Chisturi 'si tumori

benigne ale pArtilor moi

orale si cervico-faciale
I

Alexandru Sueur, 0davian Dincn, Horio

Ionescu
1

in Utt:Yatum de sper:ialiMr a, tumortJ e!llt3 de{Jrf lM ca o e:.<presfe dlnico si

hfsiopafotogicd a une1 prollferori OolarP. obernnte. f<Jr{J a SEt face lo (Jr1ma vedert:! o
dlslinctie privina resuturUe de ortglne 54JLr evolut1a tumorii.
Astf"el, proli{erfJrlle rear.five de tesut (htperploz10

{ibrooso

inf lamOlorie sau

granuiomul ptogenlc - a5a1111m1tele .epuUde').sew u11ele protiferari benigne

congenitaie (hema1'gioame. lim{ar'tgioam) sunt inr lw. rr1 r:ol egc n'a ,.t umc:m", la fcl
ca s1 rumo ritc:<
fJen;gne propri1.1zise dt:: ptJ rH mol, rr1m or fi pcrpllDmul sau tipomul. Ma.ma ri:iversjtate
a srr11cturflor histolagfc!: care i'nt rd irt tJ /cdroirca tcrltgr/ului 1JromuRiJo/aUai impUtil
e;..istenta a .nr.Jmeroase varietllrl lumorn/ec, tH{icff de deffnli. dasi{lcal si mai a/C!.s diferentfat
clinic.

7n vederea une
necesar sa d@finim
tumoralo, care .se

sltstemarllri dft rna; rP.tJU ste a acestor entuati wmorale, este

maJ ifll{JI o serle d f .P,rmt!m' !}eneml vnlabili in patotogia
regasesc si in rnrilodu oro-moAllo-{acial.

40:Z

(HISTURI SI TUMORI BENIG NE

ALE P

Hiprr;plntil este canstlluit.1 dtnlrD

ma5 tisu lar:i prollfera1iva. bfne difC!rentiaL
.cJrn s intr" oareca r' msu r autolimilama.
n(!lav;]nd capacltlltl.!<1 di? cmterc autonorn Ala dlnk, cjt ihislopatotoglc. se 11sf:'am:ln
cu o 1umm.1 proprl uzi!iiU, iiltar prfn aspectul

macroscopic. ca l
I p rin cam cterele de wlularilJte cresc
ut. Apilri,ia I C'.olu1a acD5tor hlperplain
poate fi in gcnm11I '1'iociat.l w prczen111 u n
ul factm stlmula1or, de obkl un
mlcrotraumatlsm crook. lrzl unea putand 5e
remil fl od;ua rn dispnrilia aci?stul factor.
Hiperrrofia SI! diFerentfal.il ue hip!!rpl<ui prin
[aptul Ci'.! Sl' dal Of t.112.ll crto!lerU 1''01um I rle
1

CJ ct1Ull!lor 1 nu multlplkarn
arnstora. ;.i11 nd de a!.em neil ca rezulliU o
ap;uent.i pmlife:are a mspt,ti:l l'>ulul tesut.
Harni1111omul rnptl'llntri o prollf l!rate
dlsmnrfic.Jl it tf:!Sll 1UIUI dltl (;Jfl! d rv;I,
r.1 lI? M IJ
I
an. Cillpa<l1ateill un I c1ete1L auorronu
conllnu . cl m;1i d rabal pre1l nta o denollare

p;ual
cu ceia a intregulul Qrg.i nism.
Oi.c;llnc,ia

dlnw UM hi1mtlrtot11 i o rumo r benl nA

proptlU li !!'!!I P illdt> rl a1bl1ri1r : Tn rapt.
majorU11 t e 1 iU1t1011lo1 ben1Jr:nr1 ate SURMUiui
1 topll ulul mk !iUn hamarcoame de
dezvo1tme. bP.mplel 1ipic1 rt hamario.1me alP

partllor mol sunt in primul rr.d o n umit!!le

lu mo11 vascular (hernansloam
le,
llmfangloamele etc.), da r $1 nevll plgml'lll Ml
de 'a nlv1ul lr:>g rnenlului; l;i nlve1ul
Oil!ilor ma:dlare,
ha marlo,rn1 pol n (<'m!i iderate o-dontoam
I.
ribroadonlomul amelobl,1stic SolJ tumorll
odonlOgenic
!iplnOCPlulrrr P.. Prindpalele
f racted!ltlci ale hami1r10;,me nr !.llnC
ur;u:tEml autolimitant (la un m{lmnt dat -al
l"Volutiei lor) i
fapt ul ca nu in n lreaz l uturile adlacente.
Corlostomul e.ste mllar namartamul ui,
c;u deosebl re.J .,proliferarea dls.motrl r.a
ra,lne din tesu1 mi care nu !tllnl prezPnl'
in mod obi nuil la lorn' de ap...ritie. E.K.emple Tn aces I sen5
Sunl
cnisturUe
gaslrcinleSUnale h1>le10lopl{e care. pot
fl prezenle la c:opii; preze n'il de strurluri
earlI laginoa>e sau osoase rn p.a rench 1mu1lln
gua {candrom ul s-au QSLeomut de pe fu ta
dorsala a U mbil - e.drrm de rare): prezen' a
de
ut llrod
tes an in oaza hmbii (gua
linRUalM. O aua enlitare coni:.iderata roriostom
este prezen'u extrern de lrecvema a 8fande
lor sebacee edopke in spetia' pe murGCs.a
jug.ala. a a nu m ltelegranu luli Fordyce.
rier1tamul t"ltf o !umora propfiuzi di!

d'11ooll;m.?, cu c:ip;u:it.11 r de ere re wntln

u.i. f.'.l r:l a ii'>' carac ter &11.J,Ollfl Itant. Est ronsll
t u11 df n e.suturl de la dls an1a ra1a d

locul de
pa ritlc. cu or lgl ne T 11 !OiU straturlle
germinatlYe. Ap.ir rnl rnt I ds 1' ln nlv"lul
CM1rului (undc sunl i11 g1 rr Prc I b nl51 e)
sau 1estlcululullunt.I
sun I n gn r a1
mallgneL Ott
?xemplu.tflratomul cl'li!iflc al ovarului con tine
suucturi v r riare. (foJrcull pllof, and sebact!e .
st1uc.tU1i dentar sau osoa ). r ratoamel@
apar
1n lt?ritorl 1.11 oromri;i;il vfaciijI. m special
la ni1t Iul plan ulul bucal (c h1slul I ra1old)
s.au mi!i ra r I nlvl!lul oselnr mi!dlare 11
in regf un crvicf i\.
Tumorril! enTgne:
pronrfu-1is sunl
b
prolifera rl dh,mo nc de 'esut uri. hMl.Sibile. cu
rnp::ic.iUtLc de i::rcler toh,lnu.11ulonomr. i
teorrt lr nl!Hrnlia1 . if11m11rll benigne il U o
l'VOl 1JtiP conlinu.i. de ce-le m<ii m ulte ori lenta,
!ilopara anh la pulant.lu-sc ril(f do'1r ptln
e.t l h p,j!t"' oomplr.'lci. Cre erPa tu mor 11
tienlgna s fai::e pu i1 1pi nst1!!iJ tculut ilOf
adiuci:nh: {1 nu prln l nfi lr,are), ate!:ite
tumon neirind C41rac ter rnelastazant.
Tn ll l erat11ra nglllsaxnnll.penHu tumora
bPnlg na s folo.set P lnonimul de
neoplasm bfmfgn; c onsiderand neoplasm
oricc tip de prollferare tu morala, ben'gn sau

mall&na. Di n acest mofiv 1 pentru rm genera

con1u2u. 11om fololii in conli nu ilr c doi!r

tcrmcni1 delumor benign.a sa u m 1l1g1"1a,

n1rand cermenul de 111 upl411n1,
Chllul sedeli E'5e ra ocnv1tatflpi!
tolagrca cu contlnu1lchid1n 5.au
misolid.
defimilata de 0 mernbraniJ epfteliala.ulsta Cl
ccmt rnver in Uterahm1 dP sp,.cLa.l,tate dil
acestear tn bule

conr,iderate lumori ct1 coninut chisk silu sun\

entiUl IianaLon.opc.rlllW!:iti: di!ili nrl.

Clasificare
Av r. ri in \TdPrP rl h1l"'rSif :it1,1 Pnlit.i.tilnr
cUnke s.I hlo;;Cn pa lologlce benlp,ne. nu t!1Jslc'I
c:taslnr:ore slanda rdlz.at3o i1 acstora. h:!pt pen
tru c.:i re am Inc e-rcat sa le s.istema 111:tm pc
baz.a rriteriilor det11"1itt mal su!;. a lacalizarii
i il tes.u1 urilor din c.are prnvi n. Penlru
simplilica re. aceastes !!lstemaiild'rt:' va
c:uprindt c:hb.t u rlll:' 1 resn-ec11v t umorilc
bl:'nurn r J le p3rtllor mol ora (.l
$i re-rvicolilci&1 le. acer.t(IJ din u rrna i(lc
l.11,;'l nd praclirloate cmtlt ie. ru spect clink
tumor11I CTndus1v hlperplazii. h<i ma
rloam.corlostoilme. 1erat0.1me. $1 ru mori
bnlgn prapr ul'i e}_

Ch i tu rll pa rtilor mo1or l

ic rvico-f cia e
Sunl n genrnl (hlsturi de
dezvoll&Jre, mnd U!t millfrea;ent orlglne
em brlonara. dar poi fi da.toratl! l
transfcrmi'.!ril chisllc a glandlor saliViire
(chistul muc:oid.ranula), a rollculului pllos
(chlstul ep]drma d) SJU glam:ll:!IDr s.ebac e
(chistu I sebaceu).
ChiswrE 1t p J11ol r moi or1
1 Chl.shtl dermo d
Chlstul tera.tald
Chlstul gastrol r.testln.a I hetero&opic:
,. Chfslul limfoepi elial ora l
Clhlsturt nrwlul
Ch isrul brnnhlal
" Chfst1JI c.ancllulul tirroglos i gu.l
llngual.1 C.hlstu:rl yfmr1(1l1 plf1rlor
moi OR l
Mucoce,u l i ialochistul
Rilm1IJ
Ch tstur l iiti! !llruclurlla r l!pldumuu l
JI
anue:Lor HL
(hlst ul seD.lceu I c.hlstul i:pidermaid
ChlsLul cu lncluzfl i:pld1mnul(!

sunt formate prfn umrea-arcwi&or bralihiale.

loG1Ji.zaH!'ill Lipka a chistului de rnoldest
in plan.$&:JI bucal,pe lin la medrn.m ;totu.;.1 paate
n 1 pari!m dfiJn la ,a [e:.t nivel. Alleori p<i.3' .
area su b plan ul m. miloho-dlan s.au t- pOJk

e.:ttinde din planseu' bucal in

Iola submenloniera. Chistul
dermaid se poat lorahlil extrm de r.u la
i\leluJ rimbil.pe linia med ian. sa u a lteoriin
lo)a submandlbul.ara .
Chistulderm d oral !Fig. 10.l}se d
rnolta deaupra planulul m. mnoh"oidian, in
planeul bucal ant rior. ( istpoale
ul dermaid
1ana in

dlmensiunl d la cJjlva mlllmetrl pana la 1012

cm Formaflonf'il c h stl ;u111 rrP tere lent.t
as
mptomatk3,
destinde
muroilsa
acopt:rl1oare nemodifica.t3
il:!ta eJz
frenullingual,l.':lnd
se vada prin Lranspa enJA cantl nulu!
chlstk g:llbui.Chfstul dtmnold are o
consislenta form elasticl,find mobfl pe
planunle adiarente, ia1 la f1rPc;.h1u ar;
gmll! 1 fn ca.7ulin r:ur-Pf Pperlnf"I,
se limiria un continul p35'os de rnloare
t:enuiu galbuli: is" p11al 5upralnh:ctill
Prln ctcm1 sJ.alunFs.ldC!hrmezt!' plancu
buc.a] iUTtcrir i
s.a im ping3 lim bJ. spre in sus i !'.pre posterior,
lnch.ic md 1ulhuri3.ri di: allment.atlc, lc.Patie T c: 1lar
rusp raf!.
Chl tul d mo1d ca E,Sie cieiw s;ub

planu

Chistiul dermoid

m. mi ah
hf5tul dermokl suprahia1ran
a"diiln
(c
apan1ia unei deloona111
(f g. 10.11 duce '

Patagenie i aspecte cli n ic,e

submentonlere, care dilil5peoc;t de "Wrb dubm"1

(3ra roodiftrnrn tl"gUm l['ID supraiarnnt i cu
aceleai cariuleri!itili ?ii lomlorii
e
i in 1:1u
ul
c:G

Chlstul cl mohJ est un c !st d0 dl!1Valtilre

car ap11r r1.1I mal rervenL l.1 adu fli tinl]rl.
uneorl mnd p z nt chf.ar la ntere.Se
d;uareaLt
lran'.form rn th1stk1_ ii lncluzlnor pltetlill
rcstan
1ed locut d .nl ,nrcurilorbranhlill I!. P4! In a
medlana'.Prilct1c din ac.est mat1v se paat
loc.ah1.a oriL1nde p hnii! medl.,n:t acolo unde
strucLurll

JocalU rfl Cira e

'i

Di agnostic difen:n al
[)li!gnostkuldlf!'rLni.il al chi!it\J1ui drmoid
cu lociilUL"lrnin p illlul buca1Ise poa " race ru:
mnuf o subllnguaUi - tr !I rualA

Flrura 10.1. C l!i dermof d rn

tvolu'l
o' I . [c , uist i<:4 p,of. Di. A. Bi.rcur1

FIRur,;i ,lOi.2. Chlst dermafd s

prahioldliln.
(c11.uislca Prof.
8uc.ut)

o,, A

404

ISTU R I

TU MO R I BE N I G N E

p mimedian l r' asp(t clinic 1 coninut

carach risllc, con5fsten1a flu(IUenca;
chfsltJI re(tJ.told - pri'c lc T111 poibll d
dlfern at dlnit asprr:te 01ientalivE"; arei
i:mc: r consenh I.c-on.,l'itent;i esl m(l i ferma,
nnorl !14! prilpPai:I un to111lnut fl.'rm/dur;

llm(tmgiomut rhisrk a# planseulul trncal

esle pre1. nt Ii. ""''I re s-au m primir ani d t
Viala. Me rrecvenl aspect polkhlSillc, f
nte-n.S<t nd pllttI mo1 su pral 1cen1e, 51
contlne u n llch ld cl11 r sau serohemorag c

supurotlilr.: to/el sublinguof emne caracli>tistl<P. d

u purath...
'Oll1lie rp ida, st"rn genl:'r.tl t1IIl:'r<ii1:
rumorile glamlelor sublinguale - ltwu
p.nran ed lan. au conslste-nta r rma. 5"'
mob1li7.en1.aodat w gl lld:
Diallcul d1f rentlal althistului doid
sltuat sub planul m. mflah oldlan s Po I race
pre11nt3

rn!
., n:mula 5uproltioidl.t1'nd - (Onsisten'ili

fluctlr\, contl1 11t lit P lprea blm.m wr1Li a ;i

u rtmuf i\/ct>nrlcala.
ffl f nor
r;imn\
ri;uprahlo1d din(0n1Prtrtlml11I Ianl ln
rel3Uptl icr (Olia D;
abet! ul lo[ei .submenlonJere - pr. 11nt1'
St!rnne caradeir1slJce de supuraUe . cu
ll'Rllmenle desLi,,seo, ludo.as hlpen:m L
,

utie rald.t t re g 11erala a re Ii\:

odenila ,,,ubm'!'11f onlerd -

ALE P -R TILOR MOF ORALE SI Cl:RVICO FACIAlE

Anatomie pat,ologica
Ma cum su ereazc I num.,,1e, chistul

de-rmoid
conline st ruclu ri ale
dermului. Membrnnil chlslkA e.s1e gro:.:isa,
forma ta din pill! ru strntmcilt kerariniz.it, put.a
nd contine i anei1e aberante ale pilli, cum
a r fi slande eb.a ce sau sudoripare. Contf
nutul chistic
Include o mare rilnlila1e de eracina $1 oe mul e
orl sebum.

lra tamenl
r ratamentul ch'slului dermold e5le strict
chlrurs;ical'i tonsta in e;\lirparea in rota itate a
ace5tuia, prln abord or.al sau cutanat, in fuocf
e d Localilare. Uneon,penlru formele d
mori d lmensl unl, s1e nec5ar abordu1 mlKE.
oral 5i r:utana1. E.kllrparea este de- mu f P
rldiftcila, din CA111til 1?1.tln1forii forrnati unli
cl111.iLt mal til tllcre

b, :ra hrnbl 1, dar dfn rau1a rid n".n,Plor pP- Cilt'P.

'' fo,,111.:a p m!!Ur ce ti librozm p.a
rLtar, 111 IJ't!'Cial dat:O a os suprainfecla1a.

Recidrve-le

dupJ r_!(tirparea complerl sunl e.r;tr m de rare (Fig.

10.3).

Chistul leratoid

atelea r
Patogeni e $1 aspecte dinice
c;uacte-re de p11ral1e. dJr cu ar,pe<t drcumsc.ris;
chfslul ccmr:rfolul llreoglC>S - SP mobl
Chlstul teralolt.l ert u 11 cl1ll rJLJ
lile'illa 111 rit!'glul1ie $i in [HOru i, li111 bil. h t!
dl\lolt re ilS!i!manator chistul ul dermo d , care
c.ven t prulnla nstule ceni c 1lf.I rndirln
te insJI caracterlstlc laptul C:I 1ndude

adenopal lo
metastoffcl
submentoniera - preunta unel lumon
maUgn t.1' in 1e1l1ariul de dr ntil (b ll;i, plf!11eu intotdeaun.;.i 1ru<lu ri dflrivatfl din U)ate cle trer
bucal ;inlerior, limb;'!), conslsten1a hr ma, 5 Ir turi 8itnn inrtUve embrionan . Apare pr in
evolu th rn;il rri plda. lendlnta d P m nltra n lmnslarmarea cti"itld a u m:ir im u1il de
i flx.11r:- Ir. \P.sut 1ril<> -arfl 1cenl fl.
tPlule Siem rftt nle de Iii loc:ul de unre 01
uturllor bian hi111t . restea pL11andu-se
dife-ientia in ce e m:il dl\ler:se linli celula
re1(Fig. J 0.4).
E.!i1P o formalune de natuta ch1slica, da r
L4H ton,In' sum hure muc tu rl derl11i1le din
acestt snalu rl em brlona re {mm r fi folltu ll
pl lot $1 rire de p!r, srucluri m u-scula re,
car.Uagino(le. osoase
u de:-nlare). indt poate
a't'll!11 upur nl un cara(I r ol d. A1e aceal
locaU1a re i caractere clf n1c e ca $i rhistul
deJ1Jlold. Aind adeseori d lfidl de dlt.-rPn1ia l de
il test.a. Un aspec t t:ilfil tterlslic le dilere-n,ia z3
1oh1$I; daca chls1u' d rmold apare c!!'I ma l
rrtl'C'o'l."n'a ad IJ'tir ( h 1stuI tt' ralald f.le pro.a pe
intotde11un rongnilal.
Tn pl us, ce l din urma
i

re o conslst n1a mal rerma, uneori palpanduse

ltu<l uri rt ur P., riHP. rl e " rrel pnl IirNiden\la te i

radiologic. Chls1ul leralold adera de cele ma

i multe Ori de s:truclurile invecinate. put3nd
interesa a1cul men lonier in unele situatli.

Diagno stic diferential

Se facein primul rand cu entllatea
cllnlca
..in1udi1a", chistul defmoid, $i practic cu
toate lezlunlle cu care acesta din urma se
aseamana..

Anatom le patologica

Chistul gastrointestina l
heterotopic

Patogen ie i aspecte cllnice

Sunt

ransfomiarlchlstlce aleunof
de
esut
gastrointestinal
hete1otopic, care pot avea locati1Cl ri
variate, oriunde de alungul tractufuj
incluzii

diges1iv.
Chlstul
gastroln1est1nal
heterotopfc este deci un cor oslom cu
transformare ch stlca 4 Localiza.rile la
nlvelul cavit3{iioralesunI relativ rare,putilnd
fiintalnlte la nivetul limbii sau planleului bucal.
Lezlunea se prezint clinic ca o masa
nodutar3 de consistenta rrma. situat3 de
obicel

Con\inutul chistului teratoid este

comp\eii..cu p1ezenta de structuri de lip
osos, dentar. muscular
iin mod
cvasiconstant
structu1isimitare pietlisianexelor sale.De cele in parench mullingual,pe lnla medianJ sau
mal mulle ori.membrana chistica este
paramed ian. in unele situatii poa1c avca a.sped
formata din epitiu pturislratlfical. dar de flstulj, prin care se cllmin3. un continut ftuid
aceasta poate fi lncompleta sau poate chiar maroniu. srat Dac!l este locallzatA in baz.a
lipsl. in contextu l in cafe membrana limbil,trebu e avuta n vedere
lipse$te. diagnosticul histopatotosic va fi de posibll1111tfa asocie1i cu o gu$a linguala.
Oe asemenea. lrebule avuta in vedere
teratom $i nu de chisl 1eratold.
posJbilrta1e.a exlstentei ahor formatiuni
similare de a tungul t1actului digestiv, practic
Tratament
I.a orice nivel.
in siluatiile in care chistu\ teratoid are
dimensfuni importante la nasteresi obstrueaza
caileaeriene superioare, tratamentul chirurgica1
are caracter de urgenta si asociaza uneori

Diagnostic d ilerential

acestora. iriclusiv traheotomla neonatata.

ddeM>ltare (chistul dermold, chlstu l teratold)

$i cu cetc s.i.livare (mucocel, ranula). De
asemenea. se poaLc face diagnostic
direren1IC1I cu h<imano.ame
(hemang
oame
sau llmtang oame) de mid
dimenslunll(l(alliate la ace.sl nhrel.sau cu
cotiostoame (cond1oame sau osteoame ale
limbiO.
Pen1ru chlsturlle gas1rointes1inale
heterotopice situate pe fata dorsillJ a llmb i,
n uelmea posterloar .dlagnostlcul diferenUI
se poa tc face cu guUngua l3. Un all
dlagnosllc dlfe1entlales1e cu tumorlle
mallgnr air llmbll, cu debut nodu lar.mal a
es cu fo1mele de tip rabdomlosarcom.

Diagnos1icu1diferentialal <icestor lezlunl

cu loc.anzare la nivelulporliunii orate a
tlmbli$ilU
lnstitu rea unor metode de permeabll z.are a in p an(!UIanteriorse r<1ce ct1 cel a te chistlJri
Ex.tirparea este relativ dificil3,
avii:nd n vedere aderentete 1a structurlle
invecinate i necesitatea indepartarii in
totalltate a forma1luniichlstice.pen1ru a
evita recidlvele dalorate unul poten1ial

marcal de prolifcrn re a
unor focaretor rezidu.ale.

Anatomie patologica

Figu ra 10.4.Chist teratoid al planseului

bucal (ca1uistica Prof. Dr.A. Bucur)

Capsula acestul chist este hecven1

lncomplet3. din punCI de vedere microscopic
fiind fo1ma1a din epltellu pludsuatlRcat 11 din
epl1ellu
gastric
sou
Intestinal
speclali1a1.Uneo1i este prezent $1Un strat
muscular.

406

(HISTU R I SI TU M OR I BE I GN E
Trataimen
A bord ul c:hiru rgic:a l este ora l ?i vizeaza
eiclirpa rea rarmatfunil chi51ice mpreuna c u
lesutul per'lezi1Jnul nemod1ficat clinic. and fo
vedere capsula incomp le'<l. Reddivele sunt r.a re
rJup3 e;..dzia cornpleta.

Cb istu' limfaepitelial ora l

Patogenle $i aspecte cUnttt
Este o leziu ne ra ra ru origin e la n 1\'elu
I structurllar lim1olde ate ravit:llli orate (1nelul
lul Waldilver: amigulele pa lati ne, il mlgda
lf le
.lnguale r struct urlle adenoid P firn ngienel. liind
oralill113 1.-i ;acesl n i.el PaJte deriva idin
trucruri aoenoide ac:cesorii, put.and aparea la
nivelul plansnlul bucal, te1e1 ntrale a llm bii,
rTltHHln ilor acestelil sau la nivelul Yalu lul
palati n\ Se inUUnesc la oric:e vmsra, d.:ir
este rnai freMnt la &idultil llneri
.i\re o struc1ura sfml.lar3
chis1uui lmrnhlal, da r esr e de dlmensiu ni
mult mai m icl. Se prezinM ca a lorma,iune
nodular submucoa . de d i mensiun i mai
mlci de 1 cm, ru reori depa ind 1.5 cm.
Mucoasa ac:operi;oarr esle nemadifica t.iar
leziu nea areo cula;ire ulbfcfoa
s.a sau glbuie CJ re transpare prin muca.as:J:
la p;ilpa re rarma l un ea are consi!'itenra
lerm i f'Ste nedurerD.ls . in cazul in cure
est traumatiza .se eliml na un cantlnu l
chistlc c.re mC>.!.. de tulaJ re illb-galbuie, ia1
lel.iunea e poate u prain lJ?cta, de\'enind
dure-roas.1 $i ru
'esuturl adiacen1e de aspect lnf lamator.
Leziunl simllam se pot dezvol til i la
JJivetul pa mtidei. uvand aspect ncdu lor cu
dlmensiunide 25 cm.

Diagn0 Slic diferenfial

1

Se face cu ad c-noamele glund elor

salivare mlci1 dar ; cu toilte rarma11un ile
chistice cu localilare la nivelu l rnv1U1tiiorale4

LoUJlizarea la riivelul structurilo r adeno de

a'e inel ului lui Wa.ldaer DfienLeaz3 ntro
aa rerarc masur3 diilgnos tlcu L

An atomie patulogi ta
Aspectul hisra patalagk e-ste idenlic
chlstul ui b ranh la l, lu.in d pructic na terc prln
tra nsfonnarea chistki!I a incluziilor epitelia le
de la acesl ntvcl.?rL!Zlnlll a ml:'mbran.:1
farmat.1 din

Alt PAA rn OR MOt ORM r !;I HR'VICOFACIAL,

eplleliu s1ra11fkat, pa ra erat lnizat. din care e

de-scuameaza celule eplteliale care ..plute-sc in
cootl11uYI chistk. 5te tlpka prezeiqa de inc::luzli
de Les.ut 'imfoid in peretele chistic -d i: cele ma1
mul4e ori consl1uind 1.m strat care cir cumscrie
inl regul chi.st. Alti:orl, ac.esl stial llmfcid esle
d iscon tin u u !klU doar sub tarma de lnsule de
esut

Tratament
Tratam entu I chlsturilor Iimrae pitellu le
orate este chirurgir a l $1 c:onsta in excizia in
lo1allrate a .ar stula.Dupa P trparr.il complet:I,
rlscul de rie-cidiva este mlnrm. Chislurile
li mfoep"telia le paralidlem necJt parotidl'dll
mle 5uperficlal .

1(histu l bra n hial

(chistul HmfoepiteHal cervica l,

d1islul cervical lateraO

Patogenle I aspecte cl inice

Chistu r'le bran hla le s.u ni lonliz.:ne
aea l ungul m. stm10cleidomascoloian i du!
Vil di n i ncluzla epitel lalA res ant.a a unui
nli u endadermlc 'ill celel dE! a dou.a lilnle bra
nhlale.. 0 att3 teorit s.ustine c.l e!lte PJOrba

de lncluil unf ale unu1 epltellu ac tip sall'iar

tpro ba bll din paro1id a) retJnre Ld n lvi!
ul unul pngllon
limfat ic. $i rnre utteriat de-g1m ereaztl chistic.
leorle sus,Jnuta :$1 de prl'zenil e1ernentelor
llmfoide curn 5e evlden tiil2'3 lu examenul
nis,opalolc. a! pierelelui dihtul ui b dllhid I in
Drlc!!' c.:u, ml!e&mismul eliaL"">gic sic dlferit de eel
iii I chistulu i cma lului ti reo.glos. ca rn ;ipart!
prin lra nstarmarca chlstJc3 a eplteUulul
embrionar ri:'stan1 la nlvelul carn1lului
rireoglos rezld ul.
Chislu l bmn hial r:1p.:ne in speci 11'
l;i adole5'Centl sau ildultr rineri. ma i
lrncvenl lai suul rem1nln. Unele srucl li
slat 1suc:c arntai doua treimi dintre c.histur'le
bmn hiall? apar p parte-a stanga. dD.lr a
treJmc pe 1parteil dreilplJ
- rapt Contes.tat de alti l1Ulori1
Chistul branhial are o perlo.ad.'.l lunga
dt"! latenta. dup.'.I GHC se drqw.11.a rapid
volumetric.
in
aprmlim
afrJ
\J
sJptamani.dl'seon pacil:'n \ii rac nd o ccrelatie
int rn a inreC1ie acut:i ;a c3flor 'ileriene
superioare $1 debulul tr! terll raplde il
chistului branhial
prezinra ca a mas.a
cerv1Gll3
ituald pr I!:iub!:ikmocl idomiisLotd ian in

trdmea supe 1aara $i medie a ucestuia, in dreptut de obicepoliadenopalle cervlcala, l l psa un I

b furcatlel ra roll(e. Paale fi locallza :SI
tumorl mall:gne prl mare in terltorJul e d rrtn I
pe iungulomandit:Jul ar, sau, mal rnr. n lrelrnea lmfatk;
in 10ara a mU$t iului er o-d ido-ma!>toidran . adenite crrmke specl{ice - k,t. n e11 IP
C istul braoh a1 (fig.10.5) aredlmenslun1
paf(l clf nlce ptrnc $i blopi; a a nI onarai
va riabile, puLand a junge p n:J la 8-10 cm.
ta blles.c di gnotkul d.. certllud lne;
Tegumenrete acoentaa e sunt emodifi r te, la r
tumorlle glomusuluf co.rotidfrm (parogon
la palpa re are a rnnsisten ma.a le .Silu
gliomuO - 11u rarat:1cr pulsatil
R uctuen ta i n u se mabilizeaza cu mic ri e lipomu atefocetVJ'cal - e-'oMle i>JChern d
C:.il pulul $1 nid in def!luti le.. Totui. del nu
ele rll.at nu se mobllizeaza liber. iivilnd lenla. c:on5i!"!en':i mai' e. dar nenucruPn13.
raport lntim cu uHotida exLern i cea int rna,
1ns1nu5ndu se pe -sub pa nlet:ele p<islerior al Ana1omte patologita
m. digastric, cairn pereele lateral al ta lnluf
$i varful apofizel sllloid N 11dera La p an ul
Perele e r.h1stulul br<1n ial sl' gros I
tegumentar, f511? md ureros, dar, illUnri cai-.d
forma t de tele mal mulle oirl dm epheUu
5e :supra
pai. mentos stratifiral. Pra IInlz I!lau n u, i!lf(>rl
infec:teLJz3, pLI loa rea acestuia es.le du
put.and fl de lip pseudostralilkal s.au resplra1or
reraasa, egumen tele a u asped deslins.
cllla1. puta nd pre.ze-nt.il ulcera,ii, alund ra11d a
cangestiv, paclntulprez.entand 5emnele ell nice
rost suprainrectat. Un strat de leut ll mfoid
lorn e i general e ate u nei s.u pu ra' ii
circu mscd partial sau ininhgime prtil PI
laterncerv1c:a le.
chlsllc, mncl .a deseorl orsanmlt n CldM!
rltP centre geirmina live. Canllnulul chistulul
5le U!l
l lch ld tulbure, IAptos, h care s.e ga si:>5t
Diagn ostic diferenfia l
n umeruas.e celule epltellule descua mace. C&nd
s.e s.uprainlecleaza, can linulul devine purulent.
limftJngfaame t:ervicale - a piH in prl ma
rnpllarfe, nu su nl blne delimllate Iunecrl au
umdint.\ de remlsfc oda cu cr $terea
Trata m enl
copllului;
Abord ul chiTurginleste c:ervical, printr-o
adenoptJ tJI mela5tatic:e t:ervlcale lnciz ie cegumentar3 orlzonra la. aistrel
pre1cnta u nel toma ri mallgnc a rille sau
inca clcalTlcea postoperalorie s.a Me
filringiene. consistentd ferm3, Jtunci cand
dislmulat.:l 1ntr un pliu niilu ra l al gatulu1. in
au afmrmslufll mJri sunt H1.ale i lnfiltreaza
trecul se falase'I
pl_;inunll? ildi.anmtC!;
.;i bordul prin incizie Yertica lA, de a 'u Apl
adenoparii din Umfoame (hadgldniene
mar:gi nii anterle>aJe ii 111. !itl 1ootllde>
sou nonh11dgldnlene) - canslsten,a
mastoldian. care avea avanlajul unu a ms
rerma,
mill
ludl.diJr n !.chimbcicatricea postope atoriee a
lnesretic:J. E;t;Hrpa rea chistu I ui bra n lal
preupune desprl ndNed acsula Cfe par.helUI
vasculonel'\ as al ga ului, iar in pofiiunea sa
SJJp rioaJa. de peret lliJtt:ral al ra ringelui j de
var1ul apolil '1 sUlalde.Acer lucru esle foarte
d il1dl in cazul c istu rilor branhlale supra
f nll!c:Ule, Cilre <ider la aceste snudurl
ana.tamice. E:Mtirpa' in 1olal1l.ilte, chistu bran
iilI nu recldlveazd lfip:. 10.61.
Sunt citare cazu ri de mallgnizare ;i chist
ulul bran n al. To ur r.e cons d er c.ain Ja
pt ar H vorbil dl!stire metastaze gangUom1re
1

tu

can1inul

chislic.al unor rumori mali gne d i! la ni\elul

catJlt31il orale sau orofaringelul, i nu de
Lransformarea mallgna rJ epi el lul ui u nul
chlsL bs:anhial
Rpjura :IO.!i. Chi t branhial.
rnzulstlci1 Prof. Dr. A.

B,ucuil

CH ISTU RI SI

UMOR I BEN IG E

LE PARTILO

MDI OALE SI

fillCJra 10.6. Aspl'EI El" nk lnt roioperiltara1un i E ist b1an hlal:

il, b milgfne rJlnka r Imagine RM ;tl1 !!, r fmaglnl i11lraopera1oril cu dist! tfa p pli!nun
Ioonse1v.nea snutturilor aniltamice:g asp clmacroscopic al chl!itulul branhlal ru.1lrp&11:
hdrcna] aspf rali't' i stJtur.:t lntrilderm1u(ca? lUta Prof. Dr.A.Buctilj

Chistul ca alulul Ur,eoglos

(chistul edan a gatului)
Patogenie ,1asp

ne clinii:::e

C histurile cana ulul llreof los J pa r prl

n act1vareJ trans orm rii c istice J unor i
c.luz1 pltelial
embrio
ar
r
tante
la nilu1 canillulu1t"reoglas.
'c.tJ !;e oblitereaz n mod normal in
sapt.imana a 6-a lntra uter n. 11estigil Sil
e fiind l tmul tirold1ar ilort1men caecum
iluatinilpaa .,.V" ului ingual p(' linia ed1a11a
C btunle canalului ll rll'oglcs sunl
localua te pe tralectul ilcesu rnnillf eel mat
treC'lelll 5uprahlo d1iJn 1 mai rar subh1mdiiln $i

cu 1atu1 !:!Ptlom1lsupra.stfrn;:;il Of'Oarec ca

Lui tirl:!aglos r!ste in rapan dlrcr cu hlold ul. in
mod constant ch1srurl1e sun1il erence de corp
ul sau cDJrn le hio"d ului.
l.tujori1atea chis.rurilor canalului lireog os
apan lnt rwluld \'arsta l 10 d ,a I,nind
mai rar p z nw La coprlul rnlc, ia r iJupc'I 30
de mi,
lndd nta SQI progres odati3 cu inaintar liJ in
va ma. A.feet az.1 n mod cgal am le 5-t:.1. .
1.stt. c mai rrCC\IL!nl [hIslcervical. Ld!!seori

paclen lll
rorole.u.1CJ ea 1a d.linwlum .1 aetstui chls1
(in apro11mtJ,lv L pt3m3nD rn un episoa
d lnfoqle;acuta a LJ lo rplrmorr

suprio.are.care

r a con!ltilul raLt orul d atJiVil a

trans om1rn chilce ii ri:.i:sturilor mbrianarnd la
1v1 l 1 I c.nnalului rlrcoglos".
Chi 1ulrnm1lulul tir ogle (Flg. 10.1)apin
p llnia m dlL1na, dJrin unt!le sitoa,n st
param df1111. lld11:111d d ifi ulta11 d d li:.1g1
oUc.. Ar dlm nslur11 r lritiv mlc .sub 1cm.

lnsa iu 1

putantl

la di 11 s1uni d o CJrl. Estei 1or nd.

b n d1llm1t 1, ,.1d nl l hi.lid, l.tp1 lll' 1tru
c.in
1

se- mob llzeaza 1n degl ull\le. in ma jontatea

cazu rilor. a re consiste-11,a moale i este
neo u reros la pa Ipare, t egumente P acoperito
re ne 1ind nemod l ulle dmlc. Unetm, la pa
lpare, se pefcepe un cordon cu tJaie( de la chi!
i.t pna illbaz.a lim all.
nci cand se suprainfer:te.

dine dumos 1 tipa aspectulune1su pura TI e:

:t'l'it.lle rare poale h!.tuliza t !'gumrnta
.Rstulele
ivlcale
mi:diane asoriale aces.tor c lsrurl sun l
prezaile
lrilro trelme dl ntrE GIZU'l ie datoreazl de cele
mai mulle a 1 suprulnlectl\rfi, dur pol 'eLJ dreyt
rn uza o extirpare chirurgirnlJ incom pl ti1
in antecedente.Sun s.ltuJ e supra s.a
usubh1rild1an, egurrentuJ ttd il:Cerrt uvand U
il.Sped. tnt. CU milrgini rulate spreinterior.

lilrdin anfk ul fistulos

s.e .: lmln a secretle .sernmucoasa l1r111tata
Culltita iv lfig. 10.8).
bplor,u.rea fistulel cu ltl n c,;1te ,.r bo nr
ev1dentiaia rraiectul sprl!' csul hioid.Rar cri
aceste fistull' pot aved daui1 oriticii. unul
li:Bllment m 1 LCl lalt l.i nlvelul for;i'lmen
C"JC'CU m.

Dlagnostl c: diferenial
Dl1g11-oslicu dife.re_n llill al chls,Lului anlului
llr ' cigh:u SE! facl!11:cu alte formi!1l uni urvicilll!
ml1d leae. cum
;u
Flsur 'l0,7.Ch1st r.lc natulullirglo!i
lrnagme R r.m (c.azu lsrJc Prof. Dr. A. Burnr)

 nbccsul lojei submnranilft ;

chistul dennold;
ranuf a suprohiaidJ'ana :
" adtm#te submt!'rtr anff!re:
adenopm ff dfn llmfoame (hodqlt;niene

:sau non-hodgklnfene);
adenopatff metastntfce 11t1menft1'Ue1e;
.. t:hlslul epidermtJid/ sebaceu:
lpomuJ.

figull'a H.I.Chl!it al c.ana 1fr o

cu nSitul ulul
t'.
mediana.1a
(cuzulslka Prof. Dr.A. 8t1CLJr)

410

(HISTUR I SI TU MOR I BE N IGN E

Fistut. can1tutul llreoglos se d11e""1(iaza
de:
chisturl radlculare ale dlnUlor frontal!
inferiori.flStUlizatetegumentar,
submentonier:
osteomlelila arculuimentonter,cu
flstulJnue

ceMc.al.a:
chistul epidermoid/se baceu
suprainfec
tot ;fistullzot:
adenopotii metostotic-e submentonlere
cu
ruptura c.apsulara $1lnvazie1egumentara.

Anatomie patologica
Chisturlle canatulul tireoglos p1ezint
o membrana sub1he. formata din
epilellu pseudostra1iflcat. une01itfllat.
PereteJe
chlslk
prezlnta
foficulltltoldfenl.c.are uneori pot suferl o
transform.are mallgn:i. in adenoca1cinom

papllar rlroldlan.

Tratament
1n1e1VC11tla
chlru!ilct.IronstaIn
extlrpare;i chisrulul ca..lulul Ureoglos. prln
procede11I Sistrunk. Abordul esle cerv!ca
printlncl71e ori2001;itadisimulat.1intr-un pbu
natural algarului. Dooarec areo membranl
sub(ire,extlrparea este dlf1<lla$1exisf3riscul
pertorarll chlslululin 1lmpul lntf<Yen(lel.De
aceea. I '""m.lndl de mullt orl punqlonaroa
lntraoPeratorie a chlr.lulul 11 indeparta"'a
patllala D con1inutulul, penHu al detenslona.
Maiint.ll se eClbe<eua pdut lnferiof al chistulul.
apol sedetieua polu111S1 superloa!<l a aces1ula,
care se ln$lnueaza prinlie fibrele mu1chlior
mllohloldlenl 11 hloglo11 catre baa llmbli,
ade1 nd sau nu la muroasa linguala in
dreptul{oromen caeaim.oaca ade1a la mU<oasa
linguala, este necesara i e.xttrparea unel
pQr1iuni din mucoaS3, bine1n(e4 urmalll de
sutura pgii rerol!ate la nlvelul bazei llmbli.
Dupa
detasa1ea
chistulul de1esutu1lleadlacente.ac<Sla va !<lm
ne ata.$at in profuntimt, de cOJpul sau
coaroele ltioldululObligainrlu exlirparea chistulul
se va race impreuna cu rezecti<r osoasa a
pcM1Junil de hioid d care adera. Recldivele
sunt rare dupa extlrporea completa a chl$lulul,
impreuna cu lragmentul hloidian de care
acesta adert. in cazul io care extirparea
mtmbranei nua fost completa. in 2 3 saptam
nl de ta lnteivenli-a chirurgicallsau mai tarziu
apa1e o Rslula cervicala mediana.
EAtirparea acesteia nu se va face mal
dev1eme de 6 lu11l, pentru a permite
organlza rea $1 definlrea traitulul fislulos,
care sa permitA o eJCci.zte completa.

All PAP llLOA MO oA L<'' <lV CO.,AC!All

Extirparea fistulel se va fate print ro

intlzie eliptica. delimitand o portiune

tegument:arll care clrcums<.rie otiOciut fis1ulos, lar

piesde rezec1Ieva lndude aceasr polun
1egumentart1, t1alectul fistulas $1 fragmentul osos
hlodlan de care acesla adera.
Sun1des<.rlse cazutl rare de 11ansformare
mallgM a eplrellulul chlsrlc.

Gus llnguala cons1a de rapt in porsls1enia

1esutulul glandular tlroldlan abe1an1 ln baza llmbil.
Trebule men(lonat laptul c nu este un chist, cl o
tumor:i de tip coriostom, da1 av3nd Tn vedere
mecanismul patos,enic similar. ronslderam ca es1e
urlla prezeatarea sa alalurl de chls1ul canalulul
tileoglos.

lndlrecte. legate de tulburarl respiratorii p<ln

ob51ru<1ia paiala a tailor aeriene superloare.
sau in urma unor mki hemoragil persistente.
Prin tractlona"'a an1erloara allmbll se
evldentlan StJ$.1 llnguala, sub rorma unel
maSt carnoase, de consienta moale.
nedureroasa. cu mucoasa atQll<f11oare
subli1e,ro11e-alb.lsuu1e,de cele mal mulleori
intacta. Treliule awl invedere faplulcade mutte
ori tesutul tfroidlan aberan1 situ.al in baza
llmbll $i care formeaul susa llngualj reprezlnlil
functional glanda tiroida i pacientuhri in acl"ll'
siluai.inteiven(la chlru!Jl<il.1 deextlrpare este
conlraindicat:a. pacientul neavlnd gtanda Urokf3
nOfmala.in cazulin care sesuSpkiooeaza
exisienia gusel U11guale, eJtamenul S<.lnligraflc
stabileif"cu eJ<aelitate natura Uroldlana a
1esu1u1u1 aparent tumoral 0

Patogenie $1 aspecte clinlce

Dlagnostit dlferen11a1

Gua Unguala

GU$ linguala se p1ttlnia caomasa apo1tnt

rumorala prezenra in baza llmbll, evlden!labllJ dlnlc
pe ra1a domla, inapala.V" ului lingual, pe llnla
medlana sau paramedlan. la nlvetul{oromen coecum.
Este mai hecventa la seiulfemini11 $i cre in
rlmpul menstrua11e1.Esle descoperlt.! adesea
lnldmplator, s.au atteorl pe se.ama unor semne

Aviind invedere raritatea extrema acestei

entita1i. in primul ri11d ne vom orienta mai ales
catre alte diagnostice:
htmangioame sl limfangloame aspect
clintc caracterlstlc. ca1e rellecta conlinutut
sanguin sau llmfatic;
chisJut canolulul lirPoglos cu fistula ta

ul mu
le,in. pol ..v -u1u lfngu I:
n:Jbdomio5arom - v3rid in f.Jl!r:IE!fe frenil!nta
a u1a la copl' 1 loollzua awstorn:
aJte tumori malig ne nt t! tlmbil cu localizaJe
in ,,o ..V''.uh1l IJng11i'll - tm lil rnpll.evolutll! r p da, tulbu clri iu11ction
1 Imajor

lament
in rn)ot 1atea uzurllor, nu es'e net s.ar
lriJlil me.incul <hl rurgrcal. Tn rn:zul in care
1nduc lulb rtitl re!iplralor11 lmpor tt1nt.!:!.:ii I:!
11c !Kit
:..t rp;1rea p 1r\i I!.i'4ll tOli11.d u lundi
ralr.ul
un :.ratt1rnell hormonal rl sub li1uiein i:.a1u l
i11 r Ji.ISi sln11;u1ul J Psut lira dirln al
pacienlulul. Sunl dest ise cazurl de lran!iplitnt
are r gut>l nguale la nivel cerv tal sau in rO!
> mea un11I u$r i Plelal,
r pr ezln1 un pal

v"5Clll1tr

suflcicnl pentru reluil

fun 1iei endn r ine.

u rocelul (chistul m ucoid)

i
i locllistu l (chistu l m ucos,
chist u de du ct saUvar)
Patogenle $i asp cte cUnice
ch1stit,

Muc;o<:elu l este o form,1iiunP cu aspect

trecvenc
irttaloi t a
la
nivelul
murn.ue1 ora e. care se daloreaza pcrfor:Irii
canalului cle excretle al u nel :gl;.rnde sallvare

accesoril I patru naerii s.ecP,ie sali"a r in tesut

u rlle adiacente.
re in urma un ui Lra matism
1.1c.ut sa!J una mic1otraumC1trsm1::> cranke a e
mucoasel
orale. acesrea d in mrna n nd da1oratt- unor tku n
de mu5c.a re .ii buzelor sau mucoast.>i jugale.
M ucoce ul n u este un chi:.t in ade-.aratul sens
al
aMntulul. d!Xlarece nu prczin mrmorafla..
Sunt mai ln.'CVl'nte la copi itineri. cJre de
alifel sum rnal (!.1(11raumatlsmelof mloore
lablo nifile.Se loralizcaz3 c:f'ImilltrLVent "1
ni.,elul mucoasei lab- le in1erioare.
pararned"an. ma rar find preiente pe
mucoaSG 1ugata. po lunea arrtaioara a letei
enlr.l e a fimb11 sa in nanI buGJI fi ace.st
mi' fimd greu de dfle-re-nva 1 de nula). Ap.lr l!
Jllrem de rar ta nivt'.lul buzel
sut>erlo..ire.5ore doosehire de I umorile
g1andelar

safrvare ma, rnre sunt mai frL!mnte la nivelul

buifsuperfc.ar $1 c:ep\iona lt la bL!lilinlmoara, Clinic.
mucoc:elul iipare c:a o dcfmma ie
TO undOViJl3r3 d mid dimen5iuni.intre c51va m1f1 metri
1. mai rar. cii'IVil cen timetri. il\land mucoasa
ilC{)pcrltoari; nemodific:at3, dar lns.ii nd

ngun 10.9. 1 1cocd cu ongTM ta

nlv 1(111 H ;mrlll!lo s.; llitar mlcl
l;ibia,c.
[ci111Jistlc Pro D1.A. 811curl

Sil mn pare! con' n urul s.i l v H i!ll

mucocelului. ra pt penIf U GI r
ttJID H c1 t! t !!
cl!!!iOOrl lbasLrule un m ucou!l

m!.11 profun d nu modifica

m e;oasa d 1rr fl nu d v der

.a I c.uloclL

di r;u11 d ureros , p:i p.u (Ilg. 1O. fl.

.,Spi;1rge"', flllmln.ri r1d crlntlnu lul
s.aflvil r 1 di!
multe orr ewlueoza spr vlndecare

spo11ta11 1.
t on i're o evol ti Cto IC41, r F.1c
ndu- dup.i o eno da de l1 np 5i u
terlor Hansformandu se 1ntr-un si.a
lorhist prop iu-'i
Slalachislul e!'ite n 111 Inn
d l1r.1'71 li Pi r: is1ice a t 1m

lului d u:cre,ie un i gland .s-a lwar accPOrl

.in u rm, obstruc 1 cronke .-i aces1ula 1 rli!
ten lel dll mucus conse,u ive. Poate ap rea
prl n evolu lla Cronic a unu mucocet. sau d r
r.t, I r o Liulogifl precm.ta Sia athi tul
apar I rl ul1i. :: nd aspectu1 dlnlc
ase.rnanaror cu rel al mucocelulul, Oind ins:!
ceva mal fe:rrn la pdlpJr t-, daml im preia
unui nod I 5ubmucos. fl 111 ar1nciul de
el\cretie s etlmina la pr iune o i::a n\ hille de
mucus sau secr,iie pu rulenta. Sial0<h is.lurile
po1;:ip.,reil Ila nlvelulglandelar sallvari?
miln, c:el miili frec:vPn1 in parotid .tJV'and a!tpect
clln k di!' nadul de dimerisiuni reduse, c:u
neslere lenr.asirn ptlmat"ra
.'\tat muroce ul.dit slulochistul se pot
locali?a la nivelu l sin usur1la r paranual-,
ma1 frecvent pe podeaun smusulul ma
liar.Apa eTn spE<ial la adultii tineri, pe fondui
unei sinufle max la cronice,de mulff! on de
nat ura alergic3 (Fig. 1O.lOl P LJcesl fond, se
p oduce hlpc:rtrolla rnlulelor soecializa1e de
la nivdul mucm1sei sinusului maxllar sem:lfa
1
de mucus ucumulanduse
ntre pl4lnPul osos
ill sinusulul
sl m urnasa de1ar3

c:L rora1r\

n
SI

Mu,ocelul nu pn. l n1n o mmbriil o

proprie, find tatu I clr1.um1t. rls i1 un lsu1 d

CH IST U R I

A
a
mi
e

pat
o
gic
a

fltur.a 10.10.Slil achlsL ill s1nt.m.dui

m.:ucilJ r aspect radlologk;b - a:'iper:l

lnlraopt!rntor. (uzulstJa1 Pt0f Dr. A But:"w )

granulatle r 1 mull ple milrmfagl! $1 zone df

fibrozJ, ar con,in uml C!sr lorm;11 din .secreii
saUVil .Jr!suturile p1mlezion<i le prez nli1 un
in nllra t infli!mJ or cronic. iar glandeh.! ali..ar
illU:esoril nvedn.:lli! au Cinlt)d :Kl r{!f dlL'lta1
sr IMhl tU.I p1e1lnUI 0 m umbrn n.\'l

canstuult.;i din l\pit llu i!lronl'. r conttnuC

UchidIan s mucoS,, Un otl ap;n modlnc:trl

ml\taplailce (Jncorillc
le eprteUulul. cu
prnzenu d l prnemhumt! p.i pllilr1 oa1ecum
a.sem.1n.ua e c lor dJn umor<1 Wa rthin. dilr
f:ir.i snoma f mfaid.i. Oe 41Cee.'l,uneori diag
oslicul hlslopatolllgic es1 de c I'" nom pap La

t. c., e

in!.3 nu me a componen1 1umoralilin

devrl1,atu I !!ens al c uv 1Arulul.
hflmangioome .sau flmfangfoom d niM
dimenslunl,sau d1 1t11 IvEnoa<, _ in
mucoa5, ora 3, tl!I niai frecvl!nt la nl ul
murnasel wblal ;
tumori bem'gnesau malJgne ale _glilnd
lor
!'illhvar miri
DlagnonicuIdif ren lo11 lal muccicl!
luluI si.aJac::hfstufur s:fnusului muHar
SI? poJte

In 1JOl utr.s d,..,'Ol la a ca...llctll:! r.hl t i.;.ll.

idLn1rnc intamp,:i1or. in urmil unui t m
n
r. d lologk (SAF sriu OPG'J. cu ilSped d l' .. oa r

ar

11

Diagnostic d ife renial

Dl1&nosUculdlfl!!!rl!!n11a1 Im ut1ocelulu i
I'lalJH:hr5-tulu.I "> po111 f.ire tu;

rare ru:

polipulsinuzah
tu m rl bemgn alemuroasel sinusului
ma llari
t 1mor1 maligJJP alesinuc,ulul m'1.tilar (de m

PHr
strurur.i]

Tratament

Ranula

Mucace1ul glao elor $.:I tivare mid

Palogenie Ias1terte tUnlte
involueazil sponwn d c I mal mu1l orF. dar. daci
ar u mcre1recidlviinc i E!i.olu :u.i pre 1l!1ol,
Rnula .ste un termen c1 ll!!fine ho
1J1iludinl'.!1a t Prapeu trc:i esle dP
5l1llad
en1ilate inrudil;J t u slillochlst 11 plilneulul
re 1hfrurg1caJ.'lT Tmpreun.i rn !!llflndr:= L'
e.\tlrp.i bucal, cu...antul derfvlnd dfn iltl ncscul
Impll i9te.
sallvar a:mo (bmascaJ.Rerullil prin lransfarmarea
SI lothiIU iglandl!I puollde t:.1.tnp 1
n"'c slt
diistic3
a
epite[i
ului
unu;.i
dintre
ranal"'le d
IJoro
chlru1 1cala p1111t N111 parolldec l nmM.
11111
exaet'e ale glandei subllnguale,
carese
IA1
ucocelu l $1 slalotlsl u siriusulu l mHHar
de.schid in plan eul bu ca I sau in pofliuneJ
nu t1 c:ei;lta Tn p:eni:!ral un rrrililmenl chlr u rt: c I.
termi nt1It! a rnmilului Wha rtofJ, pre
Daca "' dlnwnslunl rnarl 51 obstruau ot1umul
deosebirede sialoch is.r. care es.le ell rac tt>nslrc
sinusulul mair.114l r.
" andefor 5-al lvare mlciu.
irilr4:Jlu5nd fl!nomenelfl de inuZll cronkJ, e
R-anuta subUnxuiilli e pre.On [limr. ca o
r tomMd,,t 11ra r.di I ii inusul ul mi!i'la r.
forma' une chisuc:a, cu dlmensluni varlaolle,

loralizata p.aramedian in planul bocal. deasupra

chistica cu contlnut salivar crece in regf unea

suprahioidiana oja
submenionler3,
lofa
submandlbulara).

Fipr110.11.Rilnula sublinguata.
(cazuislica Prof. Dr. A. Bucur}

mUl(hiulul milohioidlan{lig. 1011).Ptmasura

ce Cfe$fe n Kllum ranu a rldJca mucoasa
planseului bucal prin transpareflta c3reia
este vizibil
mntlnutul
Uchidlan
al
acesteia.faptcareiiroofera ocoloralif tipica
albastruie.lapalpare.ranul.a are o consistenta
OlLCtuenta. este nedureroasa, nu adera la
corticalil Dnguala a mandibulei, In schimb
adera de planurile profunde,uOOe nu ise
pol pteci1.a fimltele.R.anula
poateajungeladlmensiuni
importante.ocupand intotaOtate hemlpeulin

care se gasete.imping:ind limba in sus

ide pan.a opus3.Uneort, poate dopaji llnia
media.a.
ap3r.lnd

u1strangulilt;3

l.J niwlulftcnulul lingual.

Sepoa1eperfora spontan,elimtnandu se un
lie.hid vascos caracteristlc. similar cu Sllliva,

singura deosebire filnd canti1atea mica de

ptialina sau
chlarLipsa
aces:teia.Ranuta
sedecomprim.1,darse reface in cateva zite.la
inceput avand dlmensiunl mai mid, uherlor
revenind la W>lumul initial sau putand crf$1e
$i malmull Ra1.ranula se poate supralnfecta.

O varlant3 dlntca mal rar intalnitll este

ranulJ ._in blsac"'(ranula suprahklidiJna.
ranula plonjanta). in care formatiunea

figuri 10.12. Ranula. ,..in bisac,.:

a -aspect clinlc oral: b -aspecl clinic cervical
(caiuistlca Prof. Dr. A. Bucuij

mandibulel $1 osul hloid, tegumentete

acoperltoare filnd de aspen normal, moblle.
ntaderente.Oral, la nivflul ptanutui bucal,
compartimen lu1supramllohloldian (superior) al
ranulel in bisac tstt.> mal pu1ln evident
clinic. fiind acoperit de gla.nda
subllnguata. Prin prcslunea exerr:n-cn.:i la
nlvelul compa1timtntulul suprahloidian
{Inferior}. formatiunea chlstlc bombeaza
submucosin plan-Seul buc.al. avand
carnaerlsticlle unel ranule sublinguale.
Foane rar. ranula se dezvoh.3
numaisub

m. mllohloidian. sltuatle clinic.I in care

aceasta adt'r3 la glanda submandibulara.
ac@ast3

prin11e fibrele m. mflohioldlan. sau prin !ntltate clinlcA ap-ardnd de obicei dup
ln1emitlul hioglosomilohloidian.
!.Ktlrparill' lncompletf ale ranulei in bisac..
As1fcl. forma11unea chislica

apareca flind formata din doua

compartimente
sttuate deilsupra m.
mlloltioldion Tn plan1eul bural \i, respecliv sub
m. milohioidian , in loja submentonierii s.au/
$i
submandlbularll. (Ilg. 10.12)
Ranula in bfs.ac va avea forma unei
...cle-psidre"' cu conUnut lich dian, pres.iunea
uercit.al.l pe unul dlntre comp;inlmen1e
determln.lnd marirea devolum a ce ulall.
Clinic. formatiunea chistlca bombeaza

submentonler
sau/$1
submandlbular.
paramedi.in. in1re marginea bazilara
a

Diagnostic difereniial
Diango1tlcul dlferentlal al rJnulel

subllnguale se racr cu:

dilara(fllechlstlce ale conotutul Whorton

-apar prfn obslrucVa canalulul datoratd

unul corp srrain sau unul calcul
salivar.lumerac1ia flnd legat&i de orarul
meselor si insotil.1 mal mull sau mal
pu11n de renomene de collc;a saliVilra:

(HISTURI SI TUMOR IBENIGNE tr

414

PiiRTllOP Mn nAL "crov1ro

rAtoAlf

chistul dermold -1ocafitare pe linia

mediana, consisten1a pastoasa. culoare

g;llbule;

chlstul terotoid - consistenta variabila:

rermanuctuenta. culoare galbuie:

chlstul 9os1rofnteslinol heterotopfc - mai

ra<in plan1<11lanterlor. aSpeel d ma>3nodulanl;

hemongioame, llmf angJoame ale
plan$eulul bucal - evolutle mai
indelungata. aspect clinic taracterisUc:

tumorl benlgne/moligne ale glandelor

sublinguole (adenom, adeoocarclnom):
tumorl maligne ale mucoosei p/anseului
buco/.
Diagnosticul diferenlll al ranutel
5Upf1h1oidlene esle dlficll in contextu1in
care se asoclaz-a cu modificarl minlme la
nlvelul planeutui hue.al, $i se face cu toale
celelalte

leziunlchlsticesau
lumora1e
sau
cu
fenomenele supurative ate regiunl1
submentoniere sau/I submandibutare.

Anatom ie patologica
Aspectul hfstopatologic este similar
sialochiului cu alte localFzAri. prezentandu se
ca o coleq e de secretlesalivara.circumscrtsa
relaliv de o membrana chistJ formata din trei
straturi:
(I) stratul P<fileric atcatuil din fibroblajli (foorte
aderenl la 1esuturi e adlacente mucoasa planulul l>ucai, mU$Chl, glande
salivate), (2) strand mijlociu. a1caru1t din
tesu1conjunctN b ne vascularizat
(3}
rarul intern. format din celule epiteUale
cilindrice, poHedrice $i mili rar ciLiate.
Continutul chistului este un lkhld vascos,
clar. simflar sallvei. dar din care llpscte
ptiaUna sau aceasta are o concentratre
foartf mica. De asemenea.segasescsuspensli
decelule epiteltaJe.

Tratament
Tratamentul este chirurgical $i cons1a
in extirparea ranulel, lnclusiv a
membrane! chistice. impreuna cu gtanda
subllngual.a implicatil. pentru a preveni
aparttla recidivelor.
In cazul ninulei subUnguale, abordul
chlrurgical esteorat, la nlul plt1n$euh1i
bucal. Extlrparea este destul de dUicil.a,
aviind in vedere raplulc membrana chls1ica
es1e Joane subtire $i extrcm de aderenta ta
tesu1u11te adiacen1e. Se vor lden11nca. l1ola
$i consl!rva elementele anatomlce din
plan$eul bucal: canalul Wharton. n. lingua a.
$1v. Jlnguat.a.

O va.rian l.l 1erapti mal putin

rotosl13. ast.1zles e marsuplalilarea

ranulei, careperml1e

restabilirea dren.ajului glandei sublinguale in

cavitatea oral.a. Este indlcata numai in ca1ul
ranulel subtlnguale. avand dezavanta jul
aparitfei flecveote a recldtvelo1.
Ranula suprah1oidian.a cu eivolu,ie strid sub
m.mllohloidlan necesila un abordchirurgical cervical.
submandlbular, extlrparea acesteia fatariduse, de
cefe mal muHe ori, impreuna cu glanda
submandibulara de careadera.
Ranula ..in bisac"' necesila uneori un
abord chirufglcal mxt.oral $i cutanat. atunci clind
forma:tiunea chistica. strangulata de fibrele m.
mllohioTdian, nu po.ate Fi extlrpata in
totalitale. numai prin abordul cervical
submandibular.

Cbistul epid ermoid apare prin

transform.area cl\isrjca a unei portluni
lnvaginate
ii epitellului p3rtli superioare a un1t.11ii
pilo sebacee.nelncluzand $i gl.ande
sebacee, fapt penlru care nu contine
scbum. Chistul epldermoid poa1e i1p3rea
rnreorl $i in urma invagin.1i rii traumatic
i1roliculului pllos.
Chlstul epldermoid 1chfstulscbaceu{Rg,
10.13) apar 1clatlv fre-cvtn l lil nlvelu l t(!!
Umen1eto1cel'Vito rilciale, eel mal ade-sea in
regiunea genlanJ: $i preaurlcutar.

Chistulsebaceu I chistul
epidermoid
Patogenie $i aspecte clinice
Chlstul sebateu i.si areoriginea la nlvelul
follcululul pilos .sf include glande sebacee
secretoare de sebum c.are umple cavitatea chlstlc.
Se pare ca fa na-$te1e prin blocarea
excretlei de sebum, cu acumularea acestuia $i
prolilera1ea consecutiva a epiteliului adlacenL

Figura to.u.Chist seb.lceu gtnlon.

(cazuistlca Prof. Or. A. Bucurl

Sunt pre.zen1e malales pe fond de

.acnee, actlv s.au in antecedente.f11nd
totu$i rare la puben111e. millflecvenle la
adu111.d{lr mal a es IJv.ilrS1a a lle
a.Apa1malfrecvenr la b.trbatl.
Se
maniesl.1subforma
unuinodulsohtar de conslsteni;i rerma sau

nuctuen1a. <u tegumenle acoperltoare

disuet h.i peremlce.ti11e

ptlntranslucldltate lasa sa se vada

forma;lunea thistle.a de culoare alb ga bu
e. Hodulul este nedureros (pulnd devenl

dureros prln sup1alnfe<1are), mobll pe

planu l legumenJar,
s.au se poate nxa ptin Obro1a rezultala IA
urma
sup1alnfec1a1ilo1repeta1ellneo<l
poatf!
fis1ullza IA 1egumen1. De allfel, majorllalea
pacien11torse preilnt la consuilul de
speclalllate in tonlelul unul eplsod de
sup1ainfec;tate.

Diagnostic diferen tial

Oiagnostltul
diferentlal
ill
chlstului epid.,mold/sebaceu se race cu,

adenita
ocutd
congestivd
sa11 supurotd;
tumor/ benlgne paro tidiene - pent1u

loullzarlle la nlvelul
reglunll paroJldiene;

tegumenlelor

chlslul bronhlol suprolnfectat - penl ru

localizarile la n1velu1 tegumen telor
fegiunii cervicate tate-rale;
chistul canolului tireoglos sou chistul
dermold - pentru localiz rile ta nfvelu1
legumentelo:r regiunii submenton iere.

Anatomle patologi ca
Prezlnta un perete chistlc format din
epltellu pavimentos stratificat. cu u11 aspect
Simla1epidermului, precum $i un stratde
cetule granulare bine 1eprezentat. Se pot
evidentfa zone variabile de fibroza.
Continutulchistic este format din ortokeratina
sau/si sebum.Uneori are iSpect ulceratN,
asociind o 1eactte inAamatorie pertlrzionJ
l3marcata. cu numeroase macrofage.

Tratament
Utlrparea complet:a. a chistului
epidennoid/ 5'baceu este obligato1ie, in caz
contrar apArand recldivele. Avand in vedere
ade<enlele tegumentarefrecvente datorate
unor suprainfect3ri repetate, este necesara $i
mirparea portiunil tegumentare care adera de
chist printr-o excizie in ..felie de portocala".
De multe ori, chistul se perforeaz3 intraoperator, ingreunand extirparea comptcta.

in cazul unul chisl epldennold/sebaceu

supralnfectat. se lemPorile.i'l?i interven1ia thhur
g;cala de extlrpare a chistulul 11 se
admlnls1tea1a anllblollco in concordan1 <u
etlologia siafllococl a lnfec1lel. pre<um $i
an1lnfl41ma1oa1e,plnii la 1emlterea
fenomenelo1 acule. in ca1ul in care
<hls!UI se tranorma intt-o colecile supuratlva,
est necesara lnclzla I drenajul coCeqlel 11
amdnarea lnteM'flllei chlnugieale- de elt:lirpare
a
<hlstului pana la dispari1ia renomenelor
supura!Ne,$1reface1ea chistului.

Ch istul cu incluzii epi dermale

Patogenle $1 aspecte ellnice
Sun1 chisturi rezullate prin invaginarea
epiteliulul 1a nivelul dennulul, cauza filnd
de cele mai multe 011traumatica. dar$1
chirurgicala (pnn afron1a1ea intorecta a
marginilo pl3gii in 1Jmpul ulurll la
legumenU.
Se manifest-a clinic la orice varsta, sub
forma unul nodul subcutanat de mlcl
dimen.sluni, mobil,nedureros, cu tegumenlele
supraiacente nemodificate $i tara lendinta de
Oslulizare.

Diagnostic dlferen!lal
Diag:nosticul diferential se face in primul
rand cu chistul epidermoid/sebaceu (decele mat
multe orl pe baia examenulul hlslopalologicJ
$1 cu toa le celelalle teziuni cu care se face
dlagnoslic diferential pentJu acestea.

Anatomi e patologlca
Peretele chistic este tormat din epiteliu
pavimentos stratificat keratlntzat icu zone de
fib1ozl.dar far:! a prezenta etemente
accesorfi ale pielii. Continutul chistic este
format din ortokerattnc\.

Tratament
Ex1irparea chirurgicala este facila $i
vizeaza aspettele descrlse penrru chistul
epid,rmoid/sebaceu.

..16

(H I STU R I SI T U MOR I B E N I G N:E /l.LE PAP. llLOR MOIORALE SI C ERVICO

fAC.IALE

Tumorile benigne
ale pa rtilor ma i orate I
cervico-fatiale
Ttinrnrile bP.nigne i!l[I pilrtilor moi orr1l
C!1\'it0-fwl,1le iiunl ex11om de dl\il:'1se din
pu 1ict tie vedPre ill\esu1urur di;i origlnP.,dar
millales din puncl de\'-ed cllnlc. rllpf pt:!ntru
$f

C Inul!X1St3

a ctasifita e I n cl11uJ1z,tt a ,
< slorn. Enllut\llP hlstopa t utoRk dfscut ote
in ac.esl subcapll ot
>unt cele a c.'11ur fniC\'en1.1de apar lUe Tn Il'r
itoriu' arcH11a,:lluft1clill 1ustdiL.1 Inclul.lere1
lnr n c lasinurea d mal Jos. Ic tH nee. IUI de

'l'umori ben tgne muenchimale

rumotl predomlncmt (ltmJtJSe
Abrumul
nbromato1a g1n_gl'.'lll

Tumori ale r1m1tutr1IadJpos

rpormrl
Lipoma,oza (i:>NICOfil i,11:1 rs1ndtomLl1
r.; tl, lu11g)

rumor/ ale .Slrtltl urlltn n!rvoose

Scwhiln numul

ft.1n1ora cu c lu'e tr:tn ul,rrE!

Neuronbromul sollar
reur0Hbro111a1ou
Pciragringliomul

eek mal n ulte ur i un trctld rn 11l hir1.1rglcid

de specialltar .O multiludfne de alre 11tlt:iti
dinlce
ihi5topat1.1 ogk i: 41U lost e;;cluedi n ac asta
Tumori are tesuW li musculrtr
cl11slfic..are. C!\llndin \lede raplu1 ca sunt m
Rabdomlomwl
l
hlomlomul
dcgraba de n.i.tuta di! in atulogJCi1.lr
tralammul
Tumtm' v-ast:ulrm .sl Umf allce
SP- me al cestora L' 1 n hlmrg cat.
ul
ff 1m iingion
alformilU v<1scu1.
Hfpttplllll
Ihlpll!rtraffl
r@al'llw
.. An iomatoiu1rencl!fi!loltig mirrn 3 (slr1d to111
IinRamatorll
Slurge.Web r) ul
Ll n1fa11giam ul
;.;E1JulisWte"
hema ngklpetidtomul
.. H1perplMl11 fibrosil lnflama loria
Gr.mulomulpTogn
Corlostaome osoose $I l'ortilo9inoase
l1bron1ul osllianlp..,nrerc
0G1eomu l i tondromul pf'lik11 mui
Grnnulomulp1r1rt.'ric cu celullgigant
Gr nulomulc.onxenllitl
Mu.Kt1lor
.iipen I Ofiil tfl<tJiehirf 11.:'I

.. Mfolil!l o:,lfia

benignn

l
Tumofii bnigne e-plteUale

fomot i beni9m! ale st nietun'lor

epilelialt?
proprlt1-1'ISe

Papilomul
Tuman' benigrre Pie gtandt!lor salivare mlci
" ."denomul pleomnr f. i)denomul crinaUr.ul r ,
arleAomul cu oolul b 11i1h, 11lot!pll t:'llOlflul,
oncui...ilQm ul, p:tplla 11ul duct l, s1aladi;rmnml
papilii r l-'tc.
Le.1funi plgmentare ale mutoasel 51
reg11menrurui

Maculii r11 lanlc ota1a

N ..ul mi:ilanodUc dob(indit 1varicintt!le

<;l
Tumorl (l/e ctneelar pielli

Hi perp la1ii rea ctive i

1

Tumori 2 dolit uIuluipllo.glande or

swdorlp:ue, sebacPe

infla ma torii
Epulis est un renn gi>ner"c carr> cl
llhe$fll orrr11 xcr c;c nt <u cispecl aprir 1 tuma
ali:are 5" hx 1ztN1ra I n t111 ,11no1 m
, uesliil iil1,1eo are.in i<1pl.tPrmn I di- pulls
res.in te, stricl p11 baz1 1 riH!ililnr h nkt" 11-'J!:i!lP. d
, sp 1ul proh fet 11... ; cl.:t I call'!f t' I 1 1 lvel d er

l rpl 1zki' r 41uiv

.' 1uJi l11Jl m 1orfl (U mec:nnrsm
I
t0gnic J.1ter11 rledlvets .0e ltl , cum 'Kim v(lrl

tel alvoolart\ o

i:ri11 d 1 pro If r!'ri

<J,

fo11t1il,lunl hlpcrpliulr

r11 , citlcili t

r11c.1 ,.., etiopatogt!-ni()e $i hi!iropatol<w.icie po

avea i alte. lool1i1a 1ila nivel ti muco.:i 1orI

l>ln cr;Sl mo l\li', denumir ea dP ,,epulis,.., !
tall

,.(!f)Ulld3r rola ,If irPt::1/efl[ in treC:Ul 13 P.stC

11t&llrl'landJtil , cleq;u('r:e nu r.fi..clti tilrcterew
spedfice di t ziur11i. Cu ioat r.o ar: est ea, p:?nlru
uurlri14i, ht men,inul n pact ca ap...1 11..ul
cfo
,. ulls"'. r:a o iJ d:>ua rtenumlre :!J ares.1.or le un.
0

rpl zia fib roas

ma orie
og nl $1 aspecte ctinice
perplazia fibroa inlla maton
tocallnit:a ut fundulul de
n1\'
slibufar, p fo dul i tronice
mucoasede la scesl ni"J el
, a r stabi i i1 u el protezi> dPnta re
mobile
R numest e:pull s finu 1'1lom.A c um este
ateptaL. apare la pacie n'' ma1 in vaJst3,
entall pa 1al sau 'olill "'I put13Lo 1 de
prn ezA
fiind ma frecve t la sul r mlol n
(Rs

figvm 10.l.Epulis 1s5uratum; ll!tped

dlnk
o purt toare de prote1a mobila ma nd1bulara
( zu1stk Prof. Or A Bucu
Se focaliieaz3 r.u predileqL pe 11e s.u ntul
lf u ar arcade!sup r"o"re sau in f u ndul tJ
i;.ant 'il e5lbular. uta
p nd Ii prezent 'Ve5tibulur
la arrada Infenoa ra. s.au n; ai rar pe v r sa ntul
palatmal sau lingual Se prezrnt:ieel mal JdE!
sa sutt forma iidauli pl tun de ffiUC:o.lS:I pa
ralele CU ere: st.a lveolara. ar antulformll in
re.J esta ro spu n
margml i protezei
de ta re rnob1te. '/.. c:oasa ilcape iloa re
pm1te f n1rnadific:al3 d 1c,
u po(llf>
ave
speer hlp 0r mk, l.ir t n pool
prez ntil o ulc1-raie 1r intul di tre cete doua
pl1u111 mucoas.e. Leziunea are aspect 1 ros
r:on sbt nta f erm. fii nd nedur roa:s3 d1sc
re dureroas la palpate. F'Gtite aea
d menslunl \la rf ate, de la lez u nl mid de
p olir.Tilllv 1cm, p n la hiperpl zii exll nse.
rm tP d n multip1 pl u ri de mucoas .
' eresand mtregu san1 vesti ular.
Se ponre lort1l m1Si la nivelul m u
rnasei pi at 11 1 dur, in 6Cest situa l I
h1perpla-ia 0 53 mnamator1
ltnd denu n
1ta polJp RM!pil,Uil.in aceasta s Luare a re
aspectul

dmic al u net fatmatiuni vegetante oed1cula

1e, r:a re poaLe 11 pusci in ltgl\tura tu lr1Ul lia
cranlca prOdUS3 de proteza m obl lJ. formuliU
nf il PC)[e
..comprimi'll " d rrotezi'I,pedirululputand 11
evldentin l do.n prin ridtrarea d r plan, prl n
explorariea ins.trumet1 La a.
0 alta va r1anlti de hiper plazle flhroa
:i in n a miltorie de-nu mit.i ; hper
plillle JJlilJJ llomitoua inftimilto rie,
acalizeai I ntvelu ucoasel
palaLulul dur sau mal rar la nlvelu l crestel
nlJroLa re supenoare. l il purHltonl de proteze
ma b
inrnrectlleadapli!Le. Ac.easlii
lezlu ne blperplaz ra innama torie apar mtil :l'f'S
ta paciel'l til care poa rta permane11t c:estel
proteze, n ron1 tul ne lgleneora e dehcl1ar
ro.-ite a parea $i la psau nele care nu
sum p urt'aloare de p oleze mobilP, dar
can au re.spfrolie Or(l l ,53U poate fi C ma
lie.stare ii un t>I inlec\ii I V.SP mantfesL3
cUnic !iUb form uncr mult1pl e m:scent de
mid d1mermu111, cu asp ct d
.,brnbaime!"', p fondul untl
mucoase h1peremice. Lil palpare poat fl
n ed ureroas.dar, avand in vedere asoaerea
extrem de f l'C'\i nta CU Cim1f doza Orala, senza 3
d usturime 1d11 er a la palparP po przente.

Pnnapalil

problema

de diagnostic:

dif rential sle cea a epuUs lis5urmtum , prin

as.pecl ul e.xtrern de asem nator cu o f crmd
d e debul uf cerotiva a r.mei tumori
maffy.ne 4J gingfvomucG4.l ei crestei al.it-ol re,
mal .a les in ca nt tul in ca1e lezJunea prezi nla
rJ zona ulcerntiva. diuosLicul de certltudine
putond Ii s1ab11i1 n uma l pe bai:a e;c
amenu lui hlsl apatolagk.

Anatomie patologie3
5{'. f\liden ial' o lperp lazie a
tesu1ulu1 r.onlunc:liJ llbros, m ucoas.a ii!
lOperitoare fif nd h1perparakeratoz"ca. ru

hiperplazie papll(l r3 inftamatone. Tesutunte

dinimediata Vf'cmataLe pnn1nt;1 un 1ofil ral
innmator dlf ,cu Imultiple eo.zinofl It'.
Gia nd ele a 1'iiU mInore adiacenllf prezint
lenomene de slaladen t

Trata ment
Epuli5 fl s unhrm va r r:llciJ
ntotdeauniil suspici unea u e1 forme Cle de.,ut
u lce at1ve a unef 1umon malign I se va
rec:omand
padE"nh1lui sa renunle la. purtarea prntezcl limp

".11

(MISTURI 51 TUMOR IBENIGNE.A.LE

PARTflOR MO! OllALE SI CE R VICOFAC'.I AL[

di.! 101 1lle i Iseva presCJfi? un coluto l u

.ste
obllgatoriu
e.r:amenul
oral a ntilnHamJilor, u1mand ca padcn1ulsA1
hlstopatologlc JI piesel di? extirpare,;wandin
rell'lntl La control dup i, i::c llntcNat
vede1ei ilSP'PC' 11 cllnlt l'J:tmm dl!i!Sl!m3nntor
[);ic,;i i11 i1Cl"51 intC!rval de rimp lezlun!!a s
ClJ o fonn id[' debut ulcr:r 111 lvJ ;i uncl 1u nori
e rcmll!!n rorali1a1e. NiologiJ
mt1 Ilgnr .1 gingi!IOm!lcoasei crnstel a
microtr&Jumatiet'1 da1ora1a unt?l protez@ dt?nti1 r
l;,oeolt1P\ p1ewm $i risc;ul de trCJnform;ir
i1dt1plilte defic:ittlr se rnnfirma. Modicul stom.ato!
mallgne ;i unE.-1 astfli!l de: nipf rplazii
ag Vil adapt a saiu va mri!ce prorez.:i, astfel
lnflilm::ttorii.
Tncat s.i nu mal r.onslitule un ractar lritafiv
Traram'1nt ul paUpulol Rbraepl t llL i!I
muc:oul, 1.a.r p.lclentu l WI fi daspensarizat
muca<m.:I p.:ililtu1ul dur consta Tn exrlrpini?a
pentru a urmi3IIdaLl ll!ziune.a rcaparn.. 01! asl!
c:hfrurglcatd lil dis1an13, lnc.ltulnd o pof1lune
mene.a, trbulc 11vutin \lfdl!rn rapt ul U o utlf!
llmitllt:l demucoas..\ pla11nal3 t:.1L' lrcumscrlc
I de lezlunl! lr latlv:I c.ronkil, ll$Ccia.i sau nu
jK'di cul111 pollpuluL
cu .alti fi!clorl de ns.c locah sLJu g@nrall.
TratJmenrul hlpupluJeipapllomaroase
prezfnl3 un rise de tr.msformare malign .
inQ1ma1orllimpllca
ref11cel'l!a
protez
D.aat leJlunca nu SI:' r ml11 ,paclentul VII n
Ii.kn1a.re.
wu.:iment
<1ntifungir
loc:.a
l
l/ s;r
trimls int ro seqie de chiru q[l! oroma.dlo
u
g1meral
i
fnsllulr
a
unor
masuri
fi:itlata. unde s VJ pJactiCJa lntLl'\l ntl;i
deiglen:ii nrnl:t rfguroosa. pre<.um
I
chirur15JCLt l.il cle L" llrp,u le1funl1.
evitarJJil pu rta rii permanent!! a
Ac:easca pr
1pune e.J.cllia n totalltalf
protl!'2otor. Uncorl este totuI
zoni
a fpirl.1 k. p1ln10 rncizlc
11ecerira i!.Xtlrparca c:.hirurgl ralc'l.
c.lrcumml
c111e formiltlunt!a, plr1:11a
n mucot1sa
c linfc l011sr\.
stlM Deo..rec p;;icienul nLJ ;, m;il e:m
purrnt ptat ilprcu:lmativ do 111; !>. p1.11manl, Scl
G ra n u,om ul piogen
r;irodus rf !ducerl!ll in i.iolum a 1esu1ulul
hlpll!rplazic , prin )(.1derea re.1qif.lfinfl"m.:HorO
Patogen ie iaspecte clin ire
Imar
[]tf lllltL>rvntla chirurglrr!l:\ IJfl n mal d
mlc,\ an plome. m1mnlnd Pl! df Pf.!Slbll n,ul
Grnnulomul plogeKI e4iitt! a lh perpl;ul
vesti bular.
rP.ric1l'J., ;i muc o15e ra'.tlltll or:ile, for:m;it tJl11
Se rcomand.1 m n1lne1a perlosluluJ
1su1 gr.111ul t1llY, cri r puni,lri un filt:tor lrit"11'11
sublilcenl. Obliga toriu. t.l u pil iRlefl.' n(la
IOt.al.
chlrurglcLIII s \li.J apllcll p rclllml dtm 1,11a,
ill!! Cdft!l margitil ilu fo$C teadapMte pntru a nu
Aceas,3 1en1i1;1e 4 natomo-cllnlc.i a fosl
conW ui dlii nou 1111 racrnr lrlla1h. Pur t:uea
dnumit in tr11cut in numetSP. moduri,
proc e1imf!odlal postopi;m1tor se lmpune. reflect. nd o S1o>rl d1 t01H.t!ple eranat nr l'lllr1d
pi;onnu ii putert 111en ti nf. pe ro;i1" rloada cltrtl p. 1ICJRl::!ne1a !i.1. LP.1i rill ti IinlvlulrnucoJ d
ii1arll p1U SP.Crmdam, ro rmt1 51 1dnci1 11:1
01al1:1 ITn spidl de pil rnucaa UngL1i1l.."I
S<rn ulul vsllbula r. neces,ue u nel vill rrn re
S41U jugala) au ro!il df;:'n u miti- mu11a
reprot f;!1,1rl torticle.
\reme botr iomlr.am, canslder r.du i.c c
Unori. in func le d uu. dinlc:t
r"clarnl
pust opti!l ori. "e ne<:f;!S-ar c.:t p(uf lrna \'Pehl
1:1l lologlc sle botrioc.1JCu l, da1 in pre n t s-a
I 'Ptoteze Tn hiprcorc11i:i. cu SI nl.s sou il
dovtldi rapt ul ca ace\te z1uni11 au ellolotle
r 1na.1erl:1I d l ampr_ nta, ;islRurand 11stfcl
i
nfettfoasa.
un 1emit II postoperl'tor in
en
ni:ordrin,, <u 1 ect:isi t at u nul
ni p
n I 1pt, 1denurnlrea de gran utom
p1oteth c.orespun:i, tor un I YlltaMe protet:i
plog1m ste lm pmprle, uv ntl n vet! r f;i1ul
ri
con:>ch;i. AcerJl lnte-rven tie
., e::;h: o hlperp illi.: cu a:r;pi,;ct gran ulon'h1eo!
chirurkoiiln d e:c.trr p r ;i lzh11'll h1p1Hpl
i., 5l1m cl un
1lc re u n dublu ol: (1l ind part area
ranulom in sim , I pe de Ita pa 11 nu ar
chTrnrglcal! in totam li.o
a
carar.tP.r plnen. 11 ntnd in relaie cu o infeclltJi
forttrntll1niJ

' ii

hlpPrpla zlc l (7) profila.lli 1 11r.l..!i ever1lu:llt

rcddlve prl11 ,1slg1.uare 1 unui c3rnp flil'OI
1lc ll)f t!Sp inil\ro (in spedrtl at.I nclrl:'rt funtlu 111
1

1;1

t Vt!tinular), Cd rt! :S:i prmita

111t t loar:t rort2s.pun1ilto re.

a r prol 'an

b.ucnan:l.

To1uI. din rr101rve l<.torlc13. p1mHu n nu

s ere.a c:onru.:11. dl;!numlreci de gmnulom

plogen a rost mentinu(;I .Tot d 111 uce!'>te mol

lv'1.,.,,, incai accep'1i'1i1 denumlrea d
botrlornlcom.
Gr1+ n ulomul plogen esh o ma3
pseuclotumor11la prrllc11l41ta, sa11 sesll ,
dr-! rllm n!".l11 nl rlia li1 c ,IYa millml:!ttl la

cfitl'-'ii

c:t>nlirrietrl, d' culoau d Iii ro1la rn$u i nt ""

(p111pu1lu), n f rnc le de vethl ma lfziunii -

"-ziunile recen1esunt mai intens

vascutarlzate. in limp ce lezlunile vechi
sunt mal fibroza1e j cltd cu o culoare roz
rO$ie. Suprafata lezJunii pioatr fi neled-a,
globulara, sau poate prezcn1a zone
ulcerative caracteristlce.La palpare arc
t00si.stenta moale, este nedureroasti $1
Wngereaza la eel mai mlc traumatism, datorlta
mtensei vascularizatii.
Evolutla granulomutul plogen este la
inceput rap da.dupa ca1e sta1ioneaza. Acest
luc.ru alarmeaza pacientul. care se va
prezenta ti: medic in eel mai scurt timp.
Exist.l posibilltatea confuziei granulomutui
plogen cu o tu:mor:I maligna in faza de
debuL Poa1e ap.:irea '-ambele sexe $1 la
oricevarsta.
Granulomul piogen gingiva sau epuUsul
SJiinulomatos este cea mal frecvenr.l rorm.1
de sranutom plogen oral (Ilg. 10.1 ). Apore
in spatiul inlerdentar.in special versanlul
""5tibular, mnd in majorlt:atea cazurflor ln
egatura cu un dinte care p1ezin1a. o
carie sabglngivala sau a lucrarc protetlca
fia idiptat!deficltar, microiritatla toca la
$1 inflamatia Cfonic.1 pe fondul unei iglene
orale deRcitare constituind factorul c.atJ:Zal
Granulomul plogt!n locall2a1 la nlvelul
mucoasei labiate. lingualc sau iugale. asa
numilul ..bolriomicom"' .apare de asemenea
pe fondul unul factor hitativ mec.anic cronlc.de
cele m.aJ multe ort legal de 1raumat12a.rea
mucoa.sel in momentul conractulul artadelor
den1a1e.De multe oti, padentul coreleaza
aparltia le1lunll cu un traumalism acut al
mucoasel prlnmusu1e in timpul mi$<arllor
funqlonale (Ag. 10.16).
Statistic sa constatat ca granulomul
plogen apare mal frecven1 la gravide - asa
numitul granulom al graYldel (tumora de
sarclnl) lncldenta acesh1ia accen1ueaza in
trimes1ru l al 1reilea de sarclna, cau1a
probablla fiind de natur3 hormonal:.. prln
cresterea
nlveluluj
estrogennor$1progesteronulul. la care se
adauga $1 Ill factori Cllr< \ln de denclen\e
nutritionale, in asoclere cu o lgiena orala
nrcorespunZ.lroare?. Dup:i na$te1e.granulomul
piogen lnvolueaza, pu1i1nd chlar drspa1ea
in totatltate.

Figura 10.15. Grcinulom plogen

gingival (epu\is granulomatos).

{cazuisiica Pro(.Dr. A Bucur)

Agura 10.16. Granu lom piogen

jug.JI (botriomlcom):-lugal:b lingual (cazuislica Prof. Dr.A.

Bucurl

6'10

CHSTU R I

sI TU MOR I BE

G N E

AU:PlRl"I LQP.. Po'.01 OR"-Lt SL CUN ICO

f"AC.1ALE

Diagnostic d ifere11,1ial
Oiagnostlcul diferential aI grinulamulu:i
piopn glngiva\ CepuUigranu'tomatos) sefure cu:
fibromul osifJanl perJ[erfc {epuUs fibros}
-cm1sisrPnl3 mlli ferma. culo.a re nu
des.chis. n u a pa re dedt in leg lu c.u
przentil uri ui d in tf'; d agnoslicul de
certltudlne

histop.atologk:

stabl

5e

"' 9ranulomul perif:erlc cu

le$h

numal

celule glyante

(epuUs cu celule gl9anl1?) - culoare

mal alb rnle: dlllsnosrfr.ul de cerLltudlne
se stabil te nu mai hlqopa1ologk;

Wmori maigne ole mucaosei cre5 tei

olveolare.

Oiagrmslk ul difer ntllll at gnulomulu r

piogen C11 'Ille to
lidri Ori le
[.,,botriomiwrn") 'Sit! far.e ru:
po p,,omul mucooser ora'e - nu :sangere"za
pontar s.a u la mici uau 1 1alisme; este dlfidl t'
dlferen1lat cll nlc, d lanos.lirnl de (eor ll lu dine
fiind hlstopa lologici
fibromul mu,11asel omle - consisten t
mai ferma. culoare roz d t>!.chi ;
frJrme de debut ale tumorifor maflgne
ole mucoa5eiorarP.

Ana tomie patologita

'Se "1'1dentiJL o prolllerare murr:. ta u

slrurlunlor \la5culare, asem:t ntoo re rn tea din

esulul de gra nu1af .(11 pre:z nri a num ), se
vase de neoformuUe ta re e organlLeaia sub
fonna unor agregal tiu cisped loblllat.Supraf;it;i
ezh1111l esle u r.er4!li. r11 pre.:e-n(I u nei
mem bro ne fibri nopuruhmte. E.ste puzenl un
infi 1ra1 infiarnator pt>ri titltmal t!bundmt. Ll'1iunl
m"i vec:hl pret.inM .:rne- l"lltlnSt dei fib Ol.r:tr
rn
pnl

njunge chlar

sa

1nlor ui.1dlj n t ollitale

r I lrtl l P Slru<tu1I ale l-1/(IJnli. SC' part! ra r.r 111 1rr

r;r.:Hl!! il flbroaml:"I r gl111i:ivi.dti s1.111t de

f,,rpl
granulnam"' plogm c c u u sau flbro;.!ln can p.

Tratamenl
Tra tam ntul

gr:ana.domulul

plo1e11
glnglva l (l!pUCIS sr:anolomAfGS) Cil nSltl in
.-;Litpareol! chlt u rgkal& cu mar in1 d sl
ur1,1ni'1 dt
aprodmt!tlv
2
mm,
cu indepi"irture.i r:wrlost ulul subldc nt, p4111 la
11ivl-'l1tl osulu l lll1Jt?alar. Oaui P. cons1a1.1 r:::i
oul ei>rn rr o.11 , dminer 1lii11. se P n c.a
chiurl!la]ul oo p, n:.1
n te.c.;.u1 n:t1os.

U:t rac la d lnteha l/dln'i ar ridiacen tl

lezi u nii nu este obllgatorie dtl dtU1Ki c
rid , dupa chiu r eal ul o:sos. apan:! a rnot11ll
la1e a ilt:P.Lula!a e!>lora, :;r.11 daca prPzn'a
lor impied lc e"t r,parea completa a

formu1iunii.
Pli'lga por;toperillOr i .s vindeca pe1
senmdam, fiind prolr>l 11 cu m\!'$3 lodoformata
sau ciment pafodonlal f!tle ne1tS:ua totodat
indep rtarea fac.torulul l ritallv lrm1l(d fitflral.
t raament ul car iel d nta re subsingiva1e,
e;i;lra tia resluluf radlc ula r hern pf!rabl l,
llf..lfa1 Pf PiS lutr3r ll proletlr e ne ::t rfa pt;.t e
mcnr t>!-pm1ato1).
Trata mentut .,bolrlomlcomulol" lgranull)
mul piogt'n rualte locnlizArl oralJ consHlin e.tlr
parea ch lrurxkal impreu na c:u 1ut atlla,en1
clink ncnnal.
Este de iJ!i.ffllenei1 nee esa ident ifitareiJ

indepartarPa facLa tului hltiltiv loc-rtl. Pl,wa

Tnchltl de obirei prln su111r pr ,1mi!rll, LI, r
s pO<lt ate-pta $1 epitel m:are.a secu11dara.
Recidlwlf' <;u n1 rnrl:! $1 apar d oblc..i n
conl'l!lul In care exllrpi.Jr ef1 lfo' lncom
pleta i nu S-flindeorl JI raclorul lrililllv
local, Citn ulornul gr.i.1oe1 ar t' un is" mal
ma d
recldiva pe p rioada sarcinii,

Fi brom ul osifianl periferic

Patog-eniie

11

aspecte din ice

f1brom ul oslflanl perrr molc (epull ut

fibro:.J eStl' c Tn fiJpl o nip r plrulfl il:'lidivr\ 1
1 sutulul con)unct1 fibros parodon La l.
neflfncl ut1 nbrom proprlu-zi 111 . Avand in
vedf're ra ptlll c.i ii re ori11:inea n siruduiile
Jli.l1Ddontal r>. e51t poslbHa preunfl u nor
osmcarl lntralezfonill!! nue d eri dil'I Stuc
turil du1 parodon 11te rcement. lamina
dom}.
St locall.reaia l, ni\1e u l r.:r stI

a'IJr
clentale. filnd Tno1deauna il'n e tur;i ,u
prenmla un ul d i ne!!' cau.:.al. Rezult3 d1:cl c,,
Lli nnstfr:ul <llnlc rle ep11 ls Rbn SP. xrl11de
1 ni'tilul ut>'il i :dv+<Ol:trf.* i:>dnla1e.A.pare
rrli.li ..frec ent la paclentll tin r, . la seAul
fern1nfn, laca1Tlr1 e:f c.ea rnal h cvN1I'
fiind in regiu nPa rronlc I .
Se pr 1nt:I cll11ir sub forma un I rnae
pse 11do1umor i1ll iniv.ile, k>ril1iu1ta la nivelul
paplMhthHdtntate,s
Ill,mill
r
11
p..i.Jlcu1'11;1, CiJrl? iI 11re orl lne.i let
11111r,l11 I Hgartrnnl 1llul parodC1nl,JI./l.r
dlmnsiunl micl, de pna la 2 (nl. C uloare JU
SU I0$1e. pulnd tl Un Oll

Tratament
Tratamen1ul esll! chlrurglcal $i cons1t1
in exilrparea complel..l a formatlunll tumorale
impreu na cu structurile parodontale dtn carP
derlva. Astfol,de cele mal multe orl, pe longa
x1lrparea leziunii I.a dls1an1 de marglnlle
aces1ela (aproximatlv 2 mm), esle necesara $1
e.xtrac11a dlntetul cauzal.
Ulsta $1sltuatli cllnlct ciind dintele
poa1e fi consef\'at. dar numal au.ind cdnd
chiure1i1j11l spatlulul parodon1a l s-a
eJKtuou corect $i dlntfle nu $1a plerdut

Rgu11 10.11.fibrom osmant peilferlc

1.,,uns fibros).(cuulstlca Pro{. Dr.A Bucwj

a1c...1a. lar la palpare are o consistent

rerma

!f"rg

10.17). Evolu\ia este cetativ

lent3.dtel mor multe on dlntele lmplle<1t
neftlnd mobll. wmenul radlografic poate
evlden\la distruclia 1Niginii alveolare sau a
septulul lnterdent&11de lo n....lul dinlelul
lmpllfat sl uneocl mid focare df' osificare
la nivtlulepullsuluifibros.

Diagnostic dlferentlal
Olasnostkul dlferen\lal al fibromulul
.,.;r,.nt ptriferlc (epulls fibros) se face
cu:
granulomul plogen glngivo/ (epulls

granulomotos} - consisttnta mal

redus:a, culoare !'0$ie. s.ingereaz la micl
traumatlsmt: diagnostlcul de cerutudine se
stablleste numal histopalotogic
granulomul perif eric cu cef11le
gigante

culoare

(epul1'scu
tnii

certltudlne
histopatotogic;

celule

gigante)

ilbastruie;diagnosticul de
se
stablle$te
numai

tumor/ mollgne ate mucoostl

CfPStei alveolore in perioada de debul.

Anatomle patotoglc3
leziunea contlne un tesut reactlv cu o
cntltate mare de tesut flbros cu
ceiut.arltate crescut .precum $i zone de tesut
flbrovastular cu componen1a lnOamatorie.
Uneori sunt prezen1e fotare microS<oplce
de Mificare.sau chlar de dlmensiunl mai
mari, prin forrrra1ea de tribecule osoase de
ca11e osteobla$ti actlvi. Pot fi prezente rare
telule gigante multinutleale. lezlunea nu
este incapsulata.

stabflilatea.
Ra a de reddlvJestesemn flca11v3.di! t 5
2.n ndin primul rand 1egatd de

indepJnarea lncomple1a a s1ruc1urilor

parodon1nle
din
care
de1iva
epulisulfibros.

Granulom ul periferit tu
telule gigante
Patogenie

i aspecte clinice

Gr.1nulomul petlrerlc cu celule

gl11nte (epullsul tu celule glganle) es!e o
le:ziune hlperpla1ica cu aspec1pseudotumorot.
locallzat la nlvelul crestel alveolare, carederiva
din periosi sau din struClurlle hgmenlulul
parodontal. Are de asemenu etlologle
lritatlva. Aspectul hlstopatologic SVgereara
rapiul ca esll'J<j)resla cllnlca la nllul r\llor
mol a granulomulul cenrrot cv celule
gigonie. cu locallzare intraosoas.a .
T1ebuie awt in vede1ec.i, n ca1ut
granulomulul periferic cu celulegi,gante.leziunea.
nu este sodata cu hlperparatiroldlsmul.
Apare 141 odcevirs1a.tl"V'CI malfrec:venL
a jM'rsoanele pesle 50 de anl. fiind 1ela1lv
prevalent la sexul feminin. Se localh:ea1a
exduslv la nllul crestel alvtolore,Tn leg.!tura
cu un dlnte cauza l care pre.tlntll un fa(-to'
iritoriv
gingivoparodontal
(o
carie
subging1vi1la sa1.1 o lucraie protetlca Rxa
adaptata defitltar),sau pe
creasta alveolara edentata. Ui padentii edentati.
tezlunea localitata pe treas1a alveola1a are
fonna ovoldala sau ruiiforma. cu aspect
asem!n tor unel tumori vaS<ulare (Fig. 10.llla).
Se pfezinta ca o le1lune nodular.a cu
dimens1unideaproAimativ
2 cm. putand
ajungt in situa1ii rare pana la 5 7c;m. Are
tuloa1e
f0$lt
vlolac;ee,
consistenta
fermelas11ca Si este seila. mai ra1 pediculata.
E.xamenu l radiologic evldentii 13 o Uza
osoasa caracterlstlca, care afectealf! limbusul
alveolar subiacen L Si uneotl suprafa1a
radicu1ara a dintelui cauzal. s.au, in

DlagnasUc diferential
Diagnostlwl direr 'rr[lal I g l'lulomuhd
p-erHerl cu celul!o g 1 nte (epulls cu c
oil!! Jganle)5 face CU:
granulomu'

pJ'ogen glngivai

(epulJ.s

granulomatos.) - oonsisl "111 mai tet.l u.

c.u o41re rOMO$ie, s. ni;;NP<tl

li!! mfci
ltumatf r;m; dagno!tUtul de rttttltudiri s
s111bllt 11umal hlrop"'OIOJiC,
flbrom l asi(ionl periferic (epuli fl bros}
- ronsl untr'I mai rerm.ruloar roz dtst
Is. nu ape re deedin leg:lturi r pre1ent 1
unui dlntti dla_gnosllr:ul de terllt ud l !le
Mbll t n um1I hislop to o c
lumorl maUgne CJlt: muco175 J creste-i
alveotare in (C'l1 de debut.

Anatomiie pa to togid
5 cont.1t-a o prol frilr a C1>lul lor
gl- nle mu11inuch.!file, pe forulul pre n11:1r

n cll"i

lO.lB.G rn lJlom peJi(e1lt c u

relu le glga n te l'pul ru cluli ,gigan1 r.
.ii - i!Spei:t dinic; b - tlSpl"Ct r dlolo&lc:.
lcazu1stirn Prof. Dr. A. 8i.tcurl

celulelor rnezl-'nchlrnalei o.'Old!l1 a11 ruz1fo m1:1 c u

mul11ple mitOil ocare e mlcroherno 11g1c
df'Ie minll pr'"'e"'fl
unor d podte de

h mo!,id rin Ii! t!rif ri.1 l11Jlur1IL S1udill t d

;perii.lr t,r t e u iHl l c c lu el gi ;1rih.
multlflucleCt lP. sunl inh-dev:lr osteod;t">I .rapt
Care ie,;pllc.a $1 liza osoasa su biac. nla.

111 lam ent

Tratan e-nr 11 e:ste chirurgkal I conta n
:a.t lrp:.ri'I In lot al ilaU il rOrmath.m'I c u n1 tRI
1

itM!fe ilsar irt i'SUI a11alD':i ldpro:ur 11\1 2 mmi

imp n r::u penoslul ub'acfm'4 pana la nilrelul
osulu' utveo H. We n{'t5an1inde-parta pnn
chUll'tia a 'esulul rl parodontal dil'1 r.:trP d rlt.r.:l
lez'un&1,precum i iii o 1 lul l\lt."OliJ ma(llfi al.
indt$Jrt11rea factorul '1rlUJLitJ l ee obl'gatorl
Figura 1 0.19. Epul s cu celule g1ga nte.
lorma de- 11 ar1 dimem.1uni.
lcazui51lca Cllnfdf d Chiru rgae OMF Bucureti.I
1

caiul zonelm edentat . creas a i!lveolara

subia [fn , care prezinta o eroiiu ne
supErficiaI cu aspect de os dup t.Se pot
crea rnrduzll cu i15pcc1ul r.:idiologrc al asului
procesululul..eolilr
in farm,le de debut Llle tumorilor maliEBe ille
8il'l glvamurnasei cri'h ia l'.'eolare (Og.l0.18b).
in rare situa,ii poJlf! Ii eJ:presia c:linica a
extenortz.ari la niwlilll p rJilor mol a
granulomulul
[entral cu celule gigan1 ft!. 10.19).
1

Dedlla de mm""l'Vitll:' a dill elul/dl 1lo1 1mph dll ll

implantne osa.
acestu1J1
toro, d up c 1urtaj I com plt' al
!ipal1ulu1 p rndonlal d111 ur erivd ftirmaiunea,
p(ecum $i a oului ci'lveoL'.1 maulllcal. C
luretalut 0505 pan:!! in le5UI sanatos PS le
bhgatctfu ':') "' localizaill La rilv u' crew
alVNtar edenil1 Vindecarea pl.ar5oe race
prinep'teliZilJ s.ecundm'I. ffind protefat.a cu
me todafurmata sau c:iment parodo tal,sau
respectiv in:l llnl!ll.ala sau plara patatmal de
protectie (pentru lezlun le de la nirelul c.restPl
al"CO ..ire edentate).
dtJ de redd iva este de-apro.1timalrv 10%,
llind m principal Ita de neinde pa rta re
structurilor duTE subiace teater:trte.

,13 facie n func t> e radul d

Observafie
Gianulomul piogen gingival (epulisul
!finulomatos), Ob1omulosiOanl P<liferlc(eputls
fibros} igranulomul peiife1lc cu celu1e
gigante (epulisul cu celute gigante}formeaza
o t1iada de epullde cu caractere clintce
1elaliv simila1e. exist3nd totu$1 cateva
elemente clinice onentallve care le
dlferenliaz3 (Tab. 10.1).
lrebule a:vut in vedere $i faptul ca
uneori ates.le leziuni prezinta etemente
histopatologice
intricate.Tmprumutand
caractere de la una la cealalt:i. Din aceste
motive. tratamentut va urma Keleai prindpii
de radicalitate.iar examenul hrstopatologlc al
piesei de excizie este singurul care poate
preciza diagnos:ticu1de certitudlne.

Granulomul congenital
Patogenie i aspecte clinice
Granulomut
congenital (epullsut
longeniAO este a lezlune extrem de rara care
1p.are la noun3scut, avand o histogeneza
lncerta. Afecteaztl eel mai adesea Sf).ul
reminln faproape 90%dintre cazurO. j tesulul
nu are re<eptori pentru estrogeni, facloru l
hormonal 1mplicat in aparitla sa nu poate fi
neglijat. Se locaf11eaza cet mai frccvent pe
creasta alveolar.l 1NXilara, paramedian.
Se manltesta clinic ca o tormatiune
cu 1spect pseudotumoralcare este
przenld la n.a$lere pe creasta alveolartl ,
sau in mod exe.tpfional i$i po.ate avea
originea la nivelul arucoasei linguale. Se
prezinta ca o masa pofipoida de culoare
rozrO$ e.ovo dahlsau multilobulat.cu
suprafaf.l ncted.1.avand de cele mal
multe orl dimcnsluni de la c31iva
millmetri pana la aproxlmallv 2 cm. da.1
pu13nd fi mai maro (Ag. 10.20).

in cazul forma11unilor ded mensluni marl.

pot ap.lrC?a tulburari resplrtitorli sau chlar
renomene de subnutritie, fapt careimpune
extirparea chlrurgicata precoce.

Diagnostic diferential
Avand in vedere prezen1a la na$1ere
a
leziun
ii
$1
caracterele
speclOc.e.dlagnos1icul diferential se poate
face cu chistul gingfv-al nl nounascutulul
(leziunl mul1lple de mlcl dimensfuni , cu
auacter chls1lc}.

Anatomie patologica
fpullsul congenl aleste caracterizat de
prezen1a unor celule ro1und e. mari. cu
ciloplasma eozinofila. granulata.ln cazutin care
formafiunca evolueaza de malmult llmp.
aces1e celute devin alungite $i separate de
tesut fibros.

Figura to.20. Epulis tongenital.

(ca1ulstca Pro(. Dr. A Sueur\

Tlllel 10.t.
EpuUs granulomatos

loallur.

Coloar.

Creasta atveolara dentata

s.au e<lenlata
Alte loc.allz.ari pe
mucoasa oral.a
(botriomicom)
Ro$u intens
sangereaza spontan sau la
cele mai

Epull fibro
Creast.1 atveolar.i
dental

Epulis cu celule gipnte

C1eas1a atwolara den1a1a
sau edental

RO$U"0l

R.o$u violaceu

Moale

Ferma

Fermelaslic

68%

l 120%

10%

midtraumatl.sme

....oislt
i Rise: de
l!ddivl

(HISTU RI SI TIJ

Ll

Tratament

Hipertrofia maseterin

ben ign a

Patogenie !?i aspecte dinke

Anatomie p tologka
Av1 mt in ved
r.nr11cl1;? r 11 c Lr1r:t d
h111 rtrl'\'if m11scular , m u rrl prelenre m od1
1Cari hh(O
lriln)il r leler,utului
mu!irular exmat

Tra1ament
lrali'lm ntul consta initi Iintr-o e1ap.a de
deumd 'mnare a oblc: iulu 11lc1oscare a p odus
nlp mofi mas terln Lec.nltlbraf ocl

uzala.

gul1Pr ocluli:llc etcJ, urmc1ti1, la

cererea pa en t ulll ,d o fapa
,rrurgacala cu caracter ri rot i..ll 1
flz5onomlra. lnter.entia chirurglra (OnstA in r
ZP.r[1a r1 n Plan1a a m. mrisia 1er, rn abord rie

c:ah orala.

Diaenostk dm!ren ial

Mjozita ositiantc1 tra umatic

Dlagnusllcu' dlll:remial al
h11m11ofiel mas1 tPrlnii bPn gm s fuel' c:u:

rumDrl
I

porolidiene -

em nul rlln l c

lmaisllc Slilbilete tu certitucl ln

dlilna!.Hrul
d 1umora parot"diana;
.. wmori ale romultli mandibular - adesea: s.e
par crea canluiii de dfagm> tk, mai ;ile!i i!f trnd
c3nd 1umort1ClSioasJ il dl;'fl.1'5-ilcorokala
ern.1

Pa togen i t aspede din ice

MHCJ nisrnul ti i!parltle a mlo11tel
osilica1 re l:'Sl
legac de ..impla nl r :a"
1raumat1r th' p 11051 act iv "n mas.au.scular.i
rn
.
Celu lel SI m rnezl.!n c:hima le din ipt!ri O>l 1:

dilerenr l:I i lo1m az slructun asoa!ie

11 o

m(lluce condro d calc111ccrr3H

Apd it. dr c It! mdJ mull orl la ado escenti
SdU ufol11 ln r ri,care relate..Jz un miumallsr

Flgun 10.21.Hip nronP. ma!!Pterin3 a. asp ct pr per, t m: b.aspect postoper. lcu,

(nuuislica Pror. Dt. A Bue.ml

ceGentl!', cu plaga zdrabi ta ilr.el

Cel mai iild se,a estenseresJI m masc:'ter.
a.ar po fi implic:aV raitJ mu.sr i.Principa lul mctrv
prezenlilfe la mC?dh:: al pilcientilor rn
maztttl ostft.U1nta trilurrialkl maseerinaii
c:onstituie us.ul pe1!i1sLenl. ca si.:m n al rn
strie1Jej de ndfbu cansl'Cutive. Examrnul cll n
r nu eleva
o modillc.are semnlflc:.a tlw. doar eve rual
prez:ent unei ckatrlcl po:sttraumalke a regiunii.
Dia-gnosf cul se stabile$1<l pi: baza an<imnezei
leva traumausmul cu p aga 2drob1ta in
ed ne i a eK.Jmeflul ui CT Uire 1r.1 scootE
IC

ln anti

Iu m ori benigne epitel"a

le

in
n1n r;:i dioopaci1i\li 7n m J.S.1 muscuJ.:ua.
un_ari in lgdtur3 cu rnrrm1ta csct1s.'.I. in une C?
atil. fccarek de flslllcare tac corp ccmun c.u
an1cula1ia. tnducand o adl"VMata anc: lloza
poro mandibuliJrA, care ridirtl diflcultaU di!
eiJ.d

trauim nt.

Diagno lit diferent ia I

asteosarrname sau camt((Jsarcoame Jll!
mulul mi1ndibula r:
h manginrn cu multpll 1Jbol1,l:

fitJrazd musculani cfrntricr nlll

post
traumatico rarl! induce rnnstrirfiJJ di:'
,ndlbula.

atomie pa tologi
P\lo?iU1 DSifirn nltl I ra miJic., l!sle
o 1un w aol'.'.l earn se produce la nhclul
un ul schl stria
Se t dntlaz.'.1
Hbrob';iti cu
I p oomorf i rn multipl[Imi oze, prL'c:um
..,...,,_..=ri.za, 1c abund ta. Zona !SI inoonturati1
1rab ul(! d o.s eold i de a tobla l aalvl.
Sum prezt1nrn zone d prolift1ra rn
condroid.l sau m1xoldil.putilndus Nld 1
ti.i IJ!.pedul n rail al fibrelor musrnli)re.
Aspectul opatologic p.ue a fi s ugMli
penlru
cfl gnoslirnl de s.iucomt dar faptul c3 lmiunea
est aimltnt3 infirmill ac:t Cii.ilgnostic.

ratament

Papilomui
Patogenie $ aspecte clin lce
Pipitom D l este o prolller;m'! 11mornl:I
benlgn3 a sLratu ul s.pinos t1I epltellului,
vanrl drept rauz<l prababil infectia cu
v1rusul
pa pilama um&m (HPV). S1udille ara1a ca
dmtre
ceh! pesc 100 d e tipurl d (I H PV, eel pu in l
il sun t implirate Tn apari tii1 paptloa melor ru
localizare aro maxilo-racii1ll .im lipurllr
vlrale i. t:i i 11 sunt in mod rela&4v
i conscant
entlficJle
d
in ce le rnloc.ilizare oral.Se pare ca HPV este

przenl in ca'Jitatea ora l la majcrltate

persoanelar. Mrilins.a iiiriduce vreo m.:rnilestare
rHniul.

rxluIde trnnsm Itere a vlrnsululnu esc

cu oscut. lnriden ti1 paplloame!lor este relati"

mare la nivetul populat1e1 enerale, arectand una
din 2SO de per.;oane. r prcVill nA in funqie
rlC?

sex. grupa de varsta cca milia1c-ctat3 liind

intre 30 i 50 de mi. Po.:ne ilp rea nsal la or

re varslil, lnclusiv la copT

Pi1pilomul se manifest!! dinic GI o

lormatlune tumcrala cu ue$tere e ofitir .
verucoas..t silu rnl"lopidilorm.,, a.rand prelungi
rf digitiforrne. Es I E pl!d1rnlat. un "'Ori sesi $1
are dlmc.nsiuni mid. de maximum O. -1
cm. aj1..mgand exct!p;lonal la dlmens.luni m.al
marl de 1 cm. Arn conslstenta moale sau
ff'ITl'l3,in funrtil'l d n pr zen'il s-au iibscnil
esutulul fl bros. Suprafu1a form<1liuniitumor.tie
esU!nereguk1t3. fil nc ai: ruloare alba, ro Ii!
tir.1 s.au avand
aspectu Imucwstl normall', n fu 11ql'd[! gr.idu
I de kemtlni1.:1re {fig. 11.21}.

Figura 10.12. Pi!pilom

Ungual.

fc zuls1rca Pmf. Dr. A. Bliw,,

Lor. llzarll"' papll0f111telo sunl trplc. cu

pr edllctl lrt nivellil m11co<1SF"l llngual,l
ug.::ile. la nlve ul Oului de bu7:!, dt pot a..ea SI
Ile locanz rl, I 1lv 1ul m ucoasei pala1ul ul
dur,
v.\lului pal tin ichJar lui:teL

O nUMt E' pi.Hte o constlt u e papl losn ul

slno-nant, ru toe 1ll1ar"" la nl..elul mucoasel
C:itlflt.\ H na..:alli' srtu

l nu.r:urilar parana.1 11 (in

i c..;1re el

spt?cl{ I sf n usul ma.icilar)

practrc:

.i s mpfomi!tlc, fllnrl 1h11oop It dP cele mai

multe

Ori iril m ptator la u n eiarnen enifoscopic

:slnuic.11.
Prezlnl t rei vari.ante hitopaeologice
pa pilomul srnamos., papllom ul lnvl!rsat i
p;,i pllomul cu
rlul.. t:l l'nd ri te. Pi
mneti d ricultatile dP. d agmJr tir: dife1ential
pe rare le ridica., a f!lta probll!ma esle faplul
ca papllam ul lnver!>at are un ri5c dP
mulignizare de 15 ,
De a!iemenea, papllom ul poate aplrea Iii
nivelul tegumentelor cer\ijrn-facial e, in arti5le
!ilt u;a tl l f!vand un asp(L cUnlc asemanator
verucll 'IUlgare.

in

une1e siluatii;:.par numeroase leziuni

p.a pilare, aa-11umilil p1pilom&loii, cu

loc:alizarl" tegumenla ra, orala (JXJpUoma
taza orohl {l.oridQJ !!JU 'arlnglana .

Diagnostic diferenfla l
P1pflomulor1It rebu e dileren1la t de:
9ranulamu plogen (.,botriomicomuJ'") sangereaz sponl.an s.au IJ mici t
r.iumati5ime: esle diffcil de dUeren\lat dinic,
diagnostlrnt
de
certitudlne
fiind

histapa[olagic:.;
mucoasei araie - sup raf'1ta
neted3.murnas41 arnperitoare nonna:
forme de debul ale tumorlJar mallgntJ de

f;bromul

tip cardnom rr-erucos;

/orme de debul vegetante ale tumarilar

maligne de Up rarcinom spinocelula

PipUomul.sino-nilDI trt.'bule di Qn:ntlilt

de!
murncetul sau s;alochf:stul sina naz.JI
/omre de d ebut nle tumorilor rnali1J l1t!
ale
mucods.f'i slno-na1al[) (de mezo!>truc:tur I.

Anatomie pa tologic3
P'iipila mul !!Ste o prnlir rar benfgnJ il
slra tulu1 splnM al pit llllului. filpl pcnlru
earn s regil5'e 1e in lilcraturn de !ipediilltiltc!

Le1tunea prezlnta proleC111 pa pilare

ex.ofitice, r.u un cordon [entra' ti bravascula r .
Epit e i ul prezint3 ortokeialoz_,, p.lra erata.l3
!Mlu/iacantoiz3. ,. i t1JZ ele sunl frecventei, d3r
llml laH la 5trarul ba
cispedul puland fi
zal,
I 5ub denumireill d papflom scu&:1mas
am cvlt111 i1rns.t trmn penrru a nu

crei1 confmif rn ctJrcinomul splnoct?

lul..lr.

adePa ccn hrndat rn ci15plazla de radul I. Se

evlden tlill:J kollr.l{lle (celulr. eplteUale cu nude
plcnoticHnconjura ide uri halou clar}, UJre sunt
pre.znIe rrecvent tn I nl ectille virale, dar Prf zenta
acesrora nu este sufkienr de ispeciflai penlru
confirmarea ec'alag1ei Yiralei. E.:!ite pre:.:enc iu n nflltrat
infl ama,or cronk perllcz1onal.
Pipilomui sina-nn1l prezinl tre-1 varfontr. hl
r;tapil ologice; papllomul scu amos, papilomul
lnve:rsat i papllomul rn celulc cilind rire', fieriil re
pr!!ii!ent nd Jspecte l sJopJ tal11glce specifice.
1

Tratament
Pipllom u oral neci:- lliiu11 lra1amencu1
chlrurglcal care canstin exlirp.-ueil n lotillitale u
lnrm.a tiunii mpreu113 cu bazt1 de imp1antare.
ecidiVf1e dup e.KtirpareiJ completa sunt rare.
Riscul di! matignlzilrn .a l papllomului in
sine cslc sci3zut, dar toluieis.cl a r:ontmvers.:I in
r:eea ce privc tc implkarea s.1 n 1ran!
iiorma rc.a malign a mucoasl!i, ;Ji/and in dere taptu,
r:.1 lnleclfa llPv' constit ui un fJct01
de rise local, n interrela,le cu altl lactoriloct1li
5.jJ u genera.Ii.

P11pilomul 5ina-n11al n ec,esit.l d e

iJsemeneJ un lriltilmenr rhrrurgh:al di! <!

Xlirparn. Ummri. prin l!VilluI. ;msta
dl!slifnleilz perntele sino nillill.locallzand
Sf' $.I Ii! nl\'lut sJnusuluf milxil.i.r. n ilCl?Ste
ca:rnrl fnleNl?n1ra chlrurgic:i;1IJ prnsupunnd
cura radical a slnusului mL'l:.;llar p c..i l11
11olo,glCJ.

Tumori benigne cu originela

nivelu l glandelor salivare mid
Patoge.n ie i aspecte tHnice comune
Tuma ilC! rn orlginC! l!l nl\,elul
gltini.ll!'lor saliv.ilr l! rnlc.I st dt;1volH\ pr ln
orol1 f1m11tta tumoralA ll struc:turilor eplli.dlale
ilk J.ICt tora. i anume epll eliuIglain ular sau
cIi1Ic.a nall:!IO< de
ID:Uth .Dar:.i penr ru land ' pa rotlde, ao
din trn rumorl i1U caracter benign, [n ca zul
gl1ndelor salh1.ue mid. 1u n1orll mll!l:11e
pr1!-clom ln!l.
Forme tumorI benign can Meoa u
gltindelf livm:mid sun1: i1d,no111 ul pl 0tno1f.

Evolu' , esr
1u:t. dP.
Clfl?hre
progriv.'l fh 11olum, putAnd alm1ge la
dim nslunl m nifinUl't'l) s.a u p111. nd .st.111onn
ir1 lN01uF . Tri;ibule avu1 it1 veid r r lscul de
frimsformarr. matin.ca r eI
l."!mninutl11
p 1loiltl:t lung:\ tl evolutl

crcscut du p o

Diagnosth:diferen lal
f1nomLJI pleom o f .st <eri inri1
r-m-rrta lu;nora b "gn:I a gland lor
SillfV<ire
pract c conSltUiJ;:" u n ,.prolotlp'"'
clinic
roate lorrnele t u mcnijl bn lgne le
asra.S localizP;uA dt' CP 1:1 mai multi:i a

1lil palatulu i dur la limifa cu palc lulmo(lle $1

,,..,..,,,..,an. Se prezin ta clrn k ta o ma ;a
subm ucoa . cu (IP.l re lent .
&retrva puliind
aju n e dep easc l m 10
.

-n uco.nsa a(oper i Loa re ete

canoc[dtcatA tlinic:, lar la palpar lurnor a
i'lre cc:nwen, rer i e$te ned urer

ctilsa.
...-,..u asos n u esle nlclod aHI lnv da,
dill

pre.r.entil amprenta t umorat.a re.zullata prl

'll"'H"""H
;", err.hat prln c.r e}lere [ 1g, 10.23J.
a local izar e a ad enornul ui pleilmorf'

ta

la nivelu1 mucoasei 1ab1ale lliin d oe ahfeJ

llllliea pn:di erta penHu adena rnul cu
ceiu l' anenomu l cilmdlcular.I. Se manil

esta
formaiune nodular nl:'d uferoasa. in
_...,c:-.,...ea buzel, fara ca mucoi3sa supraiac:enri3
difk.a1a. a'l'and cretere ent3.
te l0U1lizan al e t umo r ilor benigne u
l e saliva re mid -sur1l Iii nhrel l
ta1'eo!lnlmulu " liriguals.au in gmsimea obiazului
llnma
prt d ilf ct3 a sialC1 denomulul
P!.::.; ETl. Ctlracteiele clinlce sunl s.l mlla re, de
nad ular:t nedu reroas..

Dirl8nostl111I cllf 11r1m111. 1 I

t umDr llot

brn gne al gl.111delor s ilrv(ire 1n1ci i;e I i.;

OfrJgfce ;ntre dlf Prlteie forme hitOptJI
numm pe bliii!o eam nulu 1hl10pc1t
CJloglc:

10.13 .Arlenom pleomar f cu crlglnc La u

IAndelln saUVJrn ale 11bram :icoasei lJJ dur.
wuist rn Prof. Dr, A. Bucw

 r.u

Wmorite
moH9ne
t:Jle
9fondP.for Sllli'Ylue mid- nsp cl Ic
11driomul tJ oid chlistic. pentru

acali1:iri l e in pta,; e\I hUiii

es1e m I rapid:!, muc:oas :;uprah1cent s
lcerea1".rip r d ur1.. r a iU1.1050ilS1\;

cu

obt:esill po,all'nal - evol u1ie de

cI r 2:11 , dur re marcal .tcnb hm
l Hu tJ utinr.i, semne id (rill mati :
'" r.r tumori benigne
mezem:himld e
(fibrorn, llpom P.t c.) - rwnt ni ctl 1r1llL1
localizari,
cu torme de debut nodular ale tumorl'lor
mall!J"e - penlrn relelalle ocifl l 1:!rl.

Tratament
Tratamentulestenumai1 t.nlrurtl
am!'it n PJCllrpJm in Wti!Urat a
furmat1unu h rnmale. lndifuent de

locali1Mile Ge Iii nivelul m coa!tel

lablale, limba. plan$U bural.obraz,
pal.a l, ..,;ii pi!ldtln, se recomand ca.
odata cu lumora

:s.tipata, !lieexrizeze 1 o po"rune dt n

mucoasa iilroperitooreilaculin care aceil5tJ
este ,ader I . pr um I gla!i dele saliva e mid
;ad;acen t t lormatiunli lumora e. E.Wrpa le
inoomplel, lmmaiu1111e
t u le beni,!lrt f!
moo

ale 8 andela.

5a Mire m"d au a

raa rresru de rerioiw.

Lezi un i pi gmer.ta re ale

m ucoasei i legu men tu lui
Lezlu n e leEale de prez nta irna rmala a
pigm entului apa r eel mai 11des1?i1 pe ll'gu
mente irelatlY rar pe mucoasea ornltt Olnt
reaceste.J, lzlunil mi:urnoc:i tice repri!lmtU
i.:nll :ttile cele mai trecv-c nte i mal rep rezen
lalive in cadrul
&ll:c.!itei paralogi i. ADilritia i](CSCor tulunl ra
ni"l!lul t egumen ulul !. da t a eaz.i m I graril
melanocitelor la jonc jiunea epidennderm , sau

428

(H I STU RI I TU MO R I BEN I G N E ALE PARTILOR MOIORALESI CERVICO-

FACIALE

une<Ki in grosimea dermului. lanivelul

leziunllor mucoasei orale, melanocitele se
locaUzeaza la limitaintre membrana bazala $i,
ceva mai rar, in submucoasa. Mecanismele
de aparitle a leziunl1or pigmentare
melanocltice sunt legate Re de hlperproduc\la
$I dlspersla de melanin! in tesuturi.fie (eel
mai ades.ea}de hlperplazia sau transforma1ea
tumorala a melanocitelor. Pe baza acestor
modifitari tlsulare, se descriu entit:aU
clinlcediverse.dintre carevor fi prezentate cele
cu 1elt'Vanta
facial.

M1culil
focala).

clfnicainteritOfiuloromax.ilo

melanici

or.111(mei.lnoza

Este o leziune pigmentara a mucoasei

ora e. produs prln h perproducUa
local.1de mefanlna

$1 creterea coflcomitenta a numarulul de

melanocite, neavand o eliologie ce.Apa1e
la adulti.eel mai frecven t pe mucoasa
lablala
inferloara. dar si pe mucoasa jugata, gingivala
sau a patatutui dur. Se p1ezjnta ca o macula
rotunda sauova l.decele mai mutt:e ori
solltara, de culoare ma1onie sau negricloasc1cu
distTibutie uniforma. rareori depaind 7 10
mm. Nu are polential de matrgnizare, ins.ii,
avand in vedere dificult)tile de diagnostic
diferential cu o formCi de debut a
melanomului. se prefera de mufle ori
e.x.tirparea ch rurgica!A cu margin Ilibere.
Nevul metanotitic dobindit (mola. nevu l
11<YDCeiular).Esteo
proliferare
locallzata.
benigna. a celulelor det"ivate din creasta
neura&a, a$a numlle-le celule nevice.Sunt
prezente in numar 1elativmare pe tegumentul
oncarel persoane (mai frecvente la sexul
feminin),putiiod ap3rea in mod exceptlooal i pe
mucoasa orala. Se manifest lni1ial sub forma
unei macule blne demarcate.de culoa1e maronie
sau negficioas:i, dar evolueaza spre formarea
unei leziuni papulare, reliefate. sesile.in timp ce
gradul de pigmenta1e diminua p<ogresiv.Poato
devenl ulterior papliomatoa$1 $1 poate
prezent:a central follculi plloi. la varste
inaintate irrvofueaza de cele mai multe orl. Oiid
sunt traumatlzate cronic. dezvolta o zona
ulce<i!tiva care se vindeal la indeparta1ea
factorutui traumatic. Prin traumatizari repel-ate
prezin1a un risedetransformarein meRl.nom.
care tolUi esle !rem de scazu1 (l 1.1
1mlllon). in contextul in care nu este su.pus
traumatlsmelor. nu necesita nici un tralament.
Se descriu mai multe variante ale
nevului melanocllic (nevul melonocitic
congenital, nevut Spitz.nevul olbastrui.
nevut lui Oto etc.). Dintre toate aceste
entitati, nevul melanacftic congenital are
un
potential
de
malignizare

semni6catlv{St 0%).putand evolua spre

melanom.

Tumori ale a nexelor pielii

Alle.ele pielil suntfollculli pill.glandele
sudorlpa1e.glandele sebacet, prec:um $i unelt glande
apocr1ne spedall1t (de exemplu glandele
cerumlnoase locallzate ta nlvelul utechil externe,
dar e;are pot 0 pre2en1e $1 la nivelul tegumentelor
fetei $i sca1pului).Toate aceste structuri pot
dezvolla rransformari tumorale benlgne extrem de
variate. Acestea se man ifestil clinic sub forma unor
formatiuni 1umoraJe 1egume-n1are, de c.ele mai multe
oti de dlmensiunl relativ mlci {14 cm), cu aspecr
nodular. dlagnostlcul decenitudine filnd stabilll doar pe
baza examnulul hlstopatologl c. Neccsita
11a1ament chlru1gic.al cate consu tn extl1pare.a
forma\lunll $1 Jnchlderea defetlulul, fie prin su1ura
prlmara, fie uneorl roloslnd mlcl lambourl
de'minatate.Riscul de matlgnl1>1re at acestor 1umorl
esre negllJabll.

Tu mori benigne m
ezench imale
Fibrom ul
Palogenie iaspecte clinice

Ab1omul reprezint3 cea mai frecven ta

rormaliune lumorala benigna intlnlta la nivelul
mucoasel cavita1il orate. Ll1eratuta de
specialltate mentioneaza faptul fibromul nu
"n 0 tumora benign!proprlu-zlsa. dalorlta
pOlenlia lului s.au llmitat de c1estere On
evoh.i\le
i.$i stopeaz.1crt$terea la un moment dat.
ra1eorl dep sind 2 cm in diame\rul. filnd
conslder.1t mal degraba
o hiperplazie
rellcliva a tesutulul
conjunctiv llbros sau un hamartom, in
sttinsa legatura cu un factor lritativ sau un
mic101raumaUsm cronic locat1. Provine
din tesutul conjunctiv sl se poate locallra
superOclal sau profund, atat la nlvelul
mucoasel orate.c.3t
$1 la nivelu l tegumentelor cervicofaciale.
Loc.aHzarea este variata la nlvelul cavltatll
orale. fibromul putand n situat pe mucoasa
Unsuala, juga la. cat si la nlvelul buzelor.
gingiwmucoasei p<oce5"iul atv.ol.lr. palatulul, $l
chiar la nivelu l planseului bucat. in loc:alizarile
liogua1e.apare cu predilectie pe rata ve-nlrala.
marginOe laterale $1varful Umbil .Apare Iiiambele
sexe (mai frecvent la sexul f'eminin) $i I.a
orice varsta, manlfestanduse clink sub forma
unor leziuni oodu\a1e, cudlmensiunlva1iabi\e,
de la 0.5 cm pana la 2 cm.Rareorl
aufos.tdesc1lsefonnecu

piltlP in formele lumcm1le ccmpuse, in UJ r

emenul hl!lopalologlt pred.ieM3 diagnosl w l
de cer11tudine, $i pe d iil It parte in azuI
lezlunllor de mid d men-sluni de la nivelul
tavl:Ilil Gr.'lie:

9,a1wromul piuger1 (bot'f iomlcomul) san 't"rfii!l:I !iponla n U a trauma IS.me minor':

pcpilomul mu(;oClsei orale - supra faa

nereiRUI
t.mucoasa
acoperlloa
re
modiricar . de cuk1are roie.

Anatoml

pa tologica

nbrnmul este Q ma nodu lar.:!,

conlllultill predominant di n te ul conjunct
v, lcrm t din numeroase fibre de colaxen,
ce delimileac:I o reea in spa,me c:lrela se
g3s5C nbroblaLi I tapllure. hie a mpenl
de un epi tdiu pavimentos stratiti ra t,

gnostic diferenti a.I

care poa\e prezenta fenomene de

hlperteratoza, mal alies in ocalilrilei orale,
supu!ie hita tllla mmlc ,in aceste siLua'ii
asp\ dul macroscop 1r al fibromutul
put.and rPa dlfirulta de diagno'itic
ctatoritai rnlorii albicioase pe ca re o rapa1a.
ln IQ((lltdrlle dP la JIM ul gingiyomurn.1Rl
il1Ve"Olilrf , piOt apart'a ftita re de calafif:TfP, n
con1t"Jlul unor entiUti his1opa1olosic:e derivrite,
cum ar n; fibram ul oslfian l perlftnr. fib1cmul
cem!:'nti flan lpi!rifem:, fi brom odootogen k etc..
:Se po.ate asocia cu alt tip de cumara
bPnlgn.:1 ii 'P'iuul ul r.rm junrt l"re1ullnd
a-..tr1 nbrnmu lul ii
forme i!ilOpalOIOg[l! lOmpuse.
rum ill fi: fibre lpam, fibraml-u>m, neurofibrom, ang1 1 tern,
osteolibram etc.

Tra tament
Tralame tul es1e eicclu siv chirurgirnl i
1

con!. ain eli parea n IOlil ht.J te a fonnatiunif

in ocalizrlle mucozale. Rbram ul se eJtlrpa

impreunA cu bazu de impl11ntare (sesil3 sau
ped icula ta), printro im.iziei eiliptica plasali3in

'esulnmna l.la aprmdma llv 2 mm de

massmlle cllnlc 111"' lm-malunll tu morale, lJ

mvd

ul

legumentelcr

cer\lko

fadale.

ribrOJnnte 5unE lacallzate de abicei

sublegumenlar. eJ irpa rea
ilCeslora r ac:an du-se l r:I d i1icultate. da to it
.,capsul'" ccnlundlve care le derm1teaz.

niu,,.

10.l .fibrom at m urnasei

1u a e (cazuistil:a Prof.Dr. A Burn;}

430

(HISTURI SI TUMOR IBENIGNE c.

Fibromatoza gingivala

ATtOR MO ORALE s1 cEv1co-rAnAtE

Diagnostic diferential

Patogenie i aspecte cli nlce

Fibromatoza ginglvala este oafec(iune<U CtJl'i'l( l"f

ereditaf, autozomal dominant. flind sau'"'

ilSocia
unor
sindrnamecomple.ii:e.Trebuleavut rn
vedere faptul <ll fibromatoza gingivala e:ste
eredlta1a, dar nu si <ongenitata
(prezenta la na$1ere).in fap fibromatoza
glnghoala poate lace pane dintrun
sindromc.a1esaincluda fiblomatoza glngival.1.
hlpertricoza, retard mental $1 epilepsie. To U-$i.
in cele mai multe ruwl, fibromatoza
gingWalaestes ngura man restareevident3 clinic1
.

Glngtvomucoas a are aspect normal la

varsta
<opU3rlei,
dezvol1area
fibromatoasa aparand la varsta adolescentei
sau chlar mai 1.:irziu.Se manifest.!! clinic
prtn m.arirea devotum a flbromucoasei

gingivale.aceasta avand o
consistent.l rerma. fibroasa. Upresia clinita
poate
n dlscrt!t.1 (marire de volum
generalizat3
a pJpilefo1 interdentare}, SclU poate ajunge la
dimensluni impreslonan le (fig. t0.2S).
Flbromatoza gingivata are caractt!r
dens, difuz. putand fi netedA sau nod ularA.
Gingivomucoasa acoperito.a re este normata
sau
palidtl
,
riind
nedure1oasa
nesangerand:i.
Dac:ise manlfesta clinic lavarstaaparillel
dentiUei permanente, poate impiedica erup\la
dintilor.datorita consistentei ferme, iar atunci
Gind apare I.a adulti. poate a;unge sa acopere
coroana dln1ifor (elefantiazisgingivaO.

Dl.agnostlcul dlferentlal JI fibromatozei

glngivale eredl1a1c se fnce cu:
hiperplazlo glngivalO medicomentoosO
data de admlnistrarea cronica de
antleplleptice (fenitoina}. imunosupresoare
(tltlosp0r1ne),
blocante
alecanalelor
decalciu (nlf<dlpina .wrapamll):

hiperplo1/o glnglvolO din leucemii acute

-adeseorl tste prlmul semn cllnlc al

leucemiel acute.a\lfind caraccerlstlc rap1ul
c.1 gingia sAngeieaza spontan sau ta
c.ele mal mlcl lraumatisme runctionale:
neuro{ibrmotozo
eredltord
$1
alte
sindroame cu caractef eredllar, care
prezlnt.1 caracterisllcl elfnicespeclflte..

Anatomi e patologica
Se constata prezen(a unei prolifari 11
1esululul conjunctiv fib1os. cu caracter
paucicelu lar.cu fibrede colagen dense.$i f3ra
o componentA inftamatorie semniflcativa.
EpiteUul acoperitoJ este adeseorl acantotic:.

Tratament
Trat.a mentul este chirurgical $1 consta
in excizia tesutului gingival in exces. din
considerente functionale $1 fizlonomlce. Se
practicaogingivectomle extl.care va permite
expunerea
dintilor
acoperi\i
de
fibromucoas'1. Are caracter recidiva nt,
practic refaciinduse la 12 ani de la lnterven
le. Masurile de lglena tocala $1
Tndepartarea in mod repetat a ptacil
bacte:riene dentare limiteaza inlr o
oa1ecare ma5\ir3 aceste recidM!.

Figura 10.2s.Abromatoza gingivala :a -aspect cllnlc preopera1or: b .. aspecl

pastoperator. (C<J1ulslica Prof. Dr.A Bucul)

Lipomu'
Patogenie 1 aspecte clinice
lp0n111 I 1?i;1 o tlimo.r,\ l:l@11lgn.111 lL1!i
dnJ (a 1 liU fll CY1.mt11
tranfo1rrF1re tumor 14 mez1.:nc.hlmi1M. Se
local z ilZ.:1 in sp lal pe uu nr.:hl I m mbre.
dar poat p..ir il ht Ir1torlul ora ma
llofaclril, d c I m I
mu Ci:> o ila nlwl cel\I ci>-focia , $1 mf!l rH a
r11l.
?atoRen la tumorii e:i;te f ncerta. Ap:ue m
I
fr ent l ro;tn I ob1m\ d:u metbnllc.mul
tesu1ul11T llpcm,110 lntra111rnoro11l :!i1 comph
1 111dep1md nl e nwliJ boh rnul Upid1c
al
org.anr mului.
l n 11 I c rvicofaclal, ap In t4>'iUtul
ubcu1iU1 II sup rflclnl. \ s pre1in1a ca o m
s,a 1umorala cu er lM I nta. d i? oonsls1en1.1
mGJ1le.011 dP.forme11 iJ prog' iv ' g1u ne;,:1
ululuI dtpOS.

spci tiil
r 1i;da r;ubmitndibulare
i
lat'ocer.iic;ule ffig. J 0.2 Gt
St!o pOGll! I call rl in reg1int> p sot dl.1na.
'11, .subc11l1 n 11, d.,,, u rm1 ptarrnl11l SMAS. fi1l
in lola p rolldl ri n proprlu 1ls.a, lei putand fi
bl nP.
dellmllal
u !lllb ru tmu un I mas. ra:;oas I
difu F! n1? e t nlnctl prinU l11<inii glr10dul;ui
(fig. l 0.27).
In loca1i1arlle de nlvPlul tiMl.:llll or111e,
I1
nivel1 rt:giunil ug le,
I
llpom ul p9rP. mai al !'. la

in

r a r Tgumenre P rope11toare u aspecl

notm I, Su nt s tuil'ii dinle in C411:! lipom u l
se dl"IJVO l:I r11uforid !I tb plnu l I, plrtl)'
Jn I. in

in ... 'i.t lbulul but:tl, la nivelul limbfl. pli!n$L"Ulul

c11cr1l, sa11 in ro'>lmt!il bu1"l
11 ace!tte ':i 11 udliI ru reo1 i dt:!pal-'t
drmeriiuni de ] r..m, Oind pre.lenl submuCO!
i1 tnuco.a cop\'rlt0iir filnd lnlt1itl.da r p in care
poate tra m.par u nearl rnloarea gl1lbule
(1 r tmtl mil (ng. 10.28).
P1;1n 1 ru locali ;r ri e ug le.uneori nu e.sei
'VOrba d'spre llpcame prop11u-li!>e. d d
hf t11 Ierea bu le Birha l. de mu re ori
dupa mlor111"r tomi 11 u1 m l:i r dP mlnt P. ..u pP
1r1 .

Figu ra J0.26. lipGm dl reg unil submand1bulare:Cl - asper' dime; b - as.pect ul milim:iscopic
al piese-1 op ratorn. (carulstica Prof. Or. A. Bucw}

F11ul'i1 '1.0.27. l:>rolipom j)arotidtan :iii - .a soect clinc; b -imaginc- lntraoperaCorie.

karul.stlca Pr.of. Dr. A B'ucua

Araato mie patalagica

Uomul
p ez1111.n ca o mas.l
lpac111i m. ttm .pr zrm t nll
cfrcumscris;i de
atrabNul fib avsculilr. o Yascul:1ri1aric
bundcril.1 $1 c11r est 1J11 cul nc, psul. r.i.
Asllc.ferea <u cor11pon 1m l a frb1oas:J
f rer11E nt . n acl:!ste c;l1u n111 rablllndu.se
d aKno 1 lc ul d f'broU pom .
s dei-;crfo 51 11@ fmme rsrnpa1olog1ce
d r 'li\I cu 11 Ii ong1ol1pomul , Upomul
pleomot{. tlpoblasf omul benign tc Imal
dl"!i
co1 p n1iltor slndrumulul M'1delung).
FlguF'l 10.21.LIpu 11 11 fiael v nl al a

s'

l lmblL {cri uls lc Prof Dr. A. Bucur

Tratamenl

Sil'l.drom ul Mad!luJJR (llpomatm.a m.rvlm

fadaU] es.ce a varf 1.11t! ttOrlturn.or-a l rmll.care
dIoreai lMlinuMlptollrer ril lpobla"' lot de
. niv lul ilurilo tu l!ll!i 111 feM.
Cans.ii11

df:l"'\'01tc11

unor

nas

llponitoasf:l d1fure, Im 11.-nll!'. c e loc 111

;u A nl"elul lora el ul, f or ,dar I n reg
ineiil
< ervki> f;i irtl3.

ln ace(!Slc din urm.'! situ4 ti , ml!

llpomittoas.i1 f i1t e.a:r 1eglUnPil parolldilnA ,
!i11bmandlbul!lr .lflf rorel'ilir.l:t, SI
orcipi1r.l:i,

ilV"d'.ld caract 1 dt: bil tllt:mhlat (Rg. 10.29).

Diagnostic dlferen la
LIpH mele solllim t 1Vitofacla
te rr ebui'1 dif r.ren11u t , in funr.tit' d e
locoli1t1r i d l men iuni. de toate
E1rrtlt6trh: chlsllce .sew tumorute bettf9"e
alP reglunll dl' adenopatiile cefllicale.
LlpDimete uli!tll! trP.bu1e d1fenmtiar de tumarl b!:!
thlsturi,
nlgne
sau mali"'ne cu debul e glandelor sallva re
nodular
mki ale mucoasel
1

Tl'llt.amen tul llpail melot solilare con:.t:!

I in 4'Xti rp. re chl ru rg1till . De t j,11 rr.11
mulle
liroinuI nu f!St inc ap!:iula\, rapt Dt!fllrU l:i.JI l!
<1p1r L<l o nias;i gr, suas;;i care h111'dl;!i
prln plaga, l.u dellmlt2rea de tesu1urde a
diacen te e te r lt1v dlnclla .Tn c:onte,;tul in
c ire llpomul i!il bine d ll ml 1:.t. ntapsul l
fibtullpom}, s

pr11mr. en uc'e rea furm iu nil ll1g.. lo.30).

Tra t menTul thlrurgtIal 1lpomato1e l

cerwico hlci1le din sh1d romul MdelunR t(>
d1nd1, dalor ta car r.letulul d1fuz al ac l
cu l"trlci'I a in e-uturile dlac nl , de car

d iflcl l d

d ellmital, fa pl t r

il<i:l!:

.xtltpareia, Tndep.lrh reu p1u iaM due I

ret"rllve, pr...hmgiri P- dlgllil ortn P s1'\1,1.;!;e d ln
lesutul adlacenl fornt3nd noi lobl llpornmo51.

oral.,.,

flgu ra 10.29. Sindra m Madelung; aspect pre ipostoperalo...{caruistlca Pro .Dr,A

Bucur.1

ingreutt

Figura 10.301. f 1brullpom gen1an rlrepl:a - dS.pt'C I1linic; b - <1per1 macroscopic al p1ese1
np1.m1tonl. ltillll slirn Prof. Dr. Bucrtrl

nnom u l
ogenie

'i

Anatom ie patolagk3

aspec e cUnlce

Schwr1nnomul (neurrl...momull i::iste (1

r b nlgna cu orlgl ela nivelul ce ulelor
nn l are
fondma1
fDrm
ta e.<dusl d i n <
resle.
Ir cYenl la rategQria de
varsta
lD-50 de ilnl, i>local zeaza in teri1or1ul oro

k>-f cl;:il 'iCIU IA nlvelul zonelQr de n(')! e

Jle 1

tue or. la nt'w'elul rnv113jii arale, illJiHe

eel

- flecvenl la ilv 1ul l1mbi1 SilU uneori in

" ul buca . putand aebuf.a in rnre

rn:rnrl
ooso s la ni\lelul o.ase-lor ma 1ilar Se
aia m mod uplc cu t raiertul unui nm.pe
de altfel,oda la cu cre$terN1 Lumomla. i
n e Se pr e.z nt dlnl(SUb farma unei mase
lare asim plomaf c:e s.au alleorl dlscret
oase. mobile pe planunle adiacenre ic:u

;mas.a acoperitoaredes.tins .
da
r ochfica ta. uneori obseJV5nduse ttrin
=isparenta vascularlza11a muco.-is I.Pen t
ru i?arile endoosoase, manil sLa rea di
nicii piilrestezie sau an estezie iR te1itari
ul
u din care provine.urmalaiiri evolule de

ffililH .J corllra,elor

osoase

n ewlut1t:i1stopea la un rnomnt cat

rea, da r in limp pot suleri tran lorm Jri

stice sau calcilicarl liJ nfvel micrasrnplc.

ognostic diferenlial
D1agnos11c:ul d lleren,iu l se hm cu
rofrbromul , cu relelal te lumorl bi!
nigne w aspert nodular submurns i cu
formere r d rbut nod utar ale tumorilor
maligne iJI"

Sun t t11m1J ri in r:il pGul ntfl fo rrn;1f P.

rHn relule l uz ltor me Sch wan n, ca re au
eel mill he['Jent a dls.poliJe ar hile-uura
den u 1M Art Om 4, bin org.:ini1al:l, cu
n11clPli in p.i1lls.1da. Straturlle de celule
cu nuclei i11 J>i!llsad alternand cu zone
acelulare eozinoll e constilure structu ri tipire
n umitil comusrn/n Verorat'Dispazi1ia
arhitectural 1lp An toni B
pui Dl]'Unizarcl, cu pren la de celu le
este
fuzitorme
Srtiwan11 dispusc haotc la n vel
mJi
'5tf0m lait.e, unei cu mii:i vacuole.if!lte
pre.zento!! a
d lor salivilre mici.

componenttl vascular:! bln r prezn1i1t.!I.

Patog nf e iaspecte dinirn

Tratame nl

Tumora cu Cl:'lul r.mulUI! c.te a form3

tumora13 nlgn3 cu locillilu re prl'dilecta in
cavilatea oral.l.In IJI a fo" COl\5 dcrat.l de orig
ne musculara.dar s a demonstrat d l!St o
orm3 deri'JJ.LJ. dinC!.!I lele Schwan n, lapl
pl:'ntruearl'se nume e I 5c.hw;rnnom cu cetul
granulam.
Apare la ad ulti s.au la viirsta .a tr la. m I
frervr.nt 1'1 sxu l fr.minin. Se lo<aliZl:'il2 ccl m11i
f1l"cvr.n1 pe fa'&J d1.1rs.a lt1 ii llmhn. in parl!nc
h1muI Un uni. sau un1?01f p mucoasil fugnla. Se
prn.zmra sub tarmn unur nodul submucos
de

Tmti'!me nlul este chfrurgirnl

ii:onst.3
n
ex.ti
mari::a
lormLttiunli. ra110t1izat d [! pri?zenu ca
pu lei peri umornle c.Jre a dl:'limiteazil
de l suturile adarena Recidtvele sunt
i:xtrcm de ran.Nu selranstorm3 malign.

u mo cu eel le ran are

434

CH ISTU R I SI TU MORI BEN IGN E Alf

PAR fJLOR MO'

ou s1 CERVICOFACIAU

dimensluni de pin la 2 cm, asfmptomatlt.

\ucoasa acoperitoafe este lntacta. dar tasa sa
se vada prin transpareota culoarea roz sau
mai 1ar galbuie a lezlunii.

clinic normal. Rata de recidiva este re

ativ ctescut-a. Sunl descri.se cazuri de

Diagnostic d iferential

N eurofibrom u l solitar

Av3nd in vedeie caracte1ele ctinice.

dlagnostlcul dlferentfal Se poate race CU
toate
formaUunlle
tumorale
benlgnecu as:ped nodular de la nivelul
cavit3tii orate, p(etUm icu formele de debut
nodulare ale tumo1i1or maligne.

Patogenie $1 aspecte ellnice

A. natomie patologlca
Tumora cu ce u e granutare este s ab

dellmitata $1 are chlar un aspect lnflllrativ,

putand infillra mucoasa supraiacenta. fapt
care poateduce la confuziide diagn.ostic cu o
tumorci mallgna. Este formata din celule mari,
poUgonale sau rotunde. cu nuclei
mici.centrali, citoplasma. eozinofila $1granule
fine. Adeseori se situeaza
in imediata ap1opie1e a unui filet nervos.
Cetule e granulare sunt pozitive la coloratia
PAS
$1 pentru proteina SlOO (specificA

invo utie comp eta spontanA.

Ne-urofibromul este cea mai frecventa tumora: a nervilor perirerici. l$i are
originea n st1ucturi variate, incluzand celule

Schwann $1 fibrobla?ti din perlnerv. Spre

deosebire de schwannom. care este situat
perinervos $i e-ste blne delimitat.
neurofibrom ul apare la nivetul pof\iunn
centrale a unui filet nerws,

formatfunea tumoral.a ng oband nervul $1

lnOllrind dlfuz 1esutur1lepelilezlonale.

Neurofibromul poate fi solilar, sau
poate avea localizari multiple. in
cadrul neurofibromatozei.
Neu1ofibromul solitar apare la adultii tineri $i
se man festa sub forma unei formaUuni
nodulare ne<lureroa.se, de
cons stenta moale, slab delimitate,

penlru

adeseori lnfiltrand structurite adiacente.la

patpare se percepe uneori suprafa(a
lobula!.1 (Fig.10.31). Are cfe$tere lentu $i
poate ajunge uneorila dlmensluni mari. Sc

Tratament

jugate.Maira1poal.!! awa debut endoosos..

suucturi nervoase).

poa1e locallza atat la nrve:!ul tegumentelor

ceJVicofatiate, ca1 i n cavltatea oral.a, n
special la nve ul llmbii sau mucoasei

Tratamentul este chirurglcal $1 const3

in
exthpare compleU impreun cu \esut
adlacent

ngura 10.Jl.Neuroflbrom solltargen

an:

a - as:pect cl!nlt preopera!Of;

b- a'pec1dlntc pos1opera1or:c-plS<I
operatorie.(cazu stica Pro(.Dr.A.
Bvcur)

Diagnostic dlferenJial
A. nd in 11 dcrn grupil de 11ar'5l:I In ca re
loca i]iUCa i c.onslstena. neurolillromul
uT dife11mt1a1 mnlah!s de UptJm.
mangiom. Um{llnqiam si rabdamiam si,
d aseme11en, de farml!I dt! dr
buf dular ae lumorNor maligne.

atomie 11atoagica
N urofibrornulestc illc.ltult n principal
c. lul Schw0111n, pre.zenU'mdins o
pon nlll fibroblastic.:i.EsH!o lc:.zlu n 1 rnrn

nu
pr lnl:I capsul.'.l, form.11 din rnlule ruzlformL
ro dlspo.zl 11e lolc..l in erpe.ntinl". SL1oma
rUara i , 01lnofll.pmrnn1Jnd unl"Orl
:zonfl d
p clul
nlsrapatolaglc al
lunllor
n rofibromalo.':t est de i111fel ldt nUc rn
c rofibromulua sol r:u. Pof n
p1e1en1e ;nipll
I re.dar 1und cand sun1 pr1n nt mloie
nt .acf!sta s1e ttn si?mn dr maligniz.are.
I fr tvenl in1.11n1t 1t1 n .irofibrorn 1101. .
L!SLI.!

mame nt

Trar.1m nul le chlru r lcal r consli'.1

n
r ct forma1iunil mpreiuna cu a purilune
d adiac nt. Rei: dl\ie1e sun1 rar dup
parea complet:i. Pre1n1A un rise sc1.ut
d"'
Form, r mnhF;nJ.

eurofi bromatoza
eu1olib1omto1a ht o afe,tiu11ct cu
fonn dlnlci diMlncte!forrna perlf lci lllp
ma c ntr 1.1 ltrp 10.
t

ln1r;1cr;}nie11I! .sa u lnlrilsplna de lip

scwMnnom, 5Hacltom. menl ngian1 etc., l
l!:!
rilrcu "ce mlnfm sau al>sente
z;uni NumJrul eK1rcm di! marn d
neurofibrQ.ilm fu[C ca LratamntulchirurgiGIIill
nt>urofibromillDZf!ll perdcrlc:e (tip ls.:i nu aib3
pru:tlr nlclodilta lnrcm,le curativ3.Jatui sre
nec f'.l.sar.11 eJ:lirparea leiiunilor de mari
dimcnslunl. CL!r Jnduc lulburarl funqionalc
Tmportn nw, d .r Ipentru a Uml1il, pe Ljt
posfbil. r[scul de 1ranslo1marc maUgna Tr
lamentul chJ rarginl al lezlunllur t.lln
nurafibromiltozil c.entriilM Hip II) esro
nourach1rur(ili cal.

Paragangiliomul glomusului

ca rotk

Patogenie iaspe[te t:Unice

Parag<:1ngl iomulL'5I"' o tumor;i aenignil
a liru;Uluhrlnervos: pcclalll11.r n &ogen, di!
a nhn.iilul l/ilStlor mar l. Pettlf u hirUiit.11 010
maxllo faclal se d lnti:ires pa
rngilngllo.m1JIglomuu hiI
l
ilru-lic.
Par
gliomul lomusulul rnwtk 11p1re
l!;.m:
la ni'.'elul bihnca1(ef carolice. A,p.ue mal frcev@flt
la piltlen'il Cc r 1rarescin zone d mare
al1ltudi1U!,probabil iirin sllsttulare.a conlinuJ
J zonr:l'I r neogne prin hlpoiie.Se pt lin13 ra
o mas nt>dulara cervl M lare 1alJ,
pulsa111:i. nedurero(ls . cu 'r
tere
nul
f.nt.i. [.(ame
0:;:1anc Doppler .d u ni, 1,1les arr'.r: ogri11f1r1 of a
mai mull delalll pth1inl1 r111portu l rummil cu

corpul ca ro Id r.
Trebule men,lon 11 c11 unll! ro1 n th
p..ira;i.1'!iJll011t unt Sl!Cri!1.rnu oe ca.tcola mln

.:urofib romaloza perrfe-filcJ - I p

I
. ecllUnghan) t a arPctlunE! erf'Clltara
otorni't dom1n(1111 rei:ultol:I prin m11tatia
ne de pro c 1oma1arnu1 17. t udn
recenle
a p-Oatl! fl 1 rl oban rilt . prln :lpari
la
or mutalii in 1imp11I \IIIftit S caraC IL
rizca
p:rincipal prln multlplt:! 11eurofibroame
5f

--......P.. c umentare cu pigmen tl.:c."teris.1icA.

-(IU-lc11t. Neu rofibro;ime-le up 1r in copl Irl
o c nt:i, pe tegumen l. d r ades otl
itatPa oral .Acl!ste.a evolu rtz.a Id
lln numeroase odaa cu m::ilnlilll:l' in
11 .
Mf'uronbmmatoza cenlfillJ - Up II
esle

\tun

.i

red1t.u'A 11rwor11 ill tlornlna11t il

r 1l prin mula tlit u11 I gene de pe
zomul 12. Este o arecllune rnal iin1\,
.. cterilal
pr n ptezen la de leliu n l

(similar
feocromodtomul uJJ. titre
hip!;!t11mlunL1 slstollr.:a p 1sisrent.

lndu<

DiagnosUc d lferential

nI

u1

bornalP
ul
glomusulu caroUc ti dfferen tiaU de

(Bracrn11JI putsatllp;11illlng

formaiuni
chisfiee sau
r11manJlc
/DPerac ictJte. dar $1 de adl!ru1patlil
cervlCLJ le, fncluslv de cele mettJsrar /ce.

Anatomie patologica
P;Haso11gl u ri ul

t:fl r<i crerl>llt

sc

ri

ca

ase I

unor U'ht l epllellortl e

pollsonali.: organlzatt! in grupurl num1 e
Lelthnllen l..baloanP rle celule"), lu milr:t
pf Pl ll1it

636

(HISTU RI 51 TU MOR I B EN IG E

LI: PARTILOR MOI OR l.i.LIT SIC l:HVICO f

ACIA I r:

prezlru.:i o w psuLl subtlre. dar este de

i
. aat.'l de cu pul carot d
it .

1 o

Tratament
Tri!lllm.nlul !ii chlrurglc.tl si const.'.'l in
trrpar a fonnaUunU tumoral Aund c3fld
est I! adiac nta Ci.lfDlidei.exU1p.are.a nu
pune probl me d DS@bltt:!. f n !iChlmb. daca
lUmora

tumoriiprln rzettin segmcntaM a c.11rot

h.lel I onglop l11.i11i,i tu
ulogrd.l \lil 5(.u
lcu:i SiUr cu matrla le aloplast lr:
OupJ xll rp;uea com plei:i. lolu.51 exlst
un rlsc tl r ddl.a de 5\O. Rcldw _ It!
paraJ!:ilnglloamelor prllllnlcl rlsc d mallg,nf

l'1.Hl'.

Ra bdom iomu l
Patogenfe iasperte dinh:e
R:t bdo111lo11m(lle den ne<. lumorlle
bn1ne ;it 'l:!SULu lui muswlar r;Jrli11. dar
totodi!tJ l prollf erarea de tip tiam4 rtom a
ac.cstul 1esul (ta nlvclul m lacarrluluO
.Locallz'1 rile e:drnc:11d :1ce s11n1 rare I i1 r
predflN" tie penrru 1ie11(r;i.1ful 010 maxTfo..fcin
l. Se de-scra doua form c l tn lc11dls1intc
Aa bdomlom ul ad' ullulul. Ap rl' la
JJl:!'ioan m21l in \liH f a. in spedill d s
rnasi:.u l ln. Cele m. IfrPctftlnt loi.:a llzMi sunt la
nh1elul rnvit'lf orale. arofarlngelt.d i I ring
lul. Laallz:trdL ora ltca "Ju n, 1n
pet1.1l Iii
nl\elul plN1 111111 bur11I. vi"lulul p,1t.1fln
1 lri>lmll po
rn:,.;11 r1 limbll.
1
Se hre1i11rn
ca o mas;i nodulM:I sau pollpof
da. de eel mal mult o il a5i m plomallra. un
crl de1anfand pacientut in artele ru nc
Uonal1;1, sau pu 11d nduce chi 1u Ib1.irati
de re pira.(ie d i!c.1 se sit eau in bu.a
llmbii. in Siilu. til r He1 f.'S.tP. mulli11 r.l ulrl

s;u1
rnu tlcentilc:t
I e Cl t:iUilUPf
R:abdin.mlm mu f11tal. Po.1
i:ongeni ul (p z nl lu na i re}. sau u r trt! i11
1

furu1 va rste de 4-5 anl. de asmen 11 tu

predl,ei;:tfe Id :suul ma3CuUn.Ap.are ca o
masa nod ula ra de 25 cm, in
rolm a
slr lulul uscular, 115uturil.,. aco: rtlloare fllnd

norm t i.
loca11zuzti lre<;.wn1 prea uricula r sau Tn
lrigonul postermr ill gtulul.

Diagnostic diferentlal
Ra bdomloroul ad u Uulul. lrxil
llH1 rrecvenl b n iHlul cilvit-11iii onle.
trebuie dllere-ntiat de c-hlsluri. tumari
bef1f9ne .sau molf9ne cu debui nodular
ale glandelor sallva ;o mid a le m ucoas.el
orate.
Rabdomlomut fetal, all'iind lac1Hare
ln(liz:ue 1 dime11slunl, dl' o(l\P enlildtile
thlsfice sau tumor:ale ben;gne ale regiuni1
$i de ad nopatme cervicale .

Anatomle pa tologlca
Ra bdomiom ul adullului apa rt> sub
lormil unor c'!glumerJri de celu1t' pol lgonale
de mari dimniuni, eozl m:ifil , tu aspect gran
uli!r i cu vatuo izare pe1if erica, fapt rare le
rnnfera asp...clul ciloptil!lmel "in pa rua de p
ill nien". Sun t prez.-nte l fo<:ar1: de lelule
triate.
Rabdom lomul fetal a re un asct de
esul murn1 1r lmahH cu (e ult fuzlforn e
s1tunl

inH-o Hom" mb.oid .Pr i>iin l o c lul:irils'31e c:rl:!

Sr..u a I untorl un UOI p1eomor0!o tn, fapl penlru
Ci!lrl' ull
iid,!oea {onr rnd;ite cu rilbd

omros.arcoiJrne

Tratament
Tr H11men1ul esle ch l rurgl cal $1 canst!\
111 ell rpr.r>eil formtiunll, deillmltoind formi!
liune:! irnpti una c11 'ut muscu la r

.a dlacenl

nemodifiCii.i 1 cllnk.iP.cldliJ l I:' s11nt r..r.., d up

tu part'd completIt.

Leiomi omul
Pa togenie $iaspecte dlnice
I iornionm le d1 n nP.SC rumorll benigne
It lLJcSulul ui muscular n l'C.I .ta ni..l ul
rlunir ceivlcor.u la l
s int t11r
1v1i1ltl in vedre p P. nt,
redus a fibrlor rnuscutar ni'tedc la

, ct nMI .
in lento1luloro m.dlo facli!I

St.! manifos
ta c,ini( sub forrn;-1 unor nodul de 11cm. rarn
D U Ci\ra l.'11.; tlstlc lo1pt ul ca su11 du 1l! oi
spant&:1 n.

u11rereri rrlntl :r:.icNbnt,,li1p<1lp SilUin 11.c1clc

runc 1C>r'lpl. Se desuiu trtl forme Dnaromo cll nk

i;o, in runc11t: prorunzlmea localiz3rii iesutulul d In
ca re deri1J.

ulam lamnl rnl1n1I i i a re ariglnea

in hiul 1:1re<tl}f illnrului dE' p3r.S!! prnzintai
ca nodul subrutana , do c:onslstc n'.t
'fermll. m d
durnros. cu l@'!!ument
ilcaperllar

od fiGiL
Llamlomul nsculu if ilre arlglru:!a
in t&uldtura neled:I di! la nrvlul
1onctiunllar mt2TialD U1p1larn. Se poale
oaliz:a iildeseori La
ul cavlt:llil <lrnll?. Prezlnt.3 arnlL!Ji
m:tNist ici GI i leiomiomul cuum1t.
iar po rita ir.iscul;u nu Influentr-a1J
aspeduI t.
l!iomlom ul prafu nd t!stc o lorm:. riilr3
iliUC orlglnr!iJin ffiU5CU IAllUrn ncCed:J i!
se or ,, ritorl 1lui respecliv.
Pat i!l.'C!il
nsiuni lmportante. dil.r nu .sunl durecD.1.se.,
p penaru nm! sun1 ldenfilitilte aMsN!rl
- pla!or. Tn unl1:.1 situaii pal
pre2i:mta
1 cad Llegonraltvt:. cu formarna de

Tt.<Ari 'ifziblle radiograflc_

Ca 1ac.tc1uI du rnto:i; s pct inc orlenleaz..1:

r-o DiUetim m.lsu1.t diaynosticul.ddlr
Uebui[.I in v d rn faptul ca nu Laah:!
leiomioJmcf!! dureruas
Leziunlll' nodulare asimptom;itit de tip

Lezlunil vasculare au pollmarrtsm clinlr. fopt

pentru tare. dcJ 'unEul timpulul au. existut
rmmer(}.j} clasilicAri il e aceslam.M uniken si
Gtawackf11 ( 1982) iJ u propus a daslflnre
simpllrt caj iildaplj]t3 pl? i:rltrlipatogcnke.
dlnlce i terapeutice. Oin 11cei1sta dt!rlva si
c.lasifir.areJ Iu Joel>.san1 (1993). fotoslta po
scar.1 larg.1 n prewnt.
A.stM, clasfnnrea actui11l.'.l a lezfunilor
vascula benigne l!Sll'unnatoare.1:
ll!mtingioilmei
MaUarm iltif vasculam:
Malrarmatil llmratlce OrmrangiOCJmi:i].
iMmen ul de hema ngiom a fost Jalosil
mult .l Vlflnt! nentru a di.::scrle o mare
Yarlt:tate ti 1:1 anomiil n vasrnJare- de
delli.Jltarn.
In preien. hema nglumlf' sunl
conslduah! tumari bli!nign1:1 v;:isculare llle
perloadel copilarier, caracterlzilte prAn t Ml
taza crt[lrf' rapld.l, rn protiferarca cetu

r.tor

iagnostk d iferen Jial

lom Uebuic dlrcrn,lt1t de k1ltti tumorl

c llnlte similar i:um ilr n
r cu
f1bmamei
rl w celule granulare.schwan.noam
lumori ale glondelor saUvam mid.
1 d debul nad1Jlare alt! rumorliar

Tumori vasc:ulare ilimfaUce

gnl!. adenopaW f:,f!rvlale etc..

atam ie pat ologid

1

Se pre.zl nl sub rorma unor mase

arwmscrlse de celu e f 11Horme, ;111, nd deci
un 1cl tiv si111lar cu cI DIfib oamc1m !tau al
4iunilor lum rail le CIUL:t urlla nl'rvoas.l:!.
!Ori est neceS;in.1 ldi:ntlncaria in scop
osuc fl mlrifibrll !or. p bu,irolora tlI
fice Masson sau prinlmunohhta hlmll:!.

ratlmenl
T1ac unrilul v.ste c.h1rurgical 1 ca11_r.;tJ
Tn upa.rea complel:l a ro1ma11unrr
tumo1a,e. "d
l sunl r r. in
e;chlmb e descrie ltfa unor nol tumor! cl
lip lclomlom w asi locaUzH- Nu Sf;!
tra11sfa1n 1a nallgn - osarc.ornul nlnd de
lainci?pul o tumor3,
nu apar,i pr In rn.1l1g11l1;irE!iJ le umlomulul.

endatelialc urmata de o pdioad:l de lnvol11ti

gradulll .Majorit.:i t e.a hema ngio.1me or nu
sunt
p ezent c cllnlc la naterl!, dt1r devl11 11?Y fdcnlll
n p imele l:t s.1p!Jmilni dr viat.l
M LID1'1111 lll1! VHCUIU sunt anoma lii
!>Lrutturiill(! 1,i as.cular t: (i!rd
proUfemre
endot lialci Prln dafinItr o.
maHorma1me srul.lre sunr prl!?C'n 1 e la
nill(!-J 4ji persG1 di!
a lunl!lllIvitI.
Mi_tfomiapne Umhltia! (Umt.JnRtDilml!
e} 1unt prollfcr.in d 11p ham;utom al'!
ltilSf'lor lim raric. nenlnd ronsideralf! de
natu ra tumaral.l. P.l!l.Ulttl p In ..s 'Ch i;;Han!
a unor structur lfmfatltl?, Cllro nu colflunica
1

in mod

normal cu rl!Stul slstemulul limraHc.

Em briologie
S!ru cturlle vascu lare e ro rmeaza ln vra,n
intrilul(ltina,
exlstandltd
.s t.3diid
e
dl1:1re n l mulul Vll!irnl.u" :
sltldluId tlt!.tvolla rl:! il ret lel c,;i p lare
difuz, f,;'I r:i xi ten;i tr;ilecti!'lor a
rteriale sau v1 non :
s!adlul di.! stnmuriul! a trniectelm artl!rtali'.t
i veno.l din m3Sri cci plliUil dja e l!itCnt.l [s.aput mna a 7a d4? detvolu11e. int
r.it.1te11n:1).
"' st ld lul d 111atw111,; ;i sHur.turilot \lasculare.
i11 u1m;1 c.iml. i,c sltur turc.11 rnmpl t sisl

mul va mil. rf till.form.i t din c11pl

ar 'UIL"re. vne

lw'1t\l: hmfct tlte (lu1aa " 2a de d2,.oltare

lnraul rlna).

la 8

{HISTURI I TU
Sadf endotellall care dezvolt ca nalle
hza pro11ferativa dureaz3 de obicei
limfillrire Cl riv3 Cl n ne din ple1.urill" Ulpilare
6l 0 lunl,dup3 rare crct J .:i ste stopa1l
priman:. A.cest fc-nomf!n are carJcter
iincep sn lnvoluez . Culoarea
se
modlnca treplnt,
rentrifug
leziunea dettenind pu rpun e Ide conslste11' 3
rala de struc:turlle venoase.deZ\'Ol and
mai scazut-i. De cele maf mult a.ri, hi viirst1 d P
progreslv
!i ani, coloratia dis.pJ re romplt. Ap1oxi
sistemul llmfatk.
rnati"e1 luma1ate dintre
hemillngfoame
f
Alte1 rile iri dezvnttmea embrialogica
nya,ueaza cam plet pn IJ 11iir3la d. 5 anl,
due la apa ri i'l u rmr ilnomalil va.sculare. ca re
iaproape toale dup
rsta de 10 anl Dupa
pot fi ilrterial , venoase.caplh11re, llmfutic:e ;au
re11:resia complet.
mi:r:te. in tu11ct e de mamentul in rare se
in Iumrate df nlre cazurl 1l"gUmcnte!e vor iJVe.a
produc:. pe parc:.ursul procesului d'" d
i15ped normal.larin rcstul ca.zuriklr 'ti'Dr e..Usta
feren,iere l malurar vasc:ul.J 11.Aslf eL alt erarlle
mad 1ci.ri rei1umenm..l.re p(lrslsten,e. de lip
embriolagic:e precocl" dau na1l"re u na r
1malic. cicalrfceal s,aule l"an.e;le<.tatlc.
mJlfonnatii rnplla re s.:iu arteriovenoae. n
Complica,iill! ap;u n ,a pro:li mali't'
t imp ce aller:l.rih. tardi'.' produc
20%
d int1e rmuri. [ a mai lrE'C'a nt..1 sre
malformatiivenoas sau Umfatic:e.
ulcroria, r r
at
il p r('a HU n u
pe fondu l
s.u
pratnfoct.1rli.Hemoragia
paJte
fi
Hemangiomu
prezenta, aJr d ce e mill mull arr nu E?Sre
lmporta11t.1 cantlti!tii1. 11emanglo11melc
Aspecte dinice
pot Induce compllciltrl [ in raporl cu
locallza rt:a lor. Lacallnle oculilre !ti
Esre ce.a mal freC\i' nta tumor a
perfocu are due la
pericadel
.a uriculam.(razuistica Prof. Dr. A.
copilrici, nind pre1l"nl lil apro ma tiv
8ucun
S10% dfnHe capm cu V f'3ita de l an
Sunt mJf krc\' nlr la se ul llnin (3:1). Se
locallzeaz in specfill
in terltarl ul
oramaxllof.lcial. P.tl]DfitlliJ cazurllar sunt
forme sallt.are.dJr pol 1?.Kis IJ $i tumarl c:u
loc:aliz rl multiplc.
Hemanglo;imc-le camplet dfl\lolt..l.Le
sun1 rareorl pn?zl'.'nt lil natere. da speat
uneori idenlific.;1 o milcu 13 de c:uloa re
deschls.i c:u o re'eCJ teleanglecl;ilic3. ln
primele saptam.lnde viat.lumora se de..".VOIM
rapJd.
emangioamel
e
supE'rtlcialr
legumentiul" unt rel icfate i boseliltc, iilvand
o culoarl!' roie apr1ns3. Au rnr1sfs t n1a fennJ..,
i01r t umom 11J.I se 9otcste ae sange la
presiune. Tumarile mal prohmdc su nt <!oa r
discrn r liefa te i iJU a tenta illbJSlrU ie
(fig.l0.32)

Flg11 ra 10.U. Anglom al rglunii

p11.rotld o ma.set r"ne. submandJbular I

ambliopic.
stril bi sm
sau
as tigmatism. P
rsaant'lro cu Emangloame c:utanate multiple sau
d' mari dlmensluni iiu un tlsc m.ai cre-scut de
ex.Jsttmt3 a unar hem,iJngk>ilme concomiten1e vise
rale. H l:!m an gio.i m I!! cervical S.ilU l.iringiene pot
du re 1<1 obstruqia cilar resplralorll s.uperloare. 0
rnmpllc:.a tle Sf'ier cste
smdrnmut
asabachMe.TriH.
rnracterizCJ 1 pri11 purpura trnrn bocitopenka.
c:oagulopat e de
cansum,
hemollz microa
nE"iopa tic i brlnoliz milrciJ l3 inlralezianilllt
parein cazul rmangraamelor de ma ri dimcnslunf,
la copUu I mic:. ilvan d a morlalilate de 30' O.
Toluistudii rccente arnl.'.I ui aws.1 sindram rm
esle asocIar unu1 hema ngiom tlplc. ci m.a l

degrab altor tumori vas.cu[m. cum ar fi

hc:mangiaendoleliomul
poslform.

Anatom ie patologita
1

mi1nglHmet! n la.za de prnUt

erare prezlnttl numcroase celu h: endatl"llale
plonJante.E.sll'!' fa1a de ,.ht:!mani;:fom lwenU"'

sau
..hemangiom cf!lnlar". Tn tim p. c:elulele
ndat.eliale se ll p1allzeazia spa1n e Vilsculare
de\'f n mar "' dent - Pe m5ura f nyofutil:!i,
spaUile 11asculilrc dl'Vin diLatm e (c1.
\ernDilse) f mal d lstan,ilte.

Tratclment
Trnlnmcnt ul hemang. o.amelor rle-plnde
de mu1'J focrori. prlnlrl! i.:a r r se num.1irJ
viiirslil copltul I, dlmensiuii Iklcalildrf!a l
ziunTI I srad ulin earn .se fl..'I (die crt!U!
riHau rngresiC').
ln gen(!rill p nrru hi!manelaa mele mid.
car nu lnduc t1f C"ct3ri functionalll', SL' pref"1a
MarizuH. dat Ulnd lap1ul r.:1 ,;icestea
s.i.: mlt spiJnt n. li.:nL De 11semnil.in cnul
in u1 t 'ililitt un tr.1Mm nr
chirur11r..il,i]Cesta
fi t mporizal p3na dup clAJpa dt: lnirolutie.
Pe ntru le1.lunlll' in et;ip;i pra
lrFi..fi)llv.l. car prezinril ulrnrilt I, hemoraeil
rep!!t.at.s1. u a 1ere ma:rtat, s.iu d,;ii:J
,:icesl a lnduc
burarl functlona le importan1e. tn.ta ment ul
!dlam!!nl.OS ei;": pr fenbil c: lul c.h rurglc:.:d
$i tonst.1 n lfHrtple corHrnn k.1 p..i i:le gen1;1r.ila
o d ur.ec:r dl' b090 d 1tle. Primele
2dc
t Tr , 1rnt11me nculuI. diH,du p.i c.;i dere.1
de ClOfli:ron, h'E'ma11giomul r vin 'Ci acli-laI
p ct clinic in JO% din1re c;uu r l. Pt!nlru a
ell
t
le s.lstemk
. poate
pt.1clica1injectati:,i 1 halon 11
d
1rlamdnok1n
S3U
am ta:onl in era pa prolifer.illva, il\land o

a d reulla de g prnxi mn._. 75%.

Efect"'le se u11llormareil d h rnalnum ,

ncro1

rofi w tnatia l mGd1fiL n rl cl tu ID::'lf P. ii

m n1elor. Penlru mnngioamle Ufi nu
nd la t rat ment c.onirn It. s poate a
pllca tr tame-nt.general pt) tJ., :ra dt>
lnter{erorH1

20.

hdloll!npl1a rost roloslla in tf eut in

caz:urU d hem ngioame glga nte u/i
cu ui
agresiva, !ilMI mnd mal Ir.Jr
folosit;I,
nd in vPl.l Prf!- 1lsc11 I !11m110cuti'i rl
1gmUHP du pa acesl l arn menl. Pe-ntru
n 1oam I perslslenlei la ddU i.dora d
lt rolosita ete d., 15-JO Gy. Dua acest
ment se rtalu"ua gri!dul d lnvolulle I
1dc:at rli:- al romn11. uneotl filnd
nl'tsara i ampla 1 constructia cu
l11nbou1i Y!Gt s.au llber VL1SC1dnUZi!lt.
St lero,er;pta e.sle flncient
pPn t ru
.......-.......io inele n lti $i con!itOi in
inleclarna onaUI dfJ agen'i sclerotanll pe
ba1a de Ipolieto:a:i lal, cum r Ii
polidocanolul oxlsclerol 3%). p ntru a
lnd ute ribro1a
!arme de dlmnslunl m H1. E'':o[e
nara 1soti rea schrotP.1t1pll!'I cu exlirparea
tt:lligt:tala.
arr Indir tiI
rala men\ul thiruTgf cal
-......= "" eniru situ 'iile in car hema "ngicm ul

l!Sll! de mlc:I dimen5lunl cu thr rclativ

lent:t . dar hm1ll1.1rna s.a intltm.! tulburilri
Iunction a.le sem nmca11ve
Cnad'llrurglil,sderutc:rilpla.
I.as
rerapla. embiliZ.1Tl'd i ch1rurgici ir srne
au rezult:ne slabe din CiluICJ dlficull.itUar de
diferenliere a uest ar hem;ingioame
d
m
alformntiile
v11sculare. Tratamipntul (11 "- r cn 2 rnnc;.lilui ri
un ild]uvilnC in timpul l.'x.cil.icJ. pen1r u a html
hemosra.z $1 llmlt rirna clcaHlcHor tl!
Zlduale. LiJs, r-tPrapiil est(I indict.\ mdl
i11IQS in cazul hem,,ngloiml!lor mnmlm!
(cl'I mili l!n!.lbllc). tl r.r l penrru formlC'
CilrtJ n u ,a u rJpuns li'.! trarilmentul
cartilonk, Citrt a u in'.alu at p;if1ial
$1 rnre lnduc 1ulbur.;irl func1lonalL1.

Malfomlatme vaseuda re
Aspede dfnice
:Spre deosebire de hemilngioame.
n1alfo1111a1me 11:H;wlare swtt p11:.lJ lI,

natern

Ipe1s. s1a lae1Ia

vla,a. Pol n clasifl<alein runcULI

de llpul d 'lbimplic.l i n ma.lfarm tll upl

lar@, vnaase sa.u 1 ril o-venoas.!Itesp c:liv d

upu ht!modin;Jmlc-.i Tn maUormili n ru ftw: t:

tul sl cu flux sd.zut
Millformi1tlll!u plure sun1 te1funi rn
u:. sr.zUI, ca r 'i4:" manlfea;l:\ a;ub rorm.i
de macule < ulil1 alt;!in .,.p;il ll de ,.'in de Porto $1
tl're "Pit la cip1o.1;rmat h 1 dlntn nou- nacu1I.
Se loc,1l ze;,z eel mJl rrl"nl pe ril .l.in pf'cla
l in ion'e de em r.tgenl lrlgemlmdA. in
slndromul
Slu -Wber, e ai;ociarit cu ma1form:i111
v<1sc ularti inlr4lcrnni e. Leziunlh Tnpal d vin
1

di-! Pollo.. dU o c olora1ie de ta r ol I pur11 11l11

I f'\'OIU!!i-ll3 orl I(! cu rl 7'iUllaf t!d iM
Irul11I
org<1mn1 Ld pPr soonelein v rstai r.op l
o tLdoilr ma nchis.11 I d in nodul;ue. prln
e<falla VilStularA.
Mi1tror m1me VE!fioase unt iP..'irml

ci.t flu>;
cawr, cr1r1?. cuprhtd
c :ima lars3 d nlila'I cUnke. de la ctazii i
olare , p,n:r lrt
formeCilre lmpllra mai mul1e te.sututl f CJriiRP..
SunI prf'i12 nti Ill MSl ere, dnr i;h poslbll r;i'! nu

n,de I i11cepul apitr ntl' r:li11ir.. Au uL" obicc1u

culoare albaslruTI!' 1s.unt compre!ilbll.Cr

<

odal cu c e' 1ea p.i dentulul,dr unf'Or i e

pot accenlua in con texlul unei presiunI
sanguln v1moase trP4'C.utP. Se pol produce
trom b01" VoSCUlat sec ndare I nd)ollli
lFig. 10.Jl).
MalformaUHe anerfo-venoue sunt
leziun i CL1 fl ux. r.rescr11, r: rn::i apar la nlveluI
$L1nturilor ar1erio-..enoose lf1Burlle 4.34, .35).

(HISTUR SI TU

ngulfil 10.)1.

r1UnrmatiP 1 I noa5a

hemHar I a - aspect clm1c cervico-r.:mal: b

- aspecl Ii 1r: oral: c -imag ncJ CT C'Vid
ll1azA
le iunea. cu prt:zenfa de flebolitJ.
(cazuist!ca Prof. Dr.
Bucur l

figuf110.35. .11farm.itit!' anr-ria

v 'noa h mira rial .

figuli10.1.r.. Malfllrmilt1e
arterlo. venoas a
hemilimbilst5n.&i. (cazuistica
Prof. Dr. A
ucurJ
Sunt pr zcnle la nJ$ Nc,matii
dar pol fi
remam1te J biil in copi13.ric sJu chi.:n in viiltc1
adult.l. Oin cauzil ftuxulul vascul H, une,Qrl la
pillpiHI:! se paa1 p rcepe un ...tramt 11as.c
lilr'' s.!IU puls.ti e, Llr tc-!Iumentele acopentoar
sunt mal alde. Se asocia.zr'.l uneori cu
ulrerntil Hgume tare, duiTri:- $f s.lngerare.

A111a tum ie pa tu 1gka

altorm atiil Vllsmtar

nu prc2 In
:I
prollh:r,;i rc endatellal,;1 :irtlvr'.1 1 suucuri
l
\lascu lam abera nt, Livand aspee1 micros cop

s ml ;uvaselar normal ,,allar

l am

venoas'" pri:izin1,;i o re, ll dens.:i d

an

no

iven

cu pr i ingioa T. prl um - num mus[) cJ p

i am. A11iindio "' dNe lls01m:in 1nl hl t
apilto agire cu hcmang omul.sunt fr C\lcnt r l:!
rorile de diagnostic.

Tratament

Trali11mmtul malrumrn1rneir va cul, r est

ns1unca lezlunfl r de
cixll nd rc2 ac stia i11 struuuri le 11dlac nt.
uncori hi r cu ric vi tal.
Sd rote1111 pla se poatl pract ImTn tr..
pla m'1lform111TI10 1vas1 ulafl, p1.mlru i!l induce
dlfkU i dpmde d dim

fih1o?a
(Ag. 10.36).

i1H111ur1l 1n can

t t

indlc 11 uatatn

ul

chlru11ir1L esr
ccsa e\aluar a. rompl
r.auz.l pet lstt n1, p xu l uT 11a cul;u in
1.1 a r ziunil p I
ngiogrant!!
supcis
pof1IunII r: fall [l!
111 bul IJ r1ft
urn I. res Il!'X.
jurul
IN:ll'.J prco pcmtorli:, Dc a111 cu nm: 'IC
A
t
vascu l111 ilpilr 111 aprarncrr uu Ch I t!Cll:!
;u
va prncllGa embol zar il tmporarll sub
rnntrol ;:mglogralic
in !irlpl mani) a ci ii di.: vlt113 n1rau1 rlnti. n
Ii! 2ti .,8 d I! ore prcapratar. Jn tl!l'\ L!n
i
Pacll!n Icr..t s.lridrom Sturge-Wt!b r 5(1 flllSC
1

il

chirurgkala const.1 in l'!Xtlrp:uca com p1l!13

a
eziunU i rcconmuqla defc:aulul postl!Aclzlo al.
Se recomari IA el ctuarea inter.ien'tt: ic hfrmgiC.41
le in prfmcl 2 '48 dr ore de lil C'mboll1;Jr
a fm ponna. pentru a bemflcia d h masraz.!
in mop ratori(! pe nre C!C'JStu o of !:'ht

Sindrom ul Sturge-Weber

cu o malformdtt
culr.n caplla rn. ll r t I., )ii
lwH'.
nurnllil patd de vfn ae Porto s.au nevus
{lamrneu5 .Ac
t
ste ad eorl unl l lttJ
IJ., ITTnd d[sUlbu I d a lungul 011ei, sciu mi
In1ul' 20ne de emeigen'n 1rigmlnr1l:1. Oc 1zl

n11I po<it

fi bllat ral la nlv lu1 feM sau po:1t ll .1v ;Lalli?

locaJ11,!fl pt? corp Do. 1 10% dlnire p;ic en1n

cu

{angiomatoza encefalo

trigeminala)

leiluril in pt.1ta d1H ln de Porlo p 1!11t.;"1 slndrom

Sturgl! Weber. L. c 1 ru 1;1n mm saurge Wi:!bi?r.
pata de 'Jin lnler1!'St?a!il d c l1;: n'ai rnu Lll ron
d
nl3 1 ra mh1I oflalmlr. (fl!: rn l7J
lri.zlunll
farlal se :tllc az..
cu
m.l lrorm lH
vsrul;u lep llnT1
ningea1e ipsTiilt er le, t.fH lnduc uneori ,
1um/ f!5fOtJ 11eurolu91c: tcrnvulsll.ret!!rd
11'1f'nta1 u chiar hemlpleRiE! de partea
opus.'!. Radlogr.anil eranl n lMd n llitz.
t l r.ific.arl c rPb t ii gl rrror111 "'
d pattf:! 1 aftl 1t il. Manf{es1 rfl arnlare

'"' fil

Patogenie iaspecte dinice

Smd omul Slurge - eber estC! o
afct1une d dc1vollar , du lip ha martum.
w lncld n;i scazuta. (Jmuti:-ri1.:i1 pr!in
mil1ronm:i1u kaEUla11; nCJ falulul$1lctd.S
consld rc.i arl! clrcip1

sunt
un orf ptfllP.rt
malrorm 'll va cul.ct re
t1v1.

tll!:

!ti 1uc11m,
rnnj11n

r.Le

plsclt:!rl!i,tore cl I u rdlneL Mrmi(P- .,rd1I

Of al ir1 sind1on ul Stur 1l'-Wt;ibe su n'
11latl'll fret nl lea !ltauTn modl"crlhfp

J 0.]6. n b OW IHI tl ala pnt1

;rnn Imlforma lllvasr 11 ne
ceN1rofsicial-1!'.

Flguril 10.lJ.fl.s

1 cl

n1anul;n
a
mu oael de
p r tea
f ectat3.
Glngl\lamuocoa!>a cr..-s
"'r alv alar polit
pr 1et1tiJ on is 1 d hlpPrplr11le va.,c. I 1a
:.i u,
in formele de man dlmP'15lunl, prol f erative,
pote a1J.,aa nn ilSp..cl asem nator epullsulu
!!:' nu nm 1ro. HlpP.rplaliit s;lngivala poate n
pu!> rit 1 Ipe s an a prohferii Yas.rnlu rfl, dar J
med1ca1iei an l conv rlsivan le (fenito1" )
adrninistrrile. l11a os.oa'Sa su blace11t3 esle
e cept onal!I,

dinice 1n sindromul Sturge-We er.

"

(H I STU R I SI TU MO RI BE N IGN E

ALE PART!LOR MOIORALE 51 CERVICO-

FACIALE

Anatomie patologica

Limfangiomul

leziunlle facialecu aspectde ..pata de vin

de Porto*', precum $i cele orale pre.zinta un
aspect histopatologic s mlar ma formatiilor

Aspecte clinice

Se de:scriu 1reJ tlpuri de llmrangiom:

Umfansiomul slmplu Oimfangjomu1

vasculare, cu num eroase vase dllatate in
derm. Leziunile gingivale au uneori aspect capil.a r).format din capllate llmfatice;
llmfanglomul cavemos,format din dlla1a1ii
slmilar granutomului piogen.
alevaselor limfatlce mai marit

Tratament
Prognostlcul$i tratamentul s ndromu
ui Sturge Weber depinde de natura $i
se\eritatea lezlunilor pecare le Induce.
Petelevascutare pot fi tratate cu laser

teraple.Uneorl este neces.ara

inteiventla neurochlfurg cala de ndepanare

lezlunilor angiomaloase in1racraniene.

leziunlle g ngivalelnduc une.ori
dlficull.1.tl

de mentlnere a lgienei orale.. ln cazul in

care s.e
decide extlrparea acesto1lezlunl.trebule
avu1.1 in vedere hemorag a importan1a
consecutiva. Laser terap a arelndlcatie $1
pentru aces1e lezlunl.

UmrangiomulthlsUc{h
gromulcllstlc).
format din spatil chlstice cu cont nut
llmfa1c.
Aceas d claslficare nu are in general
relevant.1dlnlca.deoarece
matoritatea
llunllor pre2io1.l combina1ii ate tutu ror celor
lrei rormt. Aceste Formf.! aparin fapt prln
acela$1meG1nlsm.
in c..are difer doar dlmensJunea va.selor Omfat ce
$1na1ur11 'eu1urilor riA verln.1f<1.tfl Dfl P)
(Pmrtu
,
Hmfanglomulchistic
apare
maifrecvent In nlvcl cervic.al $1in axll3.
avand in vtdere con1inutul mare de tesul
c.onjuncilvlax care permlte expanslunea
chistic.a. L mfanglomul cawnos este mal
frecvent la nivelulcavltaI orale.unde
1esu1ulconjunc1ivdens $1musc.ulatura limi
eaza exilnderea vaseklr (Fig.10.38).

Rgura 10.38.LlmlangiOm hemlfatlal: a

- aS.pect clinic ceivicofaclal: b -aspe<I clinic
oral:c -Imagine RMN; d -1econstrut1le
lridlmenslonata digital.
(tazuistlca Pro(.Dr. A. Bucur)

Umfanglomul
are
locallzarepredlleCLt
arruriu1
maxllofacial. in aproicimallv

ca
oro-

;..at. te din cazuri.este man fest clinicla

aqtee
1i
ma1mutt
de
90%.sunlp1ezente clinic lil WrstJ de dol

ani.

limfangioamele ceMcofaclale apar mal

tm:Yrnt in regiunea geniana $i parotldeo
aisetertna sau n trigonul posterior
algatulul. Sertlilni
ta clinic sub forma
unei tumefacUI de cmsisten moale.Cclre i.si
accenrueaza volumul ia conrotulunelinfectn
respira torii acute.
Umfangioamele orale apa1eel mai adesea
ii ct4f 2/3 anterioare ale limbii.
inducflnd WJoglosie.

Hemangiopericitomul
Hemangloperlcltomul esle o tumora
derivata din perlcite (celulete care formeaza
stratul care inconjoar.\ endoteliut capllar).
Stud ii mai
recen le pun
la
indoiala existenta
hemangiopericltomulul ca entitate hlstopato
logicA, conslderand ca este in fapt vorba de o
varianta de fibrom. Este o tumora rara. ciilre
afecteaza deobicei membrele infffioare.put3nd
fi prezenta I in lefitoriul oromaxitofadat.

Aspecte ellnice

mucoasa miperitoare nemodiflcata.

Evolu1ia este lenta. av&nd de multe
ori limdinta de regresie spontana. Complicatla
cea UfrMventJ estc supralnrectarea.

Hemangiopericitomul apare mal ates la

PXfl, fiind ra I.a capii.'5t>
manifest.a clinic sub forma unui nodul
nedureros cu crf$tere lenta. Formete
superficlale se asocia2a cu o pigmenta1e
vascular-a a legumentului acoperitor.
o Jorma dlsUncia, de pseudoheman
glopericitom, intereseaz.a cavitatea nazata $i
sinusurile parana2atc.$i apart lapersoanele in
varsta.Se manliest clinic prin obstructie
nazala I epistaxis.

Antomie patologica

Anatomie patologica

Limfangioamele sunl fonnate din vase

illib..tke c.are pre2lnta dilatatll mal marl
-.rans omul cavemos) sau ma1 m1cl
lliodlngiomul chlsllt).Aceste lnmueaza dlfuz
1!5U1Dlilt $1 uneorl prezint.1 agregate llmfoide
in lll!f't1il structurllor limfatice.

Hemangiopericitomul este relatlv blne

clrcumscrls $i prezlntalnsulede cefule rotunde
sau ruzlforme. il$eza1e in jurul c.a pllaretor
inconjur.ue de entoteliu.Meseori sunt
pre2enle ramificatii vasculare aberante.
Prezen a numeroase mltoze se
c01e eaza cu caracterul tiplc de
cre$tererapida a tumorll $1 chlar
meta.s1a2.ire. Es1e diflcil de estimal la
inceput evolutia sa dup.a un tlpar benign sau
milgn.

DeotMceisuntsupe:rflciale.mucoasa toare
avand aspect de b1oboane..,cu
ol5Pf'C1 asemaMtor unor vezlcule. in locatl:za.rlle
.U ixofunde,se prezintt ca o formatiune
de amistenta moale, slab delimitata. cu

Tratament
Avind in vedere posiblli1atea de
rtgresie ifDMJl\1. se recom;,nda. o atitudine
expectatlva. al pujln plna illvarsta de S anl.
in gener.I se
fYit.J un 1ratamentchlrurgicaL Tolu$i.daca se
tip1Pa1a pentru aceast.1 varla n1a. 1ratam
entul dlirurgfcal va consla in txtlrparea
formatlunfl. dlllpa irrvesligarea 1magislica.
prin ecografle
'Pl>lfr I RMN. a Hlinderil lezlunil. AvAnd In
'lllB!faptul c.a adeseorl extirparea nu poate n
pifU. recldlvele sunt relatJv frecvente.
oamtlf nu r3spund la rratC1men1ul
sc1Boli1nt

.adulti de mbele

Tratament
Avandln "'!<!ere posibllltaiea unui 1ip;1r
do t\lolutle malign. cu Cle$1tre raplda . rise
de rOOdlva $1 rata de metas1aza1e de
1050%.este necesara o extlrpare cu ma1gini
Ubete
01decvate
in
suprafal.l
$1pfOfunrlme.conrorm
prlndplilor
oncologfce.

"

CH ISTU A l

s TU MO R I BENIGN E ALE f

Coriostoame
015oase 'i
cartilagi noase:
osteomu l 'i condromuI
parti lor moi

SunL enliL'a'i dinic:P. extrem de ra re, r:cJ

rP. nu ronsllluie turMribf-nf.s111e Tn sine, r:1
prezenta de 1esut mezenchimal a br rarH (oo5,
i:ar1il.isinD) la mvelul i111or mai. Su11t prt!
dl lecLe la 5e;r.u, femlnln.
Se lotal lzeazt '" special ifl p.a
renchimul lingual. pe fata dorsala a ll111 bii.
de rele ma l mulleori Sipreba;ra aceS.Cl'i!lil.Aile
[OCQU rali crale (de elemplu la nivelul valulul
palatiriJ su nl r;ntio. Se rP1lnt a sub forma
unu1 nodul de mlcl dime-nsi u11i sau ca o
rotrnatiune sesll 11u pechc ulrit3, cu djmensi
unl de O ,5l r.111, ronisLenia rerm:l,
nedurvrcase, r.u mur.a.is.3
acoperitoare de aspect nor mat rra Lament ul
cons.ta ln ei;tirpare ch lrurslcala, in u rrna c.a reia
nu apar recidive.

RTILOk MOI ORALE SI CC VICO FACrAtE

Referinte bibliografice
1

.E.

St 1tn 0:HyJ>{'rpL.l"1i15- hamanomar; anrt

th If plolD!Y .11nd lls impai:t on tiratm,111

01\i. f n: Oral a nd m.aXJll11focial pa1hologr. a.

_ _ a t fiu di noc.l ,ind trPatml!fl .Culnte" nce.
511t

go, ]QO]
5tTDTil IE.Dari fl! MR, BDhay RH, Lobb G, L.aen TD; Trnn gi!nklnvoi d U"llT"oid C'/'it
ration> on 1 r.omn n\'lt ornl and drmal Sllrgh;a
U'l .and on hl5rw.111('5is. I Oral M.1J.lllor.1r:
Stirz

15 o. :2006
o!o f, d! lo /Wf"i S Jf, de Alm Ida Mllnni B.
"''"' d C.Our.01 SO, M01'1t1 'i'iOll (ongt"rilti!
Irrratnld
f tr. r .or ot tht moi.I h
Oolaryn.!ltIHt>-=Jd Nff )

- 1:1}:1

_ n n 1" 11. ii:lfl7

;i 11f t1. rant.is IE. 5clubbiJ U. 1fWRX1ero S.

f(1Hotopk oral ptrolnte!'i1inal cyst: repoJ1

,us and ri'll ffl ar thl" lilE'ra'urei O'IJI Sug Ogl
OQI mnol Or.ll dlcl f:idod.Sl!ttJ: H(l o. l!1!19
s,Sikodi $. t:od.am.i V. 'Ghl ha fllV""PhQrplthe iill cyst
OUI cavity, Jit'pl)r1 of a c.1s ;rnd rr11 flw of rhP
Ul!.tntl {Pal urg ll(1l; 1711. 1518)

BL: C II( ma mxmatl nsof lhe nll.'d n rhlldl'l!ll

r WiolJ50):.t:.6J1,1005

m
J. Anaz S:Br;inrhl;il
r;I(! pfl."d1lr.<J[a
raa 1ron1/Inn Oto Rh1MI l...11\'flltCll
116(2):1114, ioo1 1 " f\h t1lt><,[.1J I.sretan p<,
( u
SlaLIP.S.Lll o.
ItCnmiom1 nrr11rln; 111 bqnrhml. rll;'ft cystrnr
ph nod mr.1r r;fs 1nt1 WOJW, a11zre55 llf
trnahOl\i frdmlion of tit>.1d il!'ld Nr-<:k
cmcalogh;
'"1"s 8ih lnn mat10B.1ICon1r - on OI
1

CilnrM.

I r-. 110, 8r1111li 1001

Joseph5cin GO, Spl!flrtor WR, lar;"-.h mi IS;
lonal duct c:v-;t: lht Krlh 'Vork EVt ;ind t:i. r
rv t'J. rinct n. a llt r,11ure ,,..., 1.fAr !
NQ1

l1T 8}641 fi, G46T, ii 5 1, 1998

10.ki!l;in A, lilnq M;Lln1ual 1hvmid gli!nd:

clmicI PVal.ua11on arwl mmpreJien IV! m.111ilgeml!
llL Lu Nos.I.' ThnHU J 18(S);10-1,34!dil. 1999
11.GillJ:1rff,t._ In-!, Ciiroc.r; JID, Thnmp500 5H, Pa1tt '">Dll i'll:
f>'ithogenP'Si iUtd trl!Jlll'M!nl or ranula: n!tJOrl or lflree
cao;Po:. I CJralP/j01,1morar lt!.1111 711:99-301.1') IJ
11 K. rn, Michael fl Bar,ir Or11l allU MiU.motm: al
Pathalol!'Y. Volume J .7001
1). Butliba'ia (:Cf iMgir buco- ITliliilaf:aci!lfl. Cun
lito1rafl l, Rt11 Ulf11i. 191\JB
14.LLu1tr.l'If, Y11nde fltf!l BY, Mil gfiem r. flt,1Ldng11
B;M'lll'\I!Ir; .,.tfiranr; and othl!I' O'i.lry.n! lr'.!ilo!'ls of thr
Miff fiC.\U IWl-EITR Ei4(t;};,hQ-CI, )lJl)\
1. Chinn L.: ul).,. r gwwthr; on thr iJ11J(l\'il,
Squamll!.15 t;1ilpntomar,_ urn Dl!flt !i1' i4lu1, 371, 1Qn1

16. mr1urr HS. Alilt'rsin' lil kM!r5 AC; Focalbrou

fi
l'trPrpl.1\l1 (imt-aticin fibfOmn).TH D.nt J 1"J){It): m9. ilJJ. JUUfJ
11 Y1lll'1 IM. r\ltinl
:Flbr-omMDSPS of lhe oal
lltd Jl.l raenl nn t 1'.isuiw: and I .,..., R,.. ''""nf th"'
lit11ril'm and !'fPOf1 llf 11nf'W ca'!i ., Oral urg Orn

MPd Oral
.1thol 69f Jh1 91-.T 090
1111 .M.1lllk Pn JB, Gl,,,.'l!dJ t: Ctusificil lOM of pP.d il'lfk

v.nn1l.lr Pr.Ions, Pbr;t R"ansuS1q 10[1l:l101. 19tlJ

U. 1.-.rk ri IT, urrc-R'ft R. Pc.l]url l, H u afo I<:
Ht-ll'ili1loma . 1,1a r;;rnl;ir 'Tl aHormatlori "i, l!rul
w:rmphlFrPnGltS mil lfarm.'ltlonr; rlil5'iifir:t1Ml'l nd
Wi'f t.Jl'd-. of Ill'atmerri.Pla'\t lft.rori!ilr 5ITT! 91(7J; I
'16 30, 19U
10 11:,i,o;irrv 'lftl C (1'"1 Torarlo d cllll!ll Dral
mp.ilo[ l;i , i'lmn E rlfJIM'...,I/. :idrid, 7004