' lucra,t citva ,~mp cu silabeara sens, dar", spune el, '!~, Z '-a:tu a fO'~te,2'a'magire ~i 01 nemul umire cf,es'clndi" (1,. Pll V).,

Nume'roase cercetiri me 'g in direc~ia ~ udi_ri~: r,-, ,'ui'u· atitud'~nii cognitivle in p .' 'esul de memor,ar . Nu tot ce eSJe' percle.p,ut leste relinut in a,ce,ea,i

Y u' I d bil! d '!I!' ""1 £' - ,., I d .,

masura, .. , :_,n rOI :',eos'e,_!t 'e 'mplortant 1_ are :Iorm_ rea,ctlel ,,' e' Of I' nta -,e

e.ont, en-_'~ spre obljlect, a~'a c m ar ta c'e -cletarile lU'i Pli I 'I! Zincenkol, A. A., S,mir .... nov ~ a. '" tr-un exp',rlment al lui S'mimolv (1,8) su,bil~~ctil au avut ca sarcina, pe de 01 parte :sa stab ')Ieaslca 0 regula ortog,raf~c'a la d,'"feri;- e pereehill die fra'z'~" iarJ pc d.e' alta "', ,te, s.a, cOlmpluna ei tn~i"i alte f_',az'e" cu Q,c,e')ea,i reguJi. Astfel,

III b'~ 'b·' v I v ~ v A d' iii d d ~'8 'hili d

'a su It ct ,a t e'~u t sa - ,catul,asc lin mo~ mnepen eDt cIte pereC_l., e

fraze~ A doua zi su'-"iec ilo Ii s .... a clerut, ":ara sa fie p,revenj,-i 10 prealabil, !,a-,i ami' ',a i at"t f azele Ic.are ,u se'r-it pentru ~lu,s rarea regulillor orto~

- r~f ·ce, ... dtf- ~i ,)frazel.- alcaft.-u'it 'ld.eb, ei. tnd m'o.~. ind .. ep~nd. onto Rf•·• ezultatele au aratat ,'a 'az,', Ie care 'au _ os _ e a '10_ ate '.',' Ie t,rl:_ s -b'le,c,. :, "0 t memor-a e

cu mult 'mai bine ,decit cele care au, fOISlt prezentate g,_-talabof'ate de catre

x ~ rimentator. Di ifr. ~_zel'e ,P c,a're ,5.cliec\i- le'-' u el.abor,at eit i ,i~i ~i .... au

amin ~t 77, '·ar Idi'D c'elelalte Dum: i ,2,4 ..

11 >III il!1i.J;; 'vd ill'

',OI_U_ mOtlva~lel.l mlemora:re s" cantu, el2a .' e a 'me ,ea c,a 01 onent _re

impor -n -_ ~ "'n stu,diile asu,plra 'mlemo 'ani. Problema rolulum rnotiv-alll" An, Anv,i~re, constituie, de mai mutt amp, ob,iect, al c' t'cetVr~lo'r ~tiin'ti,fice, _," s e ,e' c'etiri - 'U fos,t ~,' eet at, mai a -es pe anim Ie.

Yntr-un experiment al lui _ eyer ~i O:J-'elley (6), do_'v grue de_ suhie,c j

(stud nti) au avut ca sarcina a]' ,vete" in ur-ma u'n i numar de cinci pre' .... 2en'"' n,o ',ne ,e 20 si abe fa,r'~ sens. e~' HI, grup _ I 'EO a co unica~:I i ... :'$ ,clia dati, ca e pc ,ie- fa avea ca seop standard!lza lea materialu[ui~

82

5~ :MEMOR,

Celeilalte grupe i s- dat sa inteleagi ca performant lie indi .idu Ie vor f· consi eran ca avind re atie cu mot vatia S- considerat ca aCleasta di urma instruct' e a produs a motivatie puternica, iar c alaI a, 0 motivatle saba. etentia s-a dovedit rna: bu'na (mai purine eron $i mal multe silab reproduse corect] la g,rupa, cu - otivatie outernica.

Rolul motive] r as pra acti1vitatii de emorare a, fost ,tudiat -n, ultimii

1 ... ~ 5 ani _ ~e. ~a - re nu~ rosi psiholo 'ovi~tici (P. .' Zincenke, L. S. 0 jo

lel ~ .... ), utilizind mal ales metoda . expenmen~uilu~. natural. De exe plu mtr-un experiment, .•. ectuat de Istornina (8), subiectii - care . rau cop" de v"'rs'" prescola a ~ au avut ca s_ .rcina sa memoriaeze, apoi sa eprodu'" diferite cuvinte cunoscute, In a doua ananta s-a organizar, in cadrul radini ei de copii, un joe "de-a magazinul", deei un xperiment DIU Fiecare copil a prirnit sarcina sa m ar , ,a la ",pravilie'« pentru a CU, ·'pa -a unele

bi ud'· iii iii A bi '

o iecte ' eces -f gra 1n1lel. - ceste 0 _I 'ct!e, era, ' de ~ umite, iar copilul se stra-

duia s,9,;J le rnemorez .! Rezultatele au a,ratat ca productivitatea memorarii a fost CUI m_ t mai mare in conditii e jocului dedt in conditii e experimentu ui e laborator,

. ",ntr .. n" ~lt experiment ,s~.dna ,?l~ . o~arii rezulta dintr-o activitate pracca, pregatirea unei '~XpOZlt-l a gradlDlfel d copn pentru care erau necesare

creioane, ~u ori, clei, !~a~ece etc~ Copilului i se sp mea sa mearga la directoare ~l sa 0 roage sa- dlea.... (u em U lob ectele x lie me norat], In acest caz

'i!' 1 - 'IUi"_ deli'· 11 II I' I ,I

monv ~ . e _ memorarn r ,.'C _rg au ., m sarcmi e p: acne primite ,1 e s-au do-

v dit mal ef" cace decir cele rezultate din s rcinile ce decurgeau din joe

In. ~lti·· ul d_ceniu au _ a a rut nu eroase cercetari,i stu! . III asupra a~aDuml ei memorii de 5curd durata (",'short-,ter'm emo ,y", ,m,'moi e a co - me") la c re intle' valu,] de rellJentie' se' maso,ara in sec UlO de !I! Un·i autorl au formu,lat 0 t_eorie du,ali,5t.~ a memo, ilei, dupa c,are a:r ' 'ista do- ,i sis' m stocare a informali'ei, in ('azul 'emoriei de' StU ta durata ~ll :a ce ei 'e lunga du.rata. Nu ne- vom oplri ai.ci'l dleocam,datV" as,u raestor teo ii, eli num~ asupra parncularitatii tehnicilor de cercetar a memori i de scurm , ata~

~'n gi n _ r'al f'xperimen ! I se organ"'zeazV- ~ ~a fiel "'nc'it-'nf ~ rmatia sa u

fIe memorizara dcd - in cursul unci si . gure percept.ii.

lntr-un experime:nt as:upra memor'~,,-I' de' scurta dUf'ata Ii • P t rson ~.

~.] .. et r-on (14) aureze tat subiectilor (nudelti), spr eo are audi-

tva, .0 trigrama din trei consoane (CCe). mediat dupa prezentarea silabei, e pnmlentatorul p 'ze:n,ta, _0 -u'ma, c - indicatia da -~ s bl!lectului a

numara, pledn, d la acest numar, inapoi Cll trei, dupu. ba: iile . nUl metro nom.. n ins ,ruc~ia prealabili: data subi ctului eX,'lenment torul spune: "Daca

0' spu ·-·'C 309, vis une 309 3,06, 303 e c. pina . e se va ap °nd umina roie. Cind ve' vede aceasta lumini ro,ie, te vei opr! din numarat " vei spune cle uei li ere care au~ost d te la ... ,putul probe', Semnalul de ~n epere a rep oduceroi elementelDr sdabe conson nre er dat dupa 3, 6,

'8

9, 2, . 5 si 18 secunde, - aint inc per a ex erimentului propriu-zi

s au f~c' t doua inclercari. in scop de Familiarizare a subiectului cU e: pe i~ rnentul. Cu prilejul acestor exercitii subiectul era corectat d,aca ezita In.in ' de rncepe numa ratul, sau dalca nu sis .a numdratul la aparitia semnalului sau orice alta .impreju:rare care ~'nsemna old, viatie de la instructie, -, imp i

di 1 I dAd III'.!!! A 1 b !Ii Ii;.;!'

mtre semna, u ne mcepere a repro. tee 11 ,,1 inceputu pronei urmatoa Ie I-C

de 15 sec,

Rezu tate e au aratat 0 . .oarte rapida scadere a repro due .ri], coborind I cca 500/0 dupa 3 secunde, §,i Ia mai - ... de 100/0 Idu'a 1,8 secunde,

B. .. _. urdock (1.3- a relu t J: xperientele lui L. R. Pete son ,i M. J. Peter-

I difi 'l1,.,li' Ii b di- d . d v II! 1 d-!lif III! I

son cu unei e moor teart a .Ior ··_D_ I~OltO. a a, ~ uneie aspecte u Jl:_I. rite, E a

experirnentat cu silabe CCC (cite una), cu . rei cuvin e monosilabice ~i un singur C I vin't monosilabic. S,-a ~rmarit ca cele trei cuvmte 5.~ poata fi pronuntate clar in acelasi interval de timp (1 sec.) c· ~i cele trei litere aL silabei consonante. Rezulta: ele au ar,ata·t ca numarul elementelor san 'an-i

tatea de informatie I, stimuli lui' e memo rat poa e fi 0 variabilii se - 1- ., if~ cati i

in ret 'ntia die scur -a Iduratl.~ lntr .: It. tie I·e IClonstataa re entia este mult

Ii ..... ,. j!Ij, . ill 11 '111 - III - . . -~ - 111'1 b'll b Ii it

mai ns atunci C -.- su IUJlU.. este u D smgur cuvmt monosnarx c 'D' .1~nuit

( di lista Thcrndike-Lorge " celor 101001 cuvinte mai uzuale] deeit cind este o silab'a cee, .. In, schimb scaderea _reten'~ir~i (du.pla O:~I 3, 6~ 9, 2, ~i 1.1-: secunde) pentru trei cuvinte menosi abice este aproximativ aceeasi ca ,Ii pentr .

o silaba CCC.

In unele lucrari s-a abordat influe -·t'2 asupra pe .. formantei memoriei d ..

v d 'v .. iii d !Ill -II! II! I iii II II! 1 iii! .,

scurta .• urata a viteze ... e prezentare a, mrormapei, a ungimn mes -JU ur il

a g adului lui de structura e. -

Astfel, DtM re' er le-a cerut subiecti or ,Iii sa reproduca ~n scris mes je ce diferite grade Ide gr __ . :atica.I·.late (""g:r:antmatical ess"] ~i de diferite IIU 'gi r i, prezentate prin ,caseY ICU 0 'viteza die. 3-4 C: i vinte pe .secunda sau die 6~7 cuVI te pe secu da, (~tmul norma,' al vorbirii fiin de c ca 2,.75 cuvin e P,·

dY). C·-· 11 Ii I III G· iIM;III A d !I bi

secu a. . .onc uzra ia C: re ajunge x 'lever este cs Slot r· P'[O. use ma: _ .. ne

mes .~Jele structuralJC, mai curte. ,i mail lente (5l~

. '.. 1 U .' dill 1 iI iii iii dUd 'WI

.. umer'oasele cercetarl I: ,In - tlma ._-reme asupra memIO,rl!el ·'.1· s,curta :. ,_I\Jl-a-ta

adu.-' cODrribUll·i ~Ilt 'reS'aIl'te aSUprf,a UDor aspc:te - ai -:u~in ··tudiate, ale mem.o .... ri i~ dar ne indoim c~' S~la,r p _t a va -bi die ,ou~ I me: mo rii diferite" Ide dou,a tipuri ,diferite de S!iOC· re a .Jnfonnaliei.." 'unul i~mplicat i"n. reprodu: erea unoI'" evemme.nte- bill percepute,J 2 ICarOl ~. urata, Id,e .reteRlire se reduce Ia Iciteva secund,e', _ltul~1 C1U ~ tent-i· del lun1.ga dur,ata a -nel info, ,ma~ii,~nsoIiJda, -e prin repetarel •. hiar d~D. u:nele cercet~ri '~ . up .• -. emori i de scurta ,du.r'ata re,2ulta ca, sint in.foItmalii _...._ de exemplu UD, curvAnt "monosilabic sau 01 ~litera, - a ca, .. ···r re tie, Idupa 0 s'''ngu-,a p.r-<:: . erie ,i <ara s:iJ exis,te _s~bilit_·tea r:· .et~ri'Ii,~epv .... ~e$te lim'"[ Ie de'lmfmp conside ate c_-Ir.acteristice p,entru m'mori de scurta _·u -_ta ..

R -tinerea die s,curta d rata (SIU itarea raplidi) ,po,ate fi le:xpl· cata ca 0 cnse,cin ,-a a int' fe enlei" car- s manifest! diferit. In, -~ nctie d_- co .ditiil d ach!lzit~e (m 'mor,afe)~=.plicare'a rin ,""urm'" de scurti du, 'ata" ca punct·· izola e An co _r .. ·a" DU leste verosimiia, N ~ sint motive sa se invocl_' dona m,ccanis, e, pe, tru '. olria . e scurti :- II de 1 nga dura.ta, pe 'Itng'a ca $i

flllxare· uDlei limite, u'ode se sfir'~e'te na ~I und!e ince'pe ceala.lt~, este 3rbi--

'V

trara

6~ MARTURI -

8

D marturie s~xpri a capacita eel de a obser a. a r ·tin, ep oduce

~III a formula intr .... un raport . erbal datele experie .Itei avute, Situatia in Iata

u· bi 1 Ii< di I,",} . V ~ ~ • 1 -

, .... reia su oiectul este pus, n conmtu e cercetaru experrmentale, poan un

bl W il· 'VI' V IV i' eli- 'lUi' btl I

t. OU" 0 seen' . mata sau 0 'S' .na reara, In acest . n urrna caz su iectu

- u stie c'a particips la inti'mplarea i, scenata ~i nici I1U este prevenit ca va avea de depus 0 marturie asupra celor intimplate, D'upa un timp Id· c, hotari. de experimentator, subiectul este pus sa. r lateze ce 'a, v·~zut,au auzit, sa fac\'! U:1l raport sau 01 descriere, Raportul _pa,ate av a. un car, cter :na ativ, e povestire, sau de dspuns hi un inte og 0 i dinainte fix e.

Depczitia . subiectului _ pote .saon ina d .... te mai v mul '. . sau ... mai purine ... corecte S~_-.U denaturate De asemenea poate sa connna lucr n ad-u at ' .. Daca sr bieetul este invitat sa sublinieze lucrurile d c. rre este sigur ca asa au fost 'l~ poate stabili cite din. afirmatiile declar te ca sigure sint juste,

Mai frecvent se calculeasa urrnatorii coeficienti sau cote:



Pentru ,d· pozitia na,rativi (povlcstire)::'

lntinderea n'2lirtu,iei: totalul, i - cifre absolute, a raspu surilor at (just, sau false),

Fidelitat,ea m?l,'turie;, se exp ima prin raportul I ntre raspun:surile ju te ~i totalul r'~ spunsurilorr

........._....._""",;;.....~~......_- .. X 1 '.0 Totalul r,a·· ,punsu'ri1o~-

Se face inmullirea cu 100 pentru a avea exprimate rezulratele in procente,

- d "·'·'·b 'w" II!. . . '!!Ii

Pent- u: ,e.fPOlzlt13 su .•... Io.rm .. a _- e _ nterog,atorlu::

Pentru a.rnteleg mal ,. in formuleL date pentru interogatoriu yom da u eemplu. Sa presupunem ca la un interogatoriu care .cuprinde 42 Intre-

bv • bil - d"" 25 v " . 10 v - fl·' 7 iJ

arm, un Su'l,:lec't ne :_a· ... ras,puns,urm corelcte" .' r"aSpUll~un a se ~l· raspun ....

su,ri D,ede·tlerm'inate (",nu ,ti'u·_' sau '~Inu .... mi ad c amin e'). 'n a,cest C'3Z vom avea:

_2 ...... 5_+~1 _lO~. iii, ,-d·-,iI,:""'" 8·· '-,3· 301

'~I a lea ... ~ 0

25 -~ 10 + 7

184

,entru exprimarea fmala a. rezultatului in procente ' :ltele au fost i mu1tite eu 100~

D CV i m subiectul i a sublinieze ra·p'unsur 1 ca' -e este sigur vom

avea urmatorii coeficienti, clare se calculeaza Ia fel pentru novestire ~i in erogatoriu., .... ntrucit DU se ,inc s ama Ide raspunsurile e eterminarei

.s .. - ~ · Ii, rlspuDSuri, sigure'

zguranta msrtwnez =, - _ .L .

I'ispunsun totRle

er· titudin'"' ~ t

S· 'iii - -f- we· - - 1 Jus·:e

',guranta ],US'tl'lca,ta = . _ .. _ .. rl-s,p -. sun, to,tale

d 1 II ,J- ".~ertitualn'i ,j&te

,i, e i tatea ce1tJtuainii =

oertitudini totale

· indicii ,d m i sus se Plot stabili nu zitiei, P i itoare la intr eag _ situatie, ci ~'. de elernente din acea situatie, de exemplu:

obiect , actiuni, ,s _ mnalmente, -

Mai Vuga ca I, It 'ebaril,e ce :i s,e pun subiectului pot sa aibi ~i un

caracter sugestiv, Die exemplu, da,ca, aratil'm subiectului un -a ·10 i c r este 0 carula (platforma) :g,oal3: si-l intrebam~1 ~"In carula sint saci sau lazi?'",

id 'v '" - /It. - h ,~ v R'Y 'ii, 1· - - ,A. b"""

,v·· . ent ca I-am ,p'US 10 lntre ~.- _ re s'ugestlva., -', .. aspUnsurl!:-,.' a aceste mtre '. ari

arata dac~ subiectul est rezist I, s U nu fa¥a, de sugestii,

AdV v v '"' 'lV.' d 'U ili U bl

. augarn ca pentru 0 cercetar exper menta ,a!t- aca se ' mnzeaza un ta ': ou,

nu ne put m rnulturni IC'U orice tablou luat la intimplare, ci vom I abora nul an me pentru icest ,S'CO,P' care sa ,cupr,'·,ndiJ toate I·· ate e pe care voim ~a lie cere- t'am, An mo distinct, fara echivoc, In lucrarea - 0: lstra :_,P'siholo;gia martorului ~ (16) D· ..... am ocupat mai de .aproape de aceasra metoda. Tot

colo ·e .... ai ocupat ~,i cu valoarea scenelor reale in ce -cetare,;_ 'm-rturiei.

Corelatia gas.ita de ni intr aceste dO'UV, categorii de metode este de 0,,68. ceea c· inseamnl!i c.a, tabloul, care este 0 m".toda: mai expeditivd, poate ,inlocui

in bun'~ 'masura meroc a scenelor reale, -

E oJiij;t. v I) It. I U 'II bot' ~I .Ii. d

' r' ·-1 1 e ~,_ ena nirarr e care. apar n .fe atan e su oiectilor ~ sau 10 .: epo-

<II - • 'I] A b d i!I! 'I I rIi\ • . ". 1iIi' 'li;oii fli!

Z1t a marton or, Cln ' est'e: vor_-. . ,e epozitn In JU, ~le ----- pot sa . 'e, ' lonse ...

cinu " 11· , unei perceptii eronate ori lacunare, fie a . nei atitu _'. ni ca e poate

orienta atit perce: ia cit ~1 reproducerea int' --0 anumita directie, fie: a unui

.. 1 .. 1 d 11 - "11]· fi A. b"J· I'

1 terva I,. a' iung ... e Jl.' percep ue ia re atare, 'e a unor mt .'e ·a, I sugestrve,

a care conditii se m i pot "dauga si altele (I e exe plu discutiile di tre artori (i )1'

nurnai pentru totalitatea depo-

!!!. 1 dif iii 1 ..

pr nre a 11' errte e catego 1

II!! ,. ii' II! 1

CU,Ofl, nume e" re ~.l,~ I Sp- __ ttale,

1;; BAR_ -ETI F~ Cit Rememberin.g" A stud, 0./ exp'flyimenta:l ,and social psychol'ogy ..

Cam ri ge, h Univ, Press, 1932~

2. BOUSF. ELD, W. A .. , The occ",e'n,ce oj clusre'r"n,g in the recal ,of ra.ndomly "'"tinged associates. J gen,. PsychoL,:I 1951), ,49', 229-2 I o.

;3"EE·E" J. General psycholag'l' Boston" Allyn and BaCOt" 111e~ 1967[1

. J;LKI·· D .. 'G~" Z"b£vanie ~ 'sl,Dv'nli te./lezF Voprosl psihologhii, 1956~ n '. 1 ~

5. GREVER _ D .. , EI/e't:ts 0/ gr· mm,(;Jtical,nes's prt5,f,ntatiorl rate and m,tss", , le'nght on uditoYjI ,shoT,t term memory .. Q',., J~ epi Ps:¥ lot, 1'96,', 21, 203-,2018[1'

6~ HE . - R, A.. " ., O'~ -. '. LL'EY:, L" S~, 1 Studies in motivatio,,, and ',I!ten,tion ~ It., RetE'lJtion o I nons ~'es syla,hles le,arn'cd nde" eli! /ef,ent tJegrlees f) I motivat'iont, J.. Psychot,. 1949, 27, 143 152~

7 .. HI GARD, E, Metbodsi and prloceJ",r in the S Hay' oj Ie ming. In uHa.ndbo'Dk aj -:cpe~llme7Jtal psychology (I dit, -5 .. S"t- v I1s), J... ·iley, e York, 1951.

8. ISTOMINA, Z. M", RaztJit,ie pT'oizvoinoi pamesti ~ dOJkolnom vezraste. Doskolnoe vospitanie, 1948, nr 1.

9, ISTOMlNA, Z Mil, K 'lopr,osu 0 Taz'lJitii proizvoln,oi p,ame'a.el It detei dO:ikolnogo vozrast«. Doskolnoe vospiranie, 1953, nr, 4 ..

10. JE~ ... S, )iI R.J DALLENBACH, K. M., Ohli'EJiscelJce dHTing sleep and wtI,king. Am. .

P'sychol, 1924, 35, 605-612 ..

1 . KRICHEVc" A,., HAZ~EWOOD, B~- The U5e 0/ matrix rather than seriai prrsent'ations oJ nonsenses ,sylabJe5 .. J .. Psy'cbol., 1969, 72, 185---1'95 ..

12 MILER, . iI~ Vergl. ~ch de, VI", ssen K,un:Jf!n JiiT 're'p'(J',duz~'ere.n ,unJ wiedeTerkennen 110'1 sinNI~:se,n Md,t,erial,. Z"Jep.. [I. alllg'c ... Psy'chorl.., ,960, 7, 'Heft III

13" MURDOCK, B .. B., Tbe r,eten,lion of inalvid,ual items' J.. xp, Psychcl., 1961, 62, 61,8-625i

4 .. , PE'TERS01'_~ 'L~ R~ PETERSON', M~ J.~ Sh,o"t-,term rete'ntio'n oj individual verbal item I" J~ exp .. Psy-choL, 1959, 58, 1'93_,.198 ..

. 5,", PILSURY, W~, B .. ; RAUSCH, ', .. L., An e'!etensio,,, 0./ the Kohler-Resto''-I! inhibltion phen(Jmenon~ Am, J~ Psychol., 19'43., 56, 29J~2'918~

16~ ROSCA, AL~, Psiho./'D'gig martoTu,lui, Edit, Inst. d -' . si, ol., Clu], '1934,.

7~ SHE P'AltD'1 R~, N, TEGHTS'OQ': IA ..... ' ,'- ",' Retent;,on ,of tnfoTmation untier conditions ap'Pt'oel,ching' a: ste'atl, state", J~ exp'j!, Psyehol., 19'6 , 62, 30,2~309"

'8~ ··_'1· IRNOV', A,., A~, Psihaioghiia %apOminanlia", Izd-vo -, --c- RSFSR, Mosk a Laning ad,

1948~



·ITOLU, V



, ea

_ ~

I, _:, _, __ " " ,

1. 'CCEP-IIUNI __ LE ",OTIUNII DE,

Mai fr event vla ea este de,:in·ta ca omod~ficar,e s sternatica, relativ

perrnanenta in onduit;:t,. ~~ modul de . !a~Lunde la 0' si~ \~' .. ~~ rezultat al prac ici i, at. indep ~lnl ac Iorasi sar~m~ In P!ocesul" mvalal~ "ar,e lo~ chizitia unor f,aspunsull noi, care reprez nta mod ficarea m conduits ce I U

de 0 situatie noua sau modi: icata. ' .. v'. v A

Definita in acest ~J, lnva~ara exclude unele mod].fl~an, fle ca ... ~1! smt relativ" permanente fi,e Ica nu sint rezult __ t al practicn, al efec'tuau u~el ~~tivita\i .... stfel slln; exc use. modiic~ril~ p oduse de ohoseala, ,de anu~it substant , chimice sau droguri, de Ieziuni cerebra] ~', de adaptarea senzorial

1 · \.il' !!,

sau de orocesu ma,tur zanl" _ , . v

Din mnct de vedere fiziologic invi\a~ea i'nseam~ai elaborarea de nor lega--

t _ i tempera e i'n scoarta cerebrali ~i consolidarea l~'ga~rllo'r formate, _

A A f '" II! iii IU v '"' • ¥ - 1

Invatarea poate sa insemne ID : aza mitia a, ga,sllr, 'a UI1Ul nou raspuns +

o situatie, iar apoi, prin repetarea actiunii, perfectarea ~i .consoH_ ar a di.spunsu u· ~ In aces - caz invat3,f,e'a A" ieee ,', C _' rezo varea unei probleme, pn

incercare ,i eroare sau ~ rintr-un proces e ~n,\:eLgere.. Rzulta de aid c'" exis~a o. a~lU~it! rela'ti ,. lntre lnva1l;ar ,i, re.zolvrea L?~ probleme •. ,lnvl. are J1 i 1m ',Ilea" Insa, tot,de,aun'iiI r~,zom,varea, une.l p,robleme.. In u,nele caZUfl", de exemplu i'nvaTar,ea u'nle,~, p,'oez,·j, ca're, nu IC,iompo:rta gre -tati d_e In"elegerle, 'mate-

o ~ , I ~ .. HOi iI< 'II!!!!'

r~alul se,ixeaz"" treptat ,i se retin .. ca e-,ec't a r',pe,tanl sltu;:l.~lel.,

De~i cercetarile asu,pr,a invatarii au dus, la e.la'borarea U,DU'l numar ~. r · ,i 'vari _ t de :m,etode, p~oced' e ~i tehnici de studie~e, 0 clasificar'c a lo,r", dup ~ un criteriu un·t __ r ,este foart,e ,dificila,. N,oi vom "'nee,rca sa Ie prez'Dta;m_ 14-

1 ,gatura leu, form, le prin,cipale ale Inv,v:~arii", Icum .sin't _ condi~iloinat'lea clasica, condi ion,are,a, i'nstru,mental,a, ~n 'atarea p,e,rc,eptual-m: -torica, inva~ar,ea v' rbala r," inva\area in eligendL De fap conditionarea~ste form fun~~men~ala invatarii. Din acest rnonv. unele proce.de fi tehnki al· con_.~tionarll vo reveni!1 intr .... u" fel sa' altul i'ni,eg~tura ell fi,ecare form,v a invatarll.

2. CO~,DITIONAREA CLA,SICA

Conditionarea 5te proc,sul prin c re an mite reactii ajung s" fi ddan~ te de anumi~'· stimuli a caror semnificalle (sa,u funcli semnaliz:at'oare) ... ~. constituit in urma unei coi'ncid nle, de' obicei r p,etat,.', c· ,-t~ muli necondl-

88

'·OD ti s u ct a ~i stimuli care si-a cistig 0 sernnificatie stabi za a, bine

onsolidata .. Cuvintul este si el un stimul condi ionat, specific omului, Oric gent dio mediul intern sau exte ~ , care este inregisrrat d scoarta cerebrala

pos te deveni, in arrumite conditii, un stirnul conditionatv pentru 0 acti ri at, sau alta a organist ului ..

n conditi ona ea ,claslca stimU11.u1l, conditi onat precede cu cite a s c nde

,~ 1 II eli '"' 5 fij lId"" - fl A , ~ "" d

s nnu ut n cone i1onat. tn U, U cone mo nat poate I 1 mtrer Pit Ina nte -

apariti a celui neconditionat (in carecaz re lexul conditi onat est vestigial s u de u,m,a), poate fi pre .ungit _ . ina I aparitia srimulului conditionat

fl 1 di 'II! f· I' d d J.I: J1 .. ) f' - f ~ - v •

(r _ exu clonl: iiollat . liD, ' ,e z,ntZY%.ze'1e .. sa_ p'oate 1 acut sa ~ct,lonle'ze con

c nnitent ell stimulul neconditio tat dupa ce -a precedat co citeva secunde (m acest caz re Iexul este de. cozncidenta). Dadl numai stimulul nec~ndi'lion,at ' ste rezentat, dar la In' .ervale regula e de nmp se form aza un

r Ilex conditionat la tirnp, __. _ .

In c rcc'ta .ile sale Pavl,ov a utiliza: I a mdicator pref rat al fo'marii legiiurilor ternporar _~j secreua salit1I,aTa.t. .xista ~i alte metodici, c rrc utilizaza

a Ii indicatori, d. exemplu D reactie motoricii la stimulare e)ectrlca (reacti

d ·ap'Yr'are). _ .

.• etoda conditiondrii a, lo,st,. aborata initial pent ,U cercetarea reflexelor onditiona re la animale, dar, ult,e- ior a fost adap,tata ~m pentru cercetiiri asupra om Jui. Una din metode consta in aplicarea unui rul~u sa~l. su de ata hidrofila sub Iimba subiectului, iar alta, 111 a,p icarca umn recipient aspiratie asupra orifieiului glandei saliva e, In c Ie ce urmeaza vom prezenta

d 1'- di ·

m 1 eta .iat aeeste mew. ~ ici,

_' etodica a,plicarii rulo Iui de vata h.idrofili a fost utiliz ta In_ i~ d catr~ G. H. S, _ \a'zI'an .. Dupa tehnica ela,borata de "Izran IU,]O --1 _ se cintareste An,a-I,Dte Ide a fi pus sub limba subiecn lui, apoi este cintarlt, din no~ dupa mani estarea ref}' xului conditionat, Diferenta dintre greu a ea ,'-nainte d

ap icare _ ~,i dupa" exprima cantitatea d - sali~- a . sec,~e- ata. PeJ.1 .. ru se .,ev ita

, odif" caril' - in greutate da torite i,e evaporarii, fJ, a ,sor ~lel, r~lourl1 .sc clDtares'c inain-e de f~' care p'flolb'a, In . mngi impermeabile din rna rial plastic, Dupa .~ f'_~ctuarea P'I 'obei ru,l,o"- 1 este p,us d ,n noUl in punga ilnp -rmeabila ~i

_ ~ Ii. '!iJ 'II

a . '01 C'lDtarlt\!l'

C- dll. I' e't" ei saIl" 'e s~ face dind suhi ctulUl1l s'"' In ste'e·· tim

0,-,. lllon,ar ca secr,_ ,1 '-'_-

- 'Ill '!io;,Ii - 'W V 1"""" _ v v. A

., 2,~4 mio'U1Je, 'guma ... e mest!ec'~ tl sa 8ug,a 0 c ra _e, " sau a maOlnc u

· c sandvici 0 i' un pesme, in ti' p ce s'~ . !ez' nta sti~ulu conditIon t ar pOlate fl 0 lumina, un sunet etc. Dupa fLcare p~oba e labarre a efle'xulul con,divilOlnat urmeaza ~ perioad'~, de S~7 minute, ,de tes.tare.. ,n ac st timp subiecul i,i pune sub limba un s1!l U5cat de vat" (5 U 1-1 une x : ,e,- im,ent3to,rul) p. nt _ ., abso, b~i e impl elm nut.

escri"nd aceasta mew ,~, , .. , .. or~ zano (3) m n\ioneaza c'" ~n per·oad d~ t stare sint nec sare doua masuri de control. S.· intr· du e ~n r lou • e v:t ..

upa r ecare prioa· a d- ml· ··a ·C, rulou care serve~D· la 1 mm rca acum~la~ [ SUpra· orma e de saliva in. gJ. ndelc sa iva 'e. ·1_ do"le~ ulou ~s, ~n!"r It 111 zon_ de aplicarl,~ ~ .. se u '"l"zle,aza la calc'u]area ef, c't'ului ru]ou ulinsu J aSllpr. secretiei saliv,a.re. _entru a s,e evalua co,ndit·,on,area se introduc alt rul~u I

e t~, UI int _ 11 res ect,~'v 'asocial e eu preze'-tarea timp de mmu

umai a ref ,exului clondi~ionat.,

va·i b itat a mar ceas a varia'billtat

1.89

liJo de scurgere a salivei -__",,_,

~Tul1 de 8apira/ie -~--.-....., Camers'interloBri

~ DI - U' TIP 'SALIV

(A) "I SNOOD: ' I (8)

A

par sa fie in le,gatua ell Iipsa u~ui control rigU!os. al inu:!. Iului Aint e stirnulul conditionat si eel neconditionat al duratei S imulului nec0l!d1llOnat i al amplasa ii sulu 1 de. at~. Variabi!ita~ea .rezultatelor . e tl • In mar,

• asura in functie d atim ine ,', subiectului din timpul ex.pe!enteI.n It " j ns al tehnicii este c-:: nu perrmte deter marea atentei 'spunsululon-

clIO! 'II! t

mona ~ , ~ II u ~

Conditionarea salivara se cerce tea'za -- asa cum am mar ammnt ~1 cu

aiuto 1 unui dispozitiv, nurnit uneori f;dpi .,' t despir~tie. s 'u saliometru, a.Hcat pe orificiul glan dei. ~ahare. E~IS.~, numero~se .~p~Ul c e ; ",~ rvm ~ ~ .. mtre care ammn ,C,.. mal cu .oscute, saliv etrul lUI ashley al lUI Kr sno

gorski al lui Sum rland. Capsulele sint facute din argint, otel inoxida]; il s m~t'r'al plastic, ,._. fg. 90. dam 0 varianta a sa 'i· metrului lui L shley ( )

si 0 varian .. v. a salivmet u u'i lui Kr ... snogorski (B)'1k .';i v

. in figu "~ Sf po te vede .... a fi care: salivmetru ar~ ,0. ca~er'" ex~enoa '. $1 una inter'oara. Camera interioara Sf a~eaza asupra orlflclulul glandei Cpa .0- 'ida in aces caz; cu alte modele, subma xilara) ia! ca~era. exterioarji ajuta I, fixare· discu ui, prin aspiratie (produce- ea u·el. • resnn 1 nega 1 _.e'AI Z • ~ I'· . -30 C', . res iune . ercui · al .... ), cu 0 porn ·a. S biectu] est .. " s sa lnght

~i sa tnchida si de~ch.~da guna in mod 'Vigoro!), pent. a v - da 'ac~ :_isc~ (capsula) s-a fixat saD nu. 0 pesine ne~ativi_ Pf,ea mare fiJI este mdlcat.;

dici poat.· a irire mucoasa $i sa prod~ci Jeni. Saliva secretat,a $._, a,c~mule~~ ~,_c camler, __ l i: -ioara. iar de a-.ct, Pi IDtr-' __ . tu .11 ·'Ie I c:urge la 'un dISPOZlt1 T

d Ii iii "'" ·1 d 1- v

.,. 'e ete:r;mlD ··re 'a 'pte tu. - ., ,lor • e .. .. lva~ ~ ., . , ,

Se obi~nuie~t sa s· colectez saliva concomttent de la amb Ie parot de

(~t~nga ~i dreapta)~I.prin utilizarea a doua c, rsu!e, pentru. con~roll_ incaz~t ca eventuaI- u a~ln ca'ps le 'R-a fOist :a$-zata bme 0 a.S,lmetr~ In s,ec. l1.e.,

,,' v '. iii 1'.' I !!I

. .. V !W,I \J" I . I - tu u 11 . - - O'1'1Ime

sail a alo te sa a . a'. -_ ~l ca. ect, a mes,-Ie· arll a! .. e~. -I. '-..I. _. '_ b,~t. I

mest cat,(! - arte-a .lrea·l·ta sau su'ga" Daca se uti'f'z,eaza, -_-n lie, i· (:_' s~lmu econdi,i,onat (de exemplu sue de U{m'liel, • cest naJuns. nu apa e, Subl:e; u!

es' e instruit sa tina lichmld'ul citeva secun· in gura, Inalfllte de a I inghl~l $1

W' iii) Ii; VI' 1 tiIi~

sa vlte 'aJllle nu,can a e g n ill ~, ~

. eac~ia c'nd~lio· tV poate I nu num'~-i r'eaclil >aliv~ra C.l .~J 0 1

otriea etragere (d exem lu a mi:in'i p'entr a evita un · oc elect c) reactia palpebraHi (de clipire), reaclia galvano-cutanata~ senzoriaia, vic-

Iw' _

a a etc '.' f IIj iii •

ul i IU _ori, ~nce I u B,e-· terev, au."li2at, pentru ~- i_ ea 0

refl Kel I 0 cli,ionate, rear,ia motorica d~ ,etT4geTe .a m1inr sao a p!cL .. " (de evitare») ca raspuns la _un ¥oc _ eleftnc. Unu) dm aparatel ut liz te ~n c:estscop este eel dat tn fig. 9 .. SUblE!crul ene :,:~ez~t a~~ .. c,!,m se ved m

fgura. cu palma pe un electrod ~:t eu deg tul nuJI . IIU Spl'11 It pe alt c-

trod, und s prod soc 1. e. supra· ,g ·u ui est fixat _, mbu

atunci cind subiectul _Ik d.iea Cit de putm dege 1 ransmite miscarea p

tubul" de ~auciuc la u~alt tambur $i. de acolo la un kimogra , pe ca~e se face mregrstrarea, In, timpul ex e ientei subiectul est legat la ochi, La mce-

put ~xp i e tato ,,1, pu.ne ... --:ori r func)uE- _ ~n s ~ _ . audi ,1 ( .

.sOD. n .. ~), p '.. tru a v' dea daci subiectul nu . rezmt r fllexul· retrag r

degetului, chiar n'um i Ia auzul sunetu ui, Subiectului i se sn une s v lID U dcgetul tot timpul in contact CU, electrodul. cest ell ctrod, cu care producern subiectului un ,OC usor, il potrivirn astfel ca la tim ul dorit s~ prod cern ~OCI 1 prin . pasa . a pe 10 che ie de co tact. Se tr ·c· poi la ... pe imentul d condi ionar '. ' .a int r· al· d J 4 sec, s produce socul, 1nainte ._ e 'OC, c anumita fractiune de secunda (de exernplu 1/4)., estle plusa in actiune, scurr

it ...... 1 1 S II! b·"""" IJJ III II >II! - f1t

o sonerie san un olopote iii .: onerua tre uie angrenata 'In circuit ~1 pusa In

atu -. ~ .. u ur cronosco , ca su Ie. I.] sa fie produs totdeaun . u aceeasi f ac-

tiune de . cu di A.:'. aoe ului, Pie kimograf e '. inregil, ,r intr-un

semnalizator electric .in :a.f:ara de miscare degetului, momentul clod s-a p s

,.. 'it ill 1 iii. dIE I I

In actiune seneria :~l momentu cmt s-a provocat socu ill xperimentu se

epeta de. ,'C,- 210. de 0 .... , apo se dastimulul 30m iv "ngur,., fara soc D d

f1e . ul co ditionat nu _ apare (trebi ie s,~' se manife _ e eel putm etc· i 0 • . onsecuti . .., se roduc din . u, .. ,0-20 de a . DC ~ .r" all ~ocu ui c son ..

. mograf se va vedea uso reactia subiectu i si morn ntul apariti ei ei.

Cercetari ell metoda reflexului conditionat motor au efectuat, i'ntre altii, G·. Marin. scu ~i A. Krei dler (.5) asupra _ nui numar de 25, copii, va ind

l.rsta 1 t'-·e ,2,5 de aile si 3 /2, a i D I pa tel lea autorilo copilul a ezat to deauna CI·~t ··e 0 masa" ill aceeasi camera, in aceleasi con i iluminatie ,i l.n liniste, in prezenta aceleeasi persoane care . r _ experirnentatorul, Un e ectroo mare indiferent era fix.at p_ abdomen, iar un alt electrod, venin- de' la ·eJa]a]t po al unei bobine -~- radice, era atasat la -la · piciorului sau la podul palrnei .. Ca stimul 'COl ditio t era urilizata fie I mi

Ib~ a u.ui ec e ectric; ie ur metronom, Stimulul n,·.'condiio - _t era urerea

2

3

di Ii ide '. W' ...

ui necon i '011- vom cansrt r .. 'lonata nu ai pe cee

ca e se si eaza "n,t,re cei doi s irnuli, desi ~i in .. acest caz poate, di i It

I ., sa intervina reactia de clipire Sp o III tana., 'In g. D, eral aceste reactii, nui alfa, se car icteriz aza, dupa obs rvatii]e IU'illl ga, 1 printr-o Anchi· . re a Ida a pleoapei ~i printr-o latenta scurta, de c a 100 m/sec, eacti .n ._ i n te au 0 la 'Jenla mal rna re, cca 200 m/sec,

C toate ca -a,clia palpebrali este foarte . .recvent utilizam in cereet rea

!WI' !II • III.. bIll' '. 'IWI' ...JI! f· I v il' II 1 !II

co ditionarii, nurr eros auton SUI., imaza Ui. lC'U ,tat· sen ase e ca e e im-

lica a ~ asta tehnica,

o Ita -toda fre .venr utiliza,'m este aceea a,. COD'_ i~ionari· raspun5uluJ

psihogalv,ani'c (sau eleetrod .. rmal], S II,mulul neconditionat c~1 rnai ecv nt

uti i~at pn~ru co~dijo,a ea aces~ui~,~spu.ns ,e~tJocul. el~et(c. J\$oc,:,l trebuie ... re neplacu'ts dar nu pr~a ... dureros, $1 alti sumuh~ data sl,?tnu:,n$l $1

$ • - de exemplu o umna sa" n su - pat s prod ca rasp 5

trod rma necondi ionat,

a stimul onditionat se poate utiliza un suet sau n lumina de mrensnae ~ ... e, stimuli, care utilizati izol- t, nu .-. roduc reactia electroderrna a Co .orm -. itod i. p_ .' 10 ie e Ide I: onditionare ' .. asociazd de 10,-20 d

'\,.II I f v A ill" dill iJ!

im luI neutru, P - car- vrern SQ- transrormam In stimul co - o:n t, . U

m luI neconditionat, de exe phi soeul electric, Stimulul neutru va ajunge

v ..' d IV !II "I II!.i!I dUd 1

sa prod ca 0 react~e eu c .ro erm~, ~ s' • v ara cl!, " ceea pro; usa _' ie }f,?CU e c-

t · c, ~ carle va fi reactia conditionata, Dupa ce re lexul conditionat s-a

f se pro" edeaza la stingerea lui" care se realiz'eaza prin prezentarea succes a stimulului condi iom t, fir a sa fie urmat de' eel necon itionat.

Conductanta electrica a pielii este In functie de activi ate glandelor s do ,~p r , care prezinta 0 cor centrare rnai mare ~n palma fi pe mIpapiclofuluintru inregistrarea r,as. nmsului electrodermal 5 _ utiliz :_az'a fie me ted endorna a su a - otentialu .. i (. iferenta d,e potential dintre doua P DC e de pe s prafata corpului] file metoda eX'Qldermal3: sau a, r zistentei, care impllca tre ere unui curent prin doua puncte ale suprafctei c _ tanate ,i ,d· t rminarea r zis entei sa cone uctantei dintre ele, In prirnul caz est;e. orba de efecrul archanoff, in al .Ioilea de ef,ectu,. I Ilere'~ M i fre'cv,en.t s~ tilizaza, A. co di-

• 0 a e elect.r'odermala, metod, de 'm:a.sur,are a ensten tei. Un ~ urent extern subrminal est . recut p "n pie]e fntre doi_lectroz~i se determina seade ea

Zlstentei., cal£! ~nsot ~te stimularea a,decvata a gJa' de or sudo,ri. are. I~ Gormezano conside.ra lea u'tiliz .r':- a u.R'ui C'Uf1e'n,t, dire,ct 51 b (prefeabll a cu -Ientului alter ~aiv), In genere de 10- 0 microamperi, ~i· UDor electro21 n po'zabf i constituie 0 soIutiesat·sfacatoa e pentru condi~ionar a dectrod -

a a (2).. -

tm conldi lio,.na_-e leleetl,ode'~,. a a se . _ t~lizeazi ]ee' ron d inregistrare ~. . ectrozi doc. Dadl l_.·ctro,zii de 1 ~gistrare se fieazala a ee i " a de exemplu unul m palmal celalalt spre virfuI deg tului (fa inter a) - t ozi' de'oc, co,ns,truiiti mai frecvellt di a-gin, se. aa,eaza Ia c1ealalta

A u -

a.

Dupa ce s-au . ta~at electmzii, suiectului fntors ell spateL sp ins: a atle, pune SV 51. a relaxat, 11'-0 . ti di. n t r l~, ,-·nnd mi~caril co -po,stringerea .,umnilor e-tCi Du.:a eca 5 minute' 'Div' - .I d b z~ al ezis e i el"" se stabilizeaza ,i experienta de condition r,e poate incepe. Oat ftn~ C'" 'struqi_ data sub'ec~ilor, rndeoebi pregatir a pentru aplicare ~OCU1Ul, Pro. - ,ceariaii~ '''.n niv'el 1 rezistenlei, este impor . a aceastU inst uc-

l'·

m ........ ~, ~II __ ~~~ __ ~~~~~~1

92. FI- .'. REA. EFLE~ :ULUI CONDITION "T (DUP._ .. BlNES,C ,I :-1lE1:

'D EB.)

e ,io II' lSI s: tim ml 'e1llDdl ; ;_'timWlul oe·.ondilioD't (cur'a ul f ra'dic)= stimulu rcoD,"tionHt ( ._trol .Iul); mi .chile p'~.'uior'uJ,n.i~

provccata de cu -entul faradic. De 'iecare dac~ dod curentul .~ar~d~e era aplicat copilul Isi re . agea rnemb ul pe ca ... era rixa ... t electrodul actrv. Stirnulul conditionat, adidl: lumin c sau metrono~!ll care ba.tea secunda, pr ceda totde una cu 30 de seeunde stim . lui n conditionat (cur ntul far~~J(:). . ...

. . a un copilormal, intre 61uni ~i 2 a!l~. reflexul conditionat se formeu:" dupa 10-20 rep etiti i. In . Ig, 92 este dad~ kimograma _ nu_ copil de 26 Jun. Se poate v dea ca re lexul conditionat ~ncepe sa sc: formezela a : I-a pre--

zen tare a rnetronomu ui, La a 12-a prczentare este mall! clar expnmat. _

o alti eactie car este adeseori utilizat'" "!. studiik . ~supra x:. lexelor .... onditior ate este reactia palpebrala. . ceasta reactie poate Fi p'rodus~ de . --_

rnerosi stimuli neconditionati, cum SLOt: un jel ~ ... a~r asupr~ cornt~el;. ~.. $0

electric usor ap icat in',giune_ orbita ,3: a ochiului; ur stirnul auditiv pu ... ternic etc. Stimulul neconditiona t eel mai utilia t_stc, :\a, j tu! dee

proiect It pe cornee, avind cca 80~100 mm. presmne '1. 0 dU",rata. ·c v

1010 m/ ee'. U,·" '. stfel die stimul se I oate' obtine fic'ineJ: _ sa c:ad¥1' _ 0 co oan, de mercur int <un tub, Inti nsitatea se poate rgla I reg lind i:a'ltimea ne 'a

. a e cade colcana.

Ca stimuli conditionati se poate utiliza un sunet sau 0 hn '~'n,a, de intensi-

d- IiJ

ta Ie mOl le.rata~

registra-·eareacf, i palpe~rale ~e poat, ,face in !l1odu i diferite: inr,·: g'strarea poten\"alelor de ac._um~ dt ,u~chu pleoapl!l; ~.~a~a~e ... e pleoapa a unei gene artificial (din hirtle) alugita, care, ttl ocaZl3 CilP,fll intrerup· un fa cicul de lumma· ee, erge,orizo,ntal 'ata .. ~' directi~ privirii, Ia; ~n fo!ok'mogr (cesta ~nre isxeaz ...... i stiulul condlt-onat, d ca este 0 l.mtna)· un -:4r de matase" sa'u '. n fi lung de p,ar ata~at la .. " l.olapa, cuplat. eu un

A. iii W ,iii' I.. -

inscriptor foar u,or, c re InregISreaza rcac la peoapel te ..

S,' imu1u con,di~ionat . stc dat cu cc 0 5ec. inai tea celu· conlditiona, -iii. ~n timpul experientei cap I este .. entlnut f x spr~jiuit pe u~ supOt_ d~ barble.

D. - t iind cal pleoapa poat. .. ~nchisa ~i VQ'lu ter, .. ste. im~'rtant ~a p~!em deos_biceasta rea,e\ie de reac~i 'condi\io!!ata a pleo:, el, ma~ el~. ~- 5U~ ectul est1e IDclinat s""': inchldi. v'ol)un-ar Q'Chll 1 __ aproplere'. _ . .Ilca.~ll Iwlu de ae , p1entru a evita uloara i it'a,lie a corne;e,i p,rodusa d. jeti Subie' tul poa' .. e

i '"ns ruit, sa I it- c]',itui . O)Ul1t _r",.a sa c]ip'eas. a vo]untar 11" ~n a~,uml!t emna] da cu 2:-3 sec,. j- ,aintea stim lui i condit'~onat. eli ,itul v,olun'tar oate 'fi pI v nit ~n mare masura, ~i In cazul dt subiectului i se di sa

c . eze 0 al v . cti·t t', nt semnaa, dar cre-i poat ascundc sco~,ul. e I aJ e· pe_ ~'mentului. Daca s.ti ulul cod'ition t sed ~ t eu eea 05 ·ec~ Inalntea

tie sa fie aceeasi pentru loti subiectii, De asemenea trebuie .sa se aplice un

~oc de aceeasi intensitate pe~tru toti... A' •.•• .. . .•

Latenta, atit a reflexului neconditionat CIt ~1 a celui conditionat, este de

1 ............ 5, sec, - ... 1 I

Dupa ce s-au incercat de citeva ori, izolat, atit ,oc';11 cit ,I snmu ul.l!'elltru!

menit sa devina snmud conditicnar, se trOC1£! ~a experimentu] de. conditionare, adidi asocierea celor doi stimuli. Din cind in cind, dupa. cC!lu4:-5 asocmer~ se incearca stimulul eonditionat.singur. Rejlexul se c~nsld,era. ~c;'rmat d~ca apare de doua ori consecutiv, firi aplicarea stimululni neconditionat •. Raspunsul conditionat poate sa. apara fie inallDte de aplicarea socului, fie la

proba test, dnd socul este omlS. . . ... .

in fig. 93 prezentam, dupa Stevens, }-~errnstein ~l Reynolds,. sch:ma .. !1~~ in stalatii pentru conditionarea !aseun~ulul . electrodermal, Su~cesm.ne~ lu~mu [stirnulul neutru, care u~nlea~a. sa fie conditionat] ~I_~ Joc~hll ,I v durata Ior este .r,egata de un. dispozitiv de smcromzare ce consta din doua came

actionate Ide u'n motor sincron, _ . _

Nurneroase cercetari, mai ales din scoala lui Pavlov, arati dlse pot elabora ~i re}lexe conditionate 'lJi!cerale. Experiente efeetuate ~~ .. '. P. O!neanskaia (1), in laboratoarele .lui :Bt~ov, au dernoustrat posibilitateaimodi-

fidhii ref]ex-condilionate a schimburilor resplratm"!mla. om. SU~le~~I •. erau pusi sa efectueze oal1umit~ activitate muse-:la!.i, tar ,rnmul, aC~l'~ltatu era deterrninat prin bildi.ile unui metronom ,(8.0 .... ~~~I p~ mlnutl~ .. Sc.h!m.~u~ gazo; era determiuat ~nainte de inceperea acnvrtatu, III 1m1lipul actrvitatn ,I dupa

incetarea ei .. Cu 5 minute Tnainte de a ~e incepe. lucrul ~-a dat comanda: "pr,egatiti-va de experienta" .. Cu doui mmute inainte .. de jnceperea lucrului era pus in miscare metronomukiae lucrul a inceput ~upa~ ce s-a .dat .. cO~U'Ilda: "tncepeti lucrul" , Chiar in primele z~eale expenent~l s-a putu.tconstata cresterea sehimburilor respiratorii sub influenta comenzu verbale ,I a metro-

nomului,

Num roase alte c rcetari, efectuate tn laboratoarele lui BikQ'~" .au araU!~ ca in tesuturile si organele interne exista receptori care recepteaza ~l transm1.1J

SlDuraofj

tlt2 -A

I -". I

. I .'. 'm.~ ~

..... [1,etTeli pen,t ro I«

Galvano.metro' fnrcgf.strator

"8" C:O'NDITlONAllEA aAs:PVNS,ULI11. EL'BC'TBOIIERM.AL

194

semnale spre scoarta cerebrala, c,a se pot elabora reflexe conditionate pe

itatiil ,.. d I .. '. · diferi f de j hi

baza excitajn Or pormte e. ia mteroceptorr, prlf;cu'm ~l 1. :'errre orme .e m 1-

bitie, in5iusiv i.?h~biiia. de dife~e~~iere, ~a ~~alizato~i intel'ni. ~! cei ext:rni formeaza 0 strmsa umtate, Exists totusi diferente rrnportante rntre legatu-

di iii d··.. ~ '!wi' ill 1 d·" ...

rile con ruonare xie origme mteroceptiva ~m cere r e ongine exteroceptiva,

Reflex.ele conditionate la stimuli interoceptivi se elaboreaza ceva mai incet decit 130 stimuli exteroceptivi, de exemplu dupa 2-4 combinatii pentru stimulii exteroceptivi ~i 6-10 pentru stimulii interoceprivi,

3 CONDITIONAREA -_N,STR.UMENTA·L.A

" I

L .. Konorski ~i S.iO Miller, plecind de la unele experiente ale lui N .. I. Krasnogorski, in care se u;:ili:zau _in calita:ev de se~nal ,anum~te sen:atii propriocep~ tive, au constatat ca reactia motortca a unui animal tinde sa se repete, daca duce la 0 anurnita satisfactie, sau s'Q. fie evitata c;tac'a duce la un efect dezagreahit. Dac:a indoirea pasiva a labei ciinelui ·v.a fi urmata de hrana, dupa mai

• II! ill ] 1 . ill' . U' Jo d '"'' m b ~ d· 1 I·

multe asocien, anima u 3.Jung',e sa. maoaie smgur rat a, cmr centru a imen-

tater este excitat (aparitia foamei}, .

Miller ,i Konorski au considerat ca aceste reflexe - numite mai tirziu instrumentale - ar constitui un ah 'tip Ide, reflexe decit eel clasic, de tip,

pavlovian.. _ _

Marea majo ritate a cercetarilor asupra reflexelor conditionate instrumentale au fast 'efectu,:at,e pie, animale, Totusi sint ~~ unele experimente efectuate

cu subiecti umani, In ICOD_clitia om:ul~i Jnsa" manifestarea. ~o~d~~ionarji ope,ra~te· se po ate observa la tot pasul, .Ml~lc:a,rlle ~Jl actele de conduits ale omului Sl~t

efectuate obisnuit In, 5CIOpUm. de 3, obtine un anumit rezultat, care a fost obti-

A 101 ilil. .. . T d d ,11;_"",.. i!I!

nut In trecut prln. miscarea sau actur oe connurta respectrv,

Intr-un experiment al lui 'Gl"1eenS,pooD (3) subiectilor lit s-a cerut sa spuna, timp de' 50 Ide minute, cuvinte, fraze si numere, Nici 0 alta instructie n-a fost da·ta subiectilor, Totusi, pentru 'a incerca ,influ,en\area tntr ... o anumiti direclie a raspul1surilor ver'ba]e, auto.rul a, d,eci.s sa, spuna, die fiecare data cind subiectul d.a plur:aluID Isubstantivclor, sunete]e ,.,u.mm,-hmm" ~ Se constata. ca numarul sub,stantiv·,el1o[' la, plural spusc dE s,ubilect a creSi(~ut foart,e mult~ ca ul"ma.re a aC'e'srtem ,1,111tariri'"., de~i rn'ul~i din. ,subiecti nu-·~i d3:deau seamal de acest fapt~.

Condition:area instru'me.ntali les;te evidenta ~i ,intr-'un experiment: al lur Ivanov-Smolenski (4). Experimentatorul, despartit printr-un perete de copit apasi~d pe un dispmritiv, trimite plrintr-uD jigheab, in camera copilului o· buca:~ld de ciocolati. .. 0 portium: 3.. jgheabului. este transparenta, ceea ce perrnlt_e C'Opi]ll]ui sa v'ada tfieCelr,ea ,ciocol:atei!! Apaslnd pie 0 para de cauciuc~ copilul re'uf,cfte sa el1ibereze: ciolcoiata. C.olpilul in'\ra'\i sa obtina ci,ocolata ac{io-~ ni~d asupra. dispozitivului respectiv. Exp,erimentul s,e poate complica p.rjn a~llonarea un'ei sonerii concomitent cu. trimiterea de catre experimentato~ ~ clocol~t. i j'n jgh,ea,b~ Actionare,a . :'tecitelor .plrghli ~i. dvspozitive, adt de Icatre' experlmentator, ,cit ~i de c.atre copil~ se inscrie pe un kim.ograf ..

Co d .. · ~ U' i'],", U Ii< _ 'I; V v \J • A It

~. l{IOnarea operanta es·te limp 11,C'ata, Intf, .... O anumlt·a m,aJsu .. ra ~l lin .10-·

~tr~ctla. pro,gramata, uncle fiecare raspuns al subiectului. este cO'nfismat saul lnflrm.at. ceea ce a.re ca efect men\inerea interesului in timpul rezolvarii.

195

'Sub numele de inva re ercep~i,!,a cuprindem ~odiliciI'ile discriminative

.. , <I! A ,'" "ii' !loll! II! iI denti ,I 1'1

' u un caracter sistemauc, In con' 1\11 " re -etar: 1 1 e_ tree a stimuu .or, vem

m vedere aici ind,eosebi [' d ce ea pragului senzorial Ic,a efect a exercitiului i ameliorarea perceperii sti muli lor ccmplecsi [detectarea unor noi "_ etalii, iif,erlen~i rea _" ior stimuli fOI!r'te asemi, ,itori, recunoasterea U' O'~- structuri

iii dill iI!. di' I. d ' '

In COD_ 1'1, 11 I. 1ft _ _ e perlcep' 'e _ C~)~, _

Analiza stimulilor, diferentierea 01I'_ se realizeaza indo oseb II' in legatura , ", - ctivitatea de ris,puDS a organismului, care,_ ar'ata in C~, mas,uri diferen-

ierea a Iost corecta, De inda,til ce un stimul dobindeste n caracte -emn'3- miz~a,'tor In raport cu activitate pe care ernul 0' efeetueazii, S"~E: sibilitatea creste, _ ecanicii de automob I sau de 'a' ion p,rezlnti 10 sensibilitate mai ri iea i .P_ tru acele sunete ,i zgo ,- ote care sint indiciul st,arii de functio-

il !i -

na e a _: cestor masmr,

Cercetari efectuate in la,bo' atoare ,e :ui A~ >-11 Leontiev arati ,ei im'b .na, ....

~a I I'" ea diferentierii au' litive a Analimii sunetelor nu Sf:, . 0, _ te face nu I ai

pnn a, t enare senzorialii, prin iexercitii Ide di -erent:ier~ pe cale auditiva a inal~i ii sunetelor, PC-I t u aceasta este indispensabila participarea ",m,oto · 'ii vocale", intonarea ,.exte.,rnaCif (cu glas ,t .Lre)1 sau interna I("in sUfldina") a sunetelor respective de catre' subiect, In l~azUm~:ntr'" D,a.rii prir rnetodica

1M 1 v", bti - , obo ,Ii!. , ·1 -~' d -, - ~' " - " '·1 iii" ..... , II' iii

ll,scnZOfla a se 0_ ,liD'£: 0 co oorrre a ,p:ragu ,'I.iI eel 0, C es ere, a. SenSI'! r atn

n 'mat in, cazul cind se u.tilizleazi sunete de' acelasi ti ,br' '. ~ 'e masuri ce

bill .,111 d b/i; d "d .. 111' !ii' 'I lili A If\o;I'

su l.ec,l'l-_O ~'In' esc capac tatea xre 3\ vocarl2;a p'r',e~lSI sunete I.e, ei mcep ,,,"sa

au,da·' iniltimea. lor autentica. Senzatii e kinestezice de la apar __ tu] vocal .evin pentru subiect indicatorii A'oi'l,imii, care ul erior VIO~_. f~ u.tilrii"zat",entru COl ipa rea sunetelor de orice timbru, , articiparea motoricii ve bale este,

iii! 'l1,,;li' Ii. 1 ,. iii I;, ""'1!OJ 'Ii !!l

p,r~'n r-:nare'l n,ece~ara In ,_ -Ir!,ces__ pe'r,~,ep,erll ,- n ",11mll sun~'~ ~r', •. ' " " ,ill'~

UJtenor s: .... a C'OD3 ~at ,t" In acele ~~l lab,or,at,ola e, de ,a'tre 0[1 Vii OvclDl-

kova (7'), ca se pO'3,te inioe ,1 m,ot,orica verbalS: in pe.rclep1e:rea lnal~im~ii '5Une-, te o,r cu '0 alta co ' po,'~enta ,. 'oto:r(ci" n~sp,eeifici., $i an -J;l1e: 'lnc,or,dare'a toni,ca a mU,$chilor mf\iniii' In les" SCOIP 5~'a ,elaborat-' ~_e,g~turi artificiali j'ntre tn,aItimea, sunetul'ui I,i g,ra,dl ef,QlnU ui m'uscular" S'u" .iectul _l a,vut c~

iii i!IiiI f'lIi """" d 1 I!!! d-

. 'relDa ca a -lecare sun:,-rt, prlez,e,ntat. sa a.,~sle cu'e,get', pe. un anumlt", ISpO-

zitiv, co'r,'spunzit,o,~ c - i -i "imea 5un,etului respectiv; 'dMtl i en intc'Dsita·tea caf'- a fi necesar'o;r. pent"u o'bt'ere.a 5unet'ului cu 'AnaIl~imea dat~j ·Du. i fiec ' r ' incercare experimen" atorul ii com _., ,nic:a subiectulllli ['ezul atull!!! La subiecti s-- format :pe alo-asta Ica!: 0 19~t_,a~on-I~io ,:ta intf' ]Inaltim,a 'Sunet:ului ~i impulsuri Ie pro,ioceptive de ]~_ m.-_-,c. [,iii mii'liI!i.. A,cliunea S,U~ et·u' ui ai, ,ceput ,sa pro, uca ,a sub,iecti, pe e,le 'e,f),ex--con,diti,on ta, contractia mu~h:lo.r, eu atit mai intens c· ICI~ :sune·tu'l era, mai ~nalt~. - n>or'd,~_rea mllSCUlara a dobindit, -:r~n u ,are, fu._·cliae: i £'or" -,re s' pIa An,atimii su·o'·_ telor. Aprecier', I sU" e-,' u'~ , in,ceput sa $Ie e,f -rC~ ueze. ,a ~ ,c'e~ti. s,uhiec i 'Ir~n

-si t ' u funetto -] audi -iv-manu: 1 .au form- t. S 'a a· const~l't'at COIlCOmit nt c- im ,n~tatl e'a an alize,i _' I. Ambun'''"'' w1irlca aCti' nn voca.e su ...

blec~ii Into'nau ma~ bine sU.D,eteleil

intI I cercetar-', efectuata d L,~ II S, rt (10) s-a urma·rit imbul1atal'r~a ·c 0 ,t,erii izu.aJe, unOl "~ biect 51a' _ 1_ minate, Stimulul er-:- un. loptO ip in f'o a it ride t- PI, r ,ca, e in _ func ie de po ili-- Itn care era, prezent t semina cu lite're . I, S ,i ,din al a betu,J usesc. Optotipul er'_ ,prezent.a. '

196

i pa pozi ii di r . Pr gul recunoaste i'" era et · na de U inc it tea minima la care subiectul putea S2 identifice stimu u ,- sa-i den sca

iii II'

~l r-::- ..

In r · - '- serie '~ ex' rime telor . ubiectilor u Ii s - comunic t d C U

r acjia lor ?-~os, corecta su grqi~a. _ n ac ... st caz! ~':lpa 400 de prezentsri a stImulu~u~ em, cur~ul a l'Oe_x erimente), mbunata\lrea recunos ten forelor (adlc~ a fig ril ~ if sau "htrelor) ,fO'5t d 400/0, fa\a de p nctul de

p ecare cons), e. at 100%_ _

n seria Il-a s-~ introdus intarirea verbala a reactiilor subi ectilo

I ~ d v f r , , s- c,?~ -. meat c ac~ recunoaster ... 3 a ~.r;st corecta s' u .gre~ita. n

c z sensib lita .ea medie a crescut m medie cu70rJ/o fall. de r

""'"

aarca

acest te

-

rioara.

n S .. ia ~ III-a reactiile gresite ale suhi- ctilor au primit 0 i t'"'rire t'va (pen izare), prmtr- n curent electric -1 h. At nco cin r'" pu fos corect, curentul n-. fost aplicat. " n conditiile acestui experimen

bilita a a cr scut lime, i,': cu 1610°/0 Ifala de 5 isihilitat in sen

nega- 1



51-

I -

,

e ' rLm - ,t (} II

C nd s-a t ecut la seria a V --a subiectilor I'm s-a sp S ca 0 c

s reina _sa_cunoasc" stimulii ("retele) 1 eonditiile unei I rninozi "'li $'

a r use, To,to,da'ti Ii s-a, arlat~t" pie in dicatorul adaptometrului, care fos perforn ,a~lape C'::) e au realizat-o ~n experien a p ecedents $'" pi ""' c nivel trebuie _ sa aju~ga la pro3,~1. c__ae ... ur neazd, ' cursul experi ent lu 11 s-a comumcat xie fiecare d'ata d~,.lca raspunsu a fost sau nu corect, n

ace, e conditii s nsibilitte" . cres~~t en 3750/0 fa~a. de . exper e tee ,din s r a a ' , ... a, In total, f~la de pozma de plecai e (1. 00/0) 1 aceasta : 1 v

sene de experimente sensibilitatea er de 845°"11 (adica 1000/0+7450'/0)'

ce~ .. ~e p'v_e,te ~xp i~" ~a . cresterii se~sibilltailii ca elect a. exercitiul i i conditiile unei U' noz tat.1 tot mal scaz te rutoarea este de '""r 'r CV

p J?13sura. ceo scade iluminarea stimulilor vizuai se schimbs $i s ' nele difet t ,ar'e du.pa cal" stimulii Sill"" recunoscuti ceca ce Inseamna ca . a 1- za a nui ~OIU p'I_, ,g senzOI- i_~l presup -ne cu,pr"'nderrea in actuI r,efle a unor

oi legaturi condi·onate, proba:bilitate2 de a se for-a no' 1 g"t ri" e infi\l,area Icxterioa,ra a stimu ului ~Ii denumirc. lui corocta!l

acest titlu ',o,m. cuprinde', ' ,cord cu G ~ "on,tpell~ er ( no

e de lDvatare in care ~od~ficarea \flei,ct.iei cOins' ad pt re e"

10 m de ~ actii ,pre_e~is- ente ~a condi~~i l'.eroept've noi imp~c!~d Ei f'lneTei:

de nOI coordonan senzono-motorll" In:: 0 cr~tere - preClZ1C sau ,

r ona'_~ or su sJh'melar pr=e ~isten_e. Prob~bil ca, de urn m

d c'" ar fi de ~nva~ar_ pe~ce .• ". -~oto ie, d~i mai . rec. eDt se ti iz z'" numlrea de In,va~are slcnzo'[lO-motorl.e.

Un di metod,ele mat frecven_ utiJizate in st'udiereai de ons v "i n' ii coordonari sezorio-motorii ,s,e ~nvata - .... -dese' ul ~ in e se re lize'azi 0 noua coor 0'01 ,fie ,ochl-mina. . C .... d ef ctuam desenul unei figu s.u ~mitam cu crelonul contu 1 Wl

A " ,ex 'C tam 0 i,c'a:re m', nual~ orientata Id,. perce ',j- vi'2.U, I.i. Gin:

em pu"i sa f c acela,i )ucru" i'si orie ti' 'tl.-ne _ up wi, gi 'e

1

glindii a figurii, executia devine loarte d~ -ic.ili" din cauzji ca ~n Olg, inda i, ira este _ i.nv 'Isata si anume se inverseaza coordonatele . pros pe-departe; coordo - atele drea plta--- ". inga nu se inverseaza, 0 nOU3 coordonare ochi ....

An,a tr hi ie sa se formeze, in locul celei v echi, Subiectul face ,dife,rite inc ,rcari ,1 ", t'OI'~ ~i-~i im:buna--"a~e,te performanta pri:n~,' imina rea treptata a er,orilof' i crestere vitezei de: executie -. '1,,' apidita .ea s,i usui iota cu care Ie fac noile conexiuni constituie un indiciu al pre gresului in 'atirii~

,ispoziti !il1p,en ru « esei area (de f~,, __ 'It imitarea ., mui desen] in lo'ind~', e po, te ed, a 1- ii,g .. 94~ . fa a Figurii, c tre trebuie sa, fie bine lumina "a, se ,a'za 0 og inda inorit'~ aproape . _:rticala, (11~ C'I:ll f, 'a ,C~U ." grad ')" Subii c~ ul traseaza conturu figurii rn mai dupa imagines din oglin,d,a. '. n ecran ase

. at " as- pra figUl"i~ irnpiedicf vederea directs a figurii ,i a rniinii, Min:a care nu Iucreaza nu va fi t'inu'ta p , 'm,asa" ci asa cum se ' ede In figur,a pentru a nu se x ta imaginea · in oglindf ~i sa servi asc:a astfel subiectului c _' nct . ,e ef ri {a

n fig 95 si t d ite diferite modele care pot fi utilizate pent 'U de enul in oglin ~,~ D senul not: , ICU 1 are avantajul ca se pot aprecia mai usor erorile: ori de ci e 0, isubiectul intra . U creio rul intr-,o niia" Desenul notat ell 5 se utilize:-_'za mai _.r ' aar are avantaju -I mai ales pentru demonstratii, ca nu trebuie _schimbat dupi flfcar,c probi; S~I pot face 6 pro 'e consecuti e

. e aceeasi plansa. - -

ubiectul este a~ezat Ia masa - e lue u uitindu-s .. ' . ·e: eu . m ri la ir

<I e I gli· a., .' ~ :mi tOI ul il aju i s~' aseze Cf''"O ul P" ,- .. U I wl d

1 are, notat cu s'~get2 verticals (de enul )~·'u ',- aceast , i se d= instructi~l~

CA A·' ill ..... A it V " 1 ~ "!!' "y. 1 .

, In 1 I _ 01 SPI ne 5 . mcepi, S UC 01 unie contlnu, .. ·,'te 0 - t, I CI._'fCUlete e

c r conrituie conturul stelei in direc~"· ar~t·ti, de sWgea.ta I (pieD ru stin'Ci, A·I .'·rec~ia ar~Pbata de s3Jge'ata . ),' P1Il:v, ce ajun,gi I punctu . plcC' Ire'i

198

,. . RA.SAKEA CONTUBUL,UI U EI ICURI t .. -.G '

Sit MOD,,, E E" TaU _ E

G

ta sa nu omi i nici un cercule]. Dacii ai orms vreunul intoa e .... te ~i

r verseazii .... l ~i PiC acesta inainte de a treee mai departe. ucreazji cit poti rnai repede si rnai bine, Nu te opri pi. ace: nu ai te mina figur·. ,i e cr ionul mer u pe irtie r .. Du a aceasta i s spune subi ctului ~ I'De _pa ~ ..

e um era ometrul 1, misca c, ment, ocotirea irnpului utilizat de catre

S_ apro irna iv 6 "ncercar~ (au mai m Ite) cu rnina dr a tY (c

a p .. n tru stingaci], ·'·.n ru iecare inee care se utilizeaza un model

r

n aprecie,rea inyalarii se va line seama xie: 1 .. numarul incer-

ca ilor nece 'are plna la realizaret unei performante reusi e (dupa criteriile i ate de, catr e peri .en ator); 2'~ timpul tot, 1 pin~ I" realiz rea ac t i per or a, T, sau :mpu.1 pen:u Iiecar ~rob" in p- rte; 3. numii ulro ilo

to e probele 'S~u 13. iecare m parte, .. . ...

.rabilirea erorilor nu este usoarji, Se va socou 0' eroare ori die cite 0 i

"f f!!!l hi d W 1 Ii b

. ~ cu et D-3!Ost traversat, ~ I .ost omis, cruar « aca u· error su iectu a

enit asu ra lui pentru a-l traversa, Echivolcul n~ parle, sau m mai mica asura daca in, ins ructie nu-i spunem subiectului sa revina asupra c rc - ului omis ..

s

ntionam ,ea se poate riliza ~iu model eu ,-' rgini metalice (tehnica

. S, Sno dy) care permite lnrlegi~t area 'automat~ a e orilo.. ~ de

cA e ori subiectul atinge ar inile let lice ale mode ului cu crero i metalic

'ioi.' v. ]- ," Iii. ,"I '!io!i'

mar tor e ectrtc . '-I registreaza ero ~ rea,

- 'p. rat inti]nit des In laboratoarele : e

I It. dill' II d -

. ucces In ,S"U' ie'rea'· ',: emonstrarea

1 ·

c

osihologie ,i care, se utilizeaza

A v, v "". ~ >Ii.

rnvatarn senzorio-motorn este

2

3

5

OTOBD



rotorul de "T,"la'rire' sau _ persecuometnd (pursr itmeter, A, I. engleza), A ~ t

~f::aat d~nf:n~~;tr(~ia:;t cilcd!ar~cp~~x~::;'ivc~~ :at~kt si :rr: v~:~

~ v d - II! I dV' U 1 III' "1-· ·

constanta I e un tIC U pie 5'e<!un ~ a,,_ ·oc._'e ,apa1rate: p'omll.t utI 12 _~' . .' 1

multor vireze. Diseul este con -,e,ctionat din material nonco ~ ductibil, obis-

· di ch ] .. 'W '9 dId!! W d . 111 II!f'!!Ii'

nuit . In .·Ial. e n tall! In uisc, a 0 .. I.lstania · e cca 4, em te 13, pen -e~ te, este

insera a, Ia acelasi nivel ell discul, 0 mic~' piesa met _lie. (a'mam~) I" Ie rorm unci mom zi CD un diametru Ide, cca 2. em, care reprezinta ,,\int;-~ . , An expe

ientele eu acest aparat, U~, stil metslic prins 'i~tr,-'un r j-:'Ie'-lexibil, este la dispozitia subiectului, avind sarci 3, sa t-ina virful stilului p. inta II e I =

I ''I,o;i' A" dl! 'I ,jI\ - Ii - ,A ~ Du'

tea, 111 '[Imp ce rnscu m .. re, impreuna C,U ~1- ita, S:~ mvrrte. · 1 irata contac-

ului stilu ui eu tint _ este marcata de ~ n cronoscop, Pierderea contactului cu

inta intreru,.e curentul electric, Cronoscopul varata iC"'[ tit tp a Iost stilu

. 1'" A 'Ii, - I ~ 'W' A .. 1 - I! .Iii. ''!o!I' <iii d I

rnetanc In contact eu . nta meta ica In, trmput uru 'll. mcercan, e e ·····e' 'P U

de un minutli' otorului i se poate da si 0 . iscare neregulata, De asernenea

A 'Ii.". II! W .. • '. It; Ji. II! . di 1"

.' nt . -,otoar, , care P" rmt 0 miscare e .centrica a tmtei, prm II vrrnrea . lSCUUl

t:. jurul unei axe noncentra izare. De semenea ,i tint'a po,ate av ·1 un dia - e~ tru v~riabil. Se ma'" po't utiliza ca variab "'.le: indep'odente: du, 'ata unei 'inceIca~i, 4urata p'a'uzei d,intre 1n,c ~ caritc'.

In (II g. 96 este dat un rotor de urmarire,.

M .J - l b'" ~-. I I' . dY v d . A lib iii ,~, - 1

eta ~ a. 'ITzntu, u, ,este 0 m1eto a curenta _ '. e cercetarJ'- 10 _. 51 ,~ o_ogta ,,0, rna· _,.

dar se utilizeazi destul d fr'e 'lent I' in studiul ·tn·'al,a. -ii ", om ..

Pen' r s,ubiecli~ um· n!, ~e 'utilizeaz2:, e drept d.estul die rar (rdi - cauz sp,a . iului pe car,e, 1 neces ·~a), a .At IDabiri_._c'te u pere·ti in.al~i ~ otrivit- - .. n't, U statur'a omului, cit ,i 'Iabirint m'ici, potrivite pentru'- fi exp)or'ate num l eu mlna. Acestea, la nn. ullor, ,-~nt difCr-ite: ell '$3, ~,.,I! ~i in relief.

L b· iii 1 !Ii Iii. III - l' II! I

a~·nnte' e eu ~ant r'lIl Slot ,CQlnst _Itle Id~' meta ,s·au ,e:mn tare~ Su, le'c u ,

eu ochi l~gati) p,a .-curg'e 1a ··rin.tul -cu u.n crleion me.talicau sti.l- ,e [t

.,une 1 "" ,I· ··~a~. (5 -art) 1. punct'ul de sosir'le. La unel~ labirin'[. s(- po pune 0 hirtie albi dede.subt. m acest C3'Z subiectul pa curge 1 ~biriDtul c,u n ere ion care la-a ur~a, pe :~.~rtia 21 -,a, ceea ce permite sa se ,ex_mlneze _ . i

.e apr~ pe natura. grefelil .. ~ co~ise. d; sublect. Un· . din ~eajuns~ ile_llb"-

rl tu cu ,a'.~u - este ca sublec ul 11 poatl~ "arcurge - Ind cre'lonul sa

sti!ul ~n contact contmuu _cu una di ... marginile ¥an\ului,$" astf,elJi t . c~ prntr-un pu, ct de' r~_s,pAntile, fa -i,_,a-$i dea sea'm,a ci sine. dOlui c~'i posibl1e,

An co,nti uare:" ci tr ~ b,u '"e si faci 0 alegerleJI sa i 0 decizi,e~

i nd cat pe t u . e cetsre cu . a- purine neajunsuri, este lab·rlntul i elief, obisnuit construit din slrma groasa fixata pe un plac j sa alt rnateri .

S biectul U par~urgc:~u ¥irf~l degi tului ar~t~tor. . ergind pe firol de si a

n cazul acestui labirint subiectul poate 52-II dea seam totdeauns CI d se g-se~ e Ia 0' rii,.splnticOi. Subiectul i i se v spune 11 se va controla ca arcurg re sa. se f:ca numai eu degetul ara ator, sa nu se utilizeze ~i . a1 e degete Clnd se .. nc~e ~roba. ep erimen ",toful pune deget I subiectului p P nctul de plecare, tar em' ajunge la capat d getul est e Iu t e pe abirint

ina incepe Ancerca e -- urma oare, Suhiectului i se spune sa nu ridice dege

d A v 1\ """ ~, :lit; II! II It II

e pe sirma pma ce.~ nu aJIUD,ge a Sl~I.:, t ,I orne experimentaroru] Al v opri

· d (~

p comam a "sto,p .

Fie c- ~st'evoIba de la~i~i.ntul in ~elief.au de ~el ell santuei, o jndicati

rnportanta _st .-a sub I ~~. un mo i v sub ~'-' ul sa nu vada lab- intul, .

"nceputa: f~ecar;l "'ncfc,ar'_ ex?,eri~_~ntatoni da: com nda de pornire (.,G t . Incepe! ), tar cmd a. aJ ns 1 sflr,lt, c~m. d de. onr~ (,stop").impu dJn~re ace~tecom:n21 s.,e .cron~me~ s= ,1 repr~ZInta t m~ 1 d~ execu\ie:

!ns, ructia care se da subiectului ] se spu e ... lucreze CIt mal repe ~

a bine,

entru stabilirea mersuh i p 'OIC sului e ~nva'\are se au in e ere, obisn It, rmat?arele criterii: y' Nwna~ll tncr;rcarllor sauepl~titillor efectuate plna ce subiectul reuseste sa pare rga Iabirintul .'. e doua orr (sa de trei O .. ) fa: ~

roare; 2. N umiru total al erori or cornise ._pna ce subiectu a · un. ge sa re 11- zeze 2 (sau 3) parcurgeri CIO .• secu tive 'ale abirintului ,fara eroare; 3. THO m I

tota tilizat plna la realizarea criteriului xle '3.pinire (tnvatare) labirintului. xp rimentatorul poate s~ sta cile sca de Ia tnc ~put un Dum -r fix de An.cerc~ri pe t u fieca.r'e:"",u.-.iect" in care caz va considera timpul §i erorile pentru fiecare incercare ,i. Ipent:ru totalu] incercari Of.

Pen ru construirea eurbei AIl .. ~. i·- iri~. este necesar s·i se stabileascs impul i

f- A ~ .

ero e pentru iecare mce c ire m parte,

pr' ciere, erorii compor --3: oare ca ·.e greutat,i. 10 .Ii snuit se considers roa e

ca suhiectul intra, pe 0 distan~a mai mare, i t '- n corido inchi (, orb"), sa daca-e retrage, pe calea corecta, sp e punctul ·e, pOlrnire. 'Unii autori consid,era $i 0 pia' ~z:a mai luD.g~"1 in la·b·'.rint, ca eroare. Intre Ancercar - e'

o p zi .·,e ·e 'a 30 sec' nde-

S,Ant ~i la,birin'-e ele,ctrlce, care s~nt parcurse I u un stil die me aI. Cind su

. iect 1 de· iaza d.,:, 'i I .. rumul c,orect eo· "tac_u) . Iectrlc ,se i' .t' eru;pe. n circuit

'91,. MODELE D 'L· I I

II ~ . [I _ a ·turi '; II ,I( li r

20