a,6 DE oEFINITIVARE ~I GRADE DID

-~rrRU EXAMEN
p~ I-..::
.:A
• ,-_nt;JE
J>SJHOPEDAUV-. . . . de autoevaluare a detnersului . .
4.,.. ----- nn1uve s• . I tnd1v
'tltilor ,netaCO•;· 113re tn general, ca 11 ace ui de "\'al •d~~-
• stiilluiarea ca~• roce5uiui de ,nv . Uare lti ¾,
perfonnante•• 8 P . . procesului de aprec1ere/notare Ji .
8special ; . .....rentei ii a coP515~~~; valoare in cazul evalulrii cure~t!"n ,
rea traJPr- ·udecltU , cu •.
• er~ .. deciziei, aJ .. r11eneior; inipa~
a credibilit4P1 . l si asupra eM":·d tip profesionist" mtre cei care .0 ' I
A

direCl in persp"_uv conseP5ulu• ca ,;aminatori, in situatia de eX: ~ 11.

tnte111eiere&,_ ':J;itlJile curein,"•~lizatea acestui tip de consens e,re•n in 111
8
•
ca eva'u~to:;esorii 1i tnvlJltOf~itltii judecltii experte, l>:"3te pe _crirer;; :senu:::
,pec,al P ·zarea conunul a _c • ,nod concret, rlspunzand DeV()llor re I '"1ltat.
pentrU opum1 _operationalizab1ledin. intr-un mod indirect, dar ,,puter/1·:; ,
rransparente
. Si1pe aceasui es• - a schimbaru.. accentu 1m. s1. ponder··,
.x cale , t!" c Prin
• 'U~=::O~ventl 1i .adaP:nie ii capacitati activate_contextual sau si~•8 de0 p,
uu ' . IUfi curriculare pe coinpe ·iusuative, ii nu deternunate (Stoica, 200! ~ 1la!,
continu . . tcu adevArat 1 • P. 30)
unde conpnutunle sun .
. ·nstrument de masurare
III.6. Testul docimolog1c - I
a rezultatelor §Colare. x 1:i cale de eficientizare a examiJIBrii traditio
. · ste o a1rernaUV• , O . • • mat• n:iare in procesullla!ed·
Testul doc1mo 1og1c e . t4 are asigura O ob1ecuv1tate
Testul este o probA standard~ ·insemna 01arturie, dovada" -a ceea ce se in•.Am le
• · h testzmQ.nlO " - · · i:a P
evaluare. In latma v~ e,~()01). in Iimba engleza, to test inseamna ,"a incer
in spiritul ~evlrullll (Un~~ DEX, testul este definit drept .probli prin-careca,
a la
exarmneau, 10 P
""'~rca:;i,! P: ~rimeJltalff, unele apti!Udini psihice ii fizice ale 0~
(fi1:e tablouri scheme etc.) ,cu ,eare se face aceasta proM
persoane
. ·
' p. ext. ,, p . t tare "incerc4m
matena u
1 1 , s4' ne dAm seama •m ce. masura
x x sunt sat1.stacute·
Dm fr.' engl. test . rm es . . . . d . .. .
. I I" c1·rcumscrise scopunlor s1 ob1ecttvelor e ucat1e1.
cennte e sco 11, . fu ...
Testele pot asigura indeplinirea ma1 multor . nctn . . .
• identificarea nivelului~ gMjre a elevil~r ; . . ,,
• ewluarea efic~ i ii a demer~~~• ed?c~ponal m general ;

----
• d~nosticarea dific.ultltilou~ i!DQhm:1lor m mvatare ;
• seleci ~ntro accederea pe trepte superioare ale instruc\iei ji certificarea.

Testarea, ca metodologie, deriv! din psihologie. Precaliliile seSizate de psiliologi,

privitoare la exigeniele de dimensionare ii de aplicare a testelor, tiebuie asuinate ii in
practica didacticl. Acesta este un instrument construit pentru o situa!ie specific! ii
raspunde adecvat contextului respectiv.• Parametrii testului c ne atentioneaz! Ion llolban
(199S. p. 13) - reflect.I parametrii situatiei sau punctul de vedere din care II fost privi~
situatia in ~auz!. Orice extinderi ale folosirii sale in problematici diferentiate c~az!
"~•!•• de madecvare, la fel cum orice modificare introdus! in continut,''cond•I" ae
~phcare sau d~ p~lu;rare adatelo'. ii afecteazff atat identitatea, dt ii carac~f/stic~ sa
instrument ituntific ._ In a~laj• bmp, spre deosebire de testele psiholog1ce, onenW
~pre constatarea unor ,nsu11n date, ':°le_ docimologice .constata
~ r, fie cl vor fi convemte m note 1colare, ~ vot ~ r
 scoLARA. INTENTIONALITATE PROCES
gv,.X,U ' UALITATE, STRATEGn .
. uve" (Moise, 2007, p. 663). Se §tie ca " ----_-455
. ~e110~..i(l ce implica indeplinirea unor sarcin' _1~dse~ larg, testuI este o probx
~J'l de111.u ' . . 11 entice pentru . ci
A_, bifle nfiornutate cu o strateg1e precisa. De . . tot1 subiectii de
P,1/,d' l, •n co d a1c1 decuroe m
~g1 •oat, 1 10 • sistemu1 e raportare valorica este unic b are1e avantaj al
~ !rt'i ce5te ~11.·zlt'ii testelor docimologice depinde de s·· . d -
t..1os1 rn utl 1x 1" 1· O ene e;condit" .
I"' t:cietlr ·nstn1menta a. n Iteratura de specialitate . u nguroase, ,mai
e,, turl 1 . •" I 1 se invoca o Serie d
.1es de ~irea de ,,cahtal!d•. a e te.fistde ol~· Aceste calitati se refera la unnat e P~rametri
,, denl)J•~ titatea, va i itatea, e ltatea, consistenJa omo . oare e carac-
Sll~5uci: ~rdizarea, etalonarea, Utilitatea e~ono ~tat~, amplitudinea,
i fl ·i·ratea, - micuatea ~
·1711 lte teste etc. 'Iiotodal.4,
.x 'h .-:- · ...!
psi ologn experimentali~t· - - ' 0I:'. zvuatea,
a .
aprec1ere a unu1. test : normativitatea "" 1 avansea~ . _ §I O. sene • ._,_
de
~g secu . 1 . , mregistrarea r~pun .
dtert' ispunsunlor a test, mterpretarea rezultatelor comp bT . sun1or,
c_.,111~ r ui test, utilitatea lui (Stan, 2002). ' 1
ara Itatea unui test,
P"' 1111a un l ..
eeono. t·em 1 mai jos ce e ma1 1mportante calitati ce trebuie ind .. .
eviden !995 · Radu 2000 · Moise 2007) . ep1imte de un bun test
Iban ' ' ' ' .
(ef. fl~d•ur,~a. Exprima capacitatea unui test de a oferi informatii cu . . . .
1Vtll1a1~ • ·1 b .. · - pnv1re 1a vanablla
V--::-1rt1i dia nosuc a 1ost e a orat (cat de mult §tie ceva cat d .d f: -
ntrU a croM este val'dx d x ... • '
1 e1 aca masoara ceea ce §1-a propus 1:.i nu de • d .. . .. e repe e ace ceva
.tr ) P
0 1· - ·• 'i pm e m ruc1 un fel
w · · biectivitatea pro1esoru m care o ap11ca. Validitatea poate fi determinata r .
des~ tului (raportarea la continuturile de invatat stab11ite anterior) l'd'tape iruda
conpnu . a . . . ,. . . ,va11 tea e
constrllct (intreban~e p~se s epm~ze cont1~u~nle.stipulate in mod uniform ~i relevant)
Pva}iditatea de cntenu de ~prec1ere (ce ~nd1ca efic:ie~ta t~s~lui in ce·ea ce prive§te
gnoz.area performantelor mtr-un domemu corelat cu domenrul de continut verificat
Po cu rezultate obtinute de subiecti la alte probe). · . . · :. .
i ru1tUtatea. Expri~li gradu_l de cons~ nlli a.t:;stu!ui p_rin 3.piiC3tea Jui succesivl,
capacitatea sa de a ofen acelea§1 rezultate m cond1tnle examiriarii subiectilor cu alte teste
cuprinzand itemi cu valoare echivalenta. Fidelitatea unui· test este influentatii de mai
mul~ factori : Iungimea testului (cu cat testlil este mai lung, cu atat sunt mai mari §ansele
sa diferentieze mai bine intre niveluri apropiate de performante), imprii§tierea scorurilor
(cu cat distanta dintre scorul eel mai mare §i eel ·mai mic obtinut de subiecti este mai
mare, cu atat vor fi mai bine marcate diferentele ·dintre performantele 'individuate ale
subiectilor §i mai putin probabila modificarea ierarhiei acestora -la•o nouA aplicare a
testului), dificultatea testului (un test prea dificil -sau prea U§or pentru subiectii testati
influenteaz~ negativ fidelitatea, intrucat, in ambele cazuri, testul are o putere de
·discriminare redusa, scorurile inregistrand o impra§tiere redusA). .
Omogenitatea. Se refera la unitatea de structura §i de continut la nivelul ansamblulm
1
~a fiecArei sectiuni in parte. Asta nu inseamna ca toti i~1!1ii trebui~ sa fie la fel,
dimpotriv~,
fo .
ei trebuie sa fie diferiti _,
complementari,
- -
acoperind cat mai multe aspecte
nnauve ale procesului de invatare. . trebuie sa
Reta ia testului cu alte teste. Fiecare test are o identitate propne, da~ car~ .
fie co-:::-:--:.:;;.:~~~~~~ .. • • caz nu e rument sit ex1ste
SU nver~en~ cu determinarile altor teste. I~ mc1 u_~ e le evidentiaza. Ele
,!rapunen sau redundante in ceea ce prive§te mformatnle pe car . • t ca
1:buie .. • d nalitatea celm eva uat,
11

u 04 x
releve cat mai multe elemente care tm e perso 1 v1za
ntot Unitar d d . . te .
S!alJ· . e con u1te §1 per orman~ • zultate expdmate in valon
lliate t~rea valori/or-etalon. Fiind t.este de ra~dament, _cu_ replicit mlsurarea cantitltii
lllatice, testele de cuno§tinte permit cuantificarea ~1• im ' ·
 fXAMENELE DE DEFINffNARE SI GRADED
456 pSIHOPEJ)J\DOGIE pEN'fRU ~ct!
oanA cu referire Ia un anumit domeniu
de informatie depnutl de o persva conduce la o stabilire a locului pe .ca Ol'l}illd d
m!sWll'"" cu ajutoflll 1es1eJor ·nu-un coJectiv detenninat. re "'1 ic:ai,;,
ocupi, p~n randa1'.ientele ~tei;~re. Un rest nu _p<>ate Ii pus in aplicare fllr.i 0 l
Stab11trea co . . rcare corectare §I mterpretarea tezultatelo ) Pree·
a condi[iiJor de unlIZ"fC (ap,~Jui' implie! respectarea oonditiilor in ca~ · Caiitat,,"",
instrUment standard1zat a te . re e a fost de
• 1· tiile sale antenoa .. e~
riJilentat m toate ap ~ca .. ale testului docimologic sunt (Radu, 1981 p 224 · Pe,
Elementele defirutoru . .. -' · ) :
• conditii foarte aseman~toare s1tuatulor experi·
• realizeau. masurareartamentului
in t
declan§at la su b"1ect este precisa: ·§.
. i ob.1rnentaJ
. e;
• infeg1strarea compo . . . • ectiva .
·nregistrat este evaluat statistic prm raportare Ja eel 1 ,
• comportamen~I 1_ . . a unui
detenninal de md1viz1; . . . . itup
final al testului este clas1ficarea sub1ectulm exammat, prin ra
• scopu1 POrtarea
grupul de referinf!. 0
Standardizarea unui test se face pe linia continutului, a conditiilor-de··a r
· · ··1 d · Sta d d" · p icare a
formulMii ra:spu~sului ~1 a cnteru or -~ aprec1ere. . n ar 1z~re~ _1m~Uc~ past~ 1

identidltii testulm, porrund

. de
.. la cpnstrmrea sa experimental! i1 .pal)A, la,; aplicareaJui
efectiva asupra une1 populatu §CO1are. .
Testele docimologice se deosebesc de examene prin faptul ca ~le presupun Om
meilculoasl! de preglitire, iar secventele procedurale sunt foarte stricte. Ele permit
standafdizare". condi!iil_or_ de examinar~, a modalitAt!lor ~e now,e,, 3?ucfuid Ull spor
r!
obiectivitate. In acela§I ump, ele prezmta: o tnpla 1dent1_tate: . 1dent~tatea .de continut
identitatea conditiilor de aplicare §i identitatea criteriilor de apn;ciere. I '
Aceste instrumente au urmatoarele caracteristici : contin probe -s~u it~mi care permit
determinarea gradului de insu_§ire a cuno§tint~lor de catre_eJevi sau a .nivelului de
dezvoltare a unor capacita:ti ; sunt instrumente evaluative care se aplica,numai in cadrul
obi§nuit de desfa§urare a activitatilor didactice, §i -nu in conditii de laborator; fac
posibile nrasurarea ii aprecierea nivelului de pregAtire a unlli .elev, a unei .cl_ase; ;;,allnd
valoarea informatiei acumulate. Dupa cum arata Vasile Paveiqu (1968),. un bun test
pedagogic nu urmare§te numai verificarea informatiei acumulate de eleyj, ~i §i ccJpacitatea
acestora de a folosi cuno§tintele asimilate deja in situatii var.iate.
Aplicate in evaluarea randamentului §Colar, testele conduc Ia o masurare m.ai ob,iec-
tiv~. la o verificabilitate ridicata:, Ia posibilitatea realizarii unor comparatii intre.rezultate
manifestate in spatii §i timpi diferiti, Ia formarea unei imagini global~ despre posibilitatile
~i realizarile elevilor. in acela§i timp, trebuie avute in vedere §i. uneJe precautii (cf. Stan,
2002, PP· 332-333). E nevoie, de pilda, de un interval mai mare de_timp penti;u aplic~rea
§i validarea instrumentelor printr-o munca in echipa a profesorilor, _pedagogilor, ps~hO-
logilor. E necesar. de asemenea, un efort de preg!tire minutioasA, teoretic! ii practicl,
pe baza careia se dimensioneaza aceste instrumente. Nu-i mai putin adevarat c~ e nevo~e
de multa precautie in legatura cu transferabilitatea Ior dintr-un spatio cultural in altu~ Ot,
d .. . .. m1nate
e aici,. cauucitatea
. comparam unor rezultate) ' "~tiut fiind faptul ca pot fi deter re ,in
etno- §I socmcultural. Trebuie tinut cont §i de eventualele efecte perturbatoa d
momentul aplicllrii lor asupra unei populatii nefamiliarizale, sensibile sau sllt,are e
supunerea e1 la nt§te probe atipice.
--.
REA scoLAAA- INTENTIONALITATE, PROCESUALITATE
evJJ,iJ/', •STRATEGn 451

onstrUCt configurat in r.aport cu obiectul ce urme x

e on C . ... x . d ,. az4 sA fie mb
p1l est unei acuv1 ...11 e cercetare, dar m stri~ corelaf ~rat,
,res .-odos al_ atA Poate fi utilizat in mai toate circumstantele ie clu o_ .reahtate
p• rJllln · fi . . eva uAru §Col
c: iJl ·~ dete_ . ~ pe parcµ,rs, malA) atnbmI]du-se acelea§i functii ca 1 ._are
v p1i
1 itlltla1 , a e evalu~n in
,c 11area
(f°iers1· - . ' .
de rezolvat
I~ - un test docimologic .care sa nu puna accentul pe cuno~tinte
feJll~ 'l
•
, , c1 pe
Al~tll111 . d generare a.cunQ§tmte1or. : , . _..
I" dort e .
proCe
· avantajul cA permit verific~rea intregi~ clase .intr-un timp foarte sc rt
tele au . 1,. ,. , . u '
1lS d cuprindA ceea c~ _este _esen~a_.1n mtreaga materie.de asimilat ~i determillarul ·
nice'~ forJllarea unor deprmd~n de 11?,~atare s1s_tematica. In schimb, ca dezavantaje
faptul cA iest~le fa".°nzeazA o mvAtare c~re apel~~ la detalii, la secven~
aJl!1nU • ale izolate §I nu sumuleaza formarea unor capac1tat1 de prelucrare a acestora
•AttlrrnattOO • -'
iw". zJ sau de creat1e ._ . .
de s~~rarea unui test docimo~ogic constituie o activ,itate dificila §i presupune par-
6a rnai multor etape : ·
. . ,or - rear1zarea une1. concord
cUrgerea·zarea obiective , .mtre acestea §i continutul
ante
a) ~
. va~antulu1, , _ ___; ·___ •
_
.:Ocumentarea $tiinfificii - i~e~ti~car~a -~i_·~o~osirea :sur~eldr -care conduc la o mai
b) ~noa§tere a problemaucu v1zate -; i '· . ' : · ' • · · • · ·, • "

c) ~ · ~rin c_'on~~re_ a S~U selec\io~rea'p~~fe1_'.lelor reprezelltatiVe

?~
pentnJ intreaga ~atene :1za~ v~nficar~.'~Fo~esor1_1 ~rebm~·sa cunoasdi-~oarte_ bine
conpnutul de venficat §1 pos1b1htat1le elevllor. Selectra operata este data de spec1ficul
fiecarei materii de studiu. Aceasta operatie poate fi mai u§oara sau niai dificila, de la
uncontinut problematic la altul. Profesorul va reflecta asupra unor probleme precum:
ce tip de test propunem, test de fnvafare sau de discriminare (testul de invatare pune
accentul pe aflarea performantei elevufui, stabilind starea de reu§ita sau de e§ec, iar
testul de discriminare are ca functie clasificarea subiectilor, prin -raportarea rezul-
tatelor obtinute de ace~tia, unele la altele), test de vitezii (rapiditate) sau de randament
(numru- de rlispunsuri corecte), test de redare mimeticii a informatiei sau test de
prelucrare creatoare? Ce tipuri de itemi se folosesc (raspuns prin alegere multipla,
raspunsuri-pereche, varianta adevarat-fals etc.)?. Speciali~tii recomandli folosirea
unui singur tip de item sau a eel mult doi, pentru u§utarea interpretarii- rezultatelor ;
d) experimentarea testului, adica aplicarea lui la o populatie "determinata :
e) anali?.a statistica $i ameliorarea testului. ltemii ale~i in vederea includerii lor in
testare trebuie sa acopere o parte cat mai important! din materia de examinat §i sa nu
realizeze doar o examinare prin ,,sondaj".

in_ funcUe de felul rlispunsurilor la intrebArile puse, testele pot Ii cu rlls_p•~•ri

1
Ii cu rilspunsuri fnchise. Primul tip stimuleazA creativitatea, judecata 1 spintul
nd
Ctitic. R!spunsurile sunt formulate in intregime de clifre elevi. Acestui tip ii corespu
 EXAMENELE DE DEFINITIVARE ~I GRA!)
PSIHOPEDAGOOIE pENTRU 8.l)Jl)~
458 .. .
in sensul cA elevu au, ocaz1a;,8~ d
fie itemi sub formax .de redactare,
· . ecurgerea la propoz1tn . .. sau fraze nuezvolt
. e te
itemi cu raspunsu~ scurteo,s~":C\ variante : p~ 'Uitei
O
I
· inchise cun . · t~ c
cu.nlspunsun - . IA" prin care se ofi:rlli ma1 muJte soJuUi d' ,
a) item de tip .~gere mu1up ' ' !litre Cart
una este corect! ; %¾·
b) item de tip ad~I-ral; ; .. sunt rugali slli glliseasclli notiuni sau ide. 1
c) item-pereche, m care_e evn . I Corelate
prezentate in intreMn. · ClJ. Cele

. 1. a unui test se stabile~te pornind ·de la rnAsura in

. ~icele de~: :~!ii buni 1; cei slabi, pennitfuid stabilirea unei
d1sc~mmarea ·1 Trebuie acordat! o mare atentie procesului de elaborare . ~1 ordoM~
iten,ij
1
valonce a elev1 or. . x,, . a itenl'J -...11
. . 1•temt'lor de tip "alegere mu1tip1a , se vor Oien
pild! in s1tuat1a . mai rnuit·e ·sor1...or:hvc
· .' •ante de rAspuns care sA fie toate la fel de plauzibile ct· . u1i,, ~.
pufID patru van • ' . . . . , ar•nun,.; -..
.x A i trebuie avut m vedere gradul de d1ficultate al Item1Ior. ApeJ : •'41 ·una1
corecui. po , d d' x Ul la ·
foarte dificili sau foarte u~ori nu este rec01nan at, m cauza cA sunt exclu~i _ di ltell!i
. mterme
elevi cu O ·pregAtire . ct·1ara.x . .. . . . . . . nSfart
Pentru O mai bunA cunoa~tere, d1mens1onare ~1 aphcare a 1temt1or, aducern •
Practicienilor O clasificare recentA, pusA •m cucu
· · Iat1e
· de Serv1cm · · 1 National de inEaten1·1a
2
~i Examinare (cf Stoica, 2001, pp. 95-12 ; vez1 ~1 . . Rad 2000 .
u, · , pp. 21'5-22 ): vaJuare
2
A. Itemi obiectivi
Itemii obiectivi mAsoarA rezultate ale invAtArii situate la nivelurile cognitive infi .
rioare: cuno~tinte, priceperi ~i capacitAti de bazA. lr~sAtura prin~ipal~ ,a item/
obiectivi o constituie obiectivitatea ridicatA in mAsurarea ~i ~precierea rezultatel:~
invAtArii. Itemii obiectivi dezvoltA capacitatea elevului de a identifica, .~e a selecta
(profesorul poate construi itemi obiectivi care ·sa abordeze niveluri supe~i~are ale
domeniului cognitiv).

B. Itemi semiobiectivi
Itemii semiobiectivi cuprind intrebari ~i cerinte care pr~supun elaborarea raspun-
surilor de catre elevi §i pot fi folositi pentru orice disciplinA (modul) ~i pentru.toate
etapele
incl~i:de evaluare (initialA, continua:, suqiativA. in categoria i.temilqr, seiniobiectiv\ sunt

• itemi de tip ~aspuns scurt, fonnulati intr-o manierA directA ~i concisA, specificand in
mod clar natura rAspunsului corect ;
• ~temi_ de ~mple~. ce solicitA drept rAspuns cateva cuvinte. inscrise in contextul
tdea~tc ofent ; a~§ti itemi pot fi construiti ca rAspunsuri eliptice, incomplete, elevul
•· ~efiruu~eze cAmpuri ideatice sau argumentative ; . ,~•
•temi de tip
element • ~ constituite din mai multe subintrebAri legate print
comun.

Tha:tu · · l · pusin
st. ra prmcipa lli a 1temilor semiobiectivi constlli in faptul ell elevul es!~ . irate'
~tia d~ a -co~trui un r~p~, §i nu de a-1 alege. Cu acest prilej, eleYul are posibil
sli-fI marufeate Intr--0 anuou(l[ mllisura creativitatea Ii personalitatea.
- / scoLARA· INTENTIONALITATE, PROCESUALITATE, STRATEGU 459

e . i sau cu ras uns deschis·

t 1. 50. bieC~~U·
0
v1
cu .rlspuns• deschis
b'
testeazl
. .
capacitatea de tratare coerentA §1.
11 obteC a unu1 anum1t su 1ect, origmalitatea ca . . ..
C:i,,ii s ersooa1 . tea elevului de a form 1 • p~c1tatea creat1vt Itemu
1r· J!lo4 ttl capacita .. u a, de a descrie, de a pre-zenta sau de
J.~ deZ~e concepte, relatu, argumente, metode de lucru. Le permit elevUor d
f.J difert(!spunsuri,
IJ,i~ . detectandu-se
. e Trbltu astfel atit
. .cuno$tintele
. . depoz1tate,
. cc1t A
§I capa-
•

rare ~• exp~imar .· . ra ~rmcipall a 1temllor cu rlspuns des'chis o

, ~. de el3b area oivelu~tlor ~upe~oare ale ~onomiHor care descriu comportamentele
0

l~e ~t,0~1 procesul~t de mviitare aphcare, analizl, sfnted $i evaluare. Pentru

/'ii~ ufllP . de item1 este ,.necesarii
fu t' od scheml de notare detal'1atA , punctaJU . 1cores-
10 gorte
ir_; cate rdaJldu-se sau nu m nclie e parcurgerea tuturor etapelor de elaborare a
~ tor aco .
~ ~ri\Of, .

de rezo~vat
111A ..
j 'fe si acee~1 _teml _de .e~l~at,_ alc~tu•t•. o serie de trei teste cu : a) itemi
I>~ .. b) item1 sem1obiect1v1 §1 c) item1 cu rlispuns deschis. Aplicati-le §i
I obi~~:; rezultatele. Reflectati apoi•la ayantajele §i dezavantajele celor trei
~ · '
itJ.S(l1Jlllente-
----------:-----------_J
factori ai variabilit3\ii apreti8ril §i riotlirii
~.
~J. subiectivismul in practica evalua_!iv~
~ca docimologic~ scoate in eviden~ numer6ase disfunctii §i dificultAti in evaluarea
- ~i obiectiv~ a rezultatelor §COlare. Evaluarea nu are o valoare in sine, ci in raport
ai consecintele acesteia asupra evohitiei elevilor. Idealul obiectivitAtii in notare 'este
~t de anumite circumstante care pot induce variatii destul de semnificative, relevate
1a acela~i examinator in momente dife'rite (variabHitate intraindividuaUi)~ fie la
anatori diferiti (variabilitate interindividual~). De altfel, speciali~tii acrediteazA teza
~care, dat fiind faptul cl educatia este o interactiune intre subiectivit~ti, "o evaluare
PJ!ObiectivA, impersonal~ §i absolut neutrli, adicl o evaluare tarli subiect, este nu numai
~ibil~. ci ~i mai putin semnificativ~. mai putin relevant! ~i. in cele din urmA, mai
obiectivA decat o evaluare care angajeazli explicit subiectivitatea, valorile, atitu-
mnile, inclusiv sau mai ales viziunea personal~. ale celui care evalueaz! sau/~i ale celui

tare eSle evaluat" (Voiculescu, 2001, p. 45).

Stan (2001, p. 57), discutind despi~ relatia_ obiectivit;1te-subiectivitate $!

mVedere ~1 componenta autoevalulrii, emite o sene de puncte de vedere care ru
par deosebit de relevante in acest context ·

::a
I) •
autoeva!uarea ~i evaluarea didactic~ nu sunt activitlti cu valoare in sine, importanta
COUstand _in efectele pe care le ind~c as~pra deve~i lk;rsonali~tii_ elevilor,
progresulu1 lor §Colar §i asupra efic1ente1 procesului de mvlit!mant •