Sunteți pe pagina 1din 62

Descrterea CIP a Bibliotecjj atienale SOlTU, LAURENTIU

Consfhere familiaJii: flse j Laurenriu $OiLU. Ecaterina Vdijma:,;, nmi! PaUll. - Iasi: Institutul European. 200 I

126 p.; 19.5 em Bibliogr.

ISBN 973-611-146-6

l. Vriijma~. Eeaterina n Paun, Emil

3 J 6.356.2

lustitutu] European Iasi liN 1)73-611-146-6

PRJNTED IN ROMANJA

Laurentru SOITU

Ecaterina VRAJMAS

Emil pAlIN

CONSILIERE

....,

FAMILIALA

- fi~e-

INSTITUTUL EUROPEAN 2001

SUMAR

Argument 17

Fisa nu 1. Familia 19

2. Masa io famiilie / 13

3. CaUti:p1e DDuiparinte 1 15

4. RoIDI. parinfilor I 19

5, Cum De vid copiii 1 21

6, Educap.a parinplor in situalil de rise 123 7, Parintii cseparati 125

8. Pirintii veluntarl 129

9. Sugestii. pentra parin(:i I 33 10, Exercitu pentru pih1nfi 135 11. intrebaTi peotm pirinti I 37 12, Copilul mic 141

13. Tulhurarile de limbaj ale copilului 145 14, Cereetarea vorbirii 149

15. Acomodarea CD programul de ~coalii /53 16, Educares coplilor timid 1 57

17 .Complexul de inferioritate la capil / 59

18. Copilul- in dificultate sau in e~ec? /61

19. Acceptarea ~i neacceptarea copltulul 163

20. Minduo8copilului 165

-

5

21. Pedepsirea copilolui / 69

22. RAsplata copilului /73 23 Banii de buzunar /77

24. Agresivitatea 181

25. Copilul fricos /85

26. Cepilul trist I 89

27. Adolesceotul- un necunoscut / 93

28. Educatla sexuals I 97

29. Pregatirea leetlllor 199

30. Programul copilnlui / J OJ 3 I . A invii.~a sa in ep / 107 31. Lectura opilului 1 III

33. xamenele I 113

3-4. Rhpunderca edncatorului I 117 35. Alcoelul ? 121

Bihliog1'3 tie selectiv9: 1125

6

ARGUMENT

lndoate copacul cit e mic ~i invtl{il eoptlul pinii n-a crescut mare.

Relatia educatie - virslii are aceeasi importanfa pe tot parcursul vieiii individului. De obicei. adultii care in coptldrie nu s-au bucurat de educatia cuvenita ajung sa regrete acea vreme incercind sa 0 compenseze printr-un efort sporit in educatia propriilor copii.

in valumul de fatii prioritate au problemele pdrintilor; in calitatea lor esentiald de educatori. Aiad~r, gindim clinoi, piirintii, profesorii. prelatii, lntr-un cuvint aduliii, ne orientdm, sistematic $; permanent, spre 110; insine pentru ca. implicit, siiftm a/dluri de cei care ne vor lua locul. Ne adresdm tuturorpentru cii prin cuvfntul,fapta §i comporlamentliinosirufiecare poole zidl or; ddrima, stimula ori inhiba, bucura sou intrista; motiva ori descuraja, chema or; alunga, aduna sau risipi vointa $i asteptarea celor din jur.

Acesta este, de fapt, unul dintre motivele instituirii seriei Fise,

Se va remarca, speriim, dorinta noastrii de diversificare a sarcinilor: avem ferma convingere co ele pot fi transferate de la 0 lema la alta, cu scopul de 0 le amplifica menirea fi de a-i implica direct pe cititori.

Am recurs /0 praverbe (# citate) in ideea de 0 impune, $; pe oceastd cafe, sensurile majore ale fiecdruia dintre aspeaele supuse ateniiet -Ii din eonvingerea cil acesie ehlntesente ale InJelepcltmii popoarelor exprimii - de multe ori - ati: conceptia despre educatie cit si atitudineafalii de copil.

Putinl dintre noi mal au riigazlillecturii tihnite. De aceea avem nevoie de sinteze si instrumente eficace in vederea coordondrii actiunilor dorite si/sau impuse de contexte.

7

Pentru a fl operationale ~i pentru a riispunde cit mai eficient interactiunilor din famllie. fise!« de Consiliere Farniliala all fo,~t realizate ell rubricispeciale de lucru.

Pentru raspunsurtie dumneavoastrii, puteti utiliza adresa noastrii:

Universitaiea "AI.lCllza"la~·i - CREA (Centrul Regional de Educalie a Aduhitor), Bd.Copou, 11, sau e-mail:soitZl@uaic.ro

8

FAMILIA

De la mama vin cele dintli naravuri ale copiilor:

Definitie. Familia este unicul grup social, carac[~rizat prin determinari naturale si biologice, in Care legaturile de dragoste si consangvinltare dobindesc 0 importanta primordiala,

Familia este primul grup de socializare din care face parte copilul.

Caracteristici

• Este primul grup in care copilul exeraeaza comportamentc sociale ~i se descopera pe sine;

• orera c1imatul de siguranta afectiva necesar dezvoltarii person~litttii;

• Este mediul principal de crestere ~i dezvoltare intelectuala motivaticnala, afectiva, estetics, morala etc.

• Reprezinta eel dintii model al comportamenteior viitoare;

• Este legatura biologici de baza a individului;

• Este cadrnl de dezvoltare ~i valorizare individuala, prin tncarcatura afectiva dintre membrii sal.

Esenta familiei consra in cei 4 C - compromis, consideratie, comunicare, cooperare si presupune:

J.8. Bruner considers comportamentuJ uman ca fiind 0 consecinja a tipnlui de copilarie; familia este un fel de "cooperativii de sentimente", capabilii sa ,Sndulceascii" pentru fiecare membru in parte loviturile mai grele ale vieTii.

9

-

a 1

1. Aile fimc/ii al e famil iei.

• legaturi de rudenie-casatorie, nastere,

adopjie etc.

• Iegaturi afective

• viata cornuna

• interese ~i aspiratii similare,

2. Exemple de responsabiJitiili asumate In famtlia dllmneavoaslra.

FUQctii

• biologica;

• de sprijin;

• economics;

• de dezvoltare afectiva:

• de cornunicare interumana, culturala, educativa;

• do socializare.

.-

R,esponsabUitlifi. Familia reprezinta una dintre ee 1 e mai vecbi forme de comunitate umana, 0 institutie stabila. ell rosturi fundamentale pernmindivizi. In fata societatii, aceasta este responsabila de:

• mentinerea continuitatii biologice;

• pastrarea $i dezvoltarea traditiilor culturale;

• transmiterea mostenirii spirituale in procesul socializarii;

• implinirea errroticnala;

• aparitia sentimentului de seeuritate, favorabil dezvoltarii persooalitli{ii;

• socializarea tuturor membrilor familiei, indeosebi a copiilor.

Dintr-o rnie de virtuti, dragostea fata de copil e prima ...

11

10

3. Exemple pentru fiecare C: cornpromis, consideratie, comunicare, coopcrare.

12

MASAiN FAMILIE

Gustd apoi miin1nca.

ReguJi de aur

• Ora mesei trebuie respectata;

• Fiecare prinz este prilej de reunite a familiei;

• Ora mesei - moment de destindere ~i

bucurie;

• Spalarea miinilor lnainte de masa:

• Regulile sint valabile pentru top;

• Copii i partie i pa Is asezarea ~i stringerea rnesei;

• Conversatia jj va impliea pe top eei prezenti;

• Atmosfera se va pastra agreabila pe intreaga durata a prinzului;

• Nimeni nu incepe sa rnanince pina DU slnt toti prezenti;

• Dialogurile inceteaza in momentul in care partieipantii Incep sa manince,

• Nu este nimanui ingiiduitli manifestarea capricii lor;

• Copiii vor fi inviitati clt rnai timpuriu sa manince singuri.

• La ospete vesel pururea sa te arilli, dar 1'It1 cu zbierete si rdcnete.

• A minca 1'11,1 e rusine, cind man inc; cum se cuvine.

• La masa altuia sa miinfnci eu cumpiitare.

• Tarde venientibus, ossa. (lat. intfrziatilor, oasele.)

... -

--

13

1. Comentati ael putin douiJ dintre pro verbele amintite anterior.

2. Care dintre regulile enumerate sin: uitate eel rna; des?

14

CALITAfILE UNUI PARINTE

Cumpiit01'eQ piirinlilarse transmite eopitlor.

Actiunea educativa insea0111i crestere, dezvoltare, formare, socializare, culruralizare. Hste un fenomen complex, dificil, pentru di are in vedere persoana educata ~i perscana care cduea. tn special parintele, pentrua obtine rezultate bunein munca sa, este de dorit sa probeze:

Consecventa. Educatia nu poate da rczultate, daca plirintele:

• j~i schirnba mereu atitudinea fata de copil, dupa. diversele stali emotionale;

• amenintfi., lara sa facit nlmic din ce spune;

• trateaza aceeasi fapta, cind ell severitate, cind cu indulgeotai

• i§i neglijeaza copilul 0 perioada, aproape ignorindu-l;

• unpune anumite restrictii nemotivate,

intelegere. De ce oamenilor maturi Ii se permite sa aiba indispozitii, toane sau doriate '? Copilul i~i pnne 0 astfel de intrebare atunci cind parintele it obliga sa faca ceva lmpotriva vointei sale.

Sin! cazuri in care, de exemplu, copilul nu poate minca un anumit fel de mineare, fie pentru ali nu-i place, fie pentru ea nu are chef, jar pirinteie il o'bliga s-o faca, in aceasta situsfie, parintele ii va arata eopilului ee este

15

,

Comportamentul, in intregul saU, genereaza prietenie.

spre binele lui, argurnentind de ce, in ce fel, ou ceefeet.

Autoeontrel, Ex-isla pannli care se infurie repede, La cea mai mica abatere, adreseaza copilului cuvinte urlte, jignitoare, ameninta, Aeeste atitudini insii nu eonduc, obligatoriu, la inCireprareacomportamentuJui. Numai autocontroluladultului indeamna 13 atitudini s imiJ are .

• Daca Is cea mai mica greseals, copilu I este aspru pedepsit, urmarea fireasca va fi aparitia sentimentului de uri ~j a dorintei de razbunare. Se stie cil prea multa severitatc d!iuneaza In edueatie.

• Este importantarecunoasterea de ditre eopila spiritului nostru de dreptate.

• Pentru eopil, consecinta natural! a greselii este suficienta pentru a 0 regrets. Parinpi vor interveni ell masura ~i justete ill pedepse.

• Cind parinfii impun nejustifieat anumite lucruri, copilul inteJege di. n-ar fi iubit $i se comporta in ccnsecinta - rautatea generind riiutat,e.

• VorbeJe, to nul ~i atitudinea sint botarlroare Inapropierea sau Yndepartarea dintre parinte si cop il,

16

Evocati situalii favorabile $1 nefavorabile (/'lUte de dumneavoastrii» copilul ~iaduilul.

.~

17

18

ROLUL P ARINTILOR

Adeviirata educatie a copiilor - e ... xemplul parintilor:

• Sa fie eiHauze, sa of ere sprijin moral I material.

• Sa-~i asculte copilul, incerclnd sa se trnnspuna in situatia acestnia.

• Sa se intereseze de problemele . npilului, dar .Q.U pentru a critics, ci pentru a dcscoperi ceea ce estc util.

• Sa fie cit mai flexibili, dispusi sa-~i modifice opiniiie, deoarece copilul poate dcline informajii si experiente pe care ei, piirintii, nu Ie au.

• Sa evi te con fl i ete I e atunci cind .1 lolescentul, spre exernplu, nu este de aceeasi Pi rere ~j exprima aceasta In mod vehement.

• Sa se gtndeasca mere~ la efectele uricarei reactii,

• Sa ofere intotdeauna variante de gindire ~i actiune,

• Sa determine dispunsul eel mai aprop iat de capacitatea de intelegere si asteptarile copilului.

Nu uitap!

• Dad. sintem luati prin surprindere lnseamna ca nu am urmsrit eu atentie dezvoltarea copilului, nu mai cunoastem schimharile care au aparut in comportamentul acestuia,

• Paradoxul incurajari] include momentul descurajarii. (Petre Botezatu) • Daca faci ce nu trebuie, va trebui sa auzi cenu wei.

19

I I

Aile roluri ale parin{ilor.

20

II

N°'5

CUMNEVAnCOPID

Chiar trecut fUnd in vtrstii, nu vei gll!.li asCII/lind.

Cititi si analizati lmpreu.na aceasta poezie:

La ~edinta cu parintu

Mi-am miscat buzele, am vorbit Toti s-au oprit, m-au flxat "Un moment! Un moment. l" Mi s-a spuscu bunavoinp.

"Crect ca adultii conducaceasts ~edinp..

Tu esti uncopil, noi stim bine

Slat sigurca ne putern intelege cum va", Am vrut sa strig, dar ce se putea race ?

Pina la urma, sistemul nu putea fi iofrmt N~am fast acolo, doar 0 iJuzie.

Vorbind cu peretii, totusi nimeni nu a observer.

inainte 8-0 stiu, viata mi-a fost planifieata Co seas am eu Ia aeeast! ~edinJ:i ?

Am ineeput sa rna revolt" am vrut sa fiu dura Dar pcntru ei eu eram 0 problema,

Un rebut de flinla umana,

Voiam sa intrecineva pe u$a

Cu urechi care sa asculte,

Cineva care sa-mi inteleaga temerile, Luerurile care ar fi trebuit spuse

de acest rebut de fiin~a umana,

sint de fapt pline de seas,

Chrissie Elms-Bennet [trad. de D. Bucurenci - Colegiul Sf. Sava)

21

Credeii ca se regasqte copilu! dumneavoastrii in aceste versuri?

• Dal De ce?

•. Nu I De ce?

22

EDUCATIA pARlNTILORIN SITUATllDE RISe

Paradoxul convieruirii este rezuUantaJericitelor lIeinlelegeri. (P. Botszatu)

Evitarea unor astfel de momente presupune:

oactivitap de prevenire

• ajutor imediat ~i autorizat

Cal de prevenire a situatillor de rise prin aeordarea de:

<sprijin intelectual - educatia piirinrilor sub forma informarii, cons.ilier ii psihopcdagogice ~i orientsrii;

• sprijin social -. bani, bunuri ~i locuri de munca in caz de soma] sau de recouversie prefesionala;

• sprUin emotional ,-asistenta psihologica ~i psihiatrica pentru rezolvarea problemelor comportarnentale ~i emotionale.

Educa(i.a parintilor inseamna:

• form are pentru educarea copilului;

• studiu al dezvoltsrii acestuia;

• evaluate $1 autoevaluare a sareinilor privind cresterea, dezvoltarea ~i educarea copilului,

Educatia parinplorestccellfratli pe domeniul ccgnitiv, adi:ca pe eunoasterea sarcinilor ~i actiunilor de natura educativa si se adreseaza tuturor parintilor, tara nici 0 discriminate, acoperind toate dimensiunile, activitaple ~i cempetentele educative.

I

23

, II

Scopurile educaJiei pirintilor:

• cresterea competentelor si ahilitatilor educative;

• cresterea calitapi parentale,

Ali cunoscut situatii de interventie in armatoarele casun:

• Prevenire a situatiilor de rise;

• Ajulor in situaitl de rise?

\

24

!Ii iii

·7

P ARlNTn SEPARA'fI

IlIbe~le pe copilul rilll cu mult rna; mult dectt pe tine.

Copi ii nu doresc niciodata separarea Annplor. Chiar atunei cind divortul devine 0 ulitate, copiii se intreabi cum i~i pot ajuta nntii sa ramma lmpreuna.

Reacttlle posibile ale copilului $i I) rinplor dupa producerea dlvertulul

I. Prima reactia a cepllului: refuzul de a-l vizita pe plrintele plecat. lnterpretarea aritudinii copil ului de catre

p'rinti:

PaTinlele care paslreaza copilul crede

ca reactia este:

• rezultat al fricii, supararii lipsei de afectiune, indiferenta fata de eel plccat;

• dovadii a unui sentiment similar fa~ de noul partener at parintelui recasatorit;

• semn al lipsei de ingrijire adecvata a copilului, atunci cind acesta se afla la ceUilait parinte.

Piirintele plecat crede ca reactia

copilulni reprezinta:

• rezuJtatul lndoctrinarii aplicate de parintele la care a ramas copilul ;

• teams fata de 0 posibiHi pedeapsa san respingere din partes parintelui caruia ii este hicredintat.

II. A doua reactle a copilului: Deribdarea de a-l vizita pe pirintele absent.

Aceste poslbile interpretiri sinr subiective ~i aproximative, toate exprimind insa nevoia copilului de a aves 0 familie uniti.

25

[I

(I'

Interpretarea aritudinii eopilului de cam parinp:

Piirintele care pastreazQ copilul erede ea reactia este:

• 0 inc ere are de compere a copilului de clitre parintele plecat;

• rasta~ din partes parintelui plecat. Piirintele plecat erede eli reactia copilului este rezultatul:

• puternieului atasarnent al copilului fafi de el;

• bucuriei de a scapa de parintele care il lngrijeste prea putin sau il neglijeaza,

III. A treia reaetie a copiJoIui: lacrimi, somn agitat, neastimpar~ imbolniiviri dupii vixitele Is celalalt parinte.

Interpretarea atitudinii copilului de ciitre pariop.:

Parintele care piistreazd copitul erede ca reactia este:

• Q dovada a nefericirii acestuia;

• rezultat al influentei negative a celuilalt parinte,

Pdrintele plecat crede ea reactia exprirna:

• nefericirea copilulu i pentru ca locuieste cu celalalt parinte;

• nevoia copilului de a petrece mai mult timp cu el.

26

"7

f '(Ire dintre react life am tnt ire vii slnt cunoscute III mod direct / indirect?

"

27

I

!

28

p ARINm VOLUNTARI

Copiii trebuie c.resculi pentn: ei, nu pentru par-inti.

Orice paTinte voluntar este seleetat in billa unercriteriicare devin operaticnale ill funcjie de 0 serie de caUtitti Decesare:

• experien1a pozitiva ea parinte;

• sanatate psihica si fizica;

• capacitate de comunieare cficienta;

• locuinla in ecmuniratea in care se d(,t'1Jleaza programuJ;

• sa aiba suficient timp pentru a se coosacra activiratilor impuse de project:

• sa prezinte interes deosebit in acordarea serviciilor de sprijin;

• sa inteieaga. ~i sa respeete nevoia de n mfidentialitate;

• sa cunoasca bine comunitarea;

• sa creada in posibHhatea de a-si rczolva singur problemele:

• sa fie capabil sa accepte responsabiliuuea unor no.i indatoriri;

•. sa stie sa ascultesi sa sc faea tnteles; • sa. fcloseasca propriile resurse in Iavoarea celorlalri;

• sa poatil realize legiituri eficiente cu •• gcntii educajionali.

29

,i II

I. Ce calitii/i personate v-ar putea ajuta sii deveniti piirtnte voluntar?

2. Ali triiit ,0, singllrii experie.nlii de piirinte voluntar? Povestiii cum s .. a peirecut.

30

N°S

Oaca $-CTr inttmpla ca propriu! copil sii oibd nevoie de .u.n asemenea parinte valuntar - fie I' pentru un interval fbarte scurt - ce ali dori Nil nu-! lipseascii?

....

31

N"S

I I

4. Care credq: eli este virssa idealQ pentru Uti piirinle voluntar? Motivat;

• 20 - 30 de ani. De ee?

• 30 - 40 de ani. De ee?

• 40- 50 de ani. De ee?

• Peste 50 de ani. De ee?

I

32

Timpu! .

nll se mai imaarce.

SUGESm PENTRU PAIuNTI

Copilu I are nevoie de atenpe, de calduri flcteasca si de respect.

Indiferenta, prin consecintele er, cali:

• anxietate sporitli fata de lumea

onjuratoare;

• lips! de iocredere in sine;

• dificultap de comunicare;

• teama de a fi respins, oedorit;

• inactivitate, neirnplicare, I1psa de o IOta;

• apatie;

• forme de impotrivire ~ de atragere a

I 'npei;

• regresie san stagnare in dezvoltare;

• neincredere in eei din jur.

lndiferenta, in oriee forma s-ar manifesta, este resimlita de copil,

Prin urmare:

• aratati-va interesat fata de tot ceca ce face copilul;

• considerati-l partener in aetivitatile

dumneavoastra·

• raspundeti prompt solicitarilor sale;

• jucati-va eu el ori de cite on va cere;

• oferiti-i tandrete, lncredere, afectiune.

33

I ",I I

.I~

11

I

I II

II

I

1. Empatizatt, va rug'llm, cu fiul/flica dumneavostrd $; descrie{i cea mai frecventd reactie pe care ali avea-o Ia situatiile motivate/nemotivate de neatentie.

2. Reactiile copilului nu sin! asemdndtoare celor din eopildria dU7hneavoastrii pentru cd: • dumneavoastrd ali avut parte de un dirnal rna; autoritar;

• nil v-ati asumat riscul opintilor diferite;

• 111.1 v-a interesat sa faceti altfe! decit vi se cerea;

• ali crezut Intotdeauna cd parinJh ~i door ei all dreptate;

• v-a fast fried de biitaie sou de alte pedepse;

• spusele dumneavoastrd IHI erau ascultate;

• dZlI1meavoastrd eratt mull mal vehement in exprimiiri.

3. Ati regretat reactia fatd de copilul dumneavoastrd dar:

• nu ali recunoscut, inca;

• nu veli marturisl niciodatd;

• t-ati cerut scuze imediat;

• l-ati ldsa! sii Il'lleleagii singur;

• i-ati transmis cil regretati cele lntimplate prin celdlalt piirinle sau prin intermediul altei persoane.

34

Lucrul bun anevoie se dablndeste.

,I

'10

EXERCI'fll PENTRU P ARINTI

Exercitiul J: Analiza unor afirmatll A. Copiii fill pot lua decizii bunc, lutrucit ei nu au maturitatea necesara.

B. Copiii pot lua decizii bune, daca sint bme informati.

Exercitlul 2: AnaJizii de caz

Prima situatie:

Doua clase de copii se aduna cu greu intr-o ali de curs unde se at Hi de obicei una. ( )ra de religie este gata sa inceapa ca de fiecare datil eu 0 rngaciune cind un plinset de copil s aude in spatele salii. Este Stefan. un copil pulid $i timid, care spline eel n~ poate sa se roage lui Dumnezeu fiindca parinpi nu-i dau voie. Daca afla, it pedepsesc .;;,i il bat.

A doua sttuatie:

Bogdan are un an ~i doua luni sieste gray boloav. Medical de familie crede ca Bogdan are leucemie. Pentru confirmarea diagnosticului ar fi nevoie ca acesta sa fie rntemat lntr-un spital unde sa beneficieze de control medical complet ~i de tratament corespunzator. Parintii sai, care apartin unei

ccte religioase, cred ell toata convingerea ca numai Dumnezeu le va insanato~i copilul 9i I 'fuzii attt internarea cltsi rratamentul medical.

II

:!

I

a

35

Exercipul 3:

A. Jocul copiluJui trebuie organizer, controlat ~i condus.

8. Copilul are dreptul sa se joace tiber, sa giiseasca solutii problemclor lara a fi indrumat sau condus de adultul care il ingrijeste si-l educa,

I. Ce pdrere avell des-pre afirmatiile de rna; sus?

2. Care slnt argumentele dumneavoastrii capabile sa confirme 01"[ sii infirme aceste e IllJflIIJ ri?

3. Care este atitudinea dumneavoastrafata de cazurlle prezemaie?

36

"1------------------------L---------------- __

INTREBARI PENTRU PARINTI

Ii oferiti copilului tot ce este mai bun ~i lo(u~i:

• este mereu nerves, agitat agresiv;

• este intotdeauna nemultumit de ceea

e i se of era;

• erede eli totul i se cuvine;

• se revolts:

• devine foarte usor isterie:

• este egoist

sau

• nu comunica nici eu dumneavoastra, 111 i eu altcineva;

• este foarte timid;

• sti retras nu vorbeste dccit daca este ntrebat·

• plinge rcpede, user si uneori Tara

ruotiv;

• nu are lncredere in fcrtele proprii;

• ii este tcarna sa eomunice eu cei din

in raspunsul la unnlitoarele intrebari se ponle afla cheia rezclvarii situatiilor euuntare mni sus:

.In ce masma relatiile dintre parin~i

11111 ucnteazacopilu 11

• Nu cumva relatia dumneavoastra eu I" upriul copiI este alterata de nervozitate, 1~'II.llic. dorinte ~i preocupari personale?

37

N°ll

1

are a fost eel rna; puternie G'onflier tntre dumneavoastro $; copllfunul dintre ei.

tenuarea s-a datorat:

u) paril1lelui. Cum anume? II) capilulul. Cum anume?

t} altar persoane prezente. Cine si cum? J) unor situatii salvatoare. Care anume?

• Avcp timpul necesar, rabdarea, dispozitia pentru a comunica?

• Dad sinteti autoritari, ce fel de autoritate promovati?

• Este constants sau IlU?

• Cum accepts copilul aceasta autoritate? Ce reactie are?

• Atmosfera este tensionata in familie?

• Este copilul prezent la discutiile din familie? Participa ~i la cele in contradictoriu?

I!

Asadar:

III

• Dovediti corectitudine fata de copil ~i conseevenpi in idei $i decizii:

• Bxprimaji 0 atitudine pozitiva: ascultare activa, comunicare cit mai efioienta, • Creati 0 atmosfera destinsa, cordiala lipsita de tensiuni. bazata pe intelegerc.

Copilul are incredere In parinfi. Ei constitute primul model in via~a.

.~

I

J, Ori de cite ori wi regasi/i in reactiile copilului dumneavoastrd, care va este primul impuls? Vii rugiim sii inceroati sii-I descrieti.

39

38

" 1 ... JLl.____ _

-.

IIIII

II

3.. Cunoasteii 0 situatie. de acest gen. in care lac/ufo inielepciunea unuio dinlre parteneri sii fi salvat alterarea rela/iilO'r?

4. Dar o sUuaJie tn care neatentia piil'in/i!or siijigenerat reacti! cu efectefoarte grave?

I

I

(

40

• 12

COPlLUL MIe

Mia ell cei mici $; mare au eel mad pururea sa te arliti.

DeJimits.tea nevoilor de dezvoltare

Pentru copilul de la Ola I an: • protectie fizica;

oalimentape adeevats;

o regim de viali potrivit;

o adulji care favorizeaza legaturi fcctive specifiee;

• adulticare inte1eg ~i raspund 13 unnalelelor;

• situatii favorabile dezvoitlirii olfaetive ,I tactile;

• ecazii de explorarea lumii nconjurstoare;

• stimularea adeevata a Iimbajului (verbal ~i verbal.

Pentru copitul de Is 1 la J ani:

Inaceastii etepa, neveile copilului omcid cucele din stadiul anterior la care se I\\ai adauga:

• favorizarea formarii $i dezv·o)tarij dcprinderilor motorii, de limbaj ~i de gindire;

• stirnnlarea independentei,

• creareasitueti ilor in care copilul invap. • se i.ngrijea'sca singur;

• invatarea autocontrolului;

• nevoia [ocurilnr zilnice, cu 0 drvcrsitate de obiecte.

41

,

La S - 6 ani, nevoile identificate deja se amplifica,

Consultati ins! obligatorin un Jogoped sau un psihopedagog, in cazurile in care copilul:

• nu poate pronunta coreet sunetele;

• are 0 vorbire neclara in cornparatie eu

ceilalfi copii;

• nu comunica deloc ell cei din jur;

• are probleme de auz;

• nu paate reproduce poezii simple sau

scurte povestiri;

• nu poate sa numere pina La zece;

• nu poate raspunde la intrebari simple;

• nu stie culorile;

• nu foloseste cuvintele de legatnra in propozitii: in, pe, la, sub, liega etc.

• nu poatesa in~eleaga semnificatia euvintelor obisnuite: ieri azi miine, primul, la mijloc, ultimul, in fata., in spate, sus etc.; • nu poate reproduce, dupa model, un cere, un Tomb, un patrat;

• nu paate clasifica imaginile pe categorii: de exemplu, legume fructe, animate:

• nu poate defini notiuni Ie prin tntrcbuiatarea lor;

• nu se arata interesat de carp, povesti, jocuri etc.

42

('II/ali eel pUli" trei situa/li [a vorabi le 'farii copilului dumneavaanrd:

43

I 1h"1rl I

,I 1

i :'

II, :11

I' I'

1:1,'1

II I 1,1,

ilil':

III ilill

,I'I!'"

2. Care dintre reactiii« specifiee acestor grope de \/irslo v-au obligat sa mergeti Ia un specialist sou v-au determinat sa gindi/i co el?

44

I~Trr~--------------~----------------------

L

N" 13

TULBURAlULE DE LIMBAJ ALE COPILULUI

Tali oamenii mar'; all fost mai intii copii. (Antoine de Salnt-Bxupery)

ThlbuflitiJe de pronuntie: dislalia - Se manifests prin imposibtliratea rnllunJ8rii unor sunete (Ul special r; I, s, Z, j, cc, ci etc.) sau prin inlocuirea unor sunete I ultele, in interiorul cuvintelor,

TuburlirUe de ritm: blJbiiala Vorbircaeopilului este precjpitatii, 'udata,lnsotita de spasme mnsculare, fiind IIl1'cata de repetarea unor sllabe san euvinte,

ThJburilrUe de inte1egere ·fiexprimare Sint reprezentate de intirzieri in ezvoltarea Iimbajulu] ~i se exprimii printr-un 'VOcabular saTae si 0 capacitate rednsa de [clegere, prin formularea de propozitii mcorecte gramatical.

Tulburilrile: in tnsu§lrea scrtsulel .,1 tlrului

Se manifests prin aparitia uno. It Icultap in inva~ca serierii, in rccunoasterea luerelor, a citirii silabelor, euvintelor,

ropozitiilor,

Tuburartle decomunicare: alalia. flllja,. autismul

Se manifesti'prin detenorarea severa a vorbirii sau prin ebsenta acesteia,

Cahmetul logop edic asigur.ii asis1cnlii de specialitate,

Asemenea cabinete existii: in fiecare eras: la scolile speciale, la grapuri Ie seelare ori in liceele care dispun de eonsilieri scolari.

45

Atitudinea fa~i de copHulcu probleme de limbaj

• Nu se imlta niciodata vorbirea gre~ita a copilului.

• Nu se ironizeaza ~i dojeneste copilui pentru dificulta.lile deexprimare.

• Nu se compara copiii lntre ei: cci care prezinta difieultip inexprimare ell cei care vorbesc mai bine.

• Se sttmuleaza reusitele - oricit de rnici, thode! orice dificultate depa$ita constituind atit bucuria parintilor cfl~i a eopiilor.

• Se felosesc ilnstrate, cerindu-i-se copilului sa spuna: Ce este? Cum este? Ce forma are? Ce euloare are? La ce foloseste? Unde se gasc$te? etc.

• Probleme!e de Iirnbaj nu trebuie neglijate fiinrlca, netratate la tim.p, se vee rasfingein rezultatele scolare sau vor conduce Ia tulburari severe depersonalitare,

,",'ede(i cii pOI fi evitate:

ntizarea celui in dtjicullate?

lristetea provocatd de pOfii foarte mid, in dezvoltarea copilului?

II
'I
III
II
·1
I! II ! 46 47 ,I

I

48 49

CORECTAREA VORBIRD

Cine nuare eopii nil $tie eee tubirea.

urn putem ajutacopili Cd 1b1"lml> de limbaj

Pentrulnvatarea vorbirii sint necesare

clemente:

• respiratie corects;

• auz dezvoltar;

.cvolutJa normala a aparatului fono-

Iator,

Pentru efectuarea exercitiilor avem ic de 0 incapere lini~tjli in care sa existe lnda, suficient de mare pentru acuprinde noasbi ~i a copilului.

,"

Respira~a se constituie din iDspira~e cxpiratie ..

Vorbirea se produce inrotdeauna in al doilea al respirariei, La copiii co. de vorbire, expiratiasi inspiratia smt n tmice si scurte, iar vorbirea esre intrcrupli. i copii vorbesc ~i pe inspiratie, apartnd t.ulhuriri de ritm. - biJbiiala,

Pen tru reglarea inspiratiei ~ ia xpiratiei se folosesc exerdtii sub forma de Joe:

• sufla in lumiaare - expiratie

1'1 0 fUllda;

• umf1a balonul; oabure$te oglinda;

• formeaza valuri intr-un vas ell apa:

• sum. in diferite instrumente;

• miroase flcarea - eu inspirajie profunda;

• miroase parfumul etc.

Exercitiile favorizeaza preluagirea expiratiei care trebnie sa fie eel putin de doua ori mai mare declt inspiratia,

AuzuI. tnsu~iIea corecta a vorbiri I presupune dezvoItarea neconditionata a auzuluicare determine diferentierea sunetelor din cuvinte.

Mulfi copii nu pot diferenria suntcle lotre eleconfundindu-le, in special, pe cele eu puncte de articulare apropiate: 5-Z, 8-j, t-d, fv, r-I.

ExercitH ~i jocuri pentru de.zvoltarea vorbirii

• Spune cum face!

Copilul va imita sunete ~i zgomote din

natura (onomatopee),

Deexemplu, ii cerem sa imite: - albina (bzzz);

- sarpele (ssss);

- vintul (vjjj);

- vrabiu~ (cip-cip);

- tractorul (tm) etc.

50

• Alege imaginea!

lntr-o carte iluslrata ii vorn arata doar nnagini care Ineep ~i se terminli cu un sunet, De exernplu, cap-pac; lac-cal;

• Repeta dupa mine!

Cerem eopilului sa pronunte dupa L11l ·1 cuvinte care au sunete cu punct de ulare apropiat, De exemplu: papa-babe, bcre, cocosi-gogosi, toamna-doamna, uua, rup-Iup, 80C·joC etc.

• Pronunli~i observa!

Copilul va fi ajutat sa observe in pronuntarea fiecarui suner, sa vada

10 buzelor si a Iimbii. De exemplu, se 111 streaza ~i ara hi di:

• la S, buzele sInt intinse la fel ca nci cind zimbim iar virful Iimbii sta lipit dintii de jos;

• IaS, buzele sint I'orunj itc/tuguiate iar limbii se ridica usor spre cerul gurii: -Ia R,. virfullimbiitrebuie sa vibreze r ,IUa.C ina incisi vikn superiori;

• la Z, buzele sint intinse, limba e '/1lti! ea la S, dar coardeLe vocale vibreaza, uptlu] putind percepe vibratia cu mina pe 1\llngo.

• Executii CD mine!

Pentru dezvoltarea muschilor limbii I .Ij buzelor, in fataoglinzii, se fac exercitii

51

II!III I
1111 N°14
Iii
i I~,
~!
I' II de gimnastica. De exemplu, cxecutarn
impreu 11 a: lnchiderea ~i de chiderea guri i;
I I umflarea obrajilor; rotunjirea/tuguierea ~i
intinderea buzelor; miscari ale limhii in
cavitatea bucala ~i in afara acesteia: stinga-
I dreapta, sus-jos, mi~c8ri circulare; vibrarea
I . buzelor.
II~I Dupa ce copilul a reusit sa rosteasca
I un anurnit sunet acesta va fi folosit In cit mal
I multo cuvinte ~j in pozitii cit mai diferitc run
cuvlnt= la inceput, La mijloc,la sfirsit, apoi in
I , propozitii.
I
II 1. Utilizati fi alte exercitii? Care anume?
I1II III 2. Pe care dintre exercuiile .. clasice" nu Ie
recomandati. De ce?
Iii
II , 3. Demostene a fast un copil bilbiit, dar (1
I , devenit un mare orator: Credeii cil I-auajutat:
I 1111 - pietrele tinute in gurii;
- profesorul de retorica;
:11 ' - efortul propriu;
- dorinta de a sciipa de handicap,'
- alte cauze, Care?
'[ I
I
II
IIII I
~~
52
.11M~ o IS ACOMODAREA CU PROGRAMUL DE SCOALA

MI-' ceria prea mull pe cOP;', ca se face obraznic; nu-l Incuta, co se face hot:

• In primii ani nu vor lipsi lntrebiiTile despre ceea ce se intimplii in clad ..

De exemplu:

- Ce purta astlizi dorunna?l Cum era mbracat.l.i?1 Ce culori aveau hainele ei?

- Cum e numeste colegul tau de

hflnca?/ Dar ccilalti?

- Cum se numesc prietenii Uii?

- Ce au fscut azi colegii tai?

- Ce faceti in timpul orelor?

- Ce faceti in pauza?

- Stii jocul' cintecul inviitat de curind?

• Povestiri despre oreie de clad

Este important sa aflam.ce s-a predat.

NlI lntrebam copilul, de la inceput, ce teme c de facut, pentru ca va rarnine cu impresia este importanta doar efectuarea acestora, Despre temele zilnice so discuta relaxer,

htcl se va crea impresia ca acestea sint cauza turor certuri lor si a pedepselor, Blocajul I: lansat se poate manifests prin continua ~llare in fata sarcinilor, prin teama ci vagresi

u pri n respingerea sugestiei de a luera singur, Este necesara cit mai rnulta rabdare nuu ci:

- mediul in care intra este complet nou; sarcinile pe care le are acum stnt III lie,

- traverseaza 0 etapa noua ~i este bine 1'\ iguram ca raminem aproape de el; seoala au este un obstacol de netrecut;

Elevul care nu are incredere in fortele proprii devine dependent de parinti, fJ.'a~ ~i meditatori.

53

I

N"lS

• Nu uitati sa gasiti motive de lauda in uilalt parinte.

• De asemenea, puteti rccurge Ia prin atitudinipozitive. Dc exemplu:

mina aceasta mi-a placut cum te-ai .. ".lneurajarca poate veni si atunei III I tatele nu sint exceptionale.

• Pedepsirea limitata - pc termen scurt.

• Nu uitati sa sensibilizati copilul la 'I celorlalti despre el, in rermeni de I " red ea :}i colegii tai au observer ca ai muri progrese" etc.

- trebnie sa devina independent, des:

IlU este sigur ea doreste acest lUCI'lI;

- scoala cere disciplina lili efort.

• Cultivarea increderil in fnrtelc proprii.

Este bine sa i se atribuie copilului

sarcini precise ~j simple:

- sa rnanlnce ceea ee i-a fast pregatit:

- sa-~i Caeli singur patul;

-sa rezoivc din tome partca considerata

de el rnai uscara;

- sa aleaga sarcini pe care ar vrea sa Ic Indeplinea cs etc.

Pentru inceput scopul nu este rezalvarca propriu-zisa Ct descoperirea unor pretexte pentru a fi incurajat sa dcyina independent. Acest lucru se obtine scotind in evidend miclle success. Se poate transforms si un Iucru aparent banal intr·W1 succes. Dc excmplu, e va repcta de cite ori este nevoie:

Ai reusit mai binel mai repede declt mine. Este minunat! Sint convins ca vci putea face orice la fel de bine.

increderea parinlilor in copil face minuni. Lip '3 acesreia esre cornparabila eu abandonarea lui lntr-un mediu ostil. Daca nu exists Incredere in copil, atunci nici el nu poate sa aibii ineredere in sine.

sint ce!e rna; frecvente formule de _""",'ope care le Illilizali?

Important!

• Se recomanda aprecieri pozttrve privind $coaia,lnvatatorui si relatiile stabilite ori pe cale de II se realiza,

• Daca invalitoruJ poate fi preocupat dear de elev, parintjj nu pot uita de copil!

55

54

EDUCAREA COPllLOR TIMIZI

16

Cine se teme este pe jumdtate invins.

'f .. A· ... ~rl --------=."..._...,.~-------:,..,..-----,-=------

I

I

Timiditatea se roanifesta prin:

• emotie exagerata;

• reactii intense Ia evenimente

Cea mai bunii metoda de luptA impotriva tirniditatii este sa lnveti sa 0 cunosti I

• lipsi de indrazneala si absents ajului de a actions,

• teama fata de psrerile altora;

• convingerea ca DU va fi apreciat corect, nu va f lnleles bine;

• neineredere in sine, nehotarire ~i iguranta;

• ezitare continua ~i aminarea deciziilor;

• tacere, fire introvertita.

invingerea timiditAp_i s realizeaza

cultivarea:

• increderii in sine;

• dinamismului in glndire si actiune;

• spiritului de initiativa;

• puterii de stiipinire;

• curajului de interventie;

• vointei,

combaterea:

• neincrederii in sine;

• pasivitatii;

• susceptibilitatii;

• ancorarii in trecut;

• lipsei de ini\iativa;

• absentei minimei vointe,

56

57

1. Ali interpretat vreodaid ez i tarea dumneavoastrii ea timtditate? Cind?

2. Cum v-ati convins co puteti Invinge neincrederea? Va rugam sa descrieti strategille folosite.

58

COMPLEXUL, DE Il'IFERlORITATE LA corn,

Adesea, teama de uri /'du ne conduce spre un alt rdu, mai mare.

aracteristiei

• aparitia sentimentnlni de insecuritate cienta;

• stare de izolare ~i neliniste;

• cresterea neincrederii in propria

• raportari negative la eei din jur;

• hipcrcriticism ~i autodemobilizare,

• cducarea predominant autocritica;

• esecurile repetate;

• abseata bucuriei pentru reusitele

Ille:

• pirinti perfectionisti;

• parinp severi;

• autoritate necontrolataa adu lli I or.

Il'

• apartenentala grupuri defsvorizare;

• marginalizarea incadrul grupului de

I,

• absenta cooperarii $1 valor izarii

l'remisele depa.~irii cnmplexulai de "'1'.", .. lIl\fe pot veni din:

• mcurajari sustinute;

• laude la eea mai midi. rCullita;

• considerarea greselilor ca momente 11I1111pliHoare ill viall!;

I .

59

N° 17

<evitarea etichetarilor negative;

o crearea unei atmosfere cooperante;

o dialog permanent;

o un climat care sa permita intcgrarea ociala a copilului;

o intatirea convingeri i ca defectele proprii lin de etapele dezvoltarii sale;

o credinta ea educatia §i efortul sustinut ii sint favorabile;

o bucuria comuns a reusitelor.

60

Nimeni nu dti ceea ce nu are.

COPILUL - iN DIFICULTATE SAU iN E~EC?

Copilul este in dificultate dad;

• ceea ce face - teme sall altceva - este ineomplet ~i ramine dear la nivelul de atisfacator;

• manifesta nesiguranta, solicita mereu sjuror, cere continuu precizari pentru orice lema'

o se pllnge cli nu are limp;

o dupa ce este ajutat i~i revine;

• rccunoastc greselile abia dod ii sint Indicate, fiind capabil apoi sa le coreeteze;

• nu stie sa enunte 0 regulii .. 0 lege, un (Incept dar po ate aduce exemple ~i poate 'Iolva aplicatii ale acestora:

• cere explieatii snplimenrare;

• vrea sa i~t reprezinte ceea ce se plica.

Copilul este 'in esec dad:

• lucrarile lui rarnin In afara sarcinii rule, sint incoerente, nu raspund minimului n~' csar;

• se arata descurajat in fata oricarei robleme $i solicits ajutor;

• nu foloseste timpul pc care i1 are, I rzind angajarea;

• nu line seams de ob ervatii, de urrcluzii;

• corectarea si prezentarea greselilor DU 1111 -lioreaza situatia;

61

-

N"18

I

,

II i

• stie de la incepur eli a gresi t, dar nu i se pare nefire c; nu considera necesar a i se arate ce anume a gresit;

• nu formuleaza nici definitii. nici exemple. Uneori i~i aminteste totusi de unele regnli principii, notiuni care sint ins! complet diferite de celc aflate in discutie;

• doresre doar ca lectia sa se termine cit mai repede.

In aeest caz se eer alternative eu mai multe puncte de sprijin au elaborareal combinarea unor metode noi.

1. Idenlijicali situatlile in care starea de dificultate poate fi consideratd stare de esec.

2. Cln« poate fi in dificultate? De ce?

3. Care stm sansele unui copil In 5ituaJie de esec? Puteti do exemple?

"19 ACCEPTAREA SINEACCEPTAREA COPILULUJ

Paradoxul ideii: se impune ou farta sentimentului. (petre Botezatu)

Analizind relatia copil-parinte, P Osterricb considers ca la baza acesteia se ria: doua a ti tud ini esenjiale extreme: cceptarea # neacceptarea,

Copilnl acceptat se manjfe.sta prin:

• creativitate, originalitate si

pontaneitate;

• preferjn\i pentru joeuri constructive ~j de imaginatie;

• autonomic Si capacitatea de a se descurca tngur;

• tendinta de a se impune tn faja

celorlalti, de a conduce;

• dorinta de a fi important;

• capacitatea de a se Bpara;

• agresivitate exteriorizata;

• nivel inalt al aspiratiilor exprimat in

dorinta de a infrunta dificultatile;

• persevereuta ill urmarirea scopurilor;

• interes pentru sarcinile Incredintate;

• autoritate si putere de concenrrare;

• individualitate puternica;

• capacitate de a se afirma in lumea cxterioara,

W~I~I!~ __ ~ ~ ~~ __ ~ __ ~ ___

II 62

II.lIII,

CopiJuJ neacceptat de familie devine:

• mereu agresiv, pus pc cearta;

• se joaca mai rnult singur;

• este respins de colegii sai;

• nu este un bun partener de joaca;

• se aupara dod pierde;

Parin~i i sint prunu educator! ai copilului

Acceplarea este considerara premiss dezvoltarii.

63

MINCIUNA COPILULUI

• 20

N"19

Cine a min/it a datoli-a mincat credinia (oatil.

• este inch is, necorrrunicativ;

• DU se poate exprima in scris: oeste nelngrij it, uneori murdar;

• nu e. te niciodata pregatit pcutru

scoala;

• cauta simpatia ell oriee pre];

• face pe bufonul;

• este sovaitor:

• are probleme legate de vorbire exprimare;

• vcde viitorul vag ~i confuz;

• estc dominat de sentimente de frustrare;

• consldera mediul familial neprimitor; respinge autoritatca parinteasoa.

Nu uitati!

Nu este 0 inventie a sa. ci:

• este impusa de adultii din jur;

• se afla intre fictiune $i realitate;

• provine din bucuria diverselor n. scociri incurajate;

• vine din convingerea ca nu face rau

nrmanui:

• vrea a convinga mal repede $i mat

Minciuna se demascii. nu doar se refuza I

Aratati efectele minciuniil

Furia nu rezolvs. nimicl Pledati pentru adeviirl Nu confundap recunoa§terea minciunii cu dezvinovatireal Interdictiile nemotivare declan!leaza reactii inverse!

igur;

• iavorastc din teama ca adevarul duce contlictul eu ceilalti;

• demonstreaza necunoasterea

'fcc1eloI adevarului:

• este 0 dovada ca n-a avut bucuria de spune adevarul;

• denota absents ra.spunderii si a

eurajului;

• exprimi credinta ea protejeaza alte pcrsoane - prieteni frati, pirinp;

• arati eli vrea sa evite eonfhctcle ell

dlalp;

• reprezinta exercitii de perspicacitate

p mtru adulti;

• constituie revanse la atitudini

imilare ale parintilor.

J. Descrieti comportament til lin II i copil neacceptot.

2. Stabiti! i 0 ierarhie a factor! lor determ inanti. raspunzdtori.

3. Imaginati-vii a sltuatie de mijloc intre accepta ~i neacceptat.

6S

64

• 20

,,'

66

1. Accepto~i 0 ierarhisare a mineiuniler in,

a) acceptabile;

b) grave;

c) faarte grave;

d) de ali tip.

2. Reactia la diferilele forme de a minti este:

a) mereu aceeasi;

b) nuaTl.fola;

c) de indifere,,{d;

d) de ingdduinta; e) foarte dura.

3. Cind minciuna copilului ne imp/lea: 0) mdrturisim greseala;

b) nu comentdm:

c) jllslificam dreptul nostru, exclusiv; de a proceda si asa.

Descrieti 0 situati« dintre cele identificate punctul i,

67

68

5. Com ell/of; - ca pentru copil- unul dintre proverbele:

oj CZI minciuna boiereasca, treci 1/1 tara ungureascd.

b) Cu minciuna prlnzesti dar nu cinezi.

c) Cine a min/it 0 data sl-a mlncat credinta toatd.

PEDEPSIREA COPILULUI

Yorba dulce mul: aduce.

Este folosita pcntru a mrrerupe, a frina un comportament nepotrivit san care ontravine normelor sociale,

Forme

• dezaprobarea;

• pedeapsa dupii consccintelc naturale IIle greselii, De exemplu: Daca nu si-a fa.cut mcle atunei nu are voie a se joace afara.

• pedeapsa dupa consecintele logice ale reselii. De exemplu: Daca se joaca Tara sa Iha voic, atunci va sta 'in casa in timpul orelor estinate fotbalului,

• pierderea unui privilegia ~ clnd i se fuza ceca ce ii place muir;

• paliza impus1 - cind copilul nu va mal in centrul atenjiei,

Bliaia, pedeapsa flZica

• nu-l invara pe copil cum sa se nuporte mai bine;

• sanctioneaza doar copilul, nu $i nuportamentul sau negativ;

• anuleaza efectul asteptat, deterI unindu-l sa fie insensibil sau anxios.

Atunci cind pedepsim copilul sa ne nnebam:

• Ce gindeste copilul despre sine ~i

I~ pre eel ce pedepseste?

69

/'I_~)" __ -------------.-----------------

70

• E te urprins?

• Ce va ramine in memoria lui?

• Care sint efectele imediate ale pedepsei,

• Dar cele de lunga durata?

ReguU:

• Nu se foloseste pedcapsa fiira de rasplata - cind aceasta se ouvine,

• Pedepsele se cer utile. nu dure.

• Pedeapsa este in functie de gravitate a actelor savlr~jte ~j de virsta eopilului,

• Pedeapsa, ca ~i rasplata, se aplica prompt.

• Se spune copilului pentru ce este pedepsit,

• Pcdeapsa nu poate sa fie 0 descarcare oarba a furiei ab urde,

t---------~-----~--:/.

J, Care dintre formele pedepsei nu au fos! 1"~IUn'(;!r,r1le?

Daca ali fi in situatia de a pedepsi,

_0'.' .. """ care dintrejol'mele pedepsei opttul.

,"

71

NUZ2

RASPLATA COPIT.ULUI

3. Pedeapsa jizicii este cea mai eficientd. A rgumentaJi J

4. Pedeapsa flZica nu poaie aduce rezultatele scontate. De ce?

72

Dupii fapti'i ~; rllsp/atti ..

Rasplata este folosita pentrn a incuraja, • aproba, a detcrmina repetarea unui omportameot adecvat,

Forme de rAsplata

• zimberul prietenos:

• interes sporit acordat copilulai: <Iauda;

• descrierea sentimentelor personale 'Ii de ccnduitele sale;

• procurarea unor activitali placute,

Reguli

• Nu sintapreciatepezitiv toate aetele opilului, deoarecc astfel i.~j va forma 0 falsa rere despre valoarea reala!

• Nu se promite 0 rhplata ce nu poate acordatal

• Fiti consecventi; ecati pedepsit azi, u raspliititj miine!

• Sa ne imaginam mereu copilul in cvcnirea lui!

• Sa-i descoperim '§i apr:eciem sansele I rorte1e.

• 83-i respeetam sentimentele!

• Sa~i gasim intotdeauna ace le elemente dcmne de admiratl

• Sa-i impalta~im sentimentele Tara Il!mere!

73

L---------r------ ..

• S3-1 ajutam sa iubeasca ~i sa aieagtl binele!

• S3.-1 inva~am eli in lume exists ~l altceva mai important decit interesul luil

• Sa-i cream si sa mentinem atmosfera plikuta in familie!

• Sa nu-i fie strliina bucuria virsteil

• Si-i ioUitlltarn momentele de neincredere in propriile fortel

• Sa discutarn deschis orice problema. insi la nivelul lui!

• Sa-i solicitam copilului irnplicarea in deciziile familiei ~i adultilor,

• Sa fie mereu ascultat, niciodata 1nsa moralizat.

• Sa i se cuJtive umorul pentru a evita situatiile peniblle ori jignitoarel

1. De ce este necesara 0 consecventd in a I'Qsp/ali ~i a fi rasplalit?

74

'are este astiizi cea rna; mare rasp/ata

,-

75

~. 23

BANII DE BUZUNAR

Banul ecanomisit este de dOUG ori ciiligal-

'~

'!

76

3. Care Q fos I momentul in care - copi! fi i nd - v-ati Rim/it rectmOscul important pentru adulti?

- -

D-------------------r------------~, ..

S-a incetatenit obiceiul de a se da ~opiilor bani de buzunar, iadi destinajie pn:cisii. Copilul dispune de acesti bani pe care poate sa-i economiseasca pentru vacanta ori ~ii-i cheltuie imediat,

Exista i'nsa citeva probleme:

• In ce limite bawi de buzunar au 0 ruoctie educativli?

• Ce suma este potriviti?

Familiile, oricit de bogatc, nu trebuie sa ofcre bani decitin limite rezonabile, pnindu-se scama de virsta copiilor §i de medial ill care traiesc,

Daca parin~jj au 0 situatie materiala modesta este bine ca cei rnici sa ~tie, pentru cii asa vor in~elege sacrificiul necesar ~i lor ~i parintilor,

• Trebuie sA controlAm utiJizarea hanilor?

Dad parin~i int atenti, vor cunoaste usor modul in care copilul i$l cheltuiestc banii. Exista ~i exceptii, mal ales in cazul adolescentilor,

Este necesar sa se intervina prompt in caz de excese.

Limitarea banilor de buzunar inHitura utilizarea acestora in directii excentrice sau pericuJoase.

77

• 23

,_-------------'--------r------------___,::~

Recompensele pentru activitatile _cosebite in cadrul familiei vor aduce alti bani iJtc Imga cei primiti in mod obisnuit,

Uneori, banii necontro la ~i si peste nevoile stringente conduc i la in talarea unor vicii precum: fumatul, alcoolul, jocurile de noroc etc.

Cei care au bani multi cer ~i mai multi.

Deprinderea de a avea bani duce la furt. Adesea, copilul are nevoie de sfatul parintilor pentru ceea ce eumpara, Esential este tactul dovedit in sfatul ,dezinteresat" ~i e emplul oferir copiilor de parinti, fratj mai mad ~j de prieteni.

J Cind ~i cum ali obtinut cei dintli bani de IJllzunar?

12 Ce utilizare au dobindit acel bani?

• Este bine ca un eopiJ sa~~i ci~tige banii de buzunar?

Aeeasta metoda este folosita pe scara larga ill multc tan. Obpnerea lor este po ibila nu numai in vacante, ci in tot cur ul anului.

Participarea la treburile casnice pentru care ar trebui plitita 0 alta persoana ajurorul dat tatiilui, iD locul altui specialist sint modalitati de obtinere a banilor ~i de pretuire a bugetului ~i, implicit, a farniliei,

Banii de buzunar ramin un drept al copiilor,

."

De retinntl

Sarcinile lnfamilie se distribuie il~ mod echitabil Intre loti copiii si, desigur, intre pariop. Aceste munci sau altele nu vor afecta acrivitatile scolare .~j dezvoltarea intelectuala, odihna si timpul liber de care copiii au nevole,

79

78

AGRESIVITATEA

Cina se srapfne.,~te devine stapinu./ celorlalti.

3. CUIIl afi reactionat fa primel€. cllrnpiiriihm libere ~ din proprie iniliorivii ~ ale copilulUi dumneavoas ira?

Agresivitatea copilulut poate fi

· de:

• atitudini neadecvate ale pariD~i10[;

• corectia de once fel;

• autoritatea exageratii ~i inflexibilitatea

ntilor;

• acceptarea tara. limit§. a indlsciplinei:

• supravegherea severe:

• lipsa relatiilor afective;

• neimpliearca mernbrilor familiei in erobtemete copilului;

• rninimallzarea rolului jucat de copil;

• absente rolurilor in gasirea solutiilor problemeie familiei;

• nereCUn08$terea aplilu.dinilor ~i eomneteatelor .afirmate 1n familie'·~ 10 afara (~ooaHi. grup de prieteni);

• programul tncarcat, absents unui de munca;

• relatitle parentale patologice ~i

:'c!;.tnc:tt· ve;

• virsta cu particularitiitile sale, peetape:

pubertate, adolescenta, tinerete,

4. Ceefect QU avul3ugestiile dumneavoastrd?

AgresIvltatea pirin~nor poate fi

gcnerata de:

• nereusite personale;

• netnielegeri lotte soti;

• nerccunoa$terea sociaHi $i1sau nemotivarea efortului cerut de profesie ori 1"01uJ de parinte;

• drogurile, atcooluI;

E mai greu sa te invingi pe tine insuti decit pc un du~.man?

80

81

82

• nivelul de educatic;

• insecuritate socials, nesiguranta zilei de mline;

• suprasolicitarea rolurilorin familie;

• incapacitate de a se exprima In all

mod:

• exemplul altora: pirinp, prcfesori etc.

• iafluente ale mass-media.

Forme ale agresivltAtii

• comportamente traumatizante;

• violenta verbala;

• tOD ridicat, Injurii, ameninpiri;

• vi01enta verbals ~i neverbala;

• gesturi necontrolate, jignitoare;

• bataia, avertismentul;

• suicidul sau tcntativa de ornor,

Cii de elimlnare a agresivitafii:

• refugiul in preocupari cu adevarat importatne;

• ernpatia cu starea celui lalt ~i acceptarea lui;

• analiza comportamentelor partenerului co argumentele acestuia;

• contraargumentarea convingatoare $1 pertinenta;

• cxprimare ferma. clara ~i inteligibila;

• recurgerca la analogii si comparatii salvatoare;

• asumarea "ultimulQ.i CUV1J1t".

In calm si Iiniste. chiarsi copilul agresiv

i schimba usor atitudinea. De aceea:

• nu fttl dud rara motiv;

• DU it insclati;

• n u it umili ti ;

• nu II j igniti in fata cunoscutilor;

• nu vii spcriati de tipetele lui.

Revoltele acesmi copil sillt de cele mai Illite ori consecinta unor suferintc fizice §il au de ccucetle.

Este mai eficieata intelegerea asociata

II tandrete, decit 0 conduita aevera,

Rememorali prima dumneavoastrd ., iesire' !ala piirin/ilor.

intr-o sifuo/ie simi/ora cum ali reaclio1lal, '" parinte?

Asadar, daca parin~ii se cearta, copilu) devine nerves ~i irascibil,

i ntr-o atmosferii 11 psitii de IDlelegere $i armonie cop ilul nu Sf poate tndrepts.

_---------___L-------- .. ,'

83

3. Cansiderati co agresivitatea copilului afost - eel putin 0 dOlii - couzatQ de neintelegerile din Ire dumneavoastrii, parinJii lui?

4. Caredintre urmdtoarele llllprejuriiri conduc la agresivitat ea copilului: durltatea limbajulu], gestu! necontrolat, aminarea rdspunsului asteptat?

84

~ 25

COPILUL FRICOS

Nil se sperie luput de pie/eo oil.

10 atitudinile adoptate falii de copiluJ fricos, vom avea in vedere:

• sa conslderam frica drept 0 et.api normali a dezvoltirii. in acest caz:

copilul poate manifesta un sentiment de l\!ama pentru ce este mai mare, rnai put ernie rnai agresiv declt el;

preocuparea noastra pentru starca lui va fi 111 limitele normalului. Efortul de linistire nu '11 insemna nici ignorar e, niei forme ultimative agresive chiar;

teama poate fi prezentata ea 0 provocare la lurrecere, la depasire ~i autodepasire;

• sa lini~tim copilul punindu-I ill con"Iel direct ell fiinjele, obiectele ~j fenomenele ure-i provoaca frica.

I dentifi cam manifestari le ~ i motivele rofunde ale fricii sale;

Acceptam pomirile lui fata de tot ceea ce i1 I erie, atunci cind este singur;

Favorizam verbalizarea/rostirea, dezvaluirea cntirnentelor sale de revolta;

• slinu ren untiim I a a-i so Ii cita I. ciplini ~i comportament normal.

,. acem cunoscute si lntelese cerintele impuse 'k noi, in favoarea dezvoltarii lui;

Isxplicam in ce mod aceste comportamente, ~ [Ute de noi, ii permit autoconrrolul si dominarea oricaror situatii;

Asadar, pentru copil, frica poate insemna travers area unei perioade de adaptare.

_______________ ----''------''1...- ..• ,

85

-Pi
N° 25
I":it'

I - Laudam orice reu§ita ~i dovedim eli. teama,
r: ca orice nereusits este vremelnica;
II! II
• sa stimulam eliberarea agreslvitatti
"II ~j a sentimentelor negati e.
- Prezentam reusitele copilului in fata tuturor
I prieteniior sai ~i a familiei;
- iJ antrenarn il] activitiifi sportive sau in allele,
.j care Ii permit manife tarea, dcschiss a
sentimentelor ~i Ii asigum mici victorii,
Ii

J. 1n copiliirie. frica dutnneavoastrii 11 fa '/
H determinate de:
• intunericul din camera;
• zgomotele lIeelino cute;
I" • vocea gral1a a adultilor;
~ • plinsul altor persoane;
, • aile cauze. Care?
III ,'II
II I~
.~
... ,
86
I
" "25

2 Lin if teo se instala daed:

• apiirea 0 afto persoand;

• di ipiirea intunericul, umbra, etc.;

• con~tiel1tizali ea era 0 exagerare a posibilelor ( onsecinte;

• alte motive. Care?

,"

__________________ .1.-_,.-------------4

87

COPILUL TRIST

i"negl'il1d pe afful "'I te albqli pe line.

3. Care dlntre sursele fricii se paSlreaza la:

aj DllmneavoaslrQ

b) Celdlal: piirinle

c) Alii membrt ai familiei

d) Biiiat

e) Fatd

88

In fata unui copil trist sintern obligati luim tn serios durerea lui oricit de ,,,,,,JLl.lll<UQ ni s-ar parea:

• nu este recomandat indemnul nostru "~ .. 't",,,I' de a trece peste starea sa;

• orice rnotiv poate fi, pentru el, foarte

• poate fi ajutal sa inteleaga bine $i situatiile care i-au provocat starea;

• putem discuta des pre solutii cit mal crse ~i acceptabile pentru sine.

Observam atent in ce irnprejuriri se .nmutt:sta starea de tristete intreblndu-ne:

• este ceva neobisnuit, intU;n.plator?

• este a manifestare cotidiina:?

• se instaleaza lntr-o anumita perioada n zi?

• daca acesta se mai si joaca in acest ?

• este, acum, mai sensibil ca de obieei?

Formulam primele cencluzll,

• Dad. rristetea it lnsojeste si in momente in care ar trebui sa fie fericit;

• Daca sint cunoscute motivele smrii lui;

• Daca, aparent, nu exista cauze atunci problema este foarte serioasa ~i vorn apela unediat la consilierul scolar, la psiholog sau la psihiatru,

9

~~~--------------------------r-----------------------------------

1n orice context Tnsa copilul trist are nevoie de protectia noastra.Asadar: • este necesar un timp special consacrat lui;

• se impune 0 relatie cit mai apropiata eu el;

• ne rezervam, eel putin o data pe siiptiimin!, citeva nre pentru un dialog sincer; atent, protector si sensibil,

Copilul i~j doreste ca timpul rezervat lui sa ram.m.a exclusiv pentru el. Chiar daca dialogurile slot alternate eu diverse rnunci efectuate in doi, ore de activitati sportive. arristice, pentru a se bucura vom spune celor din jur ca avern periodic timp doar pentru el,

• Vom marturisi ~i vom demonstra ell de important este el pentru noi - ocuplnd Icc prioritar - to [aport ell alte persoane sau acpuni;

• Vom argumenta cit de important este pentru noi sa fim cit mal des cu el ~j ori de cite on este nevoie;

It Vom fi preocupati sa lnteleaga ca familia sa este ~j va ramine prietenul de nadcjde,

Tristetea copUuJui poate fi:

• durere fizica san neadaptare;

• strigat de ajutor.

RemediuJ poate veni din:

• descoperirea familiei, prietenilor, lumii eu frumusetile ei;

• bucur ia autodescoperirii, autocunoasterii;

• bucuria de a trai;

• fericirea de a fi copil ~i dear copil.

90

_---~----r-------:\

_--------L------',I'

91

" 26

I.Avert /111 limp rezervat exclusiv copilu/ui? Da/Nu. Daca do, aces/a este:

a) zilnic;

h) 0 data pe saplifmfrlli;

c) La sj'irljilu-l-siipttiminii - sirnbiita ~i/sau

duminica:

d) 0 dOlO pe lurui;

e) ori de cite or; este nevoie:

j) nu este casul pentru co: este prea mic

- este prea mare

- are ell cine discll{o

din alte motive Care ?

ADOLESCENTUL - UN NECUNOSCUT

Sjaturile batrinilor. apararea lillerilor.

LClnd copilnl » BIF - este lrist(ii) pre/erlJ pe:

- mama

<tata

- bunicul

-sora

- fratele

- bunica

- prietenii piirintilrJr

- nimeni etc.

Caracteristicile adolescentei

• Dezyoltare fiz ica insotita de maturizare scxuala, flra a-i corespunde, obligatoriu, si maturizarea psihica $i sociala; • Este perioada diutarilor de sine -

cind secretul, intirnitatea, lndependenta in gindirc au rnereu 0 mare imponanfi;

• Dorinta de afirmare $1 independenta.

Parintii si adultii, in general, sint supusi unui permanent examen critic, Primeaza opozitia rata de ideile, restrictiilc, sugestiile parinli1or .

• Prietenii patUnase $i exclusiviste.

Prietenia este dorita $1 cautaHi ell pretul oricaror sacri fie ii, Adalescentul cere Incredere si devotiune necondi~ianata si e sata sa minta pentru a-si salva prietenul,

Manifeslari specitice

• Refuzul supunerii §i dispretul fata de regulile irnpuse de adu1ti;

• Neincrederea in educatori - parinti,

profesori;

• Revolt! impotriva scotii si a familiei;

• Refuzul autoritatii adultilor;

• Dispretul rap. de tol ceea ee nu Ie

place ~i nu stiu;

• Goana dupa gre~elile adultilor,

indeosebi ale profesorilor;

• Acte de indiscipl ina gratu i ti,

nejustificata:

92

______ --------------------L-----------yj

If i""'.:(.\I·YTIrij--------------.--------------

94

I

II

• Dorinta de a fi remarcat - utilizind

orice cale;

• Bucuria de a conirazice pe ericine:

• Nevoia de a impresiona;

• Capacitatea de a ignora pe oricine-

indiferent de sex ~i virsta. .

Particularitaticompo.rtamentale dictate de sex

Fetele:

-devin sentimentale, romantice: cred in iubirea unica.

- in conduitele lor doresc sa arate rnulta siguranta de sine;

- vor sa le impirta~easca celorlalti

trairile lor; Biietil:

- all tram mai discrete, nemarturisitc;

- vor sa para inaccesibili, superiori;

- devin agresivi, irascibili, ori de cite

ori cineva incearca sa patrunda In sufletul lor.

t------:.:;__-----------r-------------~-.\

u 27

~. Care dintre caracteristicile enumerate le ..... cunoasnq! 10 copilul dumneavoastrii?

I

II

__ ------------. ,..._----..L.-__=-=-=----,-----=---,.{

95

EDUCATIA SEXUALA

Prima afectiune incepe CII mine tnsumt.

2. Cum Qli reuslt .spargerea zidutui dinnv dumneavoastrii $i copiilcopil - JaM/Mial?

Debuteaza atunei cind flecare: • afli ci este baia; sau fata'

e stie ca diferentele sint importante; • recunoaste deosebirile ~i la ceilalti

la mama, tata, fra~'

• simte ca este iodriigit ~i apreciat ca iat sau fata;

• are bueuria apartenentei 1a un grup baiep sau de fete:

• are fascinatia sexului opus;

• a~teapti transformarile determinate

• se bucura de acumulari Ie psiho.vllla.,' ..... sl hormonale, in fiecare CUlpa;

• glise~te in cunoasterea celuilaltprilej e cercetare comuna, alit pentru' copil cit ~i parinti;

• piirinpi ~i top edncatorii se dovedesc rlocutori adevii.ra~i;

• estc privit ca viiror adult;

• nu se simte tratat ca fiind prea mic pentru uncle discutii;

• nu este recunoscut dear in functie de sex si vlrsta;

• DU simte eli biologicul/instinctul primeaza;

• se regase~te prejuit prin lntreaga personalitate,

Desavlrstrea edncatiei sexuale cere: • 0 mare ~i permanenta atentie la exprimarea verbala si neverbala;

96

97

Educatia sexuala in cepe din prirnii ani de viatii ~i nu se rermina uiciodata,

I

,

N°Z8

PREGATIREA LECTIILOR

• accent constant pe seneimente, au pe instincts;

• grija pentru "sfinta treime": fizic, inteleer, suflet;

.; preocuparea deosebita pcntru spiritual - inteles casansa, taina $i miracol al iubirii lntregi.

1. Descrieti cum ali reacuonat a/unci cind all fast ironizol pentr« primele comportamente specifice biiie/ilol'lfetelor.

2. Reluati descrierea pentru copllul dumneavoastrii {unu! dimre ei).

3. Prezentati formula ideald utilizato de dumneavoastrd pentru realizarea educatiei sexuaie.

98

Muncaeprima dimre virrut:

r==s.

Cendlttlte normale de studiu

• un minim de confort in camera:

Iwnina sl aerisire;

• Iinisrea neeesars eoncentrsrii;

• alimentatie ecrulibratii;

• evitarea oricator surse care pot distrage _' .. nl","'· imagini in miscare, TV. video. internet.

vorbiri telefonice, alte persoane cu . ta~ diferite,

Studiul eficient se intemeiaza pe:

• un program bine structural - ell mciucerea tuturor sareinilor;

• dir~i diverse $i accesibile ell tematica . istorie; geografie;. literatura;' sport; desen pictura; culegeri de aritrnetica, fizica, 'oa etc.; tnuzici, opere de referin!a;

..Uti ..... ...,. monografii; atlase, haqi.

Materialele minime neeesare:

• birou/masa proprie de lucru;

• instrumente de scris: stilou, creion, x. hirtie, guma de stcrs;

• calculator si/sau ordinator PS, CD, audio ~i aparatura eorespunzatoare, dar

obligatorie,

StimuJarea ,I incurajarea efo·rtului de ·.llun:a se realizeaza prin:

• trairea comuns a bucuriei pentru unostintele acumulate;

--------------------------~--------------------)

99

Orfan nu e eel filii tata ~i mama, ci aceta fara ~tiinta de carte,

• proiectarea, Impreuna, a altar etape de stud ill;

• atribuirea dreptulni la ini~ativa as tfe I ca aceasta sa para meren ca apartine copiluhu, • evaluarea prompta si permanenta a rezuJ tarel or;

• reluarea acrivitatilor de studiu on de cite ori e te necesar:

• recunoasterea gradului de dificultate a sarcinilor;

• pretuirea sincere a fiecarui prcgres obpnut.

Asadar, asigurati-va ca scolarul

dumneavoastra:

• Arc un program zilnie de studiu,

• Respects orele inscrise in program.

• Are moti va tii serioase pentru a rcspecta programu I.

• Face pauze dupa fiecare 40 - 50 de minute.

• Repeta, lnainte si dupa pauze, ccea cc a invalat.

• Face rezumate ~i scheme ale materialelor studiate.

• lnte1ege ceea ce inva~a.

• Poate reda cu propriile cuvinte ceea ce a lnvatat,

100

Pentru pari 11/ t. pregdt irea lecu ilor

file sale; co iar $i iar vom fi solicila/i;

de a-i demonstra copilulul cit

ocazia de a ne informa eft de mutt/putin se t.l/,,·'pn,rn la $coala;

de a ariUa copilului ~i colegilor sii; ell repede ~i eficient rezolvdm no; temele; altceva. Ce anume?

Nepregaljrea lecturtlor aduce tljer/It/a: purinli lor;

numa! unuia dintre ei. Cui? mamii/tata;

lIimiinui; tuturor; copilului; altuia. Cui?

101

PROGRAMUL COPILULUI

Cine se scoald de diminealo departe ajunge.

3. Avem Uf7lu'i(Darea situa/ie:

Mama nu stie sii citeasca ii sa scrie, dar well ca flu! el sa ajzmgii "om (nvolat ",

Din clasa f $1 pina fa tenninorea!aclIlfii/li de medicinii, fiul este ascultat - Llhniil'it cu manuatu! ~'i lratatu] ln minti,

Copilul aflii adevtirul despre ne~/ililta de corte a mamei sale dupa ce devine medic,

Un program bine alcatuit asigura:

• varietate;

• anactivitare;

• flexibilitatea corespunzatoare virstei

$i pasibilitatilor copilului;

• continuitate intre diferitele activiHiJi;

• dinamism;

• supraveghere si autocontrol.

a) Vii rugdm sii comenlali, e.rprimindll-I'ii opinta des pre rolul mamei )')i 01 flu/ui din cei 17 ani de illviifare com una - a unei ne~liutoare de carle si a unui viitor medic,

Rezultatele programuhli bine structurat:

• cuncasterea propriilor posibilitati;

• formarea deprinderii de a respects anumite cerinte;

• cultivarea ordinii ~i disciplinei;

• dezvoltarea armonioasa ~l echilibrata a personalitatii 10 plan afectiv, cognitiv ~i psihomotor;

• dobindirea unei imagini corecte despre realitatea incon juratoare;

• formarea imaginii de sine, a respectului si increderiiin fortele proprii;

• descoperirea unor inclinatii speciale pentru arrumite domenii;

interes pentru dezvoltarea

cornpetentelor proprii;

• disponibilitate la efort in vederea cunoasterii, tnvalarii, actiunii, miscarii si jocului.

b) Descrieli /i alte ill/afU de exceptt» cunascute direct sail indirect,

102

103

Asadar, copilul dob indeste sansa participarii la activitati asigurate sistematic ~j riguros:

• impreuna cu el, familia lnsiiSi este implicata in programul copilului;

• reusitele ~i dificuJtatile copilului IlU dmin neobservate,

I, Copilul dumneavoastra are un program riguros:

• in fiecare zi;

• numai In zilele de ~coata;

• numai slmbata si dumlnica:

• numal dimineata/dupii-amiasa:

• din cflld In cind;

• niciodatd.

104

2. In programuJ capilli/IIi tnsa nu lipsesc - prezentate ln ordinea tmportantei acordale -

de to , la 11:

• orele de masd;

• mediialii!e ell profesor pJatit;

• pianul $i aile activilCili anisttce;

• pregiilirea tecuilor:

• timpu! de somn;

• intervalul destinat activila(i1or libere;

• aile activitali. Care?

.-

,

105

;I -11
III N° 30
)!
. ,:
3. De programul de muncii of copilului
rdspunde:
'I' • mama;
• tata;
• copilul lnsusi;
• fratele/sora mai mare;
III • ambii piirinli;
• fofi din familie;
I • bunicii;
II • nimeni.
I
II
I
_- ___:c_
106 A iNv AT A SA INvEp

Nu e rusine sa nu ~tii nimlc, e rusine sci nu vre! sci inver; nimic .

Inseam.nii a respecta, in esel1t3, citcva

reguli privind;

• autcmotlvatta, pentru cii -mvatarea cere efort;

-invafi numai cine vrea·

-invatarea cere limp stil per anal ~i

perseverenta;

-este aecesara increderea in reusita proprio;

• organlzarea tirnpului ~i a spatlulul de Iucru prin:

-stabi.lirea timpului si Iocului de invatare;

-fixarea unui program riguros;

-adecvarea actiunii, etapa de etapa si

J'I ntru intreaga perioada;

-durata corespunzatoare deprinderilor de efort - dobindite anterior;

• eltirea motivata ,1 subordonati unor premize de intelegere, utilizare $i memorare.

Morivatia copihJlui e poate naste, pastra ~i dezvolta prin:

-intelegerea sensurilor ~i ideilor din Itece paragraf;

-sublinierea termenilor considerati i mportanti si a cuvintelor-cheie;

-eorelarea celor descoperite cu ceea ee ';ilia deja;

-inserierea simultana si a unor idei complementare;

107

l,.-"illn
I,'
II N°3l
'~·i~r"
I I)
ill!I,
I,'~
1;11
II
J I

-verificarea periodiea, daca a fost retinut

ceea oe se dorea invafat; ,

-revenirea continua la conceptele, regulile, principiile de bazli.

Asc~tarea trebuie a fie intemeiata pe: -maxuna atentie la explicatii;

, , .

-efortul de a reline esenpalul din class;

-notarea a tot ceea ce nu lntelege sau

este neclar;

-sublinierea temelor la care trebuie revenit;

-identificarea per oaneJor ~i surselor de sprijin oferite de profesor. .

Luarea notifelor inseamna: -consemnarea esenti a lui ui $1 a principiilor de baza;

-marcarea cuvlntelor-cheie $i/sau a rrazelor concluzive'

,

-manifestarea stilului personal de inva~are> memorare si creatie deoarece astfel se ~mbu~a:t~le~te procesul de invaJare; se reahz~aza pnmele repetitii ~j ordonari logicc; se repne ceea ce cste de mvatat; nu se uita ceea co este de faeut,

lOB

I Cind aredeti ea sue capilli! sa invete?

• cind poaie Sa citeascii ~'i sa scrie;

• cind are note bune si faarte bune;

• cind nu Sf culcii pfna nu stie lectiile;

• cind are toate rezumatele # notitele bine ordonate:

• cind invararea. pentru el, e te a aciiune sistematica;

• cind tot ce stie are sens sl utilitate;

• in alte condui). Care?

Cine are carte are parru oehi.

~.'[ I

~~ m

LECTURA COPILULUI

Este 0 aetiune de care sint raspunzatori invatiitorii dar ~l familia deoareee:

• Copilul invati 0 vreme in ~coala nu numai s~ citeascs, ci sieum sa-,i aleaga cirtile potrivite.

• Copilul care nu invatii de mic si-'~i aleaga cartile va citi la intimplare. tara sa in~eleagii mare lucru,

• Este bineca pirinp.i sa se intereseze de lecturile copiilor pentru a evita alegenle nepotrivite.

. • Ciod parinlii se ingrijesc de propria biblioteca au mai multe sanse sa aiba copii pasionati de Iectura,

• Dadi dorim sa curnparam 'iiI1i pentru copiii nostri putem consulta: lnvatatorul, bibliotecarul, Iogopedul, eonsilierul, librarul sao ghidurile pentru parinti ..

• Vizitind periodic librariile, putem fi la cnrent cu noile aparirii,

• Parintii care impun citirea unei anumitecarti risca sa provoace copilului un real dezinteres fata de lectura.

• Oferind copilului mal multecarti alese cu grija., acesta va invafa sa recunoasca 0 carte buna.

• Cind nu stim cecarti sa-i oferim copilului, putem discuta en alp pannp, dar numai daca este verba de persoane eompetente,

• Cartile foarte grease, de obicei, sperie

copm,

2. Cind v-a]i convins cd /iul/fiica dumneevoastra ilie sii tnvete? Descrieti; va sugeram. situatia in CClT'e ali dobindil (leeas/ii conchaie sou contrariul (ca nu $tlesli fnve/e).



110

III

11

II

Parintii au nevoie de tact ~i de inr.elegere pentru a ghida copilul in lumea cartilor.

• Cfu1,ilc $i revistele frumos ilustrate ti determina sa indrageasca lectura.

• incurajam copiii sa citeasca textul, sa it deseopere $i sa il inteleaga.

• Citim impreuni eu ei $i ne aratam rnereu interesati de continutul lectnrii,

• Daca oferim dir~ copilului acesta va depa,§i simpla placere de a Ie rasfoi, oYnvatam copilul cum sa citeasca 0 carte bucurindu-ne alaturi de el.

• 0 diseutie periodica despre cartile pe care le citeste ne ajutii sa 11 cunoastem mnlt rnai bine.

• inscrierea copilului Ja 0 biblioreca poate fi 0 dccizie foarte buna numai dacii ii apartine,

" ..

1. Va amin/ili primele Ire; ciIrficitite de copilul dumneavoastrii?

a) , .

b) , ,

c) ..

2. Dar cele din Iii carli cumpiirate -de copil

- pentru el(de parinli)

3. Ce carli nu i-ati cumpdra niciodata ? (Ire; exemple)

I~

1 J 2

EXAMENELE

Sftr~ittillalldli lnceputut.

Examenul poate fi can lderat:

• ocazia cunoasterii ~; autocunoasterii drurnului parcurs;

, sansa identificirii "petelor albe";

• 0 confruntare a posibilitatilor proprii cu exigentele altora;

• un prilej de verificare ~ apreciere a

cunostintelor:

• pragul care trebuie trecut ~

• bucuria reusitei;

• curaj pentru concursul care urmeaza.

Succesulla examen este garantat, dad.: o exista 0 pregatire temeinica;

• se cunoaste tinta de atins;

. - '. -

• eXI la 0 structurare anterioara a

raspunsuriior;

o exista su tinerea morala a educatorului

$i a parintiJor;

• a fost verificata rezistenta la stres.

Parintii il pot sprijini pe copil daca: o cred in reusita lui;

• il tncurajeaza in rnornente le de

tndoiala;

• tl iDvata sa gindeasca examenul ca pe un evenirnent dorit $i asteptat de toti;

• srimuleaza, motiveaza $1 sustin efortul

copilului;

o Intretin ideea eli reusita este cu

deosebire a copilului si pentru copil.

113

lnainte de exam en copii slut sfBtulJi:

• a aiba toate rechizitele ecce are;

• a ajunga cu 10 minute mai devreme, sa se relaxeze:

• sa a culte eu arentie tcate instructiunile pro fesorului:

• sa citeasca de citeva ori subicctele;

• sa Incerce sa raspundii la toate intrcbarile;

• a se concentreze inainte de a raspunde ( .. masaara de doua on ~i laic 0 data");

• a scrie citet, Ingrij it ~j corect gramatical;

• sa lucreze repede, dar rara sa se grabeasca,

J. Ce ati liicut tn ziua ill care copilul a avut primul examen?

• l-ati incredintat coLegilor sai;

• ali evitat orice discutie des pre examen:

• ofi organiiat in ajun 0 petreeere pentru deconectarea copilului;

• i-ati refuzat orice altli acttvitate in ultimele luni:

• altceva. Ce anume?

114



§" ,

1,,-'

ii~~~

It.~:=::~

-

.

=

;

I

a

E!$

I

&

copilulut este pentru

neavoastrii: o mare bucurie;

lin eveniment de care nu vret! sii ~titi;

eva obisnuit;

• n preocupare care Ii apartine; I'll exelusivuate.

/IIi:

altceva. Ce anume?

..

115

r_JI' t~I' }~!' I ~ i

I

i,';#~ ¥'~r------r-------

,~ Iii

II~ I II II 1:1

ii' II I ~ I

• III III

Iii

,,111

RASPUNDEREA EDUCATORULUI

Riispullderea educatol1J/lli: respollsabilitarea penl'11 respol1sabilitatea ceillilait. (Levinas)

3.?_~ a~J~me .din ceea ce it itt co all jactil all I parint! tn ztua de exam en a copilulul 101 dumneavoastra nu ali/ace? '

intrebirile edllcatarului var viza:

I. Situapa generali a copilului Ji a

~ediulul siu:

• Cine este copilul?

• Ce Virsta are?

• Care siot reperele sale culturale?

• Care slnt evenimentele marcante din

viata lui?

• Ce tntImpHiri l-au influenrat mai

recent?

• Care este rnediul sau de viati?

• Ce s-a intimplatmai important In clasa

din care face parte?

\

\

Preocuparile educatori/or:

• De ce dispunem pentru a face copilul

sa luvete?

• Ce nivel de complexitate putern

aborda in dialogul propus?

• Cu ce vocabular, fonnuie ~i exemple

vomopcra?

• Ce materiale didactice putem folasi?

II. Structura psihicului uman:

Domeniul senzorio-motor ca suport de

intelegere a copilulul:

• Care sint calitati1e perceptive ale

subiectului?

• Care este nivelul siu de ensibiJjtate

13 stimulii sonori, vizuali, tactili, olfactivi?

h~~~--~1:16--------~------------------

1\7

• Care-i int capacitatile de exprimarc verbals $1 nonverbala?

• Care sint priceperile sale?

• Ce raporturi a fixat acesta intre tirnp ~i invlilarc? Ce valoare confera accsror dous elemente?

• Eficienta activititii sale se observa ill cazul duratelor scurte si repetate sau doar a secvcntelor lungi?

Preocupdri le educatorilar:

• Ce suporturi vom folo j in difcritc momenta ale activitatii?

• La ce moduri de exprimare si de raspuns se poate face apel?

• Desfasuram demer ul singuri sau Irnpreuna ell alti colegi?

• Ce influente putem exercita?

• Cum ii putem organiza activitatea in limp?

• Care din varianrele de organizare (pcrioadele scurte/lungi) ne ingaduie manifestarea adecvati?

• Dupa ce criterii vom stabili duratelc?

Domeniol cog.uitiv ca suport de antrenare ~j responsabilizare:

• Care sint eunostintele de care capilli I dispune?

• Care sint competentele scolare si/sau sociale cu 0 putemicii nota personals?

• De ce eapacitati dispune?

• Ce stie copilul sa faca?

118

Preocuparile educatori/or:

• Pe ce cunostinte anterioare ne putern

tntemeia demersul7

• In ce plan se pot regasi ~i utiliza

eornpetentele pc care Ie solicitam CQPi1u~ui7 • Pe ce capacitati si cunosunte

• ~ 9 ?

anterioare se poate con trui lnvatarea. .

• Ce matoriaie ~i excmple se pot tolosi?

• Ce anume ne va ajuta sa valorificam

~i alte competente?

.. tn ce imprejurori Yom face apel la

capacitaple solicitate on pe care doresc ei sa le dobtndeasca?

• Ce context ~i ce mijloacc ne pot fi de

folos?

Domeoiul afeetiv ca reper pentru cuccasteree ~i actiunea educa~va: . . .~. , • Ce interese, pasiul'U, CtlllOZ1taP,

angajamente are copilul? .

• Ce miza exista sau poate eXlSta peotru

sine intr90 activitate oarecare?

• Ar vrea sa se impuni, a fie

recuno cut?

• Doreste sa-si puna in valoare

abilitipLe, priceperile? · ii place riscuL?

• Vrea sa se descopere?

• Vrea sa se opunalcontrapuna cui va?

• Vrea sa fie remarcat?

• Vrea sa. of ere cuiva prilej de bucurie?

119

Preocuparile educatorilor:

• tn ce proiecte personate am putea sa inscriem sprijinirea unui anume copil'?

• Carui seop Ii tnt subordonaie obieetivele vizate?

• Vrem 0 perforrnanta?

• Urmarim sa comparam rezulratelc . prezente ell cele anterioare?

• Dorim sa facem ceva uti! pentru

societate?

• Punem in evidenta ceca ce stirn?

• Ne dernonstram abilitatea?

• Ne incerclim puterile intr-un nou domeniu?

I. Comentatl aprecierea ginditorului Levinas.

2. Credeti co este important sa stie copilul cit de mull va paso de el?

0) dacii da, de ce?

b) daca nu, de ce?

c) dacii nu prea, de ce?

120

ALCOOLUL

Bea; dol' nll-fi bea minrile.

$tiati d a\cooluJ este on drog?

Alcoolul este considerat un drog depresiv pentru ca micsorcaza capaeitatca creierului de a gindi $i lua decizii.

Nu conteaza sub cc forma estc

conS1ID1at: bere, vin, Plica.

Daunatoare este cantitatea nu

concentratia bauturii.

"A bea"1nseamna:

• a te imbata;

• a au-ji aminti ce ai flicut;

• a-ti fi jena de noaptealziua care a

trecut.

Peatru ea "a bean este urmat de:

• certuri, bataie;

• relatii sexuale cu necunoscu~;

• absente §ilsau intirzieri frecvente de

la munca, de acasa;

• conducerea periculoasa a

autoturismului;

• alegerea baururii drept singura cale de

luptli impotrlva stresului si a oricaror

probleme.

Consumul normal de alcool presupune cii acesta:

• sanatatea;

• aclivitatea de la locul de munca ~i

121

• relatiile familiale, eu prietenii,

societatea, in general;

• siguranja proprie;

• securitatea altora.

Pentru cineva cu un consum normal de alcool, zilele in care consurna catltitati mici sint mai putine decit cele In care nu bea deloe.

J. Ce credeti cd or putea determina op?hmea dumneavoastrd pentru alcool ?

-lipsa bani for?

-esecul in dragoste?

-singurdtatea?

-boala foarte gravd?

-suprasolicitiiri le profeslon al e J l/sau

Jam ilia Ie ?

-nevoia refugiului dintre multele probleme?

-nimic

-alte motive. Care?

122

2.Daca a/ i cunoscut tentatia alcaolului - dumneavoastrd sou un prieten or; membru al famiiiei - cum v-ati salvat ?

,"

123

3. =: credeti co este a/eclat copilul de optiunea constantii a pdrintilor pentru alcool?

124

BIBLIOGRAFIE SELECTIV A

• Allen E. Ivey, Norma Gluckstern, MaTY Bradford Ivey, AbilililJile consilierulLli. Abordare din perspective microconsilierii, Editura Risoprint.

Cluj-Napoca, 1999 .

• Silvia Dima, Cei $aple ani de-acasa, Editura Didactica si Pedagogica, Bucur~ti, 1999 .

• Christina Hardyroent, Vii/orul/amilie;, Editura $tiintificli, Buouresti. 2000 .

• Anton MOlsin, Plrrin1i ~i copii, Editura Didacticli ~i Pedagogldi, B\lcure~ti, 1995 .

• Les Giblin Aria dezvollorii relalmf)r inferumal1e, Editura Curtca Veche, Bucuresti, 2000 .

• Zig Ziglar, Putem crefle copli buni 11111'-0 lume negalivd!, Editura Curtea Vee he, Bucuresti, 2000 .

• Stanley Shapiro, Karen Skinulis, Cum devenim ptiTinl; rna; buni, Ghid practic, Editura Humanitas, Bucure~ti 1999 .

• Elisabeta Stanciulescu, Sociologia educatiei familia/e, Editura Polirom. lasi, 1997 .

• Gheorghe Bunescu, Gabriela Aleen, Dan Badea, Educa.lia paril1(iJor. Strategii $iprograme. Ghid pentrujormarea/ormatorilor, Editura Didactica

~i Pedagogicli, Bucuresti, 1997.

125