Dezvoltare PPT Curs

Repere istorice în apariţia şi evoluţia
11sihologiei dezvoltării
•Platon - diferenţe înnăscute în aptitudinile umane

I )
I
•Evul Mediu - moralitate (oamenii se nasc corupţi şi păcătoşi

educaţie aspră) -\
•Sec. XVIl - reabilitarea naturii umane (oamenii se nasc

inocenţi ş1 primitivi --- corupţi de societate --- disciplină şi
educaţie morală riguroasă)
•Sec. XVIII - educaţia diferenţiază copiii (oamenii se nasc cu

aceleaşi abilităţi şi tendinţe)
Scanned with CamScanner

Punctele marcante:
•metodele experimentale în psihologie
•studiile de laborator ,,, ~---
•studiile de psihologie comparată
•domeniul testărilor psihologice
•antropologia
•psihologia socială
•studiile de psihologie animală
Anne Anastasi: universalitatea diferenţelor individuale în

cadrul tuturor speciilor.

„Originea speciilor" - Charles Danvin, 1859
Teoria selecţiei naturale
Natural Selection
1) Each species shows variation:
2) There is competition within each
[ Shut it - shorty ~ • species for food, living space,
water, mates etc
tf Get off my
land, you
lanky git
3) The "better adapted" members of

these species are more lik~ly to •
survive - • Survival of the f 1ttest
4) These survivors will pass on 1:heir

better genes to their oft~pring ~h?
will also show this benef1c1al var1at1on.
Scanned w it lh CamScannerr
„Originea speciilor" - Charles Darwin, 1859
Teoria selecţiei naturale
• speciile produc n1ai n1ulţi indivizi decât pot supravieţui

• în lupta pentru supravieţuire, unii indivizi sunt mai bine adaptaţi
u ~ de selecţie naturalii
• selecţia e necesară atât pentru supravieţuire, cât şi pentru extin9ţie
~ teoria lui Darwin a încurajat dezvoltarea

psihologiei comparate

Sfârşitul sec. XIX
• şcolile publice pentru copii
• organizaţii susţin şi promovează studiul copiilor
0
1890 - ,,Asociaţia de Studiu al Copilului", G. Stanley
Hali J'
primul ziar dedicat dezvoltării copilului, ,,Pedologica!

Seminary"
0
departamente pentru studierea dezvoltării copilului în
majoritatea universităţilor.

Sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX
Abordarea pasivă a copilului c:=:>Abordarea activă a copilului
j j
Copilul acceptă şi Copilul ca agent activ
se supune părintelui în dezvoltare sa
-

Apariţia Psihologiei dezvoltării, ca ramură distinctă:
• lucrările lui G. Stanley Hali, fondator al Psihologiei
dezvoltării copilului şi adolescentului şi primul
preşedinte al APA.
/,-,;)~ ,~ t j Of
( 11 ii C'. l I 1, '
,\r 1d
[duc .it1ci·1
G. Stanley Hali

A. Gesell în camera observaţională la Centrul de Studiu al
copiilor- Yale Univ.

• studiile lui L. Terman - elaborează standarde mentale
pentru perioadele copilăriei şi adolescenţei.
lntelligence Quotient
(IQ)
IQ • ~ntal ag~ • 100

chronological age
'"'{\-1 "'\T
ntE MEASUREMENT
OFINTEWCENCE
11
. _····- . . . .. ..,_ ..
C(ll'III,._. , • •
,.,. _.
_ -
._
, .._. IU . . .,. •
,
Abovc HO • • • • NtAr gtn.iu, or grnlus.
11
120-HO • • • • Vt11 ,upmor inttllisaxe, ---

------
110-HO •••• Superior biltlligcnce.
G0-110 •••• Normal. or avcnge. intelligcnce.
80- 00 • • • • Dullness. rarely dusi6ablc u fceble-mindedim.
70- 80 •••• Bordcr-line dc6cieocy, 10metime. duaiflab!e u dull-
ne.. oftm u fttble-mlndedneat. ......... __.,. __ _
Below '10 • , •• Definite fceble-mmdednt&
Scanned wit lh CamScanner-

"'
In prezent:
descrierea perioadelor de viaţă ale omului
D'î
identificarea modului în care anumiţi factori influenţează aceste
perioade
D
studiul diferenţelor interindividuale
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Conceptul de dezvoltare
modificările secvenţiale ce apar într-un organism, de la

concepţie la moarte.
)
studiul ştiinţific al scl1i1nbărilor cantitative şi calitative ale
01nului, de-a lungul vieţii.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Obiectivul major
identificarea şi înţelegerea proceselor şi interacţiunilor ce

se produc de-a lungul vârstelor.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Modelul bio-psiho-social (Dacey & Travers)
Dezvoltarea e influenţată de factori:

-biologici - sarcină, naştere, dezvoltare fizică, sănătate.
-psihologici - dezvoltare cognitivă, lingvistică, morală.
-sociali - ataşa1nent, relaţionare, interacţiuni.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Modele tranzacţionale de dezvoltare (Thomas & Chess)
- caracteristicile copilului şi caracteristicile mediului

interacţionează în ti1np - - dezvoltarea individului.
Your
Yourgenes + -
environment -
& lrfestyle
YOU!
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Modelul patternurilor de dezvoltare (A. Gesell)
Oamenii sunt programaţi genetic pentru a se dezvolta, în

conformitate cu anu1nite patternuri.
)
Mediul poate influenţa co1nporta1nentul, însă cl1iar şi cele
n1ai „potrivite" 111edii, abia per111it co1nporta1nentului
progra1nat genetic să unneze u.n anu1nit curs.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Dezvoltarea umană este unitară.
Dezvoltarea
= proces de formare a noi seturi de procese, însuşiri,
di1nensiuni psil1ice şi de restructurare continuă a lor.
= se sprijină pe ereditate
= îşi extrage datele din mediul socio-cultural
= este ghidată de educaţie şi învăţare.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Care sunt factorii dezvoltării?
Scanned wiitlh Ca1

mScann,eir
Factorii dezvoltării
Ereditatea
J
- Mediul
Educaţia
Scanned witlh Ca1

m Scanner
Ereditatea
-moştenirea generală umană + 1noştenirile specifice pe filon

familial. , '\
\
-proprietatea organismelor vii de a transmite urmaşilor
caracteristicile dobândite de-a lungul filogenezei, prin codul
genetic. ,._--.;;,;: HA•~ /
Dad Son Mom

Mediul
-cadrul în care se naşte, creşte şi se dezvoltă copilul.
-totalitatea stimulărilor pe care individul le primeşte de la
naştere până la moarte.
-totalitatea influenţelor:
naturale + sociale
fizice+ spirituale
directe + indirecte
organizate + neorganizate
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
J. Locke - "Tabula rasa"
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Studiu de caz
Elevul A Elevul B
Titnid Debordează de energie
Rezervat Abia aşteaptă să citească
Nervos, e1notiv V orbeste

, tare
V orbeste încet Este încrezător, chiar si
, atunci
' când se poticneşte în faţa clasei
Citeşte bine, însă colegii
abia îl pot auzi

Care sunt difereotele
, dintre
cei doi?
Care ar putea fi cauzele
acestor diferente?
,
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Ereditate vs. Mediu
Ereditatea determină nu doar culoarea ochilor şi a părului, ci
influenţează şi potenţialul intelectual şi potenţialul de
interactiune socială.
'
Elevul A ElevulB
Tăcut, rezervat Sociabil
Nu îl deranjează Extravert
singurătatea/izolarea Caută prietenii
" "
Ii place să aibă prieteni, dar Işi face rapid prieteni
nu se grăbeste
'
să-si facă
'
unii noi ~
Ceea ce copilul experimentează în mediul său este un

răspuns personal al interacţiunii dintre mostenirea
,
genetică şi mediul de viaţă.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Interacţiunea
E - M reprezintă rezultatul fmal, în plan
comportamental, al dezvoltării u1nane.
E - factor necesar, dar nu suficient.

E - asigură doar o potenţialitate, direcţia dezvoltării
depinde de ceilalţi factori.
M- transformă potenţialul ereditar în fapt psihic.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Educaţia
totalitate de 111etode şi proced.ee,

11tilizate conştient şi dirijat,
ţinând cont de exigenţele societăţii.
- o acţiune de structurare - organizare - valorizare a

1nediului.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Ereditatea - o Mediul - sursa Educaţia - îşi
pren1isă deschisă obiectivă din care propune deliberat să
oricăror se extrage aleagă şi să Îlnpriine
,,exploatări" substanţa p erspectiva
posibile. dezvoltării. dezvoltării şi
1nodalitatea concretă
de utilizare a
resurselor eredităfii
şi mediului.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Psihologia dezvoltării este interesată nu nu1nai de modul în
care ereditatea, mediul sau educaţia influenţează
dezvoltarea, ci de modul în care interacţiunea
componentelor generează un anumit comportament.
...____;
optimizarea procesul dezvoltării umane
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Studiu de caz:
,,Copilul sălbatic din Aveyron" (pe la 1800)
Copilul părea să aibă aproximativ 12 ani, ignora orice

formă de civilizaţie: rupea hainele de pe el, nu mânca
niciun fel de came, preferând cartofii cruzi, rădăcinile şi
alunele.
Nu scotea sunete şi era indiferent la vocea u1nană.
Nu avea poziţie bipedă.
Raportul comisarului: acest copil trăise singur încă din
copilăria timpurie, ,, era străin de nevoile şi obiceiurile
sociale; avea ceva extraordinar în comportament, care îl
apropia de statutul de anin1al sălbatic. "
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Victor şi Itard
Diagnostic de retard mental şi surzenie.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Jean-Marc Itard (1774-1838) a contestat diagnosticul,
argu1nentând că deficienţele lui sunt cauzate de izolarea de
societate, care nu i-a pennis să-şi dezvolte abilităţile
sociale.
)
Itard s-a ocupat personal de copil, vrând să arate că, de
fapt, mediul este cel care modelează comporta1nentul
u1nan.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
. . .
: 2~~-:: . ~:;/ :-;/2./Ji.:
Scanned witlh Ca1

mScanner
Scanned witlh Ca1
m Scanner
Scanned witlh Ca1
m Scanner
Rezultate:
a învăţat să trans1nită nevoi sitnple
a învătat să identifice câteva cuvinte
'
a dezvoltat afecte pentru câteva persoane care aveau grijă
de el
nu a învăţat deloc să vorbească
•nu a dezvoltat interese sexuale
nu a reuşit să se adapteze vieţii sociale
După 5 ani, Itard a abandonat experi1nentul. Copilul a fost

trimis să trăiască în continuare sub supravegherea unei
femei şi a murit în 1828.
Scanned witlh Ca1

m Scanner
Concluzii
Itard a creat metode de diagnostic pentru abilităţile mentale

şi lingvistice şi a co1nbinat aceste proceduri cu un program de
instruire.
Deoarece Victor şi-a petrecut cop ilăria singur şi că a fost găsit
1
după ce trecuse de perioada în care limbajul poate fi achiziţionat,

este posibil ca el să fi fost totuşi un copil normal la naştere.
Este posibil şi ca metodele lui Itard să nu fi fost eficiente.
Unii cercetători tind să creadă că Itard avea dreptate şi că Victor
într-adevăr fusese un copil normal la naştere, dar nu s-a dezvoltat
nonnal din cauza vieţii izolate.
A rămas deschisă întrebarea asupra naturii umane şi influenţa

societăţii în dezvoltarea omului.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Metode de investigare
1. Metoda longitudinală
I'
Studiul aceloraşi indivizi, în diferite 1no1nente ale

vieţii, ei fiind co1nparaţi cu ei înşişi.
- Se urmăresc schimbările personale în timp.
Scanned witlh Ca1

m Scanner
Avantaje
Dezavantaje
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Avantaje:
se obţin infor1naţii a1nple privind stabilitatea
/instabilitatea unor trăsături, comportamente
se poate urmări evoluţia individului în timp
Dezavantaje:
)
perioada extinsă de ti1np
pierderea reprezentativităţii eşantionului
obisnuinta
, , cu telmicile de evaluare
costuri
mortalitatea participanţilor
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
2. Metoda cross-secţională
Studiul unor indivizi diferiţi, de vârste diferite şi

compararea performanţelor.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Avantaje:
- durată redusă
- consturi scăzute
- rapiditatea culegerii datelor
Dezavantaje:
- prin eşantionare, se secţionează procesul de dezvoltare.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
3. Metoda studiului de caz
"'
- Inregistrarea unor co1nporta1nente / reacţii, pentru a se
identifica anumite patternuri.
Ex: jocul copiilor
Limită: cu cât sunt 1nai multe activităţi de înregistrat, cu

atât devine 1nai proble1natică înregistrarea tuturor
activitătilor
,
Scanned witlh Ca1

m Scanner
4. Metoda experimentală
- Introducerea unor 1nodificări în experienţa copilului şi
măsurarea efectelor lor asupra comporta1nentului.
Avantaje: controlul variabilelor

Limite: proble1ne de 1etică
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Watson & Rayner (frica de aniniale a copiilor este
învăţată)
Rosa/ie Rayflet trolds Utt/.! Alb.rt os 111• ploys wlC/1 a whire lob
ral. Watson. lefi. observcs the boy. (Archl\'t>s o! the Hlstory of
American Ps>-cho!o., r-The Universfty of Akron.)
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Rene Spitz (efectele deprivării emoţionale)
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
5. Metoda interviului
- Se adresează o serie de întrebări unui nr. cât mai 1nare de
persoane, pentru a se afla infarmaţii cu privire la propriile
comportamente, reacţii, percepţii / ale copilului.
Limite: certitudinea validităţii chestionarului, certitudinea

reprezentativităţii eşantionului
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
6. Metoda observaţiei naturale
O practică obişnuită în secolul XIX (oa1nenii de ştiinţă îşi

observau proprii copii)
Exemplu: (
Observarea unui copil de 7 ani de-a lungul unei întregi zile
obişnuite de viaţă şi notarea tuturor activităţilor în care este
i1nplicat - - a participat la aprox. 1300 de activităţi distincte,
în diferite situaţii, a in1plicat sute de obiecte şi zeci de persoane.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Limite:
- tendinţa naturală de observare selectivă, în funcţie de aşteptări
- pierderea infonnaţiilor / detaliilor
- distanţa între observaţie şi 1no1nentul redactării datelor
- 1nodificarea co1nportamentului ~ubiectului atunci când ştie că
este observat
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Piaget observând copiii în timpul jocului / Darwin şi fiul său
(metoda naivităţii simulate) I (,, The Expression ofEn1otions in Man and

Anin1als '')
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
7. Metodele clinice
Debut în psihanaliza ţui Freud

Se crează întrebări în funcţie de subiect şi de
răspunsul său anterior.
Oferă infonnaţii despre co1nportamentul şi istoria
unui individ.
Rezultatele nu pot fi generalizate la grup.
Scanned wiitlh Ca1

mScann,eir
Standarde etice în cercetările pe copii
consimţă1nântul părintelui.
consimţă1nântul infonnat al părinţilor în scris.
drepturile copilului sunt 1nai presus de cele ale

cercetătorului.
termeni inteligibili pentn1 copil.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Cercetătorul nu are voie să folosească 1netode, tehnici,
proceduri care îi pot dăuna copilului.
Confidenţialitatea.
~ --.....
Cercetătorul trebuie să transmită participanţilor
rezultatele, în termeni inteligibili.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
• Procesul dezvoltării umane se desfăşoară stadial.
• Stadiile se desfăsoară ritmic.
'
• Stadiile nu sunt fixe, rigide.
• Stadiul - o delimitare în timp a nivelului de

dezvoltare a unor particularităţi ale maturizării.
~
• Fiecare stadiu are un caracter integrativ, structurile
constituite la o anumită vârstă devin parte integrantă a
structurilor vârstei ulterioare.
• Fiecare stadiu i1nplică procese de pregătire, dar şi de
desăvârşire, procese de farmare, de geneză şi forme
finale de echilibru.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Cicluri de viaţă:
- perioada prenatală - de la concepţie la naştere
- nou-născutul - O - 1 an
- copilăria mică - 1 - 3 ani
- preşcolaritatea - 3-6 ani
- şcolaritatea inică - 6 - 10/ 11 ani
- preadolescenţa sau pubertatea- 10/ 11 - 14/ 15 ani
- adolescenţa- 14/ 15 - 18/20 ani
- tinereţea- 20 - 35/40 ani
- maturitatea - 40 - 65 ani
- bătrâneţea - 65+ ani.
- sfârşitul vieţii; moartea
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Cele mai cunoscute concepţii stadiale:
- stadiile dezvoltării intelectuale (J. Piaget)

- stadiile dezvoltării psihosexuale (S. Freud)
-
- stadiile dezvoltării psihosociale (E. Erikson)
- stadiile dezvoltării psihomorale (L. Kohlberg)
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Stadiile dezvoltării intelectuale (J. Piaget)
• stadiul senzorio-motor (0-2 ani)

-permanen/a obiectelor
-egocentrism
•stadiul preoperaţional (2-6 ani)

-utilizarea simbolică a limbajului
• stadiul operaţiilor concrete (7-12 ani)

-cauzalitate
-logică
-rafionament ded11ctiv
•stadiul operaţiilor formale (12+)

-gândire absh·actă
-testare de ipoteze.
Scanned wiitlh Ca1

m Scann,eir
Stadiile dezvoltării psihosexuale (S. Freud)
-stadiul oral - 0-1 an (zona bucală)
stadiul anal - 1-3 ani (zona anală)
stadiul falie - 3-5ani (zonele genitale)

!!! Complexul oedipian + procesul de identificare
-stadiul latent - 6-12 ani
stadiul genital - 12+
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Stadiile dezvoltării psihosociale (E. Erikson)
Stadiu Criza psihosocială
0 - 2 ani Încredere vs. suspiciune
2 - 4ani Autonomie vs. sentimentul de ruşine
4- 5 ani Iniţiativă vs. sentiment de vinovăţie
6 - 12 ani Hărnicie vs. complexe de inferioritate
Adolescenţa Identitate vs. conflict de roluri
Tinereţe Intimitate vs. izolare
Maturitate Generativitate vs. stagnare
Bătrâneţea I. Integritate a eului vs. deznădejde,
disperare
2. Speranţă şi credinţă vs. disperare
Scanned wiitlh Ca1

m Scann,eir
Stadiile dezvoltării psihomorale (L. Kohlberg)
NIVEL STADIU DESCRIERI

COMPORTAMENTALE
Ni\'elnl I Stadiul 1- pedeapsă şi - copilul se supune regulilor pentru
Premoral supunere a evita pecleapsa
(0-10 ani) Stadiul 2 - hedonism - copilul se supune regulilor doar
dacă există un beneficiu personal
(recompense)
Nh·elnl n Stadiul 3 - armonia - copilul se confonnează pentn1 a
l\foralitatra interpersonală evita dezaprobarea celorlalţi
COilVt'Oţion:11:l
(10-20 ani) Stadiul 4 - autoritatea - copilul se confonnează pentn1 a
evita cenzura (interdicţiile) persoanelor
cu autoritate
Stadiul 5 - n1oralltatea - tânărulse confonnează pentn1 a
Nh·elulm contractuală obţine şi păstra respectul celorlalţi
l\loralitatra
autouom:'i Stadiul 6 - principiile - tânărul se conformează pentru a
(.20+ ani) universale evita autoblan1area~ etica e determinată
de conştiinţa individuală.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Parentalitatea:
o experienţă unică de creştere şidezvoltare

o experienţă de maturizare, în1plinire şi redimensio11are
personală.
Presupune adaptări continue de ordin emoţional,

relaţional, econo111ic.
Care sunt provocările cu care se confruntă mama?
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Transformările mamei:
greţuri, oboseală, scăzută 1nobilitate, senzaţie de

disconfort.
o mai 1nare sensibilitate e1noţională şi „transparenţă"

psihologică.
transformări în imaginea de sine.
Scanned with Ca1m Scann,er

anxietate privind abilitatea de a se descurca cu copilul,
teama de eventualele probleme ale copilului.
teama de naştere şi de durerile naşterii.

Stekel (2011 ): temeri legate de naştere (1nama ar trebui să
plătească viaţa copilului cu propria viaţă).
Tatăl: suport, încurajare, încredere
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Parentalitatea: criză existenţială
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Conflicte interioare + sentimente de ambivalenţă
- datorate identificării
cu propria mamă care
îmbătrâneşte, concomitent cu acceptarea propriei
îmbătrâniri.
"
Intrebări: ce fel de părinte voi fi, cum va fi copilul, cum
va fi viaţa noastră de acum înainte?
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Scenarii - gânduri conştiente / inconştiente, i1nagini,
reprezentări, anticipări, aşteptări şi proiecţii,
readucerea în minte a propiilor experienţe din
copilărie, fantasme.
)
Inconştient, părinţii îşi imaginează un copil „ideal", care
poate sau nu să fie identic cu cel „real".
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Apare o formă prenatală de ataşament: femeia se ataşează
întâi de ideea de a fi mamă, abia apoi de făt.
~
O pendulare între dorinţa, nevoia, nerăbdarea de a deveni
părinte şi te1nerile legate de abilităţile personale de a
exercita rolul de părinte.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Nimeni nu se naşte părinte.
Nu există reţete magice.

/
Scanned witlh Ca1

m Scanner
Naşterea
Etapele naşterii:
1. travaliul - de la câteva minute - 30 de ore, de obicei 12-18 ore;
contracţii uterine, dilatarea cervixului.
2. naşterea propiu-zisă- 15 n1inute - 2 ore; expulzarea fătului.

3. postnaşterea - aprox. 20 de minute; eliminarea placentei.
Tipuri de naştere:
naturală
/ cezariană
metoda Lamaze - 5 tehnici de respiraţie (4 travaliu + 1 expulzie)
metoda Ceaikovski - naşterea sub apă
metoda Bradley - expri1narea trăirilor
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
T.B. Brazelton (1973): The Neonatal Behavioral Assessment Scale
-o serie de teste clinice, cu stimuli vizuali, auditivi şi tactili.
Sunt evaluate diferite compo11amente ale copilului, până la vârsta de

2 luni, cu o administrare de 30 de minute:
-respiraţia
-te1nperatura
controlul mişcărilor motorii
interacţiunea cu părintele / îngrijitorul
-trecerea de la somn liniştit la plâns zgomotos.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Experienţa naşterii pentru copil
- Eveniment traumatic - un traumatism natural

/ î
- Schimbarea de mediu - trecerea de la un 1nediu cald şi
protejat, la un mediu perceput ca rece şi nesigur.
\
Care este impactul asupra copilului? )
-

Otto Rank: secţionarea cordonului oblilical, ca si1nbol al
separării de maină - - originea anxietăţii la adult.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Otto Rank: secţionarea cordon11lui oblilical, ca si1nbol al
separării de mamă - origh1ea anxietăţii la adult.

ExperienJele prenatale nu sunt uitate. Ele pot fi accesate
la vârsta adultă.
Studiile lui S. Grof terapia psihedelică pe 6000 de

subiecţi:
(
• Inconştientul perinatal
)
" ,,COEX" - trăirile puternic colorate afectiv nu sunt stocate haotic în
inconştient, cr sun>arhivate sistematic, pe teme majore (furia,
umilinţa, etc.) ,,conglomerate de experienţe condensate".
" Tema centrală tinde să se reediteze, în mod repetitiv, iar sistemul
poate fi activat de o sin1plă şi banală întâmplare cotidiană.
· Metode: regresia hipnotică, terapia psihedelică şi respiraţia

holotropică - cele 4 Matrici Perinatale Fundamentale (MPF)

opulsarea fătului pe canalul naşterii aduce acestuia
:a. ..
suferinţă, anxietate, furie, dorinţa de a supravieţui ( natură

dezlănţuită I câ111pul unei bătălii, în care viaţa se luptă cu
1noartea.)
MPF IV - expulzia fătului şi secţionarea cordonului

ombilical aduc deznodă1nântul, marcat de senti1nente de
anihilare, neant, sentimentul biruinţei (lumină, curcubee,
tarâmuri feerice.)
Scanned wiitlh Ca1

mScann,eir
Analiza dinamicilor perinatale - descifrarea cauzelor unor
tulburări psihiatrice / psil1osomatice:
claustrofobia
depresiile inl1ibate > MPFII
fobiile
nevrozele
depresiile agitate Q MPFIII
piromaniile
tulburările obsesiv-compulsive
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Depresia post-natală
~
Cum se manifestă?
\
Care sunt factorii determinanţi?
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Simptome:
iritabilitate
• oboseală
tensiune şi anxietate
• tristeţe, crize de plâns
• insomnii şi apetit scăzut
sentimente de neajutorare şi deznădejde
sentimentul inadaptării
devalorizare de sine
Scanned wiitlh Ca1

mScann,eir
Cauze:
- schimbările hormonale asociate cu naşterea şi modificarea

n1etabolismului
- noul statut de mamă - pierderea independenţei, sentimente de

vinovăţie, copleşire
- plânsul persistent al copilului şi incapacitatea de a-l alina
- destabilizarea ritmului somnului
- epuizarea fizică datorată naşterii
- sentimentul de incompetenţă ca mamă.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Psihoza post-natală
Simptome:
modificări dispoziţionale extre1ne
depresie severă
confuzie
halucinaţii
suspiciozitate
„ ideaţie paranoidă
agitaţie puternică
. ..
1nsomn11
gânduri negative
Cauze: genetice; stresul puternic, o relaţie problematică cu

partenerul, modificările hor1nonale, apariţia unui copil nedorit.
Scanned witlh Ca1

mScanner
Nou-născutul (0-1 an)
Plânsul copilului = începutul vieţii.
Acomodarea reciprocă nou-născut - părinţi
Aparenţa-
Competenţele -
Adaptarea - prin reflexe şi capacităţile senzoriale

Somnul - principala activitate
- aprox. 16 ore I zi + perioade de aţipiri
- de la 16 - la 15 -14 ore / zi
Somn regulat - activitatea motorie încetează, muşclui

faciali su.nt relaxaţi; respiraţie regulată
Somn neregulat - cu grimase faciale, respiraţie neregulată

şi accelerată
Stare de somnolenţă - relativă inactivitate, respiraţie

regulată, deschideri şi închideri intermitente ale ochilor.
Scanned wit lh CamScanner

Hrănirea - program de hrănire: la 2-3 ore ~ la 4 ore ~ la 5 ore
Alăptarea - beneficiile laptelui matern
"
Inţărcarea - Care este „n10111entul potrivit"?

-se realizează treptat şi cu blândeţe, înainte de 9 luni.
-după 9 luni ~ fixaţie a copilului de mamă c::> prin

ambivalenţa: maina-sursă de hrană / mama-sursă de iubire
~
perturbarea procesului de individualizare şi de dobândire a
autonomiei.
Momentul să nu coincidă cu alte evenimente stresante

pentru copil.
,.
lnţărcarea aspră, bruscă şi brutală îl va frustra pe copil,
menţinându-l într-un stadiu oral al dezvoltării (rosul
unghiilor, suptul degetului, mâncat compulsiv, vicii).

Plânsul
La nou născut .,--- La copilul mic

- răspuns reflexiv, indică - plâns voluntar, deliberat
disconfortul, nevoia - cu tonalitate melancolică
- scurt, cu amplitudine înaltă, - expresie a dezvoltării emoţionale
repetitiv. ,,.
(Un nou-născut plânge de 4000 de

ori în 2 ani.)

Reflexele nou-născutului
- co1nporta1nente repetitive, generate de stimuli specifici din

mediul exterior. / ,
- control subcortical. /
\
- rolul: asigură supravieţuirea + adaptarea copilului.
- utilitatea: indicatori ai dezvoltării nor1nale / ai unor
\
tulburări neurologice în dezvoltare.

Reflexele nou-născutului:
-Reflexul de bază
-Reflexul Babinski (cutanat plantar)
Reflexul respiraţiei
-Reflexul suptului
-Reflexul pupilar
-Reflexul clipitului
Reflexul de apucare
Reflexul de târâre
-Reflexul păşitului
-Reflexul Moro
-Reflexul ochilor de păpuşă
Reflexul tonic asi1netric al gâtului / reflexul de apărare
-Reflexul înotului

condiţionare
imitaţie
I
J
obişnuinţă
stimularea simţurilor
\ I

Auzul
sensibilitate la sunete foarte înalte
-preferinţă pentru vocile fe1ninine şi pentn1 cele masculine de
tonalitate înaltă
-disting diferite categorii de sunete în vocea umană.
Simţul tactil
- le place să fie ţinuţi în braţe, legănaţi, mîngâiaţi.

Dezvoltarea perceptivă şi intelectuală
Percepţia vizuală
Experimentele lui R. Fantz:
-Sunt capabili de discriminare perceptivă, privind selectiv spre
anumite obiecte.
-Sunt atraşi de patternurile comple)_(e.
-Preferă obiectele în mişcare.
Adaptarea vizuală
Experi1nentele lui Eleanor J. Gibson şi Richard Walk: percepţia în
" .
ad anc1me.

Experimentul „visual cliff' - prăpastia vizuală
(Gibson şi Walk, 1960)
---.------ •---·- --- . .

--- Oe,ep $'6' ~ ..,_, Cl;lu ove,
p..,tt~n ~r'.lee
c;::;:-:::::⇒:;-~\
,--,,L...i..t.JJ.....J.... - . ~~

- fonnarea percepţiei în adâncime - după 7 luni
- Exp. lui Campos - variabile de întărire: încurajarea

mamei + expresia facială a acesteia

Dezvoltarea cogniti,,ă
1 lună nu
e deţin permanenţa obiectului
4 luni - privesc locul unde a dispăn1t obiectul
•4-8 luni - dau se1nne că obiectul există, chiar dacă nu-l văd
8-12 luni-permanenţa obiectului.

Achiziţiile lingvistice
- de la 2 luni - emite sunete şi ţipete, iar mai apoi le va repeta şi

modula.
- gânguritul - la 2-3 luni.
- murmurul - la 4 luni.
- O dată cu mişcarea - noi forme de comunicare: social referencing

(copilul verifică reacţia adultului)
- la 8-9 luni - primele cuvinte.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Dezvoltarea flzică:
- rit1n intens
- ,,leaming by doing" ~
- coordonare + deprinderi de autoservire
- dentiţia provizorie
- progresul loco1noţiei şi al manipulării obiectelor (,,tropăitori")
- explorare şi testare a realităţii
- testare a propriilor puteri
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
IIJ PowerPoint Slide Show - (5. CURS 5.ppt [Compatibility Mode]] - PowerPoint (Product Activation F... - O X
Controlul sfincterian - la 18 luni, fetele 1nai devre1ne
Constrângerile şi sancţiunile ,---~> agresivitatea copilului.
Fixarea copilului în acest stadiu:
D
•ritualism în viaţa cotidiană
•exces de punctualitate
• avariţie
• shnţ exacerbat al datoriei.
Scanned witlh Ca1

m Scanner
Dezvoltarea cognitivă:
- trecerea de la simţuri la înţelegere

\ )
- creşte capacitatea de înţelegere a realităţii,
determinată de interacţiunea dintre maturizarea
biologică şi experienţele acumulate
- permanenţa obiectului
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
- categorizări şi clasificări
Copiii devin capabili să perceapă de obiecte I

evenimente care diferă în diverse moduri, ca fiind
echivalente, deoarece au în comun anu1nite
..... ..... .
trasatur1 co1nune.
- cauzalităţi primitive
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Piaget - 6 substadii, incluse în stadiul senzorio-
motor:
1. la 1 lună - reflexele native
2. de la 1 la 4 luni - stadiul reacţiilor circulare
•
prunare
secundare
4. de la 8 la 12 luni - stadiul coordonării schemelor
secundare
terţiare
6. de la 18 la 24 de luni - reprezentările interne.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Copiii se bazează pe informaţia obţinută prin
intermediul simţurilor şi activităţii motorii şi-şi
pot forma o anumită imagine mentală asupra
lumii.
H. Wallon: gândire optativă

gândire narativă
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Dezvoltarea limbajului
Teorii explicative
/
INNEISM CONSTRUCTIVISM
Noam Chomsky Jean Pia!!et
- oamenii deţin o capacitate - structurile gramaticale
înnăscută de a achiziţiona apar după ce s-au dezvoltat
li1nbajul, ca rezultat al alte procese cognitive
moştenirii genetice.
- limbajul se construieşte,
- oamenii sunt pre-programaţi se stn1cturează în timp şi
să-şi însuşească limbajul. suportă influenţe din
partea mediului.
- copiii au nevoie doar de
expuneri repetate la experienţe
comunicaţionale.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Studii de caz
1. ,,Un cimpanzeu crescut ca un copil" (Herbert

Terrace, Univ. Columbia, 1973 - 1977)
Ni1n Chimpsky
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
....,_ fJLut111tltfw"iJJ ~
ll: I~ t\ }t.Lht't1~l
11
Scanned witlh Ca1

m Scanner
Metoda cea 1nai bună de a-l stăpâni era de a pleca de lângă el,
" du-1. prin
spunan . semne.· ,,tu, rau.
. . ''', ,,eu nu te 1u
. besc" .
Nim se oprea şi alerga „spunând": ,,în braţe", ,,iartă-mă".
-neastâ1npărat: sărea, spărgea, se agăţa de lă1npi, ascundea

obiecte, iar apoi se prefăcea nevinovat.
-la întâlnirea cu o persoană agreabilă: scâncete de bucurie,

tu1nbe, pupături, 1nângâieri, bătăi din pahne
-cu persoanele necunoscute: agresiv (zgâria şi 1nuşca).
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Etapa 2 - antrenamentul lingvistic
. baJ. gestu a1- semne.· ,,bea" , ,,sus" , ,,du 1ce" , ,,1nca

11111 " ... ,, , ,,d""'"
a .
în 44 de luni, deprinsese 125 de se1nne şi înţelegea peste
200.
folosea co1nbinaţii de câte 2 se1nne: ,,dă măr", ,,încă hrană",
,,gâdilă eu" şi de 3 semne: ,,eu hrană încă" , ,,tu gâdilă eu".
,...
In 2 ani - peste 19.OOO de construcţii lingvistice, peste 5. OOO
create de el.
Din 111otive financiare, la sfârşitul anului 1977, Terrace a

înapoiat ci1npanzeul Institutului pentru Studiul Pri1natelor din
Norman, Oklahoma.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Concluzii:
• Ni1n îşi dezvoltase li1nbajul într-o manieră sÎlnilară copiilor.
• Chiar dacă 10% din structurile lingvistice erau spontane, create

de el, 40% erau con1bu1aţii pe care le imita.
•Achiziţiile nu mai pot avansa, rămân la o poziţie „plafon", nu

apar stn1cturi complexe, datorită absenţei mecanismului de
însuşire a vorbifil, confin11ându-se astfel teo1~ia lui ............. ?.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
2. Cazul „Genie"
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
imitaţie întărire interacţiune cu mediul
vocalizare - primele cuvinte - 20 cuvinte
-100 cuvinte 300-1.000 cuvinte (la 2 ani)
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Etape:
1. ,,jargoning" (12 luni) - vocalizare de silabe
2. cuvântul-frază (18 luni) - un cuvânt are conotaţii

diferite şi multiple
3. pre-fraza (18-24 luni)- de 2 şi 3 cuvinte; un stil de

comunicare telegrafic; cuvintele sunt ordonate după
importanţa afectivă.
!!! Prima vârstă a întrebărilor: ,,Asta ce e? Dar asta?"
4. fraza gramaticală (după 2 ani) - exprimă o judecată, o

constatare. Se indică la persoana a III-a.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Alte forme de comunicare
Plânsul ( zâmbetul
- devine intenţional şi - modalitate de interacţiune
instrumental. interu1nană.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
..,
PSIHOLOGIA DEZVOLTARII
I
CONF. UNIV. DR. FLORINDA GOLU
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Dezvoltarea emoţională la copilul mic
• Emoţiile se desprind treptat de 1nomentul imediat.
• Trăiri volatile: copilul este încrezător şi temător,

schi1nbător şi constant, în acelaşi thnp.
• Modalităţi de compensare, de realizare simbolică

a dorinţelor, de descărcare tensională.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
• Copiii mici nu-şi pot exprima verbal e1noţiile
expresivitatea facială.
• Darwin: există o bază înnăscută, universală a

expresiilor emoţionale. Emoţiile de bază sunt
prezente încă din primele săptă111âni de viaţă.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
• î1nbogăţire şi o perfecţionare a repertoriului de stări
emoţionale şi a, 1nodalităţilor de exteriorizare ale
acestora.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
• La 18 luni: rezonanţa afectivă a copilului creşte, el
devine mai receptiv la dispoziţiile 1namei.
• După 1 an şi jumătate: ataşamentul faţă de 1namă /

îngrijitor devine dominant.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
• La 2 ani: noi procese afective (mândria, ruşinea,
vinovăţia) ; o dată cu dezvoltarea li1nbajului, copiii pot
vorbi despre e1noţiile şi trăirile lor; reacţiile
emoţionale sunt, în continuare, dependente de dorinţe
şi preferinţe.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
• "Intre 1-3 ani: e1noţii situative, instabile, relativ
superficiale, cu puten1ice co1nponente organice.
• treptat, apare o selectivitate 1nai 1nare în relaţiile cu
cei din jur; apar preferinţele şi nevoia de protecţie şi
dragoste. \
• în acest context se dezvoltă ataşamentul şi nevoia de
apartenenţă.
Scanned wiitlh Ca1

mScann,eir
Anxietatea copilului
• fenomen afectiv do1ninant

• la aprox. 7 luni: anxietatea de separaţie (definită
drept teama copilului de a nu fi despărţit de părinţi),
asociată cu anxietatea faţă de străini.
• teama de străini apare în jurul a 7-1 O luni, iar

1nanifestările ei variază. \
• la 9 luni, anxietatea poate fi un indicator al unui
proces de învăţare bazat pe experienţe negative.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Ataşamentul - o legătură durabilă de protecţie,
iubire, securitate e1noţională, ca sursă de confort şi
echilibru emoţional, cu rol de pi·ototip pentru relaţiile
ur1nătoare.
Calitatea ataşamentului derivă din interacţiunile pe

care Ie are copilul cu părinţii.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Fazele ataşamentului:
- pre-ataşamentul 0-2 luni răspunsuri sociale
nondiscriminative.
- ataşamentul în for,nare - 2-7 luni - învăţare a regulilor de bază

ale interacţiunilor; răspunsuri preferenţiale.
- ataşa,nentul evident - 7-24 luni - copilul manifestă protest la

separare, anxietate la apariţia străinilor.
)
- parteneriat orientat spre scop - 24+ - relaţii bidirecţionale şi
empatice.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
John Bowlby - Teoria ataşamentului în trilogia
,,Attachment and Loss" (,,Attaclunent" / ,,Separation" /
,,Loss" - 1969-1980):
Nevoia copilului de relaţii apropiate, calde, consistente

cu părintele constituie baza unei dezvoltări normale.
Ataşamentul - o nevoie umană fundamentală.
Este pregnant în copilărie (asigură supravieţuirea).
Apare în toate ciclurile vieţii.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
• Capacitatea copilului de a fi deschis spre nou, de a
explora, izvorăşte din legăturile afective securizante
din mica copilărie pentru început, şi copilărie şi
adolescenţă, 1nai apoi.
Scanned witlh Ca1

m Scanner
John Bowlby - conceptul de „bază de siguranţ.ă":
• se formează în copilăria mică
• durează toată viaţa
• se manifestă prin încurajare, disponibilitate
• individul se poate întoarce oricând la ea.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Mary Ainsworth - tehnica „strange situation"
-o procedură observaţională de laborator de investigare a calităţii
ataşamentului
- o serie de 4 episoade scurte, de câte 3 minute, de separare şi

reuniune, care activează diferite comportamente de ataşament.
- 4 direcţii: a fi cu 1nama, a fi cu un adult străin, a fi singur, a fi din
nou cu mama.
Tipuri de ataşament:
-Ataşament securizant
-Ataşament anxios - evitant
-Ataşament anxios - rezistent
-Ataşament dezorganizat
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
• ataşa,nentul securizant - deşi este supărat atunci când mama
pleacă, copilul o întâmpină pozitiv când aceasta se întoarce şi
redevine disponibilă pentru el; o f orn1ă adaptativă de ataşan1ent;
• ataşamentul anxios - rezistent - separarea de mamă produce

copilului o supărare puternică, iar când aceasta se întoarce, este
dificil de consolat, refractar la comportamentul ei;
• ataşa11ientul anxios - evitant - copilul evită contactul cu mama,

uneori fuge de ea, atunci când aceasta se întoarce şi, în acelaşi ti1np,
nu este foarte supărat atunci când este lăsat cu persoane străine;
• ataşa111entul dezorganizat - comportamentele copilului sunt

contradictorii şi lipsite de coerenţă: momentele de căutare a
proximităţii alternează cu cele de evitare; în general, copilul plânge
la plecarea 1namei, se tăvăleşte, are comportamente tip „îngheţ".
Scanned witlh Ca1

m Scanner
Anna Freud: senti1nent al „constanţei obiectului
emoţional". ~
Copilul menţine o imagine internă plină de afecţiune a
„obiectului". El are încredere că atunci când mama
pleacă, ea va continua să existe şi la întoarcere.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
T.B. Brazelton: experimentul „Still face"
(preluat de Ed. Tronick)
'
,,consistenţa relaţiei mamă-copil"
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Konrad Lorentz - ,,imprinting"
Puii de păsări identifică prima fiinţă pe care o văd şi se agaţă de ea

ca fiind „mama".
Scanned wiitlh Ca1

mScann,eir
Harry Harlow, Universitatea Wisconsin (1966, 1969)
Experimente p e n1ain1uţele Rhesus:

-separare la naştere+ 1name-surogat (sârmă Vs. pluş)
I
\
-matne din alte 1nateriale ( şmirghel, vinilin, 1nătase)
-alte 4 mame-monstru de pluş (aer comprimat / balans

puternic / catapultare / cuie)
-izolare
- ,,confort de contact"
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Harry Harlow, Universitatea Wisconsin (1966, 1969)
Experimente pe main1uţele Rhesus:

-separare la naştere+ mame-surogat (sârmă Vs. pluş)
-1name din alte 1nateriale (şmirghel, vinilin, 1nătase)
-alte 4 mame-monstru de pluş (aer comprimat / balans

puternic / catapultare / cuie)
-izolare
- ,,confort de contact"
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Efecte la puii care trăiseră în izolare:
•reacţii agresive
•poziţiibizare
•mişcări repetate, fără scop
•privirea în gol
•afectarea capacităţii de a-şi găsi o pereche.
Efecte Ia puii care trăiseră cu mama de sârmă:

•temători, anxioşi
•explorare redusă a mediului
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Concluzii:
•nevoia de ataşa1nent este înnăscută, prezentă la toţi
1ne1nbrii speciei.
•capacitatea de a manifesta un veritabil ataşa1nent

depinde de „întâlnirea" cu o „figură de ataşament".
•absenţa mamei ar putea fi compensată prin afecţiune şi

atenţie din partea unui individ de vârstă mai inică
(Melinda Novak).
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Mary Main & colab.:
• studiul lumii interne a copilului, bazată pe
reprezentarea mentală a copilului despre
""" .
par1nte.
• există o corelaţie intergeneraţională între
comporta1nentul copilului şi structura de
ataşament a părintelui
• există posibilitatea predicţiei tipului de

ataşament al copilului pe baza ataşamentului
părintelui.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Peter Fonagy - conceptul de mentalizare
• există o capacitate înnăscută de a cunoaste 1nintile
' '
celorlalţi, un proces implicit de a accede la funcţia
reflexivă
• se bazează pe conceptul de oglindă al lui Winnicott şi
pe cel de conţinere (Wilfred Bion) - indică nevoia
copilului de a fi perceput de mamă, dar şi de a i se
returna un sens.
• 1nama asociază comportamentului copilului o stare
mentală, iar copilul percepe această stare mentală, şi-o
însuseste si îsi elaborează 1nodelul său intern
' ' ' '
reprezentaţi onal.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Tulburări de ataşament:
1.Tulburarea de ataşament reactivă - deficit de contact

-eşecul în a iniţia/ a răspunde la interacţiuni sociale, inhibiţie
-copilul e greu de liniştit, solitar, retras, detaşat emoţional, puţin
prietenos, nu reacţionează la ceea ce se întâmplă în jurul său
-agresiv la apropierea celorlalţi;
2. Tulburarea de ataşament dezinhibitorie - exces de contact

-comportamente excesive de sociabilitate, nondiscriminative
-copilul nu manifestă vreo preferinţă pentru prezenţa părinţilor
-caută confort şi atenţie, indiferent de sursă
-în realitate, copilul este regresat emoţional.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Cauze sau factori de risc
•abandon, separări bruşte
•neglijare
•indisponibilitate afectivă
•incapacitatea mamei de a se raporta adecvat la nevoile
copilului
•lipsa de constanţă relaţională
•depresie postnatală
y adulţi cu încredere scăzută în sine şi în ceilalţi,

evitanţi, lipsiţi de empatie / adulţi intruzivi, sufocanţi,
obositori.
Scanned witlh Ca1

m Scanner
Mediul familial
- relaţii / interacţiuni ale copilului simple, centrate

pe adultul de lângă el: atenţia îndreptată către adult,
e1noţia la relaţia cu adultul, acţiuni direcţionate către
adult, reacţii la acţiunile adultului.
- cadrul de socializare primară
- comportamente de autonomie + 1n1c1 crize de
independenţă
Familia - rol reglator, adaptativ, pregătitor.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Jocul - în general, este senzorial şi manipulativ.
• 12 - 30 de luni - încep să se joace cu obiectele
într-un mod si1nilar cu cel al adulţilor
• 15 - 18 luni - acţiuni mai conştiente în timpul
jocului, copiii analizând obiectele înainte de a le
utiliza
• 18 - 24 luni - joc si1nbolic
Jocul si1nbolic devine din ce în ce mai complex în
timpul celui de-al doilea an de viaţă.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Peter Smith - 4 tipuri de joc:
1. jocul locomotor
2. jocul cu obiecte
3. jacul social
4. jocul fantastic.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Formarea conştiinţei de sine la copilul mic
J.M. Lacan - 6-18 luni: stadiul oglinzii

(identificarea - la 18 luni)
Exp. lui Gordon Gallup (1970) - cimpanzei

- Testul semnului / testul autorecunoaşterii î11
oglindă
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Formarea conştiinţei de sine la copilul mic
J.M. Lacan - 6-18 luni: stadiul oglinzii

(identificarea - la 18 luni)
Exp. lui Gordon Gallup (1970) - cimpanzei

- Testul semnului / testul autorecunoaşterii în
oglindă
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Exp. lui Michael Lewis şi Jeanne Brooks-Gunn
(1979) - testul „rujului" la copii
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Exp. pe alte specii: coţofane, delfini, câini
Au trecut testul: coţofanele, delfinii, cimpanzeii
Nu au trecut testul: câinii, pisicile
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Marile etape în construirea sinelui:
• O - 4 luni - comportament de atracţie faţă de chipul mamei;

la 4 luni, 1nanifestări cu valenţe sociale şi un oarecare
autocontrol
• 4 - 8 luni - începe şi se perfecţionează recunoaşterea
proprie în oglindă
• 8 - 12 luni - se construieşte sinele ca obiect pennanent
• la sf. primului an - testarea propriilor reacţii
• 18-24 luni - copilul începe să fie conştient de sine,
conco1nitent cu recunoaşterea în oglindă; ,,nu-ul social"
• la 2 ani - recunoaşte caracteristici fizice distinctive; apare
sentimentul proprietăţii
• la 3 ani - dezvoltarea limbajului sprijină dezvoltarea
sinelui.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Procesul de formare a conştiinţei de sine:
SIMBIOZĂ
ATAŞAMENT DE PĂRINTE
ATAŞAMENT DE TRANZIŢIE
AUTONOMIE
(Erikson: autonomie vs. neîncredere şi ruşine)
INDIVIDUALIZARE
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
~
PREŞCOLARITATEA
I •
\ (3-6 am)
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Caracteristici generale:
curiozitate cognitivă
bazele personalităţii
achizitii
, necesare învătării
, scolare
,
schimbare de mediu
dominanţa jocului
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
3 sub11erioade ale preşcolarităţii:
. Preşcolaritatea mică -
3-4 ani
_ Preşcolaritatea mijlocie - 4-5 ani
Preşcolaritatea mare - 5-6 ani
Scanned witlh CamScann,e r

Preşcolaritatea mică - 3-4 ani
-Adaptare dificilă la mediul grădiniţei
Joc simplu, stereotip, imitativ, solitar
-Lin1baj cu „picanterii verbale"; aprox. 1OOO cuvinte
Instabilitate emoţională, insecuritate
Atenţia - 5-7 minute
-Neîndemânatic
- Sfidează normele
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Preşcolaritatea mijlocie - 4-5 ani
-Autonomie şi adaptare bună
-Joe colectiv şi de cooperare
Ritin de achiziţie a li1nbajului de 50 de cuvinte/lună
-Atenţia - 12-14 1ninute
-Echilibru afectiv (calm, prietenos, securizat); figura mamei

este centrală
-Interes pentru oameni
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Preşcolaritatea mare - 5-6 ani
-Tu1nult afectiv
Extre1ne e1noţionale
-N egativisn1
-Egocentris1n
-Duplicitate co1nporta1nentală
-Cahn şi retragere la 6 ani
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Creşterea fizică şi dezvoltarea motorie
ritm exploziv
musculatura
coordonarea 1nişcărilor
La 3 ani - 1nişcări bruşte, relativ necoordonate.

La 4 ani - 111işcări fine, suple, arn1onioase (vârsta grafiei)
La 6 ani - grafia se estompează infavoareaforfei.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Motricitatea
Vârsta ~Iotricitate grosieră Motricitate de fineţe

(în ani)
2 Aleargă, urcă
-.
scan, execută Aruncă mmgea, o loveşte,
sărituri (cu ambele picioare) întoarce pagini, începe să mâzgălească
3 Urcă scările alternând Copiază cercun, atinge degetul
picioarele mare cu celelalte degete, mâzgălitul se
dezvoltă
4 Aleargă bine, începe să sară Ţine un creion, copiază pătrate

peste obstacole, 1nerge pe tricicletă
5 Se balansează de pe tlii picior Colorează în interiorul spaţiilor,
pe altul, poate prinde o nunge mare, împachetează scnson, se îmbracă
sare bine peste obstacole singur cu puţin ajutor. mănâncă îngrijit
6 Transportă
A
lucruri, mcepe să Îşi leagă şireturile, foloseste .

meargă pe bicicletă, sare coarda, foarfeca~ foloseşte furculiţa şi cuţitul,
poate prinde o minge de tenis se spală singur cu puţin ajutor
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Dezvoltarea intelectuală
► stadiul pre-operaţional: imitaţie şi reprezentări

simbolice
► gândire intuitivă, se sprijină pe percepţii
► preoperaţii: clasificări,
stabilire de egalităţi,
conservarea - - - - Nu au încă un caracter logic.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
► Clasificările: în funcţie de nevoile proprii şi de
însuşirile practice ale obiectelor.
► Conservarea:
Copiii de 3 şi 4 ani cred că o anumită cantitate de
lichid s-a modificat, ca urinare a 1nutării într-u11
alt vas.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Piaget's Conservation Tasks Copyright ~ Alyn & Ba,-..on 2006
Consorvatlon Agoof Ori g ina l

Task Aequlsltlon Prosonta tlon Transformatlon
N umb<,r
A,u th 1•m th u n1111111 1111mlw 1 Now flii! tfi, ;lt; Ilio fin,;10 11,;,,;b,,; b i fw n fllm,
o f ponnlitll\ .,, ..,ne t, ro w ? ln f"i'ICh , o w , or d CH"t, ono ro w hnv" rnoro,?
U quid 0 - 7 yr nrn
' " th o ,o thfl norn n tHnoun t N o w 1" " " ' '" ,,.., '"' "" ' nmo unt o f j111c o
o f j u,c o in o n c h orm111? ln unc ii o•••""·o, <10 0 11 o n ,, h nvo m o 10?
M,,,.,. 00
' " lluHn " " ' nnmt1 htno unl
Oe
N o w d 0t•,i nr.e h p •••cu t,nvo ttu• "'u, ,o
o f clny Ul ouc: h IMfl? tUl10 "Ht of ctay. o r d o•,~ tJ, u , h .1vn roo , o 'I
A111n 0 - 1O Y""'II
0 008 „ 11c h o f ll u•uu l w o cow t-1 h avo N o w d o " " t•,sc h cow hnvo thn nomo nnl<l\irll
th n l\nmo w11f11"1I o f fi"'""
I o f'n t ? o f 0 ' """ I o n.,t, o, d o,•:, onn cow h,wn rnor.,'I
Scanned wit:lh CamScanner

Achiziţii intelectuale:
comparaţii
integrare mentală a activităţii practice
analogii
cunoaşterea unităţilor
conservarea numărului
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Caracteristici ale gândirii copilului
► egocentrism - raportarea tuturor evenimentelor la

.
sine )
► sincretism - perceperea globală a obiectelor şi
evenimentelor; atenţia copilului este îndreptată spre
detaliile mărunte, particulare
► animism - totul este viu
► artificialism- totul este fabricat de om

► magism - toate lucrurile se I
leagă între ele
► exces de realism - ntunele o·b iectelor sunt însuşiri
intrinseci ale lor (culoarea, mări1nea).
Sc-anned wiitlh Ca1

mScann,eir
Obstacole în gândirea copilului
I .Egocentrismul specific
2.Centrarea
3 .Nestăpânirea principiului reversibilităţii
4.Focalizarea pe stare, nu pe transformare
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
A
Intrebările copilului
-2 ani- ce e?
-3 ani - de ce?
-4 ani- cum?
-5 ani - cine?
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Abilităţilecopilului de a utiliza li1nbajul influenţează nu
doar natura relaţiilor sale cu ceilalţi, dar şi abilităţile
intelectuale.
Preşcolarul 1nare - conştiinţa structurii limbajului.
Fonetica: omisiuni, substituţii, inversiuni
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Maturizarea morală la copilul preşcolar
Judecăţile
morale au caracter situativ.
\
Adeziunea la normele morale este afectivă, nu logică.

J
Kohlb erg - morala preconvenţională:
1
• Stadiul Pedeapsă şi supunere - o acţiune e bitnă dacă

nu e pedepsit şi invers. J
• Stadiul Schimbul direct - supunerea în termeni de

beneficii personale.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Maturizarea afectivă
• îmbogăţire şi diversificare
• contradicţie între nevoia de autonomie şi interdicţiile
adultului
• sentimentul de ruşine şi vinovăţie - 3 ani

• sentimentul de mândrie - 4 ani
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
• îmbo,găţire şi diversificare
• contradicţie între nevoia de autonomie şi interdicţiile
adultului
• sentimentul de ruşine şi vinovăţie - 3 ani

• sentimentul de mândrie - 4 ani
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
• noi tipuri de senti1nente: intelectuale, estetice, de

prietenie, de apartenenţă
• sindromul bomboanei amare (vinovăţie)
• sindromul de spitalizare (abandon)
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Comportamentul prosocial
Hoffan: un copil poate experimenta empatia la
orice vârstă, însă pe măsură ce copilul creşte,
această abilitate se perfecţionează.
4 stadii în dezvoltarea empatiei:

1. Din primul an de viaţă ... bebeluşii de câteva zile plâng la auzul
plânsului altor copii.
2. Al doilea an de viaţă - comutarea atenţiei de la propria
persoană către ceilalţi şi diminuarea egocentrismului.
3. Preşcolaritatea - achiziţiile lingvistice permit o 1nanifestare 1nai

variată a empatiei.
4. 6-9 ani - copiii devin interesaţi de ceilalţi, de stările şi condiţiile

lor emoţionale, sociale, fizice.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Hoffan - Piaget
Fiecare nou stadiu al empatiei corespunde unui nou stadiu
de dezvoltare intelectuală, ceea ce facilitează procesul
înţelegerii de sine în relaţie cu ceilalţi.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Comportamente şi interese sexuale
- interes faţă de diferenţele dintre genuri

.. "?"
- ,, Cum se fiac copzzz.
- manifestări ale sexualităţii infantile (Freud):
suptul degetului, ciupirea rit1nică a lobului urechii,
autoerotism.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Masturbarea infantilă: 3 - 5/6 ani (stadiul falie)
Cauze:
- curiozitatea copilului faţă de propriul corp
- curiozitatea faţă de diferenţele dintre genuri
- erori parentale
- carente afective
'
Care este atitudinea parentală adecvată?
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Identificarea = ele1nentul central în dezvoltarea
emoţională
~
Băieţii şifetele tind să-şi aleagă drept modele de
identificare părinţii de acelaşi gen.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
1. Identificarea prin diferenţiere
• Dorinta
, de a fi ca tata necesită întâi diferentierea
, de
mamă.
• Băieţii îşi
doresc să fie arate ca tata, să se comporte ca
el, concomitent cu repri1narea sentimentelor faţă de
mamă.
2. Identificarea prin afiliere - la fete
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
3. Identificarea prin observaţie şi imitaţie
• co1nportamentele feminine / 1nasculine sunt diferite
• ipoteze cu privire la comportamentele potrivite, expectate
• învaţă că băieţii şi fetele sunt recompensaţi diferit de adulţi, pentru
diferite tipuri de co1nportamente
• vor alege acele comportamente care să le asigure recompensa.
4. Identificarea prin cogniţie

Copilul achiziţionează o schemă de gen, o reţea de asociaţii ce include
concepţia culturală despre gen, pe care o va utiliza în filtrarea
influenţelor mediului. ._.
Raţionamentul copilului: "Sunt băiat/fată, fac lucruri pe care le fac
băiefii/fetele, deci a face acest lucru în1i aduce recon1pense".
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Identitatea de gen
(conştiinţa apartenenţei la gen)
"
• 1n jurul vârstei de 2 - 3 ani, copiii sunt conştienţi de
eticheta de băiat / fată, dar ei nu folosesc aceşti termeni
mereu corect.
• La 3 ani, copiii sunt conştienţi de diferenţele anatomice
dintre sexe; conştientizează diferenţele culturale dintre
genuri, se identifică cu părintele de acelaşi sex. ___
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Complexul Oedip
Complexul Electra
/
iubirea supradimensionată 'faţă de părintele de gen
opus, cu accente libidinale
+
aversiunea faţă de părintele de acelaşi gen
FENOMENE NATURALE PÂNĂ LA 5-6 ANI
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Care este atitudinea parentală adecvată?
Fixaţiile oedipiene - disfuncţii sociale, sfidare a

autorităţii, perturbări emoţionale şi sexuale.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Constanţa şi consistenţa genului
• Pe măsură ce se dobândeşte o stabilitate conceptuală, se

dezvoltă capacitatea copilului de a conştientiza că
identitatea de gen este stabilă.
• Vârsta medie la care copiii înţeleg consistenţa genului
este de 55 luni.
• Strickland: deşi copiii sunt conştienţi de apartenenţa la
gen încă de la 3 ani, ei îşi asumă compo11amentele
corespunzătoare de la vârsta de 7 ani, câ11d înţeleg faptul
că genul e permanent.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Jocul
activitatea fundamentală
facilitează înţelegerea şi
asimilarea realităţii
contribuie la dezvoltarea întregii vieţi psihice
un instrument de afirmare a Eu-lui
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Stadii ale jocului - Piaget
1. jocul de stăpânire - 0-2 ani - vizează controlul

mediului.
2. jocul simbolic - 2-7 ani - simbolism şi ficţiune,
capacitatea de reprezentare a realităţilor non-
actuale, asi1nilarea de situaţii noi.
3. jocul cu reguli - după 7 ani - jocuri de
cooperare, structurate, c11 reguli foarte bine
defmite.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Rolurile jocului
Prin joc, copiii:
► rezolvă probleme
► experi1nentează posibilităţi de adaptare
► găsesc soluţii
► comunică
► învaţă utilitatea lucrurilor
► îşi dezvoltă comportamente sociale şi prosociale
► se 1nanifestă creativ
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Copilul nu poate cunoaşte şi nu 11oate
interioriza lumea exterioară şi lucrurile
abstracte
decât trecându-le prin experienţa jocului şi a
experimentării.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Jocul ca modalitate terapeutică
LUDOTERAPIA
cea mai naturală modalitate terapeutică a copilăriei

1920 -Anna Freud
M. Kline, V. Axline
Tehnici:
instrumente muzicale
1nănuşi de box
teatru de marionete
mişcare şi dans
artterapie (1nodelaj, desen, pictură, colaj)

George Eisen - ,, Children and Play in the
Holocaust. Ga,nes among the Shadows ", 1990
: G ~~
• • •"I ·' -
• ! .._
,, '
'
..
r... ·r.•,,,.
&. .,
. .,. > ".•
. ~
--- .
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Trecerea de la joc la învăţare
Activităţile de învăţare din grădiniţă - prin joc

~-:> cunoştinţe, informaţii, deprinderi şi abilităţi
Jocurile didactice - pe domenii curriculare:

Cunoaşterea mediului înconjurător
Activităţi 1natematice
Activităţi plastice şi artistice
Activităţi constructive
Scanned witlh Ca1

m Scanner
Grădiniţa şi rolurile ei
(treaptă de tranziţie între familie şi şcoală)
► îl antreneazăpe copil în sarcini similare celor

şcolare (sub formă de joc).
► îi amplifică disponibilităţile intelectuale
► îl activează motivaţional
► crează premisele necesare începerii şcolarităţii
în condiţiile unei pregătiri psihologice optime a
copilului.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
...,,
I

MICA ŞCOLARITATE
(6 -10/11 ani)
Ciclul şcolar primar
Caracterizare generală
momente de criză în dezvoltare
manifestări tensionale şi conflictuale
rafinare şi perfecţionare a abilităţilor copilului

Dezvoltarea fIZică
.
- perfecţionarea abilităţilor motorii Şl a
coordonării
- intensificarea metabolismului calciului (dentiţia

şi osificaţia)
- forţă musculară
- musculatura de fineţe
Dezvoltarea intelectuală
J. Piaget - trecerea la gândirea operatorie:

- criterii, analogii, deducţii, ipoteze
- strategiile gândirii: descompunere, lucrul după
algoritm, plan
- for marea conceptelor: noţiuni descriptive (număr)
noţiuni operative (adunare)
noţiuni ce apar în învăţarea socială
noţiunea de spaţiu
noţiunea de timp
Stadiul operaţiilor concrete:
Scheme şi simboluri
Inferenţelogice
Transferuri
Ipoteze
Strategii de planificare şi memorare
decentrată
Gândire cauzală
reversibilă
Dezvoltarea limbajului. Scris-cititul
- 6-7 ani: vocabularul - 3000-3500 cuvinte

- sfârşitul stadiului: 5000 cuvinte
- gramatica
- sensul variat al cuvintelor
- unele dificultăţi în scriere (semnele de
punctuaţie, înlocuiri, omisiuni), în pronunţie şi în
citit.
Tulburări de limbaj: dislalia, disgrafia, dislexia
Dislalia
tota oia
Disgrafia
Dislexia Corred reoding
ABC
DEF
GHI
J KL
Dyslexia reading
Vedere laterala Vedere superioara
A 3,...
) :: =
\ fi I
Posterio
J <
I
Stanga Dreapta
_ _ Anterior
Cum pot fi corectate şi depăşite aceste
dificultăţi?
Scris - cititul
- cea mai semnificativă achiziţie a şcolarului mic

- instrumente intelectuale fundamentale
Aa
.a. ..ă. .ă. t .c .Ji -L ţ -'I A~

Literele mici de m •
-rvu f-' 1 ~J:,~lJ,.u.,
• •
Citirea - etape:
ICIci
ccccc
Î
ccccc
1. Recunoaşterea literelor
2. Formarea câmpului
vizual de citire
3. Citirea pe silabe
4. Citirea integrală
C
CORINA
C
cal
-
CRINA car
IAC mac
RAC rac
LACAT vaci
URCĂ cocoş
7
Literam
Scrierea - etape: 0 Aseultlt6tul. fl'CltW1e$1Zlltw.1.,1n• .
Estamlen:tlrl. Marlll~ Mlronsunt~. ŞHuwrmlnllttanal•.
~
Miron seJOKJ cu maŞjnlle lui albastre~ roţl1, Rlr Maria dteşteo JICM!S\.e.
•l Colarea~ c:asewlec:u numele personajelor,
MARIA • MARA MATEJ MIRON

•
1. Imaginea modelului bJ CuceseJoad Mlron1Coloruda<el~
cuburi avioane maşi n i mingi

cJ Scrie cu lltered1ltlpar numele povi,ştil pecarec:rulcl o citeşte Mari.a.
2. Cuvântul
Tna d1a si11bi se •fit litera .,m'?Coloread cerculeţul/ cerculeţele.
(indicaţia verbală) j ma - ,i:- ni J [ ma • ta · raJ ma • ra • maJ [ma- che - U
I @@ 3) @@® CD@@ G,1E (i)
3. Acţiunea practică ~
a copilului 771,
ma.,
,IJ./TTl;
TfU1/Tn.fL
[ TRANSCRIERE I , M , lll • , m , ma • rr, ma
l8 •
"
Mediul şcolar. Invăţarea
- intrarea în procesul formal al şcolarizării
- un efort de adaptare specific

- ,,şocul şcolarităţii"
Adaptarea şcolară - un proces de echilibrare

între asimilarea cerinţelor şcolare şi
acomodarea la acestea.
Care sunt dificultăţile pe care le întâmpină
micul şcolar?
- o nouă ambiantă
'
- cadrul didactic
- colectivul scolar
'
- sarcinile de lucru, temele pentru acasă/vacanţă
- orar fix
- trecerea de la joc la învăţare
- calificative, premii
- catalog şi carnet de note
- manuale, caiete
- noul statut
Sisteme alternative
1. Sistemul Waldorf
2. Sistemul Step-by-step
3. Metoda Montessori
Sistemul W aldorf
- 12 clase
- îmbinarea artă - ştiinţă
- fără manuale
Principii: armonia şi libe1tatea

Activităţi:
-gospodăreşti
-artistice
-sociale
-de mişcare
-religioase
Sistemul Step-by-step
- O- 13 ani
- activităţi pe grupuri mici, pe
centre de interese.
Activităţi:
- Comunicare (citire, scriere, matematică)

- Preocuparea şi grija (cunoaşterea naturii)
- Co1nunitatea (istorie, educaţie civică)
- Conexiunile (relaţionarea de experienţe şi cunoştinţe)
Metoda Montessori
- O- 3 I 3 - 6 I 6 - 9 I 9 - 12 ani
- accent pe copil şi unicitatea lui
- lucrul independent
- copiii şi educatorii împart spaţiul
- mediu noncompetitiv
- învătarea este individualizată.
'
Dezvoltarea morală
Kohlberg: stadiul conformismului convenţional
Copilul se conformează pentru a fi acceptat, aprobat.
După vârsta de 1O ani, se face trecerea spre perioada

moralităţii convenţionale ( 1O+ ani) - copilul este
preocupat în principal de respectarea regulilor sociale.
Piaget:
• Copiii îşi dezvoltă întâi
moralitatea
obiectivă, bazată pe obedienţa la a11toritate:
pedeapsa este inevitabilă, este ,,justiJia
imanentă''.
• Mai târziu se dezvoltă moralitatea subiectivă,

ca rezultat al cooperării cu ceilalţi: intenJiile
sunt mai importante decât consecinţele.
Piaget: 2 stadii în evoluţia moralei la copil
1. Stadiul constrângerii
- 0-4 ani - nu sunt preocupaţi şi conştienţi de reguli
- 4+ - regulile nu se pot schimba, decurg dintr-o
autoritate; trebuie să se supună.
(faza realismului moral)
2. Stadiul cooperării: 7-11 ani - regulile sunt făcute de

oameni, deci pot fi schimbate.
(faza moralei autonome)
Dezvoltarea socială şi de personalitate
Nevoia de afirmare de sine

Depăşireaegocentrismului
Colaborarea, cooperarea
Sentimentul apartenenţei la grup
Spiritul imitaţiei
Noţiunea de prieten
Robert Selman: 4 stadii în stabilirea relaţiilor de prietenie

• până la 7 ani - nediferenţiere şi egocentrism, proximitate ş1
similaritate
• 7 - 9 ani - diferenţiere; empatie, reciprocitate, altruism
• 9 - 12 ani - încredere, interese specifice
• 12+ - încredere, relaţii stabile, mutuale
- grupuri de prieteni omogene din punct de vedere al
genului
- conformism la grup
- diversificarea rolurilor
Erik Erikson:
Hărnicie vs. inferioritate (6-12 ani)

Mediul familial
4 atitudini parentale:
acceptanţă (iubire)
autonomie control (autoritate)

✓democratie)
respingere (ostihtate)
Atitudini
Acceptanţă vs. Respingere
parentale
Efecte în - tendinţă crescută
planul dezvoltării .., "
- se angaJeaza m - spre negativism şi
comportamente chiar delincvenţă
acceptabile din punct - sentimente de
de vedere social insecuritate şi
- optimism inferioritate
- stabilitate emoţională - - probleme de
- cooperare şi deschidere adaptare la
I l
solicitări
Autonomie vs. Control r
J
Efecte în - nivel înalt de - depedenţă în
planul dezvoltării --
relaţii
socializare
- iniţiativă - egocentrism
- asertivitate - timiditate şi
- conformism la normele sensibilitate
de grup - co1nplexe
Care este atitudinea optimă?
Problemele familiale
(tensiuni, certuri, violenţă, divorţ)
l
-sentimente de vinovăţie
-inferioritate
- scăderea stimei de sine
-furie, frustrare, anxietate

-piederea reperelor
-,,victime din umbră"
Maltratarea copiilor: abuzul şi neglijenţa
ABUZ NEGLIJENŢĂ
act comis act omis
-fizic - pre şi post natală
-sexual - fizică
-psihologic ( emoţional) - medicală
- emoţională
- educaţională
- abandon
Maltratarea copiilor: abuzul şi neglijenţa
Copiii maltrataţi - simptome:

• întârzieri în dezvoltarea fizică, motorie, a li1nbajului şi
abilităţilor sociale
• tulburări de ataşament
• Preşcolarii: deficit de încredere în sine, pr1vrre fixă,

anxietate ridicată, toleranţă scăzută la frustrare, obedienţă
faţă de adult
• Şcolarii: vinovăţie pentru problemele prezente în familie,

stimă de sine scăzută, performanţe academice slabe.
• Adolescenţii: prezintă depresie mascată,atitudini rebele,

agresivitate, absenteism şcolar şi comportamente antisociale.
Abuzul fizic - a provoca în mod voluntar durere / suferinţă
copilului, în încercarea de a-l disciplina, sub forma bătăilor,
lovirilor, rănirilor.
Abuzul sexual - acte / tentative de acte sexuale între copil

şi adult sau între doi copii, atunci când unul e mai mare,
abuzatorul şi victima fiind de sex opus sau de acelaşi sex,
pentru satisfacţia sexuală a adultului sau beneficii
financiare.
Abuzul psihologic - comportamente care dăunează

sănătăţii mentale a copilului: ţipete, ameninţarea cu
pedeapsa, cu retragerea iubirii şi sprijinului, cu abandonul,
limbaj vulgar, etichetare.
Neglijarea - cea mai co1nună formă de maltratare a
copilului, insuficient identificată şi raportată.
Neglijarea - privarea copilului de principalele sale

nevoi, blocarea dezvoltării sale fizice şi emoţionale,
lipsa protecţiei din partea unui părinte / îngrijitor;
este o formă non-fizică a violenţei şi reprezintă
incapacitatea sau refuzul adultului de a asigura
dezvoltarea copilului în toate aspectele vieţii sale.
Forme:
neglijenţă pre şi post-natală

neglijenţă fizică
neglijenţă medicală
neglijenţă privind sănătatea mentală a copilului

neglijenţă emoţională
neglijenţă educaţională
abandon
Efecte ale neglijării:
deficienţele de limbaj
probleme academice
relatiile sociale reduse
'
stimă de sine scăzută
probleme fizice
deficienţe neurologice
boli cronice
dezvoltare întârziată, ataşament slab
comportament opoziţional
teama
izolarea, retragerea
incapacitatea de a avea încredere în cineva
depresia
tulburări de panică
deficit de atenţie şi hiperactivitate
furie, tulburare reactivă de ataşament
performanţe scăzute.
Sindromul Munchausen by Proxi
-atribuire
-inducere acte
-menţinere a stării de boală deliberate
Abuzatorii sunt în proporţie de 76% mame, dar şi bunici

ori bone ale copilului, cu istoric personal de abuz.
Efectele asupra copilului: probleme de sănătate, d,eces,
anxietate de separaţie, iritabilitate, agresivitate,
imaturitate, performanţe şcolare scăzute.
Factori de risc ai maltratării
Sărăcia
• Abuzul de substante
,
• Bolile mentale şi patologiile parentale
• Dinamicile familiale şi stilurile parentale
• Transmiterea inter şi transgeneraţională
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi
Adopţie - raportare 2020
Total cazuri de abuz, neglijare- şi exploatare a 14.170

copilului
Total cazm·i înregistrate în mediul urban 6.462
Total cazm·i înregistrate în mediul rural 7.708
neglijare 9.679
abuz fizic 1.236
abuz emotional
t
1.860
abuz sexual 1.045
exploatare prin muncă 220
exploatare sexuală 34
exploatare pentru comitere de infracţiuni 96
DistribuJia p_e sexe
Cazuri de: Masculin Feminin Total
a) Abuz fizic
603 ~
633 1236
'
b) Abuz emoţional
I
-
870 I
990 ' I 1860
I
c) Abuz sexual 903 1045

-~
142 -..
\
d) Neglijare
4749 4930 9679
I
e) Exploatare prin muncă

135 85 220
I I
f) Exploatare sexuală
9 25 34
'
g) Exploatare pentru
comitere infracţiuni
60 36 96
Total 6568 7602 14170
Distribuţia pe grupe de vârstă
Cazuri de: <1 an 1-2 an 3-6 ani 7-9 am 10-13 14-17 >18 ani
ani ani
- -
a) Abuz fizic
23 48 157 196 394 383 35
b) Abuz emoţional
50 121 428 366 473 416 6
c) Abuz sexual
o 2 58 89 331 563 2
d) Neglijare
1024 1015 1728 1518 1790 2589 15
e) Exploatare prin muncă
4 16 29 35 76 I 59 1
'
f) Exploatare sexuală
o o o 2 4 28 o
g) Exploatare pentru
cornitere infracţiuni 2 2 8 15 40 29 o
rrotal 1103 1204 2408 2221 3108 4067 59
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor
Copilului şi Adopţie - Abuz şi neglijenţă:
• 2020 - 14.170 cazuri

• 2019 - 7.689 cazuri
• 2018 - 7.815 cazuri
• 2016 - 7567 cazuri
• 2015 - 6.736 de cazuri
• 2014 - 6.454 de cazuri
• 2013 şi 2012 - sub 6.000.
Care sunt consecinţele unui mediu familial
disfuncţional?
Consecinţele unui mediu familial
disfuncţional:
-dezadaptare emoţională
-imaturitate
- somatizări
-confuzii identitare
..
-regres11
-sentimente de culpabilitate:
externalizare --------------- intemalizare
(agresivitate) (închidere în sine, anxietate)
Tulburări emoţionale şi de comportament
Minciuna şi furtul - frecvenţă crescută la băieţi

Elemente explicative:
-testarea limitelor şi regulilor
- exigenţe înalte
-lipsa de afecţiune
-carente în mediul familial
'
- bravadă, lăudăroşenie
- stimă de sine scăzută

-loialitate colegială
-dezvoltare morală deficitară
-i1nposibilitatea copilului de a-şi explica, justifica şi
argumenta co1nportamentele
-presiunile resimţite de copil din partea adulţilor (părinţi,
învăţători, profesori).
Furtul: copiii inici nu fac diferenţa î11tre obiectele

proprii şi obiectele altora, însă în anii de şcolaritate ei
conştientizează această delimitare, iar comportamentul
de furt poate fi explicat fie printr-o stimă de sine scăzută,
ori un cerc social restrâns, în care posibilităţile de
afirmare sunt reduse.
ADHD - hiperactivitatea cu deficit de atenţie
-3-7% din copiii de vârstă şcolară

-5 % din copiii din România
Forme: deficitul de atenţie, hiperactivitatea, impulsivitatea şi

forme mixte.
Tipul cu deficit de atenţie: lipsă de concentrare, incapacitate
de a asculta şi urma instrucţiuni , evitare a activităţilor ce impun
un efort intelectual susţinut, distragere.
Tipul hiperactiv-impulsiv: agitaţie psiho-motorie, neastâmpăr,
nivel scăzut al răbdării, vorbire excesivă.
Tipul mixt (combinat): include simptome care se regăsesc în
tipurile anterioare.
Predispoziţii: băieţii;copiii cu istoric de abuz, neglijenţă,
expunere prenatală la medicamente, greutate scăzută la naştere.
.
Elemente pentru diagnostic: debut înainte de 7 ani·
'
simptomele să fie prezente de cel puţin 6 luni şi să se n1anifeste
în cel puţin 2 locuri diferite.
Se asociază cu dificultăţile şi tulburările de învăţare, care includ

probleme în scris-citit, în înţelegere şi rezolvare de proble1ne
de matematică.
Cauze:
-genetice (20%)
-istoricul familial de alcoolism şi de tulburări afective
-alimentaţia
-atitudinea parentală deficitară

-timpul exagerat de mare petrecut în faţa televizorului
sau computerului
'''
••• Problemele apar mai degrabă datorită consecinţelor
tulburării: copilul poate fi pedepsit, ridiculizat, umilit,
marginalizat, exclus - - accentuarea simptomelor.
Fobia de şcoală şi anxietatea de separaţie
Manifestări:
-refuz de a 1nerge la şcoală
-manifestări somatice
-plâns
-atacuri de panică
-dificultăţi de somn
-crize de tip isteric.
Până la 8 ani - anxietatea de separaţie
După 8 ani - fobia şcolară

Factori cauzali:
•schimbarea şcolii, locuinţei
•vacanţele prelungite
•apariţia unui alt copil în familie
•climatul familial nesigur
•teama de eşec, teama de a nu dezamăgi
•exigenţe înalte
•relaţiile conflictuale cu profesorii şi cu colegii.
Predispoziţie: un1c1 (6-1 O ani), cop111

cop111
supraprotejaţi, dependenţi de părinţi, cu mame anxioase
şi/ sau tată absent.
Ticurile
-o serie de 1nişcări bruşte, repetitive şi stereotipe, uneori
sonore.
-Debut: la 5 - 7 ani
Ticuri motorii - clipit, atinsul nasului, zvâcnetul capului,
braţului, mişcări ale umerilor;
Ticuri sonore - tuse, strănutat, scuipat, mormăit, repetarea

sunetelor, bruxism.
Incidenţă:
- mai mare la băieţi (diagnostic la I 0-11 ani)

- la copiii nesiguri, timizi, din mediu familial i11securizant.
Timiditatea
Manifestări: evitarea persoanelor necunoscute,
disconfort emoţional, teama de orice 1nanifestare în
public, selectivitatea în contactele u1nane, evitarea
contactului vizual
Tulburarea evitantă a copilăriei - timiditate excesivă a

copilului la contactul cu persoane nefamiliare.
Anxietatea socială - teamă pronunţată şi persistentă care

apare în situaţiile de interacţi11ne socială sau î11 situaţiile
de performare socială + reacţii somatice.
Mutismul selectiv - incapacitatea copilului de a vorbi în
anumite situaţii sociale, deşi în altele este capabil.
Simptome: timiditatea excesivă, frica de punere în

dificultate în societate, retragerea socială, adezivitatea,
negativismul, comportamentul opoziţionist, mai ales acasă.
• este întâlnit la mai puţin de 1% dintre copii

• mai frecvent la fete
• debut înainte de 5 ani.
Tulburarea obsesiv-compulsivă : 7 - 12 ani.
Obsesiile - gânduri repetitive, recurente şi stresante, sub
formă de imagini, idei sau impulsuri.
Simptomele obsesive:
obsesia contaminării
obsesia agresiunii
obsesia păstrării
obsesia bolii şi sănătăţii
obsesii morale şi religioase

obsesii magice
Compulsiile - acte şi comportamente repetitive, cu scopul
de a elimina starea de tensiune şi anxietate.
Simptomele compulsive :
co1npulsia spălatului sau igienei
compulsia verificării
compulsia număratului
compulsia ordinii şi simetriei
compulsia păstrării şi colecţionării compulsive
compulsia superstiţiei.
Tulburarea opoziţionismului provocator
crize de furie frecvente / intense
se opune indicaţiilor şi regulilor
îi agresează adesea pe alţii în mod intenţionat
îi învinuieşte pe alţii de propriile greşeli
deseori iritabil
deseori coleric şi plin de resentimente.
Asocieri cu: stimă de sine scăzută, labilitatea afectivă,
toleranţă scăzută la frustrare, hiperactivitate cu deficit de
atenţie.
Debutul: 8 ani, mai frecvent la băieţi.

Tulburarea autistă
Manifestări:
Anomalii ale interacţiunilor sociale: lipsă de contact vizual, lipsă de

reactivitate, gamă restrânsă de expresii faciale şi gestuale
Anomalii ale comunicării: comunicare limitată / absentă, ecolalie
Interese restrânse, comportamente repetitive.
Simptomele apar înainte de 36 de luni.

Diagnosticul: la 7-12 ani.
Frecvenţa: mai mare la băieţi.
Asocieri cu: tulburări de somn şi alimentaţie, performanţe în muzică,

matematică.
Cauze: asocierea cu afecţiuni genetice sau cromozomiale.

Etimologie:
- latinescul ,,pubertas" - mahţritate, bărbăţie.
- închePerea perioadelor de copilărie şi debutul

etapelor de inatu.rizare.
- ·perioadă de răscruce, c11 -dispoziţii în schi1nbare,
transformări corporale, evoluţii cognitive.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Faze:
1. Faza prepuberală - 10-12 ani - modificări ale
caracteristicilor sexuale secundare;
' Faza puberală - 12-14 ani - intră în funcţiune

glandele sexuale; nelinişti, anxietăţi, nevoi de
cunoaştere;
2. Faza postpuberală - 14 ani+; irascibilitate şi

conflictualitate intra şi interpersonală.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Caracteristici generale
► modificări profunde de ordin biologic şi social

)
► învăţarea - activitatea principală
► adaptarea şcolară din ce în ce mai dificilă

"'-
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
► cresc responsabilităţile în casă
► creşte gradul de libertate
► creşte nevoia de independenţă
► achiziţii şi interese variate
► curiozitate
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Dezvoltarea fIZică
-caracteristicile secundare sexuale de gen
-procesele de osificare - disproporţii corporale
-crestere în înăltime - mai accentuată la fete

' '
-modificări ale vocii
-începutul funcţionării glandelor sexuale
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
[li PowerPoint Slide Show - [11 . CURS 11.ppt [Com patibility Mode]] - PowerPoint (Product Activatio... - O X
Tiparele universale de dezvoltare
devansare
(progresul medicinei, nutriţia, creşterea nivelului de trai)
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Corelaţia dintre
momentul maturizării
şi dezvoltare:
Fetele maturizate de
c Băieţii maturizaţi de
timpuriu - sunt mai stresate,
timpuriu - sunt 1nai populari,
anxioase în legătură cu noul
mai relaxaţi, fiind percepuţi ca
aspect --? dezavantaj .
atractivi - ~ avantaj .
Fetele maturizate târziu - în

inferioritate, co1nplexate de
Băieţii maturizaţi mai târziu întârzierea dezvoltării
- tulburări de dispoziţie, un caracteristicilor fizice.
nivel scăzut al stitnei de sine.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Teoria devierii maturizării (Brooks-Gunn et. al.)
Cei care se 1naturizează 1nai devren1e / mai târziu au un

nivel 111ai înalt al stresului şi un nivel înalt al
e1110JionalităJii.
a fi în c:ontratimp cu ceilalţi reprezintă a fi o minoritate

în relaţiile cu co,1ârstnicii.
instalarea unui stres tranziţional

(devierea + presiunile sociale)
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Dezvoltarea cognitivă
► un stil personal de gândire

)
► cresc performanţele gândirii
► desprinderea de concret şi trecerea spre real
► debutul gândirii ipotetico-deductive, formale
► deplina reversibilitate
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Memoria - caracter activ, logic, selectiv.
MLD - eficientă la 11-12 ani.
MSD - eficientă după 13 ani.
"
\
Invăţarea - motivată intrinsec (dorinţa de
perfecţionare, bucuria de a descoperi, de a
cunoaşte)
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Evoluţia limbajului
► vocabularul: 12-14.000 cuvinte

► creşte capacitatea de a înţelege sensurile variate
ale contextului
► creşte debitul verbal
► creşte adaptabilitatea verbală
► scrisul personal şi personalizat
► mijloace modeme de co1nunicare
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
► diversificare a reactiilor e1notionale

' '
► impredictibilitate, 1nanifestări bruşte şi surprinzătoare,

ciclotimie
► creşte nevoia de intimitate
► primele senti1nente de dragoste
► sentimente complexe: recunoştinţă, respect
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Maturizarea morală
► perioada moralităţii autonome

► un cod moral personal \
► acceptă normele societăţii, dar reflectează
asupra lor, e înclinat spre autoanaliză ~
► controlul este interior şi raţional, ceea ce
permite evaluarea corectă a comportamentelor
negative, anticiparea pedeapsei şi evitarea
acesteia.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Maturizarea personalităţii
► cooperarea, altruismul, nevoia de a fi util.

( î
► contradicţii interioare între dorinţa de a i se
conferi şi recunoaşte statutul de adult şi
tendinţa adultului de a-l trata tot ca pe un copil.
► identificarea cu modelele de gen
► constituirea unei noi identităţi
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
Dezvoltarea socială şi de sine
► nevoi de supu11ere şioo1ninanţă

► nevoi de apartef e11ţă ~
\ I
► depăşirea egocentrismului
►
( ~
grupurile de prieteni:
- bază de siguranţă
I
- context de învăţare a comporta1nentelor S?ci_ale
- context de constituire a i1naginii de sine

Dezvoltarea conştiinţei de sine:
• sprijinită de ,,.. îmbogăţirea intereselor,

capacităţilor cognitive şi a aptitudinilor
• percepţia de sine şi
reprezentarea de sine trec
prin probe permanente de verificare î11
competiţii şi în viaţa de grup.

1. Imaginea cor11orală - datorită schimbărilor

fizice, hormonale \
2. Imaginea socială - pofiţia în cadrul grupului,
nevoile de reputaţie şi prestigiu ~
3. Imaginea spirituală - conştientizarea propriil9r
abilităţi, interese, trăiri.
~

1. Imaginea corporală - datorită schimbărilor

fizice, honno11ale \
2. Imaginea socială - poziţia în cadrul grupului,
nevoile de reputaţie şi prestigiu
3. Imaginea spirituală - conştientizarea propriilor

1. Imaginea corporală - datorită schimbărilor

fizice, hormonale '. J
2. Imaginea socială - poziţia în cadrul grupului,
nevoile de reputaţie şi prestigit1
3. Imaginea spirituală - conştientizarea propriilor

Mediul scolar
'
Trecerea de la învăţarea gl1idată de un singur cadru

didactic la învăţarea gl1idată de 1nai 111t1lţi profesori
detenni11ă modificări în performanţele elevilor,
motivaţiile şi atitudinile lor faţă de învăţare.
· Evaluarea şi aprecierea capacităţilor şi a

performanţelor poate fi influenţată de o anumită
impresie I părere pe care profesorul şi-a făcut-o despre
elev, justificată sau nu de realitatea obiectivă.

Presiunea grupului de egali - regresia spre medie.
0
Grupul are tendinţa de a împinge fiecare 1nembru al său
spre unifonnizare
Elevii care sunt buni vor fi automat catalogaţi ca fiind
,,tocilari" sau „preferaţi".
,...
In acest caz de disonanţă cognitiv-afectivă, elevul
trebuie să aleagă între mediocritate (care este nor1na
grupului de egali) şi pierderea statutului de membru
agreat al grupului (consecinţă imediată a unor
performanţe şcolare superioare).
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
• •
Relaţia de reciprocitate dintre stima de sine ş1
percepţia socială
Aprecierile exterioare .____ ___,; sti1na de sine

--__,,> comportamentul observabil 1 ;percepţia
socială.
• Tinerii cu esti1naţiide sine înalte şi cu indice de statut

preferenţial crescut în colectiv privesc sarcinile sociale
sau şcolare cu încred.ere, cu expectaţie pozitivă, îşi
susţin opiniile cu încredere.
Tinerii ce au estimaţie~de sine joasă, nu manifestă

iniţiative, nu vor să se exprime ca să nu greşească sau
să supere pe alţii sau nu vor să atragă atenţia.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
...,
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
li] PowerPoint Slide Show - [CURS 12+13.ppt [Comp tibility Mod e]] - PowerPoint (Product Activatio... - D X
ADOLESCENŢA
~
14/15 -18/20 ANI
Etimologie: lat. adolescere - a creşte, a te 1naturiza
transformări evolutive, de natură bio-psiho-socială

perioadă de criză ~

Concepţii şi atitudini cu privire la adolescenţă
- Evul mediu - autoritate pentru maturizare

- Iluminism - libertate pentru experimentare
- sf. sec. XIX - sisteme educaţionale stricte
- sec. XX - delimitarea adolescenţei
G. St. Hali - ,,părintele
psihologiei adolescenţei"
~ ~ (;) ITclQQffi Fi
Scanned witlh CamScann,er

llJ PowerPoint Slide Show- [CURS 12+13.ppt [Comp atibility Model] - PowerPoint (Product Activatio... - O X
Teorii cu pri,,ire la adolescenţă
► Anna Freud - restaurarea echilibrului fragil

dintre „ego" şi „id".
► 2 mecanisme de apărare:
• tendinţa către ascetism
• tendinţa către intelectualizare

► Robert Havighurst: 9 sarcini de dezvoltare
(abilităţi, cunoştir1ţe, atitudini necesare reuşitei
în viaţă)
- acceptarea aspectului fizic şi a rolului masculin / feminin;
- dezvoltarea de noi relaţii cu covârstnici de ambele sexe;
- independenţa emoţională;
- sentimentul independenţei economice;

- pregătirea pentru o ocupaţie sau o profesiune;
- dezvoltarea abilităţilor intelectuale;
- asumarea unor co1npo1iamente responsabile din punct de vedere
social;
- pregătirea pentru căsătorie şi viaţa de familie;
- constituirea unui siste1n de valori.

fi] PowerPoint Slide Show - [CURS 12 + 13.ppt [Compatibility Mode]] - PowerPoint (Product Activatio... - O X
► Erik Erikson: sarcina majoră în adolescenţă

este obţinerea identităţii de sine.

Caracterizarea generală a perioadei
A
In plan fizic - confonnaţie similară adultului
In plan psihologic: )
noi conduite şi mod11ri de relaţionare
avid de cunoaştere
preocupat de viitor, de perspectivă
nonconformism şi orginalitate
Moralitate autonomă

. - -· ....... ....... ,v... w Ă
Planul cognitiv
Consolidarea achiziţiilor mentale:
probabilistica
anticipările
ipoteticul
neconvenţionalul
metacogniţia
Klaus Riegel (1973): stadiul operaţiilor

dialectice: înţelegerea structurilor, relaţiilor,
contextelor, perspectivelor, contradicţiilor.
Scanned wiith CamScanner

~ PowerPoint Slide Show - [CURS 12+13.ppt [Compatibility Mode]] - PowerPoint (Product Activatio... - D X
Stadiile adolescenţei:
► preadolescenţa (14 -16 ani) - stabilizarea maturizării

biologice, dezvoltarea conştiinţei de sine, conflicte
interioare, anxietate.
► adolescenţa propriu-zisă (16 - 18 ani) - îmbogăţirea

experienţelor afective, independenţă, responsabilitate şi
simţ critic, dornic de confruntare şi competiţie. "--.__.,/
► adolescenţa prelungită (18 -20/25 ani) - afinnare de

sine, stiluri personale de conduită, nevoi de valorizare,
interese.

~ PowerPoint Slide Show - [CURS 12+ 13.ppt [Compatibility Mo de]] - PowerPoint (Product Activatio ... O X
Devierea maturizării
Adolescenţi de 14 ani, în 1912
17\ r:I r.\ ITol DO lilil r-T

~ PowerPoint Slide Show - [CURS 12 + 13.ppt [Compatibility Model] - PowerPoint (Product Activatio... - D X
Dezvoltarea fizică. Im11actul 11sihologic al

transformărilor fizice
• acomodarea la transfo1mările corporale: ,,noul corp"
trebuie corelat cu i111aginea de sine deja existentă. .
• schema corporală este total bulversată: pierderea corpului

de copil semnifică pierderea securităţii unui corp cunoscut -
te1neri, nelinişti, angoase.
• transformări biologice, modificări ale echilibrului

hormonal, dezvoltarea organelor sexuale şi a funcţiilor
reproductive

! Impactul psihologic al transformărilor fizice
ridică problema necesităţii pregătirii psihologice
pentru adolescenţă.
Inte1nalizarea unor ,,standarde'' ale unui ideal

fuic, nerealiste şi periculoase.
Devierile de la acest ideal sunt sancţionate.
© El © ~ RR lilll ş

~ PowerPoint Slide Show - [CURS 12 + 13 .ppt [Compatibility Mode]] - PowerPoint (Product Activatio... - O X
Adolescenţa - o perioadă furtunoasă şi

stresantă:
1naturizarea biologică
I
+
impulsurile sexuale

~ PowerPoint Slide Show - [CURS 12+13.ppt [Compatibility Mod e]] - PowerPoint (Product Activatio... - O X
Sexualitatea
Atitudinile tradiJionale
( vs.
Atitudinile contemporane

► ,,Revoluţia sexuală''
schimbare atitudinală
la nivel social
Î◄'l I]] o) llol gg ffi Er

li] PowerPoint Slide Show - [CURS 12+13.ppt [Compatibility Mode]] - PowerPoint (Product Activatio... - O X
► dr. Alfred Ch. Kinsey - 1947 - Institutul de

Cercetare pentru Sex, Gen şi Reproducere, la
Indiana University.

I(] PowerPoint Slide Show - [CURS 12+13.ppt [Compatibility Mode]] - PowerPoint (Product Activatio... - O X
► ,,Comportamentul sexual masculin'' (1948)

► ,,Comportamentul sexual feminin'' (1953)

IIJ PowerPoint Slide Shov, - [CURS 12+1lppt [Compatibility Mo del] - PowerPo int (Product Activatio... - D X
Scala Kinsey
- descrierea activităţii sexuale a unui individ şi a
episoadelor de activitate sext1ală. la un mo1nent dat
- Cotare de la O (exclusiv l1eterosexual) la 7
(exclt1siv homosexual)
Scanned witlh Cam Scann,e r

llJ PowerPoint Slide Show - [CURS 12 + 13.ppt [Compatibility Mode]] - PowerPoint (Product Activatio... - O X
O - pentru cei care se identifică heterosexuali fără

experienţă / cu dorinţă pentru experienţă homosexuală
6 - pentru cei care se identifică homosexuali fără
experienţă I dorinţă pentru experienţă heterosexuală.
Valorile 1-5 - pentru cei care sunt deschişi într-o mai

măsură mai mică / mai mare experienţei homosexuale, atât
,,incidental" cât şi „ocazional".

,,Bărbaţii nu reprezintă două populaţii separate,
heterosexuali şi ho1nosexuali. Lumea nu poate fi î1npărţită
m 01 ş1 capre.
A • •
Un principiu funda1nental al taxonomiei este că natura nu

prea se împarte în categorii discrete ...
Lumea vie este un continuum în toate aspectele sale."
(Kinsey, 1948)
Scanned wii th CamScann,er

Q A
1 To whom are you attracted? Bothmen and Mostly people Mostly people Only people of Only people of
women. ofthe opposite of the same sex the opposite the same sex as
sex from mine. as mine. sex from mine. mine.
2 Who have you had sex with? Both meu and Both men and Both menand Ouly people of Only people of
women. women, but I women, but I the opposite the same sex as
prefer people of prefer people of sex from mine. mine.
the opposite the same sex as
sex from mine. mine.
3 \Vho have you had sexual Both men and Mostly people Mostly people Only people of Only people of
fantasies about? women. of the opposite of the same sex the opposite the same sex as
4 With whom do you form Both men and Mostly people Mostly people Only people of Only people of
strong emotional bonds? women. of the opposite of tbe same sex the opposite the same sex as
5 Who do you feel the most Bothmen and Mostly people Mostly people Only people of Only people of
comfortable socializing women. of the opposite of the same sex the opposite the same sex as
with? sex from mine. as mine. sex from mine. mine.
6 The idea of having sex with Desirable Interesting Tolerable NegatiYe Disgusting
someone of the opposite sex
from mine îs:
7 The idea of having sex with Desirable lnteresting Tolerable Negative Disgusting
someone of the same sex as
mine îs:
llcl DO El.3 Fl

~ l-'owerf'o1nt ~l1de ~how - LLUK~ l L + 1.:S.ppt LLompat1b1llty Mod eU - 1-'owerl-'omt wroduct Act1vat 10... - u x..
„Căsătoria întârziată" (care întârzie experienţa

sexuală) este, din punct de vedere psihologic,
dăunătoare.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
~ PowerPoint Slide Show - [CURS 12+13.ppt [Compatibility Mo d e]] - PowerPoint (Product Activatio... - O X
Dezvoltarea socială şi de personalitate

în adolescenţă
Caracteristici:
-consolidarea personalităţii
-nevoia de autodescoperire
-nevoia de a se diferentia
'
-idei proprii, siste1ne de valori, concepţii personale
-relatiile sociale devin semnificative
'

1111=-1 I vv wca I V I I "· _,,n.... ~ _,, ,v . -. L ' - V l '\.-I I L,... I_, • ...,..., \. L' - V I I l t ' U \.U.J IIH J I V I V U C JJ I vvvc• I V I I .... \ ' I VUU'-11.. T"'l.'-UVUI.IV... .__, / '
Egocentrism:
tendinţa de a exagera importanţa şi unicitatea
experienţelor sociale şi e1noţionale
2 manifestări :
1. tendinţa de a-şi crea un „public imaginar"
2. tendinţa de a se mitiza

~ ,,:iwerPointSlidE_l-::)\'.-rc r.._ 12 13.ppi •= ,1·pc:1bi'.it\ ,J .Jd•: i owerPoint(PrcL,-:- ~0-atio... - _
o perioadă de „furtuni şi stres" (storm & stress)
o perioadă de confuzie (,,iluzia îndrăgostirii")
trăirea emoţiilor ca adevărate drame
creşterea tensiunilor de proiecţie în viitor,

dorinţa de a11toperfecţio11are

li] PowerPoint Slide Show - [CURS 12+13.ppt [Compatibility Mode]] - PowerPoint (Product Activatio... - O X
Criza de originalitate
o perioadă de tranziţie, frrească

un ansamblu de schimbări bruşte de natură
psihologică şi socială
► prezentă la 2/3 din indivizi.
► debut la 12-14 ani (fete) şi la 14-16 ani (băieţi)

li] PowerPoint Slide Show - [CURS 12+ 13.ppt [Compat ibility Mode]] - PowerPoint (Product Activatio ... - O X
• Negarea identităţii anterioare + dorinţa de a fi

adult
• Negare, revoltă, opoziţie
• Testarea propriilor posibilităţi
• Frecvente perturbări fiziologice, dezechilibre
afective, devieri caracteriale şi tulburări de
conduită, acte impulsive, conduite devia~

3 etape ale crizei de originalitate:
1. Perioada revoltei
2. Perioada închiderii în sine
3. Perioada de exaltare şi afirmare

~
Universalitatea crizei

Conflictul dintre generaţii
acumularea de diferenţe de idei şi păreri,

concepţii şi atitudini între persoanele născute în
perioade de timp diferite.
---> neînţelegeri + conflicte

Decalajul .__,

Motive de conflict:
- alegerea prietenilor
- stilul vestimentar
- utilizarea calculatorului, a telefonului
- performanţele şcolare
- începerea vieţii sexuale
• ••
- VlCll
- atitudinea faţă de părinţi, etc.

Separare intergeneraţională:
distanţare fizică
distanţare verbală
distanţare prin imagine

Imaginea corporală contribuie la
identificarea caracteristicilor corporale, care
acu1n încep să fie altfel percepute.
Identitatea sexuală. Se dezvoltă latura
psihologică a identităţii sexuale, adolescenţii
tinzând să îşi apropie conţinutul
reprezentărilor sociale despre masculinitate şi
feminitate; pot să apară dificultăţi în a alege
modelul tradiţional / cel actual.
Scanned w itlh Ca1

m Scanner
li] PowerPoint Slide Show - [CURS 12+13.ppt [Compatibility Mode]] - PowerPoint (Product Activatio... - D X
Erik Erikson
Obiectivul major al adolescentului în această
perioadă este formarea unei identităţi a eului,
durabile şi sigure, sau a simţului sinelui.

Intensificarea căutării de sine:
,,Cine sunt?"
,,Cine vreau să fiu?-"
,,Cum vreau să fiu?"
,,Cât de mult mă plac?"
,,Ce pot?"
,,Ce voi fi?"

Adolescenţa - vârsta conturării opţiunilor
şcolare şi profesionale
- formarea idealurilor profesionale

- se pregăteşte şi se formează decizia pentru
profesiune
- se intensifică procesul identificării vocaţionale.

Lil=J t'UWer t'Ullll .::,11ue .::,11uw - p... UI"\.::> I LT '-'·JJJJl LI....UIIIJ)dllUIIILY IVIUUeJJ - t'UWer t'Ullll lt'IUUUCl 1-\CllVdllU... - U
Care sunt factorii care îl pot influenţa pe

adolescent în alegerea sa?

[li PowerPoint Slide Show - [CU RS 12+ 13.ppt [Compatibility ModeTI - PowerPoint (Product Activatio... - D X
• infl11enţele ed11caţionale
• ..
• piaţa 1nunc11
• interesele
• valorile
• caracteristicile de personalitate
• aptitudinile
• istoria familială
• statutul socio-economic
• reţeaua personală -

Dezvoltare PPT Curs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltare PPT Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Repere istorice în apariţia şi evoluţia

•Platon - diferenţe înnăscute în aptitudinile umane

•Evul Mediu - moralitate (oamenii se nasc corupţi şi păcătoşi

•Sec. XVIl - reabilitarea naturii umane (oamenii se nasc

•Sec. XVIII - educaţia diferenţiază copiii (oamenii se nasc cu

Scanned with CamScanner

Anne Anastasi: universalitatea diferenţelor individuale în

Scanned with CamScanner

3) The "better adapted" members of

4) These survivors will pass on 1:heir

• speciile produc n1ai n1ulţi indivizi decât pot supravieţui

~ teoria lui Darwin a încurajat dezvoltarea

Scanned with CamScanner

primul ziar dedicat dezvoltării copilului, ,,Pedologica!

Scanned with CamScanner

Abordarea pasivă a copilului c:=:>Abordarea activă a copilului

Scanned with CamScanner

Scanned with CamScanner

Scanned with CamScanner

IQ • ~ntal ag~ • 100

120-HO • • • • Vt11 ,upmor inttllisaxe, ---

Scanned wit lh CamScanner-

descrierea perioadelor de viaţă ale omului

Scanned w itlh Ca1

modificările secvenţiale ce apar într-un organism, de la

Scanned w itlh Ca1

identificarea şi înţelegerea proceselor şi interacţiunilor ce

Scanned w itlh Ca1

Dezvoltarea e influenţată de factori:

Scanned w itlh Ca1

- caracteristicile copilului şi caracteristicile mediului

Scanned w itlh Ca1

Oamenii sunt programaţi genetic pentru a se dezvolta, în

Scanned w itlh Ca1

Scanned w itlh Ca1

Scanned wiitlh Ca1

Scanned witlh Ca1

-moştenirea generală umană + 1noştenirile specifice pe filon

Dad Son Mom

Scanned with CamScanner

Scanned w itlh Ca1

Scanned w itlh Ca1

Nervos, e1notiv V orbeste

abia îl pot auzi

Scanned w itlh Ca1

Ceea ce copilul experimentează în mediul său este un

Scanned w itlh Ca1

E - factor necesar, dar nu suficient.

M- transformă potenţialul ereditar în fapt psihic.

Scanned w itlh Ca1

totalitate de 111etode şi proced.ee,

- o acţiune de structurare - organizare - valorizare a

Scanned w itlh Ca1

Scanned w itlh Ca1

Scanned w itlh Ca1

Copilul părea să aibă aproximativ 12 ani, ignora orice

Scanned w itlh Ca1

Diagnostic de retard mental şi surzenie.

Scanned w itlh Ca1

Scanned w itlh Ca1

: 2~~-:: . ~:;/ :-;/2./Ji.:

Scanned witlh Ca1

După 5 ani, Itard a abandonat experi1nentul. Copilul a fost