CORPUL OM ENESC 55

Vitamine si minerale
Vitaminele sunt un amestec
sofisticat de substanţe chimi­
ce necesare organismului,
p e care acesta nu le poate
produce. Mineralele sunt ele­
mente chimice ce trebuie să le
înlocuiască p e cele eliminate
în mod natural prin transpi­
raţie, urină sau sângerări.

acă o persoană ar consuma cantităţi co­

D recte de grăsimi, carbohidraţi, proteine

şi apă, însă fără vitamine şi minerale, ar
muri, probabil, în câteva luni.
Vitaminele sunt esenţiale organismului. Mul­
te dintre ele acţionează în asociaţie cu enzimele,
catalizatorii chimici ai organismului. Acestea
ajută la demararea şi controlul vitezei reacţiilor
chimice din celule, cum ar fi descompunerea
substanţelor nutritive pentru a elibera energie.
Mineralele, cum ar fi sodiul, sunt vitale pen­
tru funcţionarea celulelor nervoase. Sulful intră
în componenţă multor hormoni. Sunt necesare
peste alte 15 tipuri de minerale pentru pro­
ducţia normală de celule ale sângelui, coagu­
larea sângelui şi creşterea dinţilor şi oaselor.
Ştiinţa alimentaţiei
De peste 2000 de ani oamenii sunt conştienţi
că trebuie să aibă o dietă echilibrată, adică una
ce constă în cantităţi şi tipuri corecte de sub­
stanţe nutritive. De exemplu, în secolul 5 î.e.n.,
filozoful grec Hipocrate a recomandat pacien­
ţilor cu probleme de vedere să consume ficat O Femeie mexicană tratând o clătită cu
de păsări, vite şi oi. în prezent se ştie că fica­ porumb cu zeamă de lămâie. Acest proces
tul este o sursă bogată de vitamina A (precum transformă nicotinamida din porumb, una
şi de vitaminele B2, B12, D şi E), necesară pen­ dintre cele mai importante vitamine ale com­
tru funcţionarea normală a retinei. plexului B, într-o formă mai uşor de absorbit.
Pe vremea romanilor oamenii consumau
ape minerală de izvor, pentru proprietăţile
medicale ale acestora. Aceste ape de izvor
foarte bogate în minerale se află la baza
“apelor îmbuteliate”, atât de comune în zilele
noastre. Căpitanul Cook, exploratorul maritim
englez din secolul 18, a ajuns la concluzia că
o dietă ce includea şi fructe proaspete,
împiedica apariţia scorbutului, o boală provo­
cată de lipsa vitaminei C. Dar conceptul m o­
dern de dietă sănătoasă şi descoperirea

V IT A M IN A SU FL5E
A L in u r i din f i f j t de n c-ytf, f ic iţ ,
fte tllH l co ji. u ni, le-gume cu Prunie v e rn
m o r « ]* '. ro ţii,. feutfe ije lh cn e .
□ rg a rtk m u l p a ii* lud u it im I n i A
a*n t ir n t e n . p ig m en tu l g albnn d#i
■fruct* 1* le-qume.
IM P O R T A N T Ă
E s e n ţ ia li p «n [ru lu n c ţlo n a r« * m r m i l i 1 iii r e ie .
Liprea a e ^ e ia d ucc la Incapg-riTFt-EB de a Mf-dea
ta lu m in i ila b i sl h o 1' ale pielii m.i jl e unor Z ü n e n lr r r « j i r
targdiilunului, C äp lll te t ^ i iln L i d e fiu e n li
d i w Lam lnn A nu <u a a ö t i f i n o r m a li.

B1 d.'Dfdif c a r n i, grrm prw d f grâu, luuti
T i im it ij ]i Îa ic le , t jp lc . C r i i i i rn Jk in a l r.i orezul
r*frtiiiT t w i'm d n a r d in tiam ina
« m i m ul A tf* iwfcnjl InthîguJuT, dar
p * n N a lb J « 1 ? « d t i t a « iU rttA
E w n t lîla pentru o.» t i r t i g lir t flle î in o fifin ü m Irt u d e r t d
e lib n r ir ll c o n r la n l* de * n f-fijtt. De « s v n t iv id n t< e - ;jr i c r ^ i r r ll
fi fu ncţio n arii npniilţw ţi m u s ih ilw . LipS-J» * i* T l* ia dkJi-P Ij
o fa rlţla b M b e ri b eri, ]U b « re j nM Jţd iikir, □Fiw rţali p a rfia ia ,
t ilt f d * r # j ß ö fle l lte m in ijr c - um nù fen mernbrelcN1.

62 g trm e n l de g r ju fkart. e jm e .la p lr., fe e n - |jjli In m etahiulicm L ip t J ar*

( U t n lU v iu * t r ir . O u l. J ft u jjr j « b i lü f , limbii ţ i gurii.

A cid u l m ctftîfik B i i l r i i l # d ? d ro |fl t . tfc-ne. u r r t c da H e ce sa r In (re g ie re . DeFiuen^ele

CnicaEÎnamma i pc-Ftc. nuci, fK w jm li t r a lJ t du< Ih dparrtjA jjrlo g ir«
cu a lk w . C r c it d i iterrw -nc a do L - jm f le r lïa i i p r ir Inflatniji t i ÿr*\\\
tkvţfcnilc Irtlis ts fla k . ţl cavrthţii bucate ţi la tu lb ijrâ n m in ta lr

B îJ Ik-1< pirtubpAţ. tâ rn e , p c ite , lapte E iM ilijla p e n ln j Torm area g ^ t u lir ia r rnţti,

C a U i t . sta fid *. le g u m * È SrtH JJÜ ţ w n in j ţtferfta b u ra j o i i e l w . d m |lla r. de

O Băile romane de la Bath, Anglia. Apa
A iid lu p le. D m v t p a rte te p ierd e prui t in g e Lip«« p cia lt ik it a la w » b u t u lu - . pătrunde în bazin dintr-un izvor fierbinte din
A tt s rb lr p f* p * firt- a jl f r f b e r u alirrtefilriiw . m M iileitaC p iin gingii moi r a r t lâ n g e r t f jf i.
apropiere. Romanii credeau în proprietăţile
D ule. din f i n t de cod. v n â n t iin l, R fll In C i t j t w « ûM & ùr ţi A ri donr
< jW e r t .l g JJfi*n u i de ou (i F iu l. iu r o r n jr a jr i d a u txm l i a lc i u y ÎM fo r uif>r!«nt. L« rcw lk p n jli
benefice ale mineralelor din apă.
d t « e fl'ie rte a i n r i n r l j l ţ e de w lam lrtii duce la d e r / o t ia r e j jn n f? n a h a o a ic lo r. d a n u n u lii rahlhs-n^,
D, t*Aru\ e> [Kjn*rii in io m « .
C HJHTt'iini tir ţ r i u , io l m. N c t .c ia r i pentru rtp n > k jc e m a norm ală ÎTm eta b o lism u l nprvilof ^.i
T a ra Jn ra l f i c i L M l, g M b tn u t d« du_ ^ijPgl m u ţd lik y . D etttienU n ( c rară. Iar toţuii n j « u l pm m aCi» no 0 pat
d e avltf- a b w ^ i b in *, H fr u jjt ln d w p i l i n i t f l l * p *n jru i ^ e w tli d tJU e n ţa , O Tabel cu cele mai importante vitamine,
* Cu IrufUrt h ttrti, Fkat de Fatl-ar K e n ţ ia l in ra o g u la rca sân g elu i. D eficio n ^ risc l& adulai
sursele şi folosirea lor. Vitaminele B1, B2,
p f f i , ÎKJb L l0 lt P * i* d u s i î l H* î m i Cijpin nou nls-tuţi p a l iu^e«< sjm jerin . d eo are ce la lip ie sc B12 şi nicotinamida formează partea cea mai
b a rtc riîle irtfa ilm n lr. bArtflnik- ( * iabriert M ilu n lrw le. importantă a complexului de vitamină B.

169
 VITAMINE Şl M INERALE
lames W ebb
relaţiei dintre diferite tipuri de alimente şi
sănătate, se datorează cercetărilor lui Robert
McCarrison, la începutul secolului. Coordo­
nator al serviciilor medicale engleze în India,
el a observat unele caracterisici ale grupurilor
religioase şi tribale. A remarcat că membrii
tribului Madrassi erau mai slabi, cei din Sikh
şi Pathan aveau o constituţie mai robustă, şi
aşa mai departe.
El a iniţiat apoi un experiment ştiinţific în
care dietele diferitelor grupuri de băştinaşi au
fost aplicate şobolanilor. Aceştia prezentau
ulterior aceleaşi tipuri de sănătate ca şi
grupurile de oameni ce foloseau dietele
respective.
Şobolanii ce consumau dieta tribului
Madrassi erau mai slabi, cei cu dieta Sikh mai
puternici, şi aşa mai departe. Pentru a-şi extin­
de cercetările, McCarrison a hrănit alţi şobolani
cu o dietă constând din mâncăruri rafinate din
vest. Aceştia au început să prezinte aceleaşi
tipuri de afecţiuni ca şi persoanele ce con­
sumau cele mai sărace diete indiene. .
Cuvântul “vitamină” a fost folosit pentru
prima dată de omul de ştiinţă polonez Casimir
Funk în 1912, pentru a desemna factorii nutri­
tivi vitali organismului şi care conţin în cea
mai mare parte amine, substanţe chimice
conţinând azot în combinaţie cu alte elemente
chimice, cum ar fi hidrogenul.
Grupuri de vitamine
Există două categorii principale de vitamine.
Prima categorie, vitaminele A,D,E şi K, sunt
solubile în grăsimi şi se găsesc de obicei în ali­
mente bogate în grăsimi, cum sunt ouăle, untul
şi laptele. Acestea se înmagazinează în organism
- mai ales în ficat - şi astfel pot forma rezerve.
O persoană bine hrănită poate trăi fără vitamina
A timp de luni de zile, fără a se îmbolnăvi.
A doua categorie, com plexele de vitamina
B şi vitamina C sunt solubile în apă. Ele sunt
eliminate prin urină, organismul reţinând doar
cantităţi neînsemnate din acestea.
Cantitatea corectă
Necesităţile organismului pentru fiecare vita­
mină sunt incredibil de mici. De exemplu, un
bărbat are nevoie doar de 0,0005g de vitamina
A (retinol) pe zi; o femeie de 0,0004g pe zi. în
cazul multor minerale, necesităţile zilnice sunt
scăzute, însă trei dintre ele - calciul, fierul şi
O Tabel cu cele mai importante minerale.
Unele sunt necesare în cantităţi mici, dar
altele nu: 5g de sodiu şi potasiu sunt nece­
sare zilnic pentru a ne menţine sănătoşi.
170 mai vezi
O Orbirea poate fi
provocată de o defi­
cienţă puternică a
vitaminei A.
O Când orezul
este ambalat, boala
beri-beri poate fi
cauzată de con­
sumarea boabelor
de orez fără coajă
(stânga), în locul
celor cu coajă
(dreapta), deoarece
primele nu conţin
deloc tiamină.
iodul - sunt furnizate în cantitate insuficientă de
dieta obişnuită. O astfel de lipsă, sau deficienţă
de oricare din vitamine sau minerale poate du­
ce la dezechilibre şi boli grave. Tratamentul cu
tablete bogate în vitamine sau minerale poate
înlătura simptomele deficienţelor în câteva ore,
însă efectele acestora se pot menţine totuşi. De
exemplu, lipsa vitaminei D poate duce la rahi­
tism (oase moi). Vitamina D poate fi produsă
de organism. Substanţele din piele se pot trans­
forma în vitamina D, în cazul expunerii la
soare. De aceea copiii multor imigranţi din ţări­
le tropicale spre zone nordice suferă de rahi­
tism clacă alimentaţia lor nu este consistentă.
Cantităţi prea mari din anumite vitamine
pot, de asemenea, fi periculoase. Este vorba în
special de vitaminele pe care organismul le
poate înmagazina eficient. Consumul excesiv
de vitamina A poate fi mortal, cauzând într-o
primă fază umflături dureroase, erupţii cutanate
şi căderea părului, ducând apoi la mărirea ficat­
ului şi a splinei. Deoarece organismul elimină
SU RSE
M IN E R A L
C a lc iu L a p t e , g ă lb e n u ş d e o u ,
m o lu ş t e , le g u m e cu fr u n z e
v e rzi
F o s fo r L a c t a t e , c a r n e , p e ş te , c a r n e
d e p ui şi n u ci.
F ie r C a r n e , fic a t, m o lu ş t e ,
g ă lb e n u ş d e o u , le g u m e ,
n u ci şi c e r e a le .
Iod S a r e io d a tă , p r e p a ra t e m a ­
r it im e , u lei d in fic a t d e c o d .
O u ă , fă in ă m ix t ă , fa s o le ,
C u p ru
s fe c lă , fic a t, p e ş te ,
s p a n a c , s p a r a n g h e l.
S o d iu R ă s p â n d it în a lim e n te . S a re a
de m a să e s te clo ru ră d e so d iu .
P r e z e n t în a p ro a p e t o a te
P o ta s iu
a lim e n t e le .
C lo r P r e z e n t în m a jo r it a te a a li­
m e n te lo r şi în sa re a d e m a să .
M a g n e z iu P r e z e n t în m a jo r it a te a
a lim e n t e lo r .
S u lf C a r n e d e v a c ă , m ie l, f ic a t ,
p e ş te , c a r n e d e p u i,
o u ă , b r â n z ă , fa s o le .
Z in c P r e z e n t în a lim e n t e .
M angan U r m e în p la n t e le v e r z i.
C o b a lt U r m e în p la n te le v e r z i.
Corpul omenesc 23 - CHIMIA CORPULUI
excesul de minerale, intoxicaţia cu minerale nu
este posibilă. Totuşi, excesul de sare, o combi­
naţie a elementelor sodiu şi clor - poate fi per­
iculoasă persoanelor cu tensiune ridicată.
Prelucrarea alimentelor
în zilele noastre, oamenii consumă în special
alimente ambalate şi conservate. în procesele
de producţie şi conservare, multe dintre vita­
mine sunt distruse sau înlăturate. Cei care fab­
rică unele alimente, compensează aceste
pierderi prin adăugarea unor suplimente de
vitamine şi minerale. Acestea sunt fabricate
sintetic în laboratoare sau concentrate din
extracte ale unor surse de alimente naturale.
în gospodării, gătitul excesiv sau insufi­
cient a unor mâncăruri distruge substanţele
nutritive. Pierderile de vitamine C şi E, ce se
dizolvă în apă şi sunt distruse prin fierbere
prelungită, pot ajunge la 90%.
în cazul în care consumăm legume şi
fructe variate, surse excelente de proteine, şi
ne expunem la soare pentru a completa rezer­
vele de vitamina D, nu ne vom confrunta cu
deficienţe. Astfel, administrarea de tablete ce
conţin vitamine nu ar fi necesară.
IM P O R T A N Ţ Ă
E le m e n t c o n s t it u t iv al o a s e lo r şi d in ţ ilo r;
n e c e s a r în c o a g u la r e a sâ n g e lu i, s in t e z a h o r m o n a lă ,
in t e g r it a t e a m e m b r a n e lo r şi c o n t r a c ţ iile m u s c u la r e .
N e c e s a r p e n tru s t r u c t u r a n o r m a lă a o a s e lo r şi d in ţ ilo r. A r e
ro l im p o r ta n t în c o n t r a c ţ ia m u s c u la r ă şi a c t iv it a t e a n e r v o a s ă .
C o m p o n e n tă e s e n ţ ia lă a h e m o g lo b in e i (c a r e tra n s p o r t ă
o x ig e n la c e lu le ) şi a c o e n z im e lo r im p lic a te
în fo r m a re a A T P - u lu i.
N e c e s a r ă p e n tru g la n d a t ir o id ă în s in t e z a t ir o x in e i,
h o rm o n u l ce r e g le a z ă v it e z a m e t a b o lis m u lu i.
E s e n ţia l îm p r e u n ă cu fie ru l în s in t e z a h e m o g lo b in e i.
C o m p o n e n t al e n z im e i n e c e s a ră în fo r m a re a
p ig m e n tu lu i m e la n in ă (c u lo a re a p ie lii).
N e c e s a r în c o n d u c ţia d e c ă t r e a lim e n t e a im p u ls u r ilo r
n e r v o a s e . In flu e n ţ e a z ă p u t e rn ic m iş c a r e a o s m o t ic ă a a p e i.
A r e ro l în t r a n s m it e r e a im p u ls u r ilo r n e r v o a s e
şi în c o n t r a c ţ ia m u s c u la r ă . N e c e s a r p e n tru c r e ş t e r e .
Im p o r t a n t în e c h ilib ru l a c id -b a z ă a sâ n g e lu i, e c h ilib ru l
a p e i şi fo r m a re a a c id u lu i c lo r h id r ic în s t o m a c .
N e c e s a r p e n tru fu n c ţ io n a r e a n o r m a lă a m u ş c h ilo r
ş i a n e r v ilo r . C o n t r ib u ie la fo r m a re a o a s e lo r.
C o m p o n e n t al m u lt o r h o rm o n i ( e x . in s u lin a ) şi v it a m in e
( e x . t ia m in a ), a şa în c â t e s t e im p lic a t în r e g la re a
u n o r a c t iv it ă ţ i v a r ia t e a le c o rp u lu i.
N e c e s a r în c r e ş t e r e a n o rm a lă şi fo r m a re a in s u lin e i.
N e c e s a r în c r e ş t e r e , re p r o d u c e r e şi a lă p t a re .
A r e ro l în fo r m a re a g lo b u le lo r ro ş ii.
Corpul omenesc 5 7 - 0 DIETĂ ECHILIBRATĂ [