I -

-
-
//

,
 de'
capitolul IV (lei·
OUA COPILĂRIE (3-6 ani) siI1
A O(Perioada preşcolară) se
cO
co
'ill

D
,. . t contemporană din numeroase ţări, printre care ct
In soc1eta ea . . ,.
. tră, copilul preşcolar 1a contact mai strans cu me<1iu1 pi
şi tara noas ă b
. d. ·ţx diferit de cel fanu•i·at I
· tr
ş1 averseaz o servativ s1
de gră in1 a, . . ·1 l d tr
mediul social (strada, magazinele, mIJ oace e e anspon în d
comun). . . .al . o
1
Deşi integrate în aceeaşi v_1aţă ~oct ă, ce e l:e• ~omp~nente
ale mediului solicită copil ului nu numai ajustări ale
comportamentului la sist~me . nuanţ~t dife_rite_ de cerinţe. în
condiţii de tutelă, protecţie ş1 afecţiune d1fente, dar creează <
concomitent şi o mai mare sesizare a diversităţii lumii şi ,ieţii. l
o mai densă şi complexă antrenare a deciziilor, curiozitătli.
• A t

emo~ilor şi cunoaşterii în numeroase situaţii inedite. ln aceste

condiJii se dezvoltă bazele personalităţii
copilului: dar şi
capacităţile de cunoaştere, comunicare, expresia şi emanciparea
pe~nali~ii. Se dezvoltă, de asemenea, capacităţile de
pro1ec~~ m contextul evenimentelor prin care trece copilul
~apacităţile de cunoaştere devin complexe, sunt însă specific
trnpregnate de caracteristicile vârstelor.
b Con~mitent · cu dezvoltarea capacitătilor percepti,
0
servianve, se dezvoltă reprezentările (~vocatoare. de
comp etare de · · · . .
de produse 'ps 'hianticipare ŞI fantastice). Fluiditatea acestul plan
imaginaţia, 1
ce- revers al perceperii realitătii - alimentează
încarcate de ~o==ntele şi s~rategiile mintale care sU1
11

fapt ce creea11 Plrioad ~ amplă ŞI o emotionalitate complex~

fie minunata vârsta d ei preşcolare acea unicitate ce o face 5
e aur a copilcu1e1.
x...: ·

104
 Tipul fundru11er1tul de act1\ 11 ntc este J<Jc 1
·1 · I u , car reprCJ:1ntn o
decei1trare a n. ps, 11ctJI· t11 de -ilc aci,\ 1101 ca d e J>crcepere pe
•ci•' atatea
. •
d c 1r11Jl a11taJ1c 111 ,•,atn ctilt , J
• ura - oc,a1â prin
1
ambol1zar1 nn1p c ş1 Cl)lllJ>le~e. 'l'iJ>til de rela•i, ,·
' fi,, ,!\ 1·,~r.. t cnuan,eaJllşa
se da, ers1 ,eu.~ ~an11>.. 1 1c,u1lit1-sc cor,dltitele d 1n conte tul
colect1, elor r. de l:ll)>11 . Are loc cor1com1' tcnt ş, d1,eren11ere
r
conduitelor ,aJă de 1>~rsoru1~ de diferite vfuste ş, ocu , fl
· I aJ . pat11. a ate
în amb1anJa cu tur -soc 1,1Jă a copilului.
Şi dez, olt~ea fizică este e,·identă în perioada preşcolară
De la 3 la 6 ani a.r:e loc creşterea de la aproximat,, 92 cm la 116
cm ca statur~ ş1 o creştere de la circa 14 kg la 22 de kg
ponder~_. De a~emenea, are loc o schimbare şi dez., oltare a
stru~tun1 ~uşch~Ior, de~creşte ponderea ţesutului adipos. p1elea
devine mai elastic~ mai densă şi mai puţin friabila procesul de
osificare este intens la nivelul epifizelor oaselor lunoi. a celor
~~ toracice, claviculare, dantura provizorie începe să se deterioreze
'alt
l
şi mugurii danturii definitive se întăresc (atlasul Greulich şi
t: k
Pyle pe1111it calcularea vârstei de creştere-de.l\ oltare prin \'ârsta
~
• osoasă). Organismul în întregime devine mai elastic, mişcările
lepi
mai suple şi sigure. Persistă o oarecare iritabilitate a căilor
~ rinofaringiene şi implicit o sensibilitate faţă de bolile copilăriei,
contractare uşoară de gripe şi afecţiuni bronho-pulmonare •
10
estt
Tot în perioada preşcolară continuă dez,·oltarea diferenţierilor
re, ' fme în antrenarea funcţională a structurilor scoarţei cerebrale.
de angajarea mozaicală fină a zonelor ,·orbirii ş1 a dominaţiei
d asimetrice a uneia dintre cele două emisfere (de obicei stânga).
'
IC fapt ce detemtină caracterul de d~eptaci. stângaci sau
ambidextru al manualităţii copilului. In sfârşit, de,,·oltarea
hiochimismului intern devine mai complexă şi impregnată de
bon1l0Dii tiroidieni şi cei ai timusului (glanda creşter11)
Deosebit de activi este forrnarea con1portame11telor
implicate în dezvoltarea autonomiei, prin organizarea de
deprinderi fi olrifnuinţe. Dintre acestea ne vom reteri la câte,·a
speâfice(am pi 11 ente alimentare, de îmbrăcare, igienice).

11 1n Ol - IIIIIIIIYl'9 11 flo vacolnlri 1n campanii de prevenire a bolila-

coatap,IIC,
}05
 l ·mentare se cul tural17e<Vă inten
1
comportamen tele a d · s
te numai un act e satisfacere a e
S
rea nu es . 1 • Al.
Ş tie că alimenta ,. etinere a orgarusmu u1. imentaţia i litie

trebuinţe v1 'tale de intr . . . d'fi

. de ritualun ş1 s-a 1 erent1at 1n rne
t' " este
d O serie • • • Sele
impregnată e . . . ul dejun, prânlu1 ş1 cina, tar pentru co .
principale ale zilei.m;~ Consistenţa ş1 orele acestor rnese Ptl
un plus d~ două gufis rm~e sub influenţa regimului de \t:1~
află „1n plină trans. o . · dentă schim . b ă .. -,ă
od Cea mat e, 1 are
. . . . . const 1n creşter
. ea
m ~rn. 1. . 1 . dejun şi a c1ne1 ş1 d1nunuarea consistenţe
cons1ste~Je mi~udu\a miJ' locul zilei ca şi ieşirea desertului di~
Ş i duratei mesei e aJ .
.
regimul · nt premial , pentru a .se gener
de al 1me " 1zaal ca aliment
utI.1 integra
• 1 "in hrănirea ratională
· Există· 1nsă o·
un t aspect al
.
al1men t~t·ei
~1 ,
cel al modului cum se. realizează.
•
1nx acest·i·Punct
de vedere interesea?..ă aşezarea ş 1_ ţinuta 1a masa.. _u~1 rzarea
tacâmurilor (linguriţa, furculiţa, cuţitul et~.), paharului ş1 a altor
ustensile (solniţa, şer,·eţelele etc.). Penoada preşcolară este 1e28l
..,
dominată de intensificarea consolidări i depnnderilor legate de
n
folosirea acestor ustensile (latura instrumentală a alimentării).
a
Spre sfărşitul perioadei preşcolare, aceste deprinden sunt
evidente.
Tot în procesul alimentaţiei există un al doilea cerc de
cur
conduite, cel al reac~ilor cultural-sociale privind modul de a se
astfe
servi, de a cere, de a mulţumi, ţinuta la masă. relationarea cu
ceilalţi, atenţia la cerinţele acestora. Acestea iradi~ă ş1 în alte d.eo8
zone
urma. ale conduitelor
. civiliz.ate, fiind întretinute
. apoi de cele din

~ perioada preşcolara, latura instrumentală a alimentaţiei llllpl

s a ~faze pro~ive complexe. La 3 ani copilul reuşeşte
Prealabil. ~~•ta ~~c_i!i de came ce i~au fost tăla!e in
i..:'
:'1
adecvata a fureuli~i 1 •~~ •~~eŞt~ conduitele de ut1l1zare
şervetul~ solniJei ' 8U?i şi lingunţei, paharului cu apă. a
0
La 4 ani, preferi11t 1
etc. ~ Pilul trece la o alimentat1e complex!
P ----.e e alunenta d . t&
. e Planu) COnduitelor al ~e evin mai selecti, e.
alimentara _şi nuca Pliho llllentar~ exista neadaptare culturali
culturală alimentară se Patologie alimentară. Neadaptare'
/06
eJq)runa Prin carente în constituire'
 ·oderilor curente implicate în alimentaţ · ,.10
d~0 descrise. Mânuirea grosolană şi stan"gie sensul celor
f11al 505 r . ace a tacâm I
. 1•onorarea lor. ne1olos1rea şerveţelelor ,.1 . un or,
ort ei· · • ~ • • mprăşt1erea d
·rnente. n1urdăr1rea 1eie1 de .masă' tendinţa de a nu ţme. seama e
al 1 • .. .
d ceilalţi 1n timpu1 mesei etc. fac parte d10 „
eacfaptării cultural-alimentare. insemnele
in ad ă .
La acestea se -~ug mi_ca psihopatologie alimentară. E
,·orba de unele reacţ11 b nevrotice
.. 1 al' sau unele reacţii exces1ve. ca
·oma. dezgustu1. o ses11 e 1mentare ( de dulciuri) sa fuzul
' " ăd b 1 · u re
lor. stocarea m gur e o un alimentare ce nu pot fi inghi~te
etc.
Între 4 şi 5 ani, cop~lul trece printr-o diminuare a poftei de
mâncare, adesea deterrmnată de monotonia regimului alimentar
sau de tensiuni afecti ,,e.
Progrese similare se manifestă şi în domeniul culturaliz.ării
legate de îmbrăcare. igienă şi toaletă. Îmbrăcarea implică
numeroase deprinderi, dar şi competenţe implicate în decizia de
a alege îmbrăcămintea în funcţie de o serie de factori sezonieri
sau ai zilei (îmbrăcămintea de zi şi îmbrăcămintea de noapte).
Interesează încă şi dacă îmbrăcămintea este ordonată, dacă este
cerc de curată, neglijentă. adec\·ată, cochetă, dacă este aşezată seara
11 de a se astfel ca a doua zi să fie neşifonată etc. La 3 ani, copilul este
narea cu dependent de adult pe acest plan, el dispune de numeroase
ii în alte manualităţi şi deprinderi legate de îmbrăcare.
cele din O problemă interesantă prin latura psihologică pe care o
implică este aceea a conţinutului buzunarelor copiilor. Copilul
de 3-4 ani are buzunarele relativ goale. Spre 5 ani încep să
cuprindă dulciuri şi anvelope de dulciuri, spre 6 ani unele
o~iecte mici, dopuri, baloane, pietricele colorate, capse şi chiar
cioburi de sticlă colorată. Igiena alimentară. de spălare a
mâinilor înainte de orice masă şi după orice ,,izită la toaletă.
s~atarea obrazului, a urechilor, a gâtului, baia, tăierea unghiilor.
Piept~ea părului, spălarea dinţilor, conduita la toalet~
folosirea hârtiei igienice a jetului de apă etc. precum şi
~olosirea de loţiuni, folosirea batistei etc. oglindesc grad~I d~
ezvoltare a deprinderilor igienice, dar şi interesele copilulw

107
 rmarea l·maginii de sine.
,. •Şi
• pe acest Plari
ntribuie la fi~ ,. copii. Unii se 1ngr1Jesc excesiv sa
care Co intre d " .. · li
ex1s. tă diferente r rmă momente e e 1ngnJ1re în J·o
1
· man1rans10 ,. . . c.
prelungit, d~arece este teamă de apă. sau ~~ indiferenţi
Sunt şi copil căro~a le
. In genere,
până Ia 6 aru cop111 reuşesc să Şti
.1 • ( b' ,e
fată de mur dăn ~- . . deri) şi să o facă zi n1c o 1şnuinţă)
~ă· se spe~e pe dinţi (~;t;,11ei devin sensibili 1 a cur~ţenie, i~
ln maJontatea cazun . fiorme evidente de cochetărie.
·testă adeseon ·1 I " · "
fetiţei~ mani le descrise mai sus, copt u 1ş1 msuşeşte
Pnn toate ce ă ale fondului de adaptare culturală, amplu
elementele ~e baz itii „cei 7 ani de acasă''. Expresia îşi
conc~ntrate inulaşda nşiU:ii ~u mai sunt 7' ci 6 şi substanta
ment1ne sens ' e . d b" d t .;
conduite. . Ior Ia care se referă nu se mai o an eş e numai in
familie, ci şi în grădiniţă. .
Prezintă interes de asemenea o sene de aspecte_ legate de
somn. în perioada preşcolară, co~ilul -~cceptă. m~ _greu să
meargă Ia culcare~ spectacolul relaţ1o_năn1 cu c~1lalţ1, _mteresul
pentru ce fac adulţii (adultrism) ca ş1 plăcerea Joculw sunt de
mare atracţie. Protestul faţă de mersul la culcare poate fi verbal,
evaziv sau categoric, de tergiversare, încărcat de tot felul de
tranzacţii, ca şi de necesitatea de a avea un fetiş, prezenţa unei
persoane (mai ales mama), a unei surse de lumină (cu uşa
deschisă), cu linişte totală sau cu muzică etc. La 6 ani copilul
ce es
exprimă încă astfel de probleme, inclusi,, an.xietate, teamă. (
E~stă diferenţe mari între copii, atât în cee~ ce priveşte legat
ado~rea, mod~l de a dormi (acoperit, descoperit, liniştit, treb\
zbuciumat), tremea (prelungită, imediată), dispoziţia (liniştit,
tăcut, vesel, răstlţat, plângăcios). mod
·1u· ar,dpândă 1~ 6 _ani are loc acest amplu proces de
aces·
con~t1 conc
ire e epnnden e . . . .
vestimentare (d „ b xpnmate pnn conduite alimentare, I
Important!;I lor te ~ im răcare-dezbrăcare) şi igienice etc. Date
~ es e 1oane mare _ . . ă
personalităţii un suport d pentru toată viaţa - ş1 creeaz •
1tna
ordonatoare generale „e ad~ptare ce are ecouri profunde fant
pent~ propria pers~;~~d şi un suport de responsabilitate rest
contnbuţie la structura co ş~ . de. aut~nomie reală, dar şi de con-
DŞtiinţei de sine, a eului corporal. ...
1tnb
108
 caracteristici psihice generale
peri oada ~r~şcol ară ~slc una din perioadele de intensă
de ,ţ oltare p~1hic~~ ~res_iun~a structurilor sociale culturale,
7
absorbţia cop1lulu1 1~ 1nst1tuţ1 1 le prcşc~larc solicită posibilităţile
lui de adaptare. Di ferenţele de ceri nţe din grădiniţă şi din
familie so l icită la rând ul lor o mai mare varietate de conduite
ca atare. contradicţiile di ntre sol icitările externe şi posibilităţile
interne de,•in mai active Aceste forme de contradicţii constituie
puncte de plecare î~ de, voltare~ explo11vă a comportamentelor,
conduitelor sociale d1ferenţ1ate, a câştigăni de modalităţi
di,·erse de activităţi, a dobândirii de abilităţi înscrise în
8

programele grădiniţelor. Comunicativitatea şi sociabilitatea

copilului cresc în aceste condiţii
Deosebit de acti, ă devine şi contradicţia dintre cerinţele
interne. dorinţele. asp1raţi1le, interesele copilului şi posibilităţile
de a fi satisfăcute Aceasta cu atât mai mult cu cât creşterea şi
diversificarea experienţei copilului constituie un 1mpre,•izibil
teren de emergenţă a antrenăn1 personalităţii infantile în
nenumărate direcţii şi do menii. Pe acest plan se de,,oltă
negativismul infantil, dar şi o reglementare mai profund~ de
fond, a întregii activităţi psihice, o 1nten on zare ŞI un câştig de
înJelegere a ceea ce este pe11nis şi a ceea ce nu e permis, a ceea
ce este posibil şi a ceea ce nu este.
Copilul parcurge în perioada preşcolară ŞI contradicţii
legate de modalităti mai simple şi primiti,·e de satisfacere a
trebuintelor şi cerintelor implicate în trebuinţele noi şi în
modalitlţile mai complexe şi ci vili1.ate de a fi satistăcute. Pe
acest teren se află conduitele de pe a-xa ordonat-deLordonat,
conduite civiliz.ate şi conduite copilăreşti.
Contradicţii specifice se constituie şi în planul cunoaşterii.
~ t l dezvoltlrii imaginaţiei , copilul descoperă faptul că
UDagi1181' el poate sl se transpună în orice situaţie. fie ea ş1
firasticl, pe când în realitate situaţiile de ,riaţă sunt foarte
rest•ase şi banale ca semnificaţie. Legată de această
~adicţie se dezvoltl dorinţa de a crea, de a schimba, de a se
•mboglţi 1i de a tr1i din plin viaţa.
J09
 " .
e fi îrnpăr~ilă 1n trei _su~~erta
. d prcşcolart'i . preşcolarulw
po(; '.4 ani), a lTUJlociuit
perion a 1aruluj rn1c 5-6 ani) . (\,
acec~ a_pre; ~~colaflllui •:nare ( reşcolară mică ~e caracterize .
5 an•>_ ş • a dpir1tre ele. penoadl arpa aspiraţiilor ş1 a aptitudina1_l1..a
prima · terese o , ·· d
creştere a in . r.acerea plăcer11
cir
. e explorare
P
rrntr-o
te implicate in .
„ sat1s1, · l
chilibru la 3 am, are oe o trec
a
rnarun relat1v e · ere
mediului. De la. un abilitate, o oarecare exp~1une _ce expritn!
spre o oarecare i:stde pe obiectel~ co~cret~ ş1 m~ipul8:ea lor
mare decentr3:1" " trategtt mat largi de utilizare 1n car
0 biectelor 1n s ,. d' · e
pe integrarea o . . imbolice. Integrarea in gră. lll1ţă se face cu
li se confer~ fun~ţ•~ s la această vârstă, dată fi1~d dependenta
oarecare di~cult~ olar mic de mama sa ş1 de ambian'ţ
mare a cop1Iulu1 preşc a
familialăb. ·1·t t a psihomotorie anxietatea crescută în situatii de
Insta 1 1 a e . .' • · '
. d • de mediul familial etc., contnbwe la adaptarea
despnn en . .. d. · - c
dificilă a copilului Ia cond1ţ11le de gră 1mta, 1e~o~en. s__emnalat
,. umeroase studii. Adaptarea este cu atat mai d1fic1la, cu cât .
tnn · d ld l .
copilul nu ştie încă să se expnme estu ~ ~ ar ş1 _nu mţelege " ep1s0
"
1n g,
prea bine ce i se spune. La acestea se adaug~ 1n~ons1~tenţa unor
limite clare între realitatea personală subiectivă ş1 realitatea preg
obiectivă favorizând dilatarea şi inundarea realităţii obiective cauz,
de realitatea subiectivă, fenomen descris de J. Piaget şi denum1t 1
de r
prin termenul de egocentrism.
Ca expresie a dezvoltării, perioada preşcolară mică este cop
vădit de trecere de la centrarea activităţii organismului pe din
satisfacerea necesită~lor imediate, adeseori dominant biologice ma
- P~ mijloace simple - spre acti \'Îtăţi în care devin mai ma
co~pli~e modalităţile de satisfacere a unor trebuinţe
re,
ps~ologice. Preşcolarul mic este instabil foarte impresionabil, PTI
•

plange ln,
. b râ ~
" d şi· trece uşor de la o dispozitie
' la alta. Durerea sa
ca ş1 ucuna s~t explozive, totale. , p~
Spre 4 am copilul d • . · ai
neîndemânatic ' . . evme_ nuu puternic, dar ş1 m.
dată fi· d ' nuşclril~ sale devin mai brutale fapt explicabil.
m antrenarea 11 · . ' c1 arte
numeroase condw't . ~Dmtuirea (încă instabilă) de 0 „
e unplicaie "m cennţele
. de autononue, . in

110
 „ ndJJt• \,ariate, dar şi î,1 contexttil relati\• d
~0•,n din fan1ilii ş1 dir1 grădiniţă. rig, a] reg1mulL11 de
' 18 î, ,,cr1oac1a
. J
1,reşco Iarc.1~ tlllJ.•1ocie copilul t
1 , . raverse<ll:ă
seu de creştere. l'e plar1 psihologic se int . fi un uşor
ji~t,ajlrlL1i (îr1trc 3 şi 5 ani se câştigă c~n~~•~~ dei\oltarea
lu nă) Tot e\1identă · este ,.de✓voltarea autonom1e1cuvinte
rogreselor ce se· re al 1zea1;ă 1n planul deprinde 1 1.
pe
datorită

Pe îmbrăcare, 1g1en1ce · · rt or a 1mentare

· ·ri (pe care le-am descr·is ..1n pao1n1\e . ·
d
an terioare). S e 1ntens1 1că, •de asemenea.. deL''Olt v area conşt11nţe1
!:) •

de sine._ fapt c~ 5~ exprimă prin creşterea opozabilităt11. a

bra,,ad~•, a donnţe1 de . a a!rage ~tenţia asupra sa (epis~d de
ne~a~ 1v1sm). Jocul de~1ne 1n penoada preşcolară mijlocie 0
act1, 1tate de baz~, 1~cărc~tă de caracteristici active de
1

manipulare _a expenen_ţe1 de viaţă, a observaţiilor. a emoţiilor. a

acţiunilor ş1 a conduitelor ce se vehiculează în ambianta sa.
punând În evidenţă o mare experienţă socială achiziţion~tă şi
capacitatea de a crea verbal şi comportamental roluri (prin
mijloace dominant imitative) prin care copilul reconstituie
episoade din realitatea înconjurătoare (jocul cu rol ş1 subiect).
in genere, curiozitatea devine mai amplă şi abordează mai
pregnant relaţiile dintre fenomene (relaţii de dependenţă.. de
cauzalitate, de condiţionare etc.).
În perioada preşcolară mijlocie receptivitatea copilului faţă
4e babitusurile conservate de familie şi apoi de grădiniţă creşte.
copilul îşi însuşeşte regulile specifice implicate în con,,ieţu1rea
din aceste colective, în orarul lor de fiecare 21 Copilul de,·1ne
llliNRSibil la semnificaţia evenimentelor. Conduitele lw de, in
IIIÎ - • şi Incorporează mai numeroase reacţii şi adresări
· a. Creşte însă şi fragilitatea sa afecti, ă (criz~ de
· . li plac poveştile, prezintă interes pen~ru cărţi cu
, . . . desen, modelaj, jocuri cu cubun. teatru de
#.maâonete, TV, desene animate etc. .
ţ
'
(S-6 ani) manifestă în ~s~bll1 ._o 1:1ru
,, : ' ....

inteligenţi, reticenţe in s1tuaţ11 t1~0~

. este dominat de o înţelegere n1a1

Jll
 O lară mare o oarecare opol· ţ·
. ada preşc I ie
Există şi în pe_r1_0 ce se manifestă spon~~ ca -~tare~urmată,
fată de adult. o~oa~e reconciliere. La urut cop11, at~tudini\e
de dorinţe vădite .e
opnmate
"1 0 comportament, dar alimentat
. a1· 1 ( e
opoLante sunt .~ tă în conduitele imen are anorexie)
subconştient. _se mani eseptibilităţi nesatisfăcute - o stare mai
şi pune în e_v1denţă ~u:~e de autonomie şi dependenţa afectivă
te11sională di~tre do~:alităţi fraternale. Aceasta cu atât mai
uşor contr~a: !:meroase familii copilul preşcolar mai are
mult, cu ca~, ~ . . mici caracteristică este la preşcolarul
l au doi lraţ1 mai · . f: _ .
unu s . mai evidentă a condwtelor aţa de diferite
mare ş1 adaptarea cteristicile acestora ,10 . l d ă
ce e ou medii
d
persoane, uarm·
e c ara " il l
lia şi grădiniţa. In acest sens, cop u poate fi
concurente, d· · ăsfăţat
acasă destins, disponibil, iar în gră 1n1ţă, r , nervos, şi
·
m~s, fapt ce pune de asemenea . probleme
. legate de
dificultă~le sale de adaptar~,... '"'marufestate pn~ . aceste mari
distanţe psihologice de conduita 10 _cele două me~11."
Adeseori, în timpul în care copilul are conduite 1ncărcate de
negativism există persoane devalorizate psihic pentru el - sau
persoane cu care nu stabileşte relaţii frreşti datorită unor baraje
psihice (din teamă, din antipatie, din nesiguranţă). Concomitent
se exprimă cerinţa activă a copilului de a fi de folos adulţilor.
Atenţia mare faţă de aceştia se exprimă evident prin imitaţia
"
discretă, contagiuni (inclusiv de dispoziţie afectivă) etc. In
perioada preşcolară mare, activitatea creatoare este evidentă, cu
tendinţe de diferenţiere. Desenul, muzica, artizanatul mărunt,
colajele, construc~a, mozaicul interesează foarte mult copiii. La
fel, micile serbări, poeziile, jucăriile cu cântece din colecti,1 etc.
. Capacitatea de învăţare· devine activă şi este dublată de
•nte~ese d~ cunoaştere care încorporează şi forme mai e,,oluate
de 51~ 001•~are în care acţionează integratori verbali (alimente.
pisări,
flon, fructe etc.).
De altfel în ăd 1· · . aine
educative d•' gr ~tă copilul traversează progr _
observativi, •~ers~ Tcare-1 măresc sensibilitatea intelectu~
uneori îl pwi îna iteaza. cu manualităţi tot mai com~le~e;
1

contact cu elemente ale simbolisticii art1st1c

.....
 (atelierele de creaţie plastică pentru copii de P l" ă
· · ufl·1·1zează probab'1lul fantastic
. şi maie· ang.-; muzee).
l rnaginaţ1a
• · c. t I · fl • put.n
" .
1n viaţa
de fiecare z1, ca e1ec a 1n uenţe1 planului intel t al
· " ă "' ·
rămânând act1 vă ins 1n Joc.
ec u corector'
M. Rambert consideră . ,. că simbolistica infanL,+.:tă este
impregnată de ~ decal aJ intre dezvoltarea afectivităţii faţă de
cea intelectuală_ In ac_e~ sens, vorbeşte de o vârstă a simbolului
mimat întrt:_ 4 ş1 ? am ŞI o fază a identificării de simbol între 5
şi 6 ani. ln once caz, dominaţia planului imaginativ este
evidentă ~ suport al ~ezv~ltării simbolistice ludice, dar şi al
unei anunute coloratun a uruversului mental al copilului.11

Adaptarea la viaţa de grădiniţă

Revenind la problema adaptării copilului la ansamblul
cerinţelor ce se exprimă faţă de el, inclusiv la diferenţele dintre
• mediul familial şi cel de grădiniţă, putem considera că există
•te încarcaie1 cel puţin trei planuri ale conduitelor în care este solicitată
~entru el~, adaptarea preşcolarului în mod diferit, planul deservirii, cel al
prezenţei regimului de activităţi obligatorii din grădiniţă şi
1ta unor hait
implicit solicitarea intensivă a atenţiei, a memoriei, a
1.Conco• activităţilor intelectuale, prin aceasta şi planul integrării în
bios adu!~
• • •
colectivitate, în activităţile ce o caracterizează la un moment
t pnn 1DQ dat. Într-o cercetare axată pe aceste probleme şi aspecte s-au
ctivl) «t pus în evidenţă 6 tipuri de adaptare la mediul de grădiniţă,
12
e evid11I acesta fiind mediul ,,nou'' .
natul -• I) Adaptarea foarte bună, ce se caracterizează prin
1uJto,pll1 desplrţiri flră ezitări de persoana care a adus copilul în
•
grldiniţă, prin conduite saturate de curiozitate şi de investigaţie
I~ activă în mediul de grădiniţă. La acestea se adaugă stabilirea
·,
' d rapida de relaţii cu educatoarea şi cu copiii din grupă.
-
~i(
2) Adaptarea buni, ce se caracterizează prin d_es_părţir~
8d ezitlri de persoana care a adus copilul la grăd1n1ţ~ pnn

I 'k R,11..,.. (la haatea La 111• q/fectiw et morale de l'enfant•. 1963) a ~nit. dela ~C?ria
. . . •f«a11d la wniu-.. lui J. Piapt fi a cnat tehni"-t manonctclor, uttll 1n stab1hrc.t
~ • - • ~ plibino ala gopilului. . .
.lili • • • - Io 11a1 tl eval••e conduitele a 80 de copii din arupa mtci, 200 ~m grupa
IIIIJ1• IÎ i20 dia ...,,. ..., dmp do 10 alpdmlni, cite 1 ori pc zi. 4 nlc pc uptlminl•
111
 .. . . • relaţ ii "·crbale cu educatoarea şi câliva
stab1l1r"n fac 1ll\ dl: t d111c ele expectati vă ş1 nu atitudine coP11
dir, grl111tL dar cu at1 ll a<:ti\~
• •
de,,,, cst igaJie d fi ·1x intermitent tensionala,
3) Adaptarea I ici " · . " ce
·. oii tale re~1nere tacită ( de mană) a Pers se
111ru1 1 festă ,,r1n r,er\ · · d 0an„
însof1toare. dispo1,iţ1e aJler11antă, nesiguranţă ar ş1 cu110,.1tat:
faţa de runbianţă. .
4) Adap tarea tensională con~1nuu, ~e ~e manifestă Printr.I)
- de rond prin rettnere 1ns1stentă a perso
1 1
11er,·oz1 a e 11 , • • ,.. • ane1
înso~toMe (insistenţe verbale - uneon sc~c1t~, p~1n stab1hrea
de relaţii foarte reduse _c~ ~ucatoarea ş1 ce1lalţ1 cop11 _ în
limitele stricte ale sol1c1tăn lor de moment. Conduite de
abandon evidente.
5) Adaptarea dificilă, ce se manifestă prin refuzul copilului
de a se despărţi de persoana însoţitoare, prin refuzul
cvasigeneral de a stabili relaţii verbale (mutism), prin blocaJul
curiozităţii şi al investigaţiei, prin di spoziţia tensională evidentă
şi continuă.
6) Neadaptarea, refuz activ al copilului de a se despărţi de .
persoana însoţitoare, negativism, uneori violent, conduite la regim
refractare, uneori agresive. zonele a
La preşcolarii mici există cazuri când adaptarea rămâne copilul r
foarte grea multe zile în şir. În unele cazuri, părinţii după inu
"
~an~onează şi nu mai aduc copiii la grădiniţă. Adaptarea ln f i
dificilă poate dura la preşcolarii mici de la 4 la 8- l Osăptămâni, nealtera1
cu o oarecare creştere a nervozităţii în a doua şi a treia e,·ident~
săptlmână. Nervozitatea acestora devine şi acasă mai mare şi coincid
este însoţit~ de ~?rexie (lipsă de poftă de mâncare) şi enurezis acti,·ităt
'
no~. Ş_1 :°p111 cu adaptare bună manifestă o creştere a atenţia,
nervozttăţii intre săptămânile 4 şi 6 însotită de fenomene obligate
~~~ pentru ceilalţi. Acest lucru se datorează probabil după Pt
,,ol odselu de ~aptare, amplificate de diferenţele de regim din &rupa r,
ce e oul med11. 11tadap·
La preşc lari1· ··1 ••
. ~ . m.tJ oc11, adaptarea foarte grea şi grea se Cite se
ame0I/toreaza simţitor d x
4 Xr de
(~e l
3•4 , o m preşcolarii nu··1 •-S slptămâni · Totuşi ' un numai
d' upa
,. ă la •
Uoc1i rlmân cu adaptare dificilă pan
114
 8 9 sllptăr11fu1i . Aceştia 111ar1i f'estn nep rt
-
obhgntor11. . r1cgn11. , ,1s111.
. .
111t1t1s,n. <) pnrte nd ic,pare la act1\ 1tă•tl
terisior1r1lă 111fcr1111tcntl1
• • ..111 primele
• zile-ser 1n copu, d cu adaptare
. . dUJ)li 3-4 SlqJtăn1an1
de 0ori1d1111Jil .. . 5-r,rx din tlComo cază reg1mulu I
0
(cu adaptare tcns1011ală) rămfin însă în cop11111, ••aceste, gru pe
• •

1erta tot timpul

Adaptarea a1ect1,·ă este n1ai dificilă la aceşt
• · .•a
adaptarea J>nr1 · d e1>r1n · d er1· ş1· obişnuin•e Ei e ·p1 cop11 ă d decât
. • . ~
atitud1n1 de abandon. l„a un11 preşcolari ·J·loc·
.. t • - x r1m a eseon
011
n ic1. se 111stalează după cateva săptămâni de 11,fi ca ş, 1a cei
1 . . ..
d . recventare a
gradm1ţe1 o a,eq1une . e tip simbolic (dependenţă afecti vă) fată
. . . r. .

de educatoare, atitudine uşor tensi onală dar foarte ut'Jă „

. . d d , 1 1n
c?nst1tu1rea e .. epr1~der1 . ş1 conduite legate de regimul de
viaţă.. Preşcolaru man devin după 3-4 săptămâni bine adaptat
la regimul de grăd1ruţă. Un număr de 6-7°/o cazuri pre.1jntă încă 1
o tensiune uşoară şi nervozitate după I lună de la frecventarea
gradiniţ~~- Cercetările_ ~e~crise mai sus pun în evidenţă o
adaptabilitate ceva ma1 nd1cată la copiii preşcolari, fapt prezent
d~ ase desp;r, şi în studiile efectuate de J. Margoulis ( 1956). în Franţa.
v10/enr, ro11 De semnalat ni se pare faptul că în primele faze de adaptare
la regimul vieţii de" grădiniţă apar ca relat1 \' în stare critică
zonele afectivităµi. In etapa a dou~ jocul este relati\ blocat, 1
daptarea Iii copilul manifestând mai mult o particularitate doar obsen1 ati\1 ă
cazuri, pn după intrarea în grădiniţă.
A

iniţ! Ad~ In relaţia deprinderi-obişnuinţe, deprinderile rămân mai

8-10 sjplil nealterate, în schimb, obişnuinţele trec printr-o fază critică
oua ~a' evidentă acasă, deoarece orele de masă, culcare, joc etc. nu
coincid totdea,ma cu cele din orarul grădiniţei pentru astfel de
4 mai al' activitlţi. Activitatea intelectuală (observativă), memoria
e)şi_,­ a&alţia, gândirea şi chiar inteligenţa, solicitate de acti,·ităţile
o-, obligatorii, swu parţial blocate aproxi_m_ati_v la 2-3 ~ăpt~~i
dup1 primele zile de frecventare a grăd1ruţe1. La mulţi cop11 din
t,BIJ_~ ll'Upa mici şi Ia o parte din cei din grupa mijlocie se ~i~~s!ă
de~ l\!ldaptare la situaţii de refuz (care se suportă greu), Situa~ 1n
care se denunţi public vinovlţia sau incapacitatea, reaua vom!l
(cni., de prestigiu). Stilul de luau prea rapid, prea sever in
acti vitlţile obligatorii prelungeşte tensiunea de adaptare.
,.,
115
 . ••Jocie şi Ja mulţi copii din grupa }(
La copiii din grup~a rJllJ săptămâni două stiluri de conrod ~re e1'P 1
. . după cateva . . Ad t l \J.ttll •defl
se const1tu1e Jt J la grăd1ruţă. ap area a viaţa 11. I ţSI
paralele: un uJ acasă, a 1utura afectivă ş1· a cond u1te1 · ·
de ac ele pe .
grădin_iţă afectează tot r:ozitate şi exuberanţă timn de a3s~ coP
-~ ...d oarecare ne · · ăd. · · l' ,4 de~
crt;a.1, o_ ,. putui frecventăn1 gr 1n1ţe1. In aceas
săpt ăm ân după 1nce
I,
.d •d .
fi I unor obişnuinţe (ş1 epr1n en). Uneo~
ta 1fllP·
1r. ă are loc trans eru I ·• se (1)~
az .
anifestă o ten m
d. ţă de unificare a comportamente - · · or .de acasa diSf
n:1 ăd
şi de Ia gr 101 , ' •ţă prin transfer activ al st1 1u1u1 ş1 conţ1nutunlo
r plLl!
.vităţilor de grădiniţă la cel de acasă . . . .
,., v d1fic1l ş1 cotriple""
(1)01
acnAşadar, procesul de adaptare este . relat1 trer.
şi are particularităţi în care se expnmă varsta, temperamentul şi sell'
experienţa anterioară. coJJ
uni
Dezvoltarea psihică cognitivă la preşcolari ~·1a;
• 1

în ceea ce priveşte planul senzorio-perceptiv, tactul se ger

decalifică relativ devenind un simţ de control şi susţinere a (}Ul
. . . .. "
văzului şi auzului care colectează pnontar 1mpres11 pană la 6-9 sp2
ani. Întregul plan perceptiv (haptic) se subordonează acţiunilor inti
de decodificare a semnificaţiilor care încep să se conştientizeze. est
Acţiunile perceptive se încarcă de intenţii şi se depurează de1
relativ de impulsuri, căpătând direcţie, focalizare şi functii de gei
" ,
întreţinere şi satisfacere a intenţiilor. ln aceste condi~i, de:
percepţia devi1!e observaţie perceptivă ce serveşte învăţării în mc:
largă măsură ln ansamblu, satisfacerea trebuintelor •
biologice
devine dependentă de trebuinţele psihologice care se dezvoltă ş1
• •

s~ ~ilată, fiind întreţinute de curiozitatea care capătă un statut

sunilar cu cel al jocului.
Senzaţiile şi percepţiile fumizează materia primă extrem de
•
. Joc
unp~~tă P~ntru planul mintal şi al acţiunilor desfăşurate în
mediul 1_0001lJurător şi în cel cultural.
~op~lu~ preşcolar începe să cunoască interiorul şi ex1eriorul
locumţe1 ş1 al ăd.1 · · · 11
gr mţe1, strada pe care merge spre grădimţa.
~::w::entual ':'1_ag&zinul alimentar. Începe să cunoască
Poate 1.deat_fimobillierului, camerele, particularitătile acestor~
en I ca ocul d~c. • · ·1u101
a uente obiecte. Curiozitatea copt
116
 e~plorează caracteristicile fi ecărui membru al familiei.
identitatea ac_estora, . c_omportare_a. de asemenea cunoaşterea
ersoanelor din grăd1n1ţă se real1zeaLă ca O identificare a lor.
~opiJul pre_şcol~ încep_e s~ fie interesat de cond1ţ1ile de viaţă.
de activităţile ş1 profes1un1le umane de b ază, ca şi de bunurile
implicate în ~ce~te ac~i_vităţi (agricultură, industne, ateliere.
magazine, fr1~er1~, miJloace de transport, librănt, poştă.
dispensare, cro1tone). Lumea uneltelor începe să fie cunoscută:
plugul, tractorul, sem_ănătoar~ combina etc., dar ş1 bicicleta.
motocicleta, automob1lul, troleibuzul, tramvaiul, autocamionul.
trenul, vaporul, barca, avionul etc. Încep să fie cunoscute
semnele de circulaţie, pentru pietoni, semafoarele colorate. Se
construiesc cunoştinţe cu privire la oraş şi sat şi se fac avansuri
importante în ceea ce priveşte cunoaşterea naturii. plantele şi
viaţa lor, părţile lor, animalele. Încep să se consolideze
generalizări cantitative, logica practică a relaţiil or: mărimea
(lung, lat, înalt), cantitatea (mult, puţin, foarte puţin, deloc).
spaţiile (lângă, pe, sub, aproape, departe), conduite: trăiri
intense şi un fel de fericire a acestora. Jocul efectuat cu pasiune
este izvor de bucurie. Specific acestei perioade, jocul
debordeaz~ personalitatea copilului, instalând-o în realitate cu
generozitate şi strălucire. Totuşi, nu to~ copiii ştiu să se joace.
deşi jocul nu cere neapărat j ucării costisitoare. De altfel, cel
mai contribuant şi agreat este jocul de construcţii (din nisip.
cuburi), chiar jocurile distractive cu apă cu săpun, jocurile
sportive, cu tricicleta, zmeul etc. Jocul e terenul pe care
personalitatea şi interesul sunt forţele de dinamizare ale
acestuia; jocul se învaţă şi se transmite cultural. Mai nou, chiar
jocurile pe calculator.
Interesul faţă de activităţi este înglobat în cel de joc ş i
întreţinut de el. Interesul social faţă de oameni se satisface prin
jocurile cu rol şi subiect.
. Interesele culturale (faţă de produsele culturii) se dez,·o!tă
şi sub influenta mass-media (serialele pentru copii), prin cărţile
cu poveşti, povestiri, teatru etc.

J/7
 I p "'"'' âştigă O bogată e penenţa culturală prin
_"',. u inter lor Per onal1tatea sa e pansivă 1rad1aL.ă
1-a,,...~·""' r an1✓.atc de 1ntere e. extrăgand din substanţa
\
J \ alon cu care e hrAneşte spiritualitatea lui abia
1
n I d1r1 în u 1r1le dobândite în perioada preşcolară de,1n
ta i ( p1n1ul de compet1fie. cooperarea, altruismul etc.),
aJtel 1nfluentea.lă ca structuri specifice conduitele în etapele
un11rt1oar (un copil anxios la 5 ani ,·a putea fi timid şi retras în
.~u.o e$ entă. o fet1ţă dependentă are şanse mari de a deveni mai
tarL1u o do]escentă dependentă).
aclului el
copilăriei.
preşcolare
•
fine ca e
d~cripti,
ll~ învăt:
thice.. „